Promovarea Arhitecturii Romanesti ARH, I. D. TRAJANESCU = mu fmp presa, se ocups fn trisSturi generale de ARHITECTURA ROMANEASCA" fat de Arhitectura mo: 3 “sternafionala, care, in epoca de rafacere de dups 9, 5© pare, ¢3 a cucerit preocupstie edilitare publice, altri infSpluite in Capital fin Provinc Actvecture! roménefi, cu special ei national. Evsent, cB acoosts ingrorare publics este bine verité ara cind peste tot piméntul roménese se reversi de St amin isbivitoare a RENASTERE! NATIONALE, fi cd ‘uate mésuri de apirere si fncurajoren Avhitecturei al, cel putin ca cole uate pentru Artele plastice: Pie- ture, Artele decorative, cum si pent Literaturs pantry Industria nafiona © aceasta incurajare sstomatizatS, ar fi oarecum si in fi indroplti, side foptul, 8 cu toatS acoastd nd blocuri moderne, cari dau orayelr noastre 0 inf tore atét de streind, tot we mei slrecoord sfoas3, ic, col, sie 0 incercare de STYL ROMANESC, gratis arhitecilor ‘ostri, cxescti lo vatra Szoalei Nationale de Avhitecturé : O biseried, 0 vid, o Administati Fnancar8,o Percapie, un Pavilion de Expotiti, un Conac de mosie, 0 .CBzelum8" prin Parcurile publice, ete. inspicate dup monumentele noastre storie, plstate do voacuri prin ménSstr sate, conace boo rei ete, 4 mlldiate dups cerinfele Himpulu Dec; sentmentul rofional dBinuiepte fne8, in store latent in spirit publi, gi acoasts privings, 4i nu trebue de ct 0 directs binevotoare din partea color in drapt, ca Arhitoc- ture roméneasc5 58 creesei i sSnfloreoscS, spre mBnia Neamului nostra In clipe de fet8, cénd toate manifestirile viefai roménesti se incadreaxS in miyearea epoca fn dauna 2 Renasterei_ nationale, ‘rebue 58 mBrtursim, cB sentimentul public pentru Arbiter tura pBmanteand, 2 fost cultvat incS din anu! 1897, acum 43 ani, cind s'a pus tomelia favi}iméntului Arhitecture! natio- rele, si sa tras primele brazde pe ogorul Arhitecture’ ro- mane, prin Opera si Cuvintul profetorulsi ARHITECT IOAN MINCU, care, cu evlavie de apostol, a colindat tara dela un cep lo coldlalt, corcetind deaproape : 0 bitericul’, 0 trot, © cas8, o ruin, ete, paste cari tou! li, in credinfa nestrimutat3, predicaté dela indifimen ‘atedrei, ©8 din aceasts comoatS, rSmass nouB din strSbuni, reinvia gi v0 ajunge departe, Arhitectura national. Aceatté credintS a lui, s'a perpatuat mai departe fn in- ‘v5t5ménlul SCOALEI NATIONALE DE ARHITECTURA DIN BUCURESTI, gi sa transmis pnd azi, cu acciasi insufleire, Fnerelor generafii de Arhitecti coméni ‘Aceast8 crodinfS s'a cultvat gis’ rBspSndit mai depart, de cBire SOCIETATEA ARHITECTILOR ROMANI, cave prin revistele i, ANALELE ARHITECTURE), ARHITEC: TURA, ARTELE FRUMOASE, a dus de aproape 50 ani, © Uuptd neincetaté, pentru promovarea Arhitecture’ nafionale, p13 ImprospStatl gi inviorat8, prin diverse publicafii: CB cnul', Arta" §i Oragul, Simetria", ete, cum i prin di te articole prin Prox, Conferinte, Experi, ete. : de a semenea, COMISIUNEA MONUMENTELOR ISTORICE, ercat 3 pus al- toate monumeniele noas: wdeména cercelstorilor specia: prin ,Bulatinul” ei, @ dat la lumin tre istorice, punénd astfel la ligt, sau marelui publi, un material prefios, din care ar pur tea sb renasci Arhitectura nationals modern : iar ca o in ronare 8 acestei munci uriage, © apirut Operile de Ana- si SinferS: ARHITECTURA MOLDOVENEASCA, de GHEORGHE BALS, ARHITECTURA DIN MUNTENIA de NICOLAE GHICA-BUDESTI, si ISTORIA ARHITECTURE! ROMANESTI, GRIGORE IONESCU, Tot in aceasté credint3, si fn nlzuinta de a se cultiva gust public, in sensul unei Arhitecturi nationale, ACADEMIA DE ARHITECTURA DIN BUCURESTI, isi deschide larg portie, cheménd publicul s-i cerceteze EXPOZITIA PERMANENTA de Arhitecturé roméneascd, aplicaté la probleme medeme, de citre student ei ‘Aga dar : ee poate spune cu drept cuvént, cB ogorul Arhi- tecturei roménesti este arat si sominat, #i nu esteapts de cit s5 ce reverse qi owupra lui, cSldura si lumina RENASTE- REI NATIONALE, ca si'ncolfoascB, & ereasci, si 58 daa ros dele de mut asteptate. $i totusi: aub ochii noyti, se ridied mBrete Palate mins teria, rexidentiale, Institute, Scol, Prefecturi, PrimBri, ete cconcepute in stylul modern”, international, strein de tar Si ne'ntrebim nedumeriti: prin ce milosce sar putes promova creiarea unui STYL ROMANESC in Arhitectur’, ‘care $8 poarte pecetia strdlucitei Epoci de Renaytere de ari i care, eu dept cunt, sar putea sumi STYLUL REGELE CAROL 117 Pentru fnlesaitea gisirei acestor mijloace, roamintim do leanfele Arhitecflor roméni, exprimate prin congrese, si pu: publicati, si cari in rozumat ar fiz |. Infintarea unui SALON OFICIAL de Avhitecturi roms: ease’, pentru indrumarea publiculii spre o arhitecturS na: fional8, cu decernare de prem. I. Infintares de PREMII ANUALE, gi un PREMIU NATIO. NAL, pentru cela mai reusite lucrBri realizate fm cursul anu lui, in toate oragele din far3, premii scordate de cétre Re- Zidenele regionale, mai ales fo Provincile alipite la Patria mum®, provinei, cari prin vitregia veemurilor, nu g-au putut cultive © Athitecturd specific romBnoasc8 II PREMIUL NATIONAL DE ARHITECTURA, 33 se a: corde, ca la celelalte manifestéri de art romBneascs, arhitec filer, car, prin fotalul operei lor, au stéruit in desvoltarea ar hitecture’ nationale. IV, Decratarea de LEGI PROTECTOARE, prin cari, si so stabileasci, in mod obligatoriu, ca toate INSTITUTIILE DE STAT, JUDET si COMUNA, 38:41 cléideascd localuri proprii ‘uma’ in STYL NATIONAL, 4i numai pe cale de CONCURS PUBLIC, printro arhtectii roméni, aga dup cum s'a legiferat 4 pentru numirile tn functiunle publice Cu astfal de micuri patronate de Stat, credem cB sar pu: {ea promova Arhitectora nationals, déndu-se putinta arhite filor roméni, #8 conkribue prin munca lor roméneas fEptuirea acestei opere corutl de vremurle noastre