MECANICA

1. ELEMENTE
INTRODUCTIVE

Ce este Mecanica?
Mecanica
Mecanica este stiinta care se ocup cu

studiul echilibrului, miscrii si interactiunii

corpurilor materiale.
Ramurile Mecanicii se stabilesc dup
urmtoarele criterii:
dimensiunea corpurilor (macro si microscopice)
viteza de deplasare v a corpurilor;
aspectele aplicative.

MECANICA

Figura 1

MECANICA
CUANTICA

MICRO
PARTICULE

MECANICA
TEORETICA

MECANICA
APLICATA:
1) REZISTENTA MATERIALELOR
2) TEORIA ELASTICITATII
3) STATICA, STABILITATEA
SI DINAMICA CONSTRUCTIILOR
4) MECANICA FLUIDELOR
5) MECANICA GAZELOR
6) MECANICA ROCILOR , etc...

CORPURI
MACROSCOPICE
v << c

CORPURI
INDEFORMABILE

MECANICA
RELATIVISTA

CORPURI
MACROSCOPICE
v c
CORPURI
DEFORMABILE

Trei etape n istoria Mecanicii

ANTICHITATEA - prima etapa
ARISTOTEL
(384-322 .Hr.)
n lucrarea FIZICA axiom a dinamicii:
proportionalitatea dintre
fort si vitez (inexact).

Trei etape n istoria Mecanicii

ANTICHITATEA - prima etapa
ARHIMEDE (287-212 .Hr.)
studiaz echilibrul corpurilor
rigide si lichide, centre de mas
pentru corpuri omogene;
inventeaz surubul far sfrsit si
aparate pentru aprarea Siracuzei
(catapulte, scripeti compusi,
oglinda arztoare). Renumit
geometru. Numarul ntre
310/71 si 31/7.

Trei etape n istoria Mecanicii

EVUL MEDIU - a doua etapa
GALILEO GALILEI
(1564-1642)
legea inertiei
miscarea pe plan nclinat
legea miscrii punctului
n cmp gravitational
(traiect. parabolic)
studiul miscrii
pendulului

Trei etape n istoria Mecanicii

ISAAC NEWTON
(1643-1727)
a formulat legile
fundamentale ale miscrii
mecanice;
a descoperit legea atractiei
universale;
a pus bazele calcululului
diferential si integral
(independent de Leibniz)

Trei etape n istoria Mecanicii

LEONHARD EULER
(1707-1783)
punerea n ecuatii si integrarea
ecuatiilor diferentiale la
probleme de dinamica punctului
material si a solidului rigid
cercetri fundamentale n teoria
elasticittii, acustic , unde,
hidromecanica navelor
Fundamenteaz hidrodinamica si
teoria stabilittii barelor elastice

Trei etape n istoria Mecanicii

Jean le Rond dALEMBERT
(1717 - 1783)
scrie Traite de Dynamique,
continnd principiul lui
dAlembert-metoda cinetostatic
explic precesia echinoctiilor si
rotatia axei Pmntului
editeaz cu Diderot
Enciclopedia

Trei etape n istoria Mecanicii

Joseph-Louis LAGRANGE
(1736 - 1813)
scrie Mecanica analitic
(1788) utiliznd principiul
lucrului mecanic virtual
a demonstrat analitic principiul
lui dAlembert
a rezolvat problema oscilatiilor
mici ale unui sistem de corpuri

Trei etape n istoria Mecanicii

secolul XX - ultima etap
Albert EINSTEIN (1879 - 1955)
a unificat prti ale mecanicii clasice
si electrodinamicii Maxwelliene,
fundanentnd mecanica cuantic
a elaborat teoria miscrii brawniene
a pus bazele teoriei relativittii
restrnse (1905) si a celei
generalizate (1916)
premiul Nobel (1921)

Trei etape n istoria Mecanicii

secolul XX - ultima etap
Lev Davidovici LANDAU
(1908-1968)
contributii la solutionarea
unor probleme teoretice de
fizica corpului solid
(mecanica analitica),
magnetism, hidrodinamica,
particule elementare, astrofizica
premiul Nobel (1962)

Trei etape n istoria Mecanicii

secolul XX - ultima etap
Dimitrie

MANGERON (1906 1991)

Profesor de mecanica
la Universitatea
Tehnica din Iasi;
A stabilit ecuatiile care
ii poarta numele, (in
mecanica analitica).

Notiuni fundamentale n Mecanica

SPATIUL - caracterizeaz pozitia corpurilor si
ntiderea lor. Se consider:

infinit;
continuu;
omogen;
izotrop;
tridimensional;

Notiuni fundamentale n Mecanica

TIMPUL msoar durata fenomenelor,

caracteriznd succesiunea acestora. Se face
deobicei conventia c timpul poate avea
numai valori pozitive. Timpul este:

infinit;
continuu;
omogen;
unidimensional;
uniform cresctor si ireversibil.

Notiuni fundamentale n Mecanica

MASA

ca notiune mecanic, reflect

propriettile generale de inertie si
gravitationale ale materiei.:
masa inert-msura inertiei corpului n
miscare de translatie;
masa gravitational- capacitatea unui corp de
a atrage alte corpuri.

Mrimi si unitti fundamentale n

Mecanic
Marimile fundamentale sunt mrimi fizice
caracteriznd notiunile fundamentale, fiind
independente ntre ele. n S.I. sunt 3 unitti
fundamentale de msur, utilizate n Mecanica.
Marimea:

Lungime

Timp

Masa

Dimensiunea

Unit masura

Kg

Mrimi si unitti derivate n

Mecanic
FORTA msoar intractiunea mecanic dintre
corpurile materiale.
Unitate de msur este newtonul (N), definit ca
mrimea unei forte care produce unei mase de
1kg o acceleratie de 1m/s.
PRESIUNEA se msoar n pascali (Pa)-

presiunea exercitat de o fort de 1N pe o

suprafat de 1m.
LUCRU MECANIC se msoar n jouli (J)

Figura 2

STATICA

Diviziunile Mecanicii

CINEMATICA

Caz particular

DINAMICA

Principiile Mecanicii (newtoniene)

1. Principiul inertiei:
Un corp isi pstreaz starea de repaus sau de
miscare rectilinie si uniform, att timp ct nu
intervin actiuni exterioare care s-i modifice
aceast stare:
starea de repaus si de miscare rectilinie si uniform
sunt tratate de pe pozitii egale, ca fiind stri
naturale ale corpurilor
postuleaz tendinta corpului de a-si pstra starea
natural, numit inertia corpului.
conduce la definitia fortei

Principiile Mecanicii (newtoniene)

2. Principiul independentei actiunii
fortelor:
Dac asupra unui corp actioneaz o fort F,
aceasta imprim corpului o acceleratie a,
dirijat dup directia fortei, factorul de
proportionalitate fiind 1/m, (m=masa corpului).
Matematic legea se scrie

F=ma

actiunea unei forte este independent de actiunile

altor forte
sumarea fortelor cu dupa regula paralelogramului

Principiile Mecanicii (newtoniene)

3. Principiul actiunii si reactiunii:
Oricrei actiuni i corespunde o reactiune egal
si contrar.
Actiunile reciproce a dou corpuri sunt
ntotdeauna egale si ndreptate n sensuri opuse.
se aplic corpurilor aflate n contact direct, ct si n
cazul actiunii la distant
principiul este valabil att pentru corpuri n stare de
miscare, ct si n stare de repaus

Legea atractiei universale

Oricare dou particule materiale (corpuri)
exercit o fort mutual de atractie
(gravitational) : m1m2
F=G

r2
F = forta de atractie dintre cele dou
Unde :
particule;
G = constanta universal de atractie
G = 6.67310-11 m3/(kg s2)
m1,m2 = masa fiecreia dintre cele dou particule
r = distanta dintre centrele celor dou
particule (corpuri).

Modele utilizate n Mecanic pentru

corpurile materiale

Modele

Punct
material

Sisteme
de puncte
materiale
Solid rigid

Sisteme
de solide
rigide

Schematizarea corpurilor materiale

dup dimensiuni

Corp material
Linia
material

Fir

Bar

Suprafata
material

Membran

Plac

Volumul
material
(blocul)

Figura 3

Capitolele Mecanicii dupa obiectul de studiu

PUNCTULUI
MATERIAL

STATICA
SISTEMELOR DE
PUNCTE MATERIALE

CINEMATICA
SOLIDULUI
RIGID

DINAMICA
12 variante
posibile

SISTEMELOR DE
SOLIDE RIGIDE

Figura 4

Clasicarea fortelor dupa:

1. Natura lor

3. Modul lor de variatie

a punctului de aplicatie
(fixe si mobile)

2. Modul lor de
aplicare

4. Modul lor de variatie

a intensitatii
(statice si dinamice)

Figura 5

Clasicarea fortelor
dupa natura lor:
Date
(exterioare)

Forte
exterioare
De legatura
(Reactiuni)

Apar in punctele de
de legatura cu mediul

De legatura
(Reactiuni)

Apar in punctele de
legatura cu alte corpuri

Eforturi

Apar in interiorul
corpului

Forte
interioare

Forte de
inertie

Apar in timpul
miscarii corpului

Actioneaza asupra agentului

exterior care produce miscarea

Figura 6

Fortele
concentrate

Clasificarea fortelor
dupa modul lor de aplicare:

se considera
actionind punctual
uniform

pe lungime

liniar

Forte
repartizate
pe suprafata

curbiliniu

Exemple:
Fortele concentrate, au punctul de aplicatie:
fix - camion n stationare (fig.7)
mobil - automobil n miscare (fig.8).

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

Forte repartizate liniar: presiunea sub fundatie (fig.9).