Sunteți pe pagina 1din 8

Boala contagioiasa de natura virala din Fam. RHABDOVIRIDAE , Gen.

VESICULO
virus caracterizat printr-un genom SS –ARN negative, cu virion de dimensiuni mari in
forma de glontz.
2 tipuri de virus
-serotipul Nev Jersey (cel mai rasp, si pathogen)
-seotipul Indiana – 3 subtipuri: Indiana 1 fort lupton
2 cocal Trinidad
3 alagor brazilia

Epidemiologie
Boala ce afecteaza animalele domestice si slabatice
La animanimalele domestice exprimarile clinice sunt mai grave, in ordine descrescatoare
a gravitatzii : cai , magari, catari , vaci, porci
-oile si caprele sunt destul de rezistente fara o exprimare clinica evidenta
Medil silvatic boala evol la spp familei CERVIDEAE, cu precadere la cerbl alb, si
numeroase mamif mici din reg tropicala
Experimental – la spp de anim salbatice :cerbii , maimultele, rasii , ratonii

In efectivele de bovine de lapte in cresterea intensive principala cale de transmitere –


digestiva , ingestia de apa, furaje contaminate, prin intermediul aparatleor de muls
generand patrunderea virusului

Virusul poate fi transmis prin transfer embrionar, riscul fiin eliminate prin spalarea
embrionilor cu tripsina 0,25%
La om – zoonoza minora calea de infectie fiind suspicionata a fi transcutan sau/si
respiratorie-aerosoli

Se transmite prin vectorii: tantari, din genul Lutzomyia virusul se transmite si


transovarian, fiind o modalitate de mentinere a virusului in natura
Serotipul new jersey a fost izolat de la hematofage si muste, in cursul episodului de boala
din 82 ce a evoluat in SUA.
Un focar se inchide la 2 sapt dupa deziinfectie
Morbiditate:
In cazul aparitiei bolii- 90% animale recepive exprima clinic boala- dezvoltaanticorpi
specifici
-evolutie epidemica-reg temperate – boala dispare la primul inghetz
-evol endemica –clima calda cel mai mult evol la sf sezonului polios

Noi focare- miscare anim infectat, prin contactul anim respective cu apa, furaj conta
minat, obiecte infectate – sezonul rece

In SUA evol sporadic in reg calduroase avand epidemic o ciclitate de 10-25 ani

8
Romania tzara indemna

Patogeneza – experimental pe soareci de laborator, pattrunde pe 2 cai: intranazala – calea


directa – aj la SNC
-virsul aj la nivelul MS prin canalul central, prinextensie directa de la sistemul ventricular
cerebral
-infectie limitata a plamanilor, accdentala

Calea 2 :diseminarea masiva a virusului in sistemul ventricular.

Debutul viremiei –in prima zi duapa infectie, si a doua zi – prezentza virusului in


macrofagele din limfonoduri – ARN mesager al virusului nu a fost evidentiat in aceste
macrophage

In cazul inocularii s.c. vol infectii la soareci sugari si tineri, viremia este identical cu cea
intranazala, dar antigenul viral si ARN-ul mesager au fost evidentiate in SNC mai
devreme.

O data aj in MS (virusul) raspandirea se realizeaza prin canalul central si sistemul


ventricular.

Viremia constanta demonstrate in cazul inocularii s.c. mimand calea nat de infectie a
soarecilor sugari si tineri a demoinstrat ca acestia servesc ca amplificatori sau gazda,
rezervor pt VSV.
Viremia acestora frnizeaza o modalitate de infectie initial a mutselor si a altor vectori.

Tablou clinic si lezional


Perioada de incubatie variabila
In infectia pe cale intralinguala dupa 24 h apare
Obisnuit perioada de incubatie este de 2-8 zile (21zile), la om 24-48 h
Debutul:
-hipertermie moderata
-salivatie excesiva
-eruptia vziculoasa : limba , buze, bucce, la cal-partea superioara a limbii si fatza interna
a buzelor –animalul plescaie
-animalele prezinta dificultate in consumul hranei
-leziunile podale de la nivelul coroanei determina schiopaturi
-eruptii bovine:limba, buze, bucce, palatal tare,perinazal, vacile in lactatie dezv leziuni si
pe mamloane
-porc: infect nat: leziune podala – schiopatura
Vindecare : 3-4zile
Infect second prelungesc evol bolii : aparitia mastitelor, exacerbarea schiopaturii –cai
-anato pat: centrat pe leziunea veziculoasa cu localizari lanivel bucal, mamelonr, podal.

Diagnostic:

9
Diferential: la cabaline evol mai blanda decat in febra aftuoasa, caracter sporadic
Bovine: febra aftuoasa, pesta bovina, boala limbii albastre
Porc: fera aft, boala veziculoasa a porcului, exantem veziculos
Ovine –idem porcine
Confirmare: examen de lab
Materiale patologice prelevate pt izolare si identif agent pathogen reprezentate de:
-epiteliul vezical refrigerat sau recoltat in glicerol tamponat
-fluid vezical recoltat aseptic si refrigerat
Examene serologice, recoltare probe perechi, de ser in faza acuta si covalescentza.
Anticorpii serici pot atinge valori mari, dar poate fi intalnita reinfectia

Met de lab:
ELISA si RFC
La rasp neg – izolarea virusului prin inocularea pe soareci, oua embrionate sau culture
celulare urmate de reconfirmare prin elisa si rfc
Exam electronomicroscopic are importantza in diagnostic

Combatere:
Restrictie de circulatie in efectivele unde au aparut focare de boala c exceptia deplasarilor
la abator, sunt ridicate de la 30 de zile de la ultima leziune observata
Dezinfectia instalatiei de lapte de mult mecanic si a fermei in ansamblu
Nu exista tratament specific –atibiotice, doar pt evitarea infectiilor secundare si
tratamentul de subst antiinflamatorii nesteroidiene, reducand suferintza animalului is
favorizeaza remiterea clinica

Profilaxie:
Dezinsectii profilactice, in zonle in care poate aparea
-sanitara: miscarea animalului restrictionata
-diagn de laborator efectuat cat mai rapid
In Romania – suparveghere obligatorie, metodele fiind:
-inspectia animalelolor domestice si salbatice recepive la virus, efectuandu-se carantina
pentru animalele importate din tarile contaminate 21 de zile
-inspectia in abatoare si puncte de taiere a animalellor din spp suscepribilie, taiate in perd
de carantina duap import din tarile contaminate
-supravegherea clinica si serologicain caz de suspiciune sau aparitia bolii cu aplicarea
masurilor de diagn, supraveghere si combatere,
-supraveghere clinica

-medicala: s-au testat experimental vaccinele inactivate si attenuate darn u sunt


comercializate
Vaccinuri inactivate cu hidorxid de aluminiu sau ulei, ca adjuvantzi. Oferind protectie
max 6 luni.
Au generat niveluri ridicate de anticorpi specifici la vacile vaccinate – anticorpii serici
putand fi neprotectori.
-nu au fost introduse pe piatza nici tulpini vii atenuate

10
-o pposibilitate imunoprofilactica o ofera vaccinurile vii preparate din tuplini
termostabile, care se multiplica numai la nivelul mucoasei nazale, dar nu produc viremie,
si nu se comercializeaza.

Pesta bovina
A 040

Boala contagiasa virotica cu evol acuta specifica rumegatoarelor si suinelor caracterizata


prin hiprtermie, stomatita necrotica, diaree si mortalitate mare.

Etiologie:
Produsa de un agent viral din Fam paramixum viridae, gen morbilivirus, tulinile
prezentand diferentze de patogenitate identice antigenic.
Infectia produsa de tulpina VPB protejeaza fatza de oricare alta
Este un virus polimorf cu forme sferice si ovoide, genimul este ARN SS simplu catenar,
de sens negative.
Exista 3 genotipuri:
In ultimul tip Africa si Asia a evoluat tipul 1 in Etiopia si Sudan
Si tipul 2 in Africa de est
Tipul 3 in Asia
Virus pantrop, cu afinitate pt struct limfoide
Cant mici de virus rezista la 56 garde timp de 60 min, stabil la valori de pH cuprinse intre
4 si 10, fiind susceptibil la solventzi lipidici, este inactivat de maj dezinfectatntelor
uzuale (fenol, cresol), timp de supravietuire mare.

Epidemiologie:
Sunt susceptibile toate rumeg si porcii
Infectai nat:
-la bovine si bivoli
-focare la oi si caprine
Porcii europeni sunt susceptibili la infectie prezentatnd un puseu febril moderat pasager
Dromaderul se infecteaza si speciile salbatice cele mai sensibile: bivolul ,antilopa, elanul,
girafa.

Factorul major de risc care modifica receptivitatea este statusul imun: animalele
vaccinate, trecute prin boala, tineretul in perioada desupt,

11
Umidiatea ridicata este implicata direct in reziztentza virusului in mediu.
Virusul rezista in afara org, la temp camarei cateva ore, in cadavre se inactiveaza in 24
ore sub act pH-ului si a pitrefactiei, se distruge usor prin incazire la uscaciune si sub act
dezinfectantelor uzuale.
Resitent la temp scazute - cateva luni in sangele refrigerat
Transmiterea se realizeaza cu furaj contaminat, sau prin inhalarea aerosolilor
contaminatzi, depinzand de umiditate.

Experminetal: anumite tulpini de virulentza moderata pot determia avrotul la cateva sapta
mani dupa remiterea clinica si fatul contine virus viu.
Insectele sunt purttaoare de virus
Animaele salbatice reprezinta o sursa de virus, iar cele vindicate sunt purtatoare numai
cateva zile.
Apare ca epidemie, cand epizootiile apa in pop c mare susceptibiliatate morbiditatea si
mortalitatea sunt mari si etse necesara sacrificarea unui nr mare de animale ce au venit in
contact cu animalele bolnave daac se doreste eradicarea.
Zone endemice: bovine au grad de imunitate, mortalitatea < 30 %, rareori >30%
In zonele epidemice, mortalitate 100%

Patogeneza:
Inhalat o data cu aerosolii contaminatzi, traversand epiteliul cailor digestive superioare
unde aj inlimfonodulii regionali unde se multiplica, dupa care aj in cel sanguine
monocatenare unde este transportat catre alte organe limfoide unde se replica.

Prezinta tropism pentru structurile limfoide si mucoasa cailor digestive anterioare,


producandu-se distrctie masiva de elemente limfoide, rezultand leucopenie severa.

Cantitatea mare de virus se gaseste in limfocite si doar putin in plasma.


Stomatita necrotica in focare si enterita sunt rezultatul replicarii virusului in epiteliul
acestor mucoase.
Anticorpii serici ating nivelul maxim dupa 14 zile de la aparitia bolii.
Imunitatea post infectie este de lunga durata iar cea maternala de 6-11 luni.

Tablou clinic:
Incubatia 21 zile
Media 3-15 zile
Pentru forma blanda incubatia este de 7-14 zile (23 zile)
Poate fi intalnit in nr nelimitat de variatii in sindroamele clinice posibile
Evol clinica: supraacut, act, subacut, ianparent

Forma supraacuta:
In infectiile experimentale: hipertermie, cngestia mucoaselor, insuficientza respiratorie,
moarte 1-2-3 zile

12
Forme acute: bovine fara anticorpi in zonele indemne avnd 4 stadii de incubatie : febril,
de cogestie a mucoaselor apartente, si remiterea febrei in stadium simptomatologiei
gastro-intestinale.
Hipertermia dupa 6-9 zilede incubatie insotita de anorexie, scaderea prod de lapte,
depresie, jetaj, si catar ocular, fiind maximul viremiei.

In 2-3 zile apar leziuni necrotice punctiforme, formand plagi cu aspect fibors, pe limba,
mucoasa bucala, si gingii, cingestia mucoasei vaginale si tumefierea vulvei.
Secretiile oculonazale devin mucopurulente

Dupa 3-5 zile scade teperatura, dar cu agravarea leziunilor mucoaselor.


In final diaree apoasa cu sang mucus si membrane mucoase
Dureri abdominale, sete, respitatie dificila, moarte in urma deshidratarii

Hipertermia in 6-12 ziel de evol. Moarte dupa 24 de ore

In forma edemica: forma subacuta si cutanata cu morbiditate scazuta


In forma subacuta hipertermia este moderata asociata cu anorexie, infalamatia
mucoaselor de tip cataral.
In abomas se pot potduce ulcere fara semen clinice

Forma cutanata : pustule mici, pe pielea gatului , grebanului, scrot si memebre


Imunitatea consecutiva inectiei si postvaccinala este pe toata durata vietii, datorita
sintezei anticorpilor: Ig A, M, E
Decelabil prin ELISA

Rumegatoarele mici manifesta forma clinica si subclinica


Leucocitoza din perioada de incubatie este urmata de luecopenie cu limfopenie in
perioada febrile.

Tablou lezional:
Microscopic:
Necroza epiteliului stratoficat scvamos in caile digestive superioare si necroza criptelor
intestinale cu formarea de ulecere superficiale
Limfonodulii si splina prezinta necroza masiva a limfocitelor

Macroscopic:
Modif la nivlul cailor digestive, respiratorii, org genitale ext la female
Caracsele deshidratate emaciate si murdarite de fecale
Pe mucoasa bucala necroze mici cu eroziuni profunde regasindu-se si in faringe, esofag si
cav nazale, aceleasi leziuni se gasesc si in mucoasa abomasumului fiind rosie si tumefiata
si cu hemoragii in reg pilorica.
Limfonodulii sunt maritzi si edematosi cu mici focare albicioase si necroze

Diagnosticul:

13
Diferentziat: febra aftuasa, rinotraheita infectioasa, stomatita veziculoasa, salmoneloza,
necrobaciloza, paratuberculoza, intoxicatie cu arsen la bovine

Diferentziat cu pesta micilor rumegatoare

Pentru ex histopatlogic: recoltare de limfonoduli, portiuni din tubul digestive cu leziuni,


splina si sange proaspat pentru decelarea antigenului si izolarea virusului

Exam de lab: recotare de la mai multe anim in fazele timpurii cu exprimare diareica.
Agentul viral se poate expria dupa 3-5 zile de la exprimarea clinica a bolii
In fazele incipiente poate fi identificat in fecale, raclat de pe mucoasa bucala, secretii
nazale si oculare

Cel mai specific test imunoloic este seroneutralizarea


-se realizeaza pe clturi primare, renale de vital, cultivate in roller
-RFC-ul nu deceleaza titrurile mici de anticorpi ce instotesc convalescentza prelungita.
-pentru detectarea anticorpilor: imunoflorescntza, imunopeproxidaza, elisa, dot-elisa

Ca teste serologice pentru detectrea anticorpilor anti pesta bovina : elisa de competitie,
elisa indirect, seroneutralizare.

Combatere:
Se impune intericere mutarilor de animale si a produselor de la acestea in caz de boala
Zonele endemice, combaterea este dependenta de utlizatea unei scheme de vaccinari, cat
si de supravegherea lor.

In AFRICA ECUATORIALA se practica vaccinarea anuala a intreg efectivului, urmata


de vaccinarea anuala a viteilor si revaccinarea pana cand timp de 5 ani nu s-au mai
inregistrat focare.
Acest program trebuie insotit de supravegherea periodica a stausului imun.

Vaccinul ideal petru pesta bovina: preparat dinrt-o tulpina de diferite grade de atenuare
capabile sa prodca raspuns imun, protector la bovinele cu susceptibilitate diferita.
La vitei tre sa se aiba in considerare stausul mamelor, prezentza sau nu in colstru a
anticorpilor specifici.
In functie de acestea fiind vaccinatzi chiar din prima zi, daca provin de la mame
neimunizate.
Toate anim susceptibile din focar si care au venit incontact ci acestea se sacrifice si se
distrug in focar.

Profilaxie:
Riscul introducerii pestei bovine intr-o tzara indemna este reprez de introd de anim
infectate de renta mai ales la gardinile zoologiice sau legat ade importul de carcase
contaminate care nu sun tratatte termic, in mod normal nu se importa bovine sau suine
din zonele contaminate

14
In Romania supravegherea este obligatorie, facandu-se o inspectie planificata a anim din
spp domestice sau salbatice receptive la virus

In zonelecu risc major sau minim de conta minaret transfrontalier


Carantina se va intinde pe durata maxima de incubatie a bolii, animalele taiate pe
perioada de carantina vor fi supuse insepctiei
Daca se supicioneaza sau se confirma boala se aplica complxul de masuri de diagn ,
suparveghere, profilaxie si combatere

Imunoprofilaxie:
-vaccinul din tulpina adaptata pe capre,
-imunitate de lunga durata cu reactii postvaccinale grave
-tulpina adaptata pe iupure, este insufficient protectoare pt zebu, imunitate 2 ani

Vaccinuri obtiute din tuplini attenuate pe embrioni de chicken, cel mai ieftin si stabil.
Protectie 16 luni
Vaccinuri din tulpini adaptate pe culture celulare, iftine si sigure.
Imunitate 10 ani.
Vaccinuri recombinate: utilizand genele F(fuziune) si H (hemaglutinina) clonate vector
poxivirus

Roamnia tzara indemna.

(

15