Sarcinade lucru nr.

1:
In raport cu Principiul aplicarii imediate a dreptului European, se poate sustine
ca directivele se aplica astfel la nivelul UE?
Directivele sunt obligatorii pentru fiecare stat membru destinatar, cu privire la
rezultatul care trebuie atins, lasand astfel la latitudinea instantelor de judecata nationale
alegerea formei si a mijloacelor necesare implementarii ei. Conform ART 288,TFUE
directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul
care trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si
mijloacele.
Altfel spus, fiecare stat membru trebuie sa aplice directiva prin intermediul
normelor nationale. Doar adoptarea acestor norme interne, duce la aplicarea directivei,
acestea urmand procesul constitutional din fiecare tara. Publicarea directivelor in Jurnalul
Oficial al UE nu semnifica faptul ca ea a fost aplicata, dat fiind caracterul normativ
indirect a acesteia. Numai masurile de transpunere in dreptul intern al fiecarui stat
membru, vor produce efecte in ordinea juridica nationala, prin intermediul acestora fiind
aplicata directiva.
Astfel, directivele nu se supun Principiul aplicarii imediate, la nivelul UE, pentru
aplicarea acestora fiind necesare adoptarea unor masuri interne la nivelul statelor
membre, pentru a le transpune astfel in dreptul intern.
Sarcina de lucru nr.2:
In cazul in care o anumita situatie juridica a fost stabilita anterior aderarii
Romaniei la UE, dreptul european se aplica o data cu momentul aderarii, daca acea
situatie juridica isi continua efectele dupa aderare sau ea ramane supusa normelor din
dreptul intern? (aplicabile anterior aderarii).
Conform ART 106 din TFUE, alin.1, statele membre pot sa constituie
intreprinderi publice, sau sa acorde unor intreprinderi drepturi speciale sau
exclusive.Curtea de Justitie, a aratat ca, spre deosebire de intreprinderile private,
intreprinderile publice isi stabilesc activitatea sub influenta autoritatii publice, acestea

exercitand asupra lor o influenta dominanta si urmaresc atingerea unui scop de interes
general. Conform alin.2 al aceluiasi articol, intreprinderile care au sarcina de a gestiona
servicii de interes economic general sau care prezinta caracter de monopol fiscal se
supun normelor tratatelor si regulilor de concurenta, in masura in care, prin aplicarea
acestora, nu impiedica indeplinirea misiunii speciale care le-a fost incredintata. Totodata,
dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie sa fie afectata intr-o masura care
contravine intereselor UE.
Conform ART 36, din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, referitor la accesul
la serviciile de interes economic general, astfel cum se prevede in legislatia si practicile
nationale, in conformitate cu tratatele, UE recunoaste si respecta accesul la serviciile
de interes economic general. Fiecare stat membru stabileste care anume activitati
economice pot fi incluse in categoria serviciilor de interes general. Aceste servicii pot fi
asigurate in cadrul intregului teritoriu national sau numai intr-o anumita parte a acestuia.
Exemple de asemenea intreprinderi sunt cele din domeniul telecomunicatiilor, a
furnizarii energiei electrice, transport aerian, servicii postale, intreprinderi care
desfasoara activitati portuare.
Aceste intreprinderi, carora li s-a incredintat gestiunea unor servicii de interes
economic general, nu sunt supuse regulilor de concurenta, daca restrictionarea sau
inlaturarea concurentei altor intreprinderi este necesara in scopul indeplinirii sarcinilor
particulare care le revin. Aceasta exceptie, prevazuta la alin 2 al ART.106 din TFUE, este
justificata prin ideea mentinerii unui echilibru economic al intreprinderilor care
indeplinesc servicii de interes economic general, acestea putand sa desfasoare si activitati
nerentabile, in folosul comunitatii. Conform ART 106, alin. 3 din TFUE, Comisia
vegheaza la aplicarea dispozitiilor acestui articol si adreseaza statelor membre, in functie
de necesitati, directivele sau deciziile adecvate.
Dreptul european se aplica o data cu momentul aderarii, conform ART 345
din TFUE, tratatele nu aduc atingere regimului proprietatii in statele membre, astfel
acestea pot sa mentina si sa extinda sectorul public. Insa, statele membre sunt obligate sa
nu adopte si sa nu mentina, privitor la intreprinderile publice si la intreprinderile carora le
acorda drepturi speciale sau exclusive, masuri care sunt contrare regulilor instituite prin
tratate.

In concluzie, intreprinderile publice trebuie sa respecte regulile in domeniul

concurentei, realizarea pietei interne nu ar putea fi asigurata daca aceste reguli s-ar aplica
numai intreprinderilor private. Insa alin 2 a ART 106, instituie o serie de exceptii, regulile
mentionate nu se aplica intreprinderilor care indeplinesc servicii de interes economic
general.
Sarcina de lucru nr.3:
Care este semnificatia expresiei exigente imperative de interes general sau
motive imperative de interes general folosita in dreptul UE?
Cu prilejul cauzei Cassis de Dijon, Curtea de Justitie, s-a referit pentru prima oara
la exceptii jurisprudentiale (exigente imperative), evidentiind ca o serie de exigente
imperative, precum cele care tin de eficacitatea controalelor fiscale, protectia sanatatii
publice, corectitudinea tranzactiilor comerciale si protectia consumatorilor, pot
justifica instituirea unor obstacole ce nu au caracter pecuniar in domeniul liberei circulatii
a marfurilor. Enumerarea aceasta, nu are insa un caracter limitativ, in practica CJCE
motivelor aratate li s-au alaturat ulterior altele: protectia mediului inconjurator,
protectia productiei cinematografice, protectia retelei publice de telecomunicatii.
Exigentele imperative mentionate in cauza Cassis de Dijon, exprima valori de
interes general din statele membre ce sunt socotite demne de a fi protejate si la nivelul
UE in domeniile in care competenta statelor membre si cea a UE este una partajata.
Aceste exigente imperative de interes general (exceptii jurisprudentiale de la principiul
liberei circulatii a marfurilor) permit stabilirea unor obstacole netarifare in domeniul
liberei circulatii a marfurilor. Sunt valori de interes general care permit instituirea unor
restrictii cantitative sau masuri cu efect echivalent.
Conform ART 36, din TFUE motive care tin de morala publica, ordine publica,
siguranta publica, de protectie a sanatatii si a vietii persoanelor si a animalelor sau de
conservare a plantelor,permit adoptarea unor restrictii in domeniul liberei circulatii a
marfurilor; ordinea si sanatatea publica permit instituirea unor restrictii in domeniul
liberei circulatii a persoanelor si a serviciilor(exceptii legale) . Spre deosebire de acestea ,

exigentele imperative evidentiate in jurisprudenta Curtii de Justitie, nu au un caracter

limitativ, fiind in continua dezvoltare si pot fi invocate numai pentru instituirea unor
restrictii la import (cele enumerate la ART 36 din TFUE pot fi invocate atat la import, cat
si la export).
Exigentele imperative pot sa fie invocate in cazul in care:
-

nu exista o directiva de armonizare a legislatiei statelor memebre, care sa aiba

acelasi scop cu masura nationala cu caracter restrictiv care a fost adoptata (masura
de armonizare luata la nivelul UE ar trebui sa aiba caracter exhaustiv, in caz
contrar statele membre ar putea institui obstacole netarifare in domeniile in care
ele si-ar mentine o competenta reziduala);

nu se instituie o discriminare intre bunurile importate si exportate, respectiv

bunurile indigene care sunt comercializate pe piata nationala;

masura adoptata de statul membru sa fie necesara obiectivului avut in vedere;

masura natioanala sa respecte principiul proportionalitatii, astfel intre mai multe

masuri diferite care sunt stabilite pentru atingerea aceluiasi obiectiv, statul
membru este obligat sa aleaga masura care restrange cel mai putin libera circulatie
a marfurilor;

In concluzie, exigentele imperative exprima valori de interes general din statele

membre, receptate ca atare si la nivelul Uniunii, iar invocarea acestora in raport cu
cerintele dreptului european, se realizeaza sub controlul Curtii de Justitie Europene.
Uniunea intervine, in cazul inlaturarii obstacolelor tehnice intre statele membre , pentru
asigurarea liberei circulatii a marfurilor, adoptand directive privitoare la anumite
caracteristici a produselor sau prin fixarea exigentelor esentiale ce trebuie respectate in
vederea asigurarii securitatii utilizatorilor, protectiei mediului inconjurator, protectiei
sanatatii persoanelor.

Andreca Aurica
Master Auditul si managementul financiar al fondurilor europene