Explorarea

Explorarea poate fi definita ca activitatea prin care se descopera,

cerceteaza, contureaza si evalueaza un zacamant in perspectiva
unei posibile exploatari comerciale. Activitatea de explorare include
si cercetarea in extindere a unui zacamant cunoscut pentru
identificarea, conturarea si evaluarea unor noi volume de resurse
potential exploatabile din punct de vedere economic.
Succesul explorarii poate fi stiintific (ex. confirmarea modelului
metalogenetic), tehnic (ex. rezultatele forajelor confirma
veridicitatea unei anomalii geofizice etc), economico-finaciar (ex.
incadrarea costurilor si duratei de explorare in limitele planificate)
sau comercial (a fost pus in evidenta un zacamant care
indeplineste toate criteriile unei exploatari comerciale profitabile).

Riscul proiectelor miniere i de explorare

Proiectele legate de cercetarea i punerea n valoare a unui zcmnt implic asumarea unor riscuri ce
pot fi clasificate n mai multe categorii (Wilard, 1993; Parkkinen, 1998):
a) riscuri geologice, legate de:
probabilitatea redus de a se descoperi un zcmnt viabil din punct de vedere economic;
variabilitatea geologic a zcmntului (coninuturi, dimensiuni, structur, mineralogie, condiii hidrostatice,
etc.);
incertitudinile inerente n ceea ce privete estimarea resurselor i rezervelor;
b) riscuri tehnologice, legate de incertitudinile privind:
eficiena metodelor de explorare (ex. eficiena metodelor de cercetare indirect, geofizice sau geochimice
ce se utilizeaz pentru identificarea zcmntului, gradul de recuperare al forajelor, stabilirea unei reele
optime de foraj n raport cu variabilitatea zcmntului, etc.);
eficiena metodelor de exploatare (ex. factorul de diluie, coninutul limit de exploatare, etc.);
eficiena metodelor de preparare (ex. factorul de recuperare, elementele duntoare, etc.);
d) riscuri comerciale, legate de incertitudinile privind:
evoluia preului aurului;
costurile de explorare estimate;
estimarea investiiilor necesare punerii n producie a zcmntului;
costurile de exploatare i prelucrare estimate;
costurile de protecie i reabilitare a mediului;
evoluia ratei de schimb valutar;
f) riscuri politice, legate de modificarea:
situaiei politice i sociale n ar n care se desfoar activitatea de explorare sau n rile nvecinate (ex.
conflicte sociale, rzboaie, etc.);
cadrului legislativ (ex. modificarea legislaiei miniere, naionalizri, etc.);
regimului fiscal i de impozitare (ex. creterea ratei impozitelor);
g) riscuri de mediu, legate de:
caracteristicile mineralogice ale zcmntului, cu implicaii n tehnologia de exploatare i prelucrare,
stocarea sterilului, precum i asupra investiiilor i costurilor asociate;
poluarea accidental a mediului pe parcursul explorrii sau exploatrii.

Analiza riscului
nainte de nceperea unui program de
explorare trebuie s se evalueze att
ansele descoperirii unui zcmnt,
ct i riscurile descoperirii unui
zcmnt care s nu se ncadreze n
criteriile economice ale companiei.
Prin urmare, factorii care influeneaz
decizia companiei i a investitorilor
sunt:
-Probabilitatea existenei unor
zcminte n zona geografic n care
urmeaz s se deruleze activitatea de
explorare, probabilitatea ca aceste
zcminte s fie descoperite i
probabilitatea ca ele s fie
economice;
-Valoarea economic a zcmintelor
ce urmeaz s fie descoperite,
considernd c ele exist;
-Costul descoperirii acestor
zcminte (costurile de explorare).

Diagrama de distribuie a zcmintelor

descoperite n centura de isturi verzi
Abitibi, Canada (Gouveia et al., 2003)
Pe baza acestei diagrame se pot estima
ansele descoperirii unui zcmnt cu un
volum de rezerve peste o anumit limit
(ex. 10% pentru >10 milioane tone).

Zone favorabile din punct

de vedere metalogenetic

Zone explorate cu foraje

100%

10%

1%

0%

Proiecte de explorare
SUA (total 352 proiecte)
Australia (total 600 proiecte)
Canada (total 1000 proiecte)

Rezultatele unui program de

explorare de 30 miloane
US$, derulat pe parcursul a
13 ani de catre compania
Placer Granny Smith in
cadrul districului
metalogenetic Laverton
(vestul Australiei), care a
acoperit o suprafata de cca.
7500 km2 (date dupa Lord et
al., 2001).

Zacaminte exploatabile

Zacaminte exploatabile,
descoperite in perioada
1970-1980 in SUA,
Australia si Canada in
raport cu zonele favorabile
din punct de vedere
metalogenetic, ce au facut
obiectul unor programe de
explorare (date dupa Lacy,
1993).

Hronsky (2003) arat c succesul unui proiect individual (Ps) este o funcie
a numrului de proiecte de explorare (n) derulate n perioadele anterioare ntr-o
regiune, i succesul acestor programe (Pd):
Ps = 1-(1-Pd)n

Succesul unui proiect individual n

funcie de intensitatea i succesul
activitii de explorare anterioare
(Hronsky, 2003)

Elementele cheie ale strategiei de

explorare ce se aplica unui program
complet de explorare in diferite etape ale
acestuia (Tamas-Badescu, 2004).

Definirea obiectivelor si planificarea conceptuala

talia zacamantului care ar putea
fi descoperit (ordinul de marime
al volumului de resurse/rezerve);
nivelul RIR si/sau VPN, care ar
putea fi furnizate de exploatarea
zacamantului descoperit;
ordinul de marime al capitalului
necesar pentru dezvoltarea
zacamantului si al costurilor de
productie, in eventualitatea
exploatarii comerciale a
acestuia.
Strategia privind stabilirea obiectivelor explorarii
(dupa Hronsky, 2003, cu modificari).

RIR : rata interna de rentabilitate

VPN : valoarea prezenta neta a productiei

Planificarea explorarii
Programul de explorare poate urmari

descoperirea, cercetarea, conturarea si evaluarea unui zacamant, din perspectiva

deschiderii si dezvoltarii unei exploatari comerciale,
- situat intr-o zona (district metalogenetic, centura mineralizata) complet noua, cu potential
metalogenetic = explorarea in teren virgin engl. greenfield exploration
- situat intr-un district minier cunoscut = explorarea in teren cunoscut engl. brownfield
exploration

cercetarea, conturarea si evaluarea inventarului mineral dintr-o zona situata in extinderea

unui zacamant aflat in exploatare sau exploatat in trecut = explorarea in extindere engl. onminesite exploration

Obs. In ansamblu, cheltuielile de explorare pe unitatea de metal sunt mai reduse in cazul
explorarii in extindere decat in cazul explorarii in zone virgine
-

unele aspecte geologice sunt deja cunoscute

unele faze ale explorarii sunt eliminate
cercetarea este focalizata de la inceput asupra unor arii restranse
unii parametrii tehnici sunt deja cunsocuti sau pot fi extrapolati cu oarecare certitudine
(ex. caracteristicile mineralizatiei, modul de preparare a minereului si gradul de
recuperare a metalului etc.) astfel incat cheltuielile necesare pentru determinarea
acestor parametri (ex. teste de preparare) sunt reduse sau eliminate

Strategii pentru stabilirea obiectivelor explorarii (Parry, 2001)

Strategia oportunitatilor omise in districtele mature = strategia tarilor elefant

- implica riscuri mai reduse
folosirea unor metodologii si tehnici de interpretare a datelor
de
explorare existente
- presupune existenta unei baze de date geologice dezvoltate, care sa usureaze
procesul de selectare a posibilelor zone de interes
- dezavantaj: probabilitatea descoperirii unor zacaminte de talie mare este foarte
redusa
In districtele mature, in care s-a desfasurat o indelungata si intensa activitate de
explorare, exista riscul sa fi ramas nedescoperite doar zacamintele care nu sunt
economice sau sunt la limita profitabilitatii.

Strategia primei miscari implica asumarea de catre companie a unor riscuri

mai ridicate, dar ofera sansa unor descoperiri importante. Desfasurarea
activitatii de explorare pe suprafete mai intinse creste sansele identificarii unor
zacaminte.
Descoperirirea unor zacaminte de talie mai mica poate deveni atractiva din
punct de vedere financiar daca minereul extras din acestea poate fi indreptat
spre o statie centrala de preparare.
Succesul unei astfel de strategii depinde de acuratetea cu care se analizeaza
activitatea de explorare ce a fost desfasurata anterior in regiune (Parry, 2001).

Analiza oportunitatii investitiei

analiza necesitatii cresterii volumului inventarului mineral al companiei;

fiecare companie are propria sa politica in ceea ce priveste

- companiile miniere: gradul de acoperire cu rezerve si resurse a capacitatilor

de productie

- companiile specializate exclusiv pe explorare: portofoliulde resurse

Analiza necesitatii cresterii inventarului mineral se face in raport cu
politica de dezvoltare si expansiune a companiei.

analiza conditiilor de piata (ex. tendinta cererii pe piata, pretul metalului si

tendinta de evolutie a acestuia etc.);
evaluarea fondurilor de explorare disponibile, din activitatea proprie si/sau
care pot fi procurate din diverse surse;
analza oportunitatilor privind diverse proiecte de explorare.

Evolutia cheltuielilor
1. Pe un trend ascendent al pretului aurului,
cheltuielile de explorare pentru zone
metalogenetice noi cresc mai accentuat decat
cele in zonele cunoscute,

200%
180%
160%

companiile sunt dispuse sa-si

asume riscuri mai ridicate

140%
120%

2. Pe un fond descendent al pretului aurului,

scaderea cheltuielilor de explorare in zone
metalogenetice noi este mai accentuata
decat in zonele cunoscute
un
oarecare conservatorism in ceea ce priveste
asumarea riscurilor

100%
80%
60%
40%
20%
STB-2005

Pretul aurului

Exploarare in zone noi

Explorare in zone cunoscute

Explorare in extindere

2003

2002

2001

2000

1999

1998

1997

1996

1995

1994

1993

1992

1991

1990

0%

Evolutia cheltuielilor de explorare pe plan mondial in

raport cu evolutia pretului aurului; datele sunt raportate la
anul 1990 (dupa Metals Economic Group).

3. Cheltuielile pentru explorarea in extindere,

prezinta cea mai redusa
explorarea
este dictata de necesitatea de crestere a
volumului de rezerve pentru extinderea vietii
exploatarii miniere

Abordarea secventiala
Abordarea secventiala a explorarii are menirea sa reduca costurile totale ce sunt
necesare pentru indentificarea zacamintului.
Secventialitatea unui program de explorare (Parkkinen, 1998):
Aspectul cronologic: secventialitate cronologica;
Aspectul spatial: secventialitate spatiala;
Aspectul metodologic: secventialitate metodologica;
Aspectul economic: secventialitate economica.
Etape principale:
Planificarea explorarii (engl. exploration planning, target definition);
Recunoasterea (engl. reconnaissance, target generation);
Explorarea regionala (engl. regional exploration, prospecting, field survey, anomaly
definition, target appraisal, prospect generation);
Explorarea preliminara (engl. general exploration, preliminary deposit investigation,
prospect definition, first mineral resource estimates, mineral deposit assessment,
pre-feasibility stage);
Explorarea detaliata (engl. detailed exploration, final target investigation, deposit
inventory estimation stage, orebody evaluation, mineral deposit appraisal, feasibility
stage).

Momentele si locurile
de descoperire a zacamintelor

Anul descoperirii si rezervele zacamintelor

localizate in districtul metalogenetic
Norseman, Australia (Schodde, 2003)

Distributia asimetrica a rezervele de aur in

cadrul districtului metalogenetic St. Ives din
Australia
Circa 65% din rezerve sunt concentrate in
cinci zacaminte (Parry, 2001).

Criteriile economice, in acord cu strategia de explorare, si transpunerea lor in

parametri geologici si geografici stau la baza elaborarii
modelului strategic al zacamantului (Parkinnen, 1998), cunoscut si ca modelul
obiectivelor de explorare (Hronsky, 2003).

Modele strategice:

Modelele procesuale se bazeaza pe intelegerea proceselor fundamentale de formare a diferitelor

tipuri de zacaminte si pe interpretarea elementelor majore care controleaza amplasarea
mineralizatiilor.
- nu presupun o detaliere a tuturor aspectelor genetice, ci doar a acelor aspecte care au implicatii
spatiale.
- astfel de modele permit recunoasterea zonelor favorabile, chiar daca acestea nu seamana cu
contextele geologice ale zacamintelor cunoscute
- adoptarea unui astfel de model permite focalizarea atentiei asupra unui numar limitat de
parametri cheie.

Modelele analoage constau in realizarea unor asemanari empirice cu zone mineralizate

cunoscute.
- dezavantaj: pot trece cu vederea variabilitatea locala si risca sa nu faca deosebire intre factorii
incidentali si cei critici, conducand, astfel, la aprecieri eronate privind potentialul unei zone.

Hronsky (2003) consider c n evoluia activitii de explorare dintr-un district

metalogenetic se pot deosebi trei faze:
- Faza exploziv n care, imediat dup descoperirea districtului, rata descoperirilor este
ridicat, talia depozitelor identificate este mare iar costurile de explorare sunt sczute;
- Faza strategic n care ritmul descoperirilor i talia acestora se diminueaz iar costurile
de explorare cresc peste media nregistrat la nivel mondial;
- Faza distrugerii valorii n care rata descoperirilor devine extrem de sczut, zcmintele
identificate sunt mici i costurile de descoperire sunt foarte ridicate, ceea ce face ca
explorarea s devin neeconomic.

Evoluia n timp a activitii de

explorare ntr-un district
metalogenetic (Hronsky,
2003, cu completri)

Costurile de explorare

Evoluia cheltuielilor pe parcursul diverselor etape ale

unui program de explorare cu o valoare total de cca. 30
de milioane US$, derulat de compania Placer Granny
Smith pe parcursul a 13 ani n districtul Laverton din
vestul Australiei (Lord et al., 2001)

Costurile de explorare variaz n

limite relativ largi n funcie de talia
zcmntului, tipul mineralizaiei,
adncimea la care este localizat
zcmntul, scara la care se
execut lucrrile de explorare,
metodologia de explorare utilizat,
localizare geografic, etc. Pe plan
mondial, costurile de explorare
variaz ntre 6 i 38 de US$/uncie,
media fiind de cca. 19 US$/uncie
Costurile de dezvoltare minier
(pentru punerea n producie) sunt,
n medie, de cca. 50 US$/uncie. n
ultimele decenii ale mileniului trecut
costurile medii nregistrate pe plan
mondial
pentru
explorarea
i
dezvoltarea unui zcmnt au avut
un trend cresctor

Interpretarea geologica modelul geologic in blocuri

conceptualizarea zacamantului = definirea tridimensionala a elementelor de
control ale zacamantului (litologic, reologic si structural)
-analiza si sinteza datelor privind mineralogia si geochimia mineralizatiei,
-litologia rocilor gazda,
-elementele stucturale si caracteristicile geotehnice,
- informatii referitoare la geologia regionala,
-stilul mineralizatiei
-controlul structural al mineralizatiei
model geologic al zacamantului
estimarea resurselor
Informatiile esentiale pentru conturarea modelului geologic al zacamantului in
vederea estimarii resurselor sunt:
Continuitatea/variabilitatea geologiei;
Continuitatea/variabilitatea continuturilor;
Controlul structural al mineralizatiei;
Limitele externe ale zacamantului si ale anvelopei acestuia;
Zonele interne sterile sau cu continuturi scazute;
Mineralogia, petrografia si geochimia mineralizatiei si, in corelatie cu acestea,
caracteristicile metalurgice.

Construirea unui model geologic pentru estimarea resurselor presupune:

- identificarea, definirea si caracterizarea domeniilor geologice si de continuturi;
- modelarea limitelor care definesc domeniile;
- analiza datelor privind continuturile sau a altor atribute in cadrul domeniilor;
-modelarea distributiei spatiale a datelor.
Corelarea si interpretarea geologica a bazelor de date topografice, analitice si
geologice conduc la construirea unui model in blocuri, care constituie suportul
pentru estimarea si clasificarea resurselor.
Un model al blocurilor de resurse este o reprezentare computerizata a unui
zacamant, in care domeniile geologice sunt definite si umplute cu blocuri carora li
se atribuie valori estimate ale continuturilor sau ale altor parametri

Modelarea tridimensionala a continuturilor din

zacamantul filonian (modelare in blocuri de
izocontinut, generata de programul Vulcan 3D).

Reprezentarea domeniilor de
continuturi intr-o modelare
tridimensionala de tip scheletic a
unui zacamant de tip Mississippi
Valley (imagine generata de
programul RockWork 2004).

Modelele propuse pentru rezolvarea matematic a problemei legate de evaluarea

probabilitii de descoperire a unui zcmnt se bazeaz pe teoria statistic
bayesian (Rendu, 1976; Light, 1996). Conform acesteia, probabilitatea s se
descopere un zcmnt de talia z (considernd c acesta exist n realitate) n
urma unui efort (program sau etap a unui program) de explorare este:

p (1- Pz (/))
Pz (/) = (1-p) + p (1- P (/))
z

(1), unde:

Pz (/) = probabilitatea condiionala a descoperirii unui zcmnt de talia z n

urma unui efort de explorare (program, etap a unui program);
= variabila binar (1;0); denot prezena sau absena zcmntului;
p = probabilitatea ca un zcmnt s existe n zon;
Pz (/) = probabilitatea ca zcmntul de talie z s fie prezent n regiune, dar
s nu fi fost descoperit n urma efortului de explorare anterior.
Probabilitatea ca un zcmnt de talia z s fie identificat ntr-o anumit regiune n
urma depunerii unui efort de explorare , scade pe msur ce efortul de
explorare anterior a fost mai mare (ex. pe msur ce programele de explorare
anterioare au fost mai numeroase, respectiv pe msur ce districtul se
maturizeaz). Acest lucru se datoreaz faptului c, dup cum s-a artat, funcia
Pz(/) crete odat cu .

Eficacitatea relativa a predictiei si detectiei

in functie de scara (Hronsky, 2003).
P R E D IC T IE
E F IC A C IT A T E A R E L A T IV A

D E T E C T IE

LO C ALA

R E G IO N A L A
SC AR A

Prelucrri ale imaginilor din

satelit pentru identificarea
zonelor cu alterri hidrotermale
n districtul aurifer Goldfields,
Nevada (Short, 2004);
a, b, c prelucrri ale
imaginilor spectrale LANSAT:
a. Benzile 4/5 - albastru, 5/6 galben, 6/7 - rou; b. Benzile
4/5 - albastru; 5/6 - verde,
6/7- rou; c. Benzile 5/7 rou, 3/1 verde, 4/5albastru;
d, e prelucrri ale imaginilor
hiperspectrale ASTER.

P r o b a r e s te a m s e d im e n t

P r o b a r e p e d o g e o c h im ic a

P r o b a r e lito g e o c h im ic a

A e r o - r a d io m e tr ie

A e r o -m a g n e t o m e tr ie

Exemplificarea
procedurii
standard
de explorare n cazul
programului
de
explorare desfurat
de compania Rio
Tinto, n perioada
1999-2000, n partea
vestic a Munilor
Apuseni
(GEODE,
2001)

Tehnici de explorare
Tehnicile de explorare includ:
-metodele de explorare (geologice, geofizice, geochimice, de foraj, etc.)
-secvenialitatea spaial i temporal a aplicrii lor,
-tipul i dimensiunile reelelor de explorare (ex. reelele de probare
pedogeochimic, reelele de foraj, etc.),
-metodele de probare i de analiz a probelor,
-metodele de interpretare a datelor i de evaluare a inventarului mineral,
-metodele de evaluare economic a rezultatelor.
Tehnicile de explorare depind de:
-caracteristicile geologice ale mineralizaiilor cercetate,
-datele preexistente nceperii programului de explorare,
-scara de la care se ncepe i la care se desfoar explorarea,
-condiiile geomorfologice,
-strategia i experiena companiei,
-fondurile avute la dispoziie pentru explorare,
-dotarea tehnic a companiei, etc.

Implementarea programului de explorare

Calitatea lucrrilor executate, acurateea determinrilor analitice i modul de
prelucrare i interpretare a rezultatelor obinute reprezint elementele cheie ale
succesului unui program de explorare.
Respectarea strategiei de explorare, conturat prin modelul strategic i modelul
tactic, i a secvenialitii temporale i areale a lucrrilor de explorare sunt, de
asemenea, factori importani n implementarea unui program de explorare.
Evaluarea economic a rezultatelor obinute la sfritul fiecarei etape de
explorare i aplicarea tehnicilor de optimizare a activitii reprezint elementele
definitorii ale succesului comercial n implementarea unui program de explorare.
Modul n care este implementat programul de explorare este important nu numai
prin prisma succesului (identificarea unui zcmnt viabil din punct de vedere
economic), ci i prin prisma posibilitii de finanare a programului de dezvoltare a
zcmntului n vederea punerii lui n producie.

PROBAREA
- prelevarea unor probe individuale sau globale din foraje, lucrari miniere de
suprafata sau din subteran;
- masuratori privind calitatea minereului (analize chimice de laborator, diferite
teste metalurgice etc.);
- observarea directa (cartarea geologica de suprafata si/sau in subteran,
cartarea forajelor)
Proiectarea unui program de probare se realizeaz dup ce sunt stabilite
caracteristicile probrii, care sunt determinate de caracterul mineralizaiei:
- forma, dimensiunea si continuitatea zonei mineralizate;
- frecventa distributiei continuturilor;
- variabilitatea spatiala a continuturilor in metal;
- gradul de recuperare a metalului
Lucrrile de explorare (ex. programele de foraj) trebuie abordate secvenial;
Problemele legate de probare se datoreaz fie modului neadecvat n care s-a
realizat prelevarea probelor, fie metodei neadecvate de preparare a unor
probe prelevate corect;
Densitatea de probare trebuie s fie suficient de ridicat pentru a se putea
pune n eviden variaia parametrilor zcmntului (coninuturi, mineralogie,
granulometrie, aspecte structurale, etc.);
Dimensiunea probelor trebuie s fie suficient de mare i n acord cu
dimensiunea granular a mineralului (mineralelor) urmrit(e)

Activitatile si obiectivele care sunt urmarite in explorarea de detaliu (probare amnunit)

Activitate

Obiective

Cartare

Cartare litologica, geochimica, structurala si

geotehnica

Foraj

Proiectarea retelei, executia forajelor, cartarea

forajelor

Probare

Determinarea metodei de probare, colectarea

probelor

Lucrari topografice

Ridicarea amplasamentului forajelor, conversia

retelelor topografice, masuratori de adancime

Cartarea forajelor

Cartarea geologica, recuperaj +/- cartare

geotehnica, atunci cand este cazul

Analize

Prepararea probelor, analiza probelor

Determinarea greutatii
specifice

Stabilirea metodei de determinare, colectarea

probelor, masuratori

Mentinerea bazei de date

Inregistrarea si transcrierea datelor

1000000
100000
10000
Greutatea probei (g)

1000
100
10
1
0.1
0.01
0.001
0.001

0.01

0.1

10

Dimensiunea particulelor (mm)

Raportul dintre dimensiunea particulelor de

aur i greutatea probelor (Berkman, 1996)

Coninuturile totale n metale dizolvate i pH-urile

apelor drenate din diferite tipuri de zcminte Diagrama Ficlin (Plumlee et al., 1994)

Creterea coninutului de pirit

Descreterea capacitii
zcmntului de a consuma
acidul

Creterea cantitii de
pirit i sulfuri comune
din zcmnt

Compoziia apei drenate

din zcmnt
Compoziia apelor drenate
din zcminte cu
caracteristici geologice
asemntoare

A.Sulfuri masive bogate n pirit

B.Minereu bogat n sulfuri (cu pirit, enargit,
bornit, etc.) n roci puternic alterate cu silice,
alunit, caolinit i minerale argiloase
C.Mineralizaii de tip high sulphidation hotspring, cu coninut sczut n sulfuri comune, n
roci afectat de alteraii acide
D.Mineralizaii de tip porphyry-Mo asociate cu
mineralizaii de tip high sulphidation cu
coninut sczut n
sulfuri comune, n roci
magmatice
E.Filoane i diseminaii polimetalice, bogate n
pirit sulfuri comune, n roci cu capacitate
sczut de neutralizare a acidului
F.Filoane i diseminaii polimetalice, bogate n
pirit i srace n sulfuri comune, n roci cu
capacitate sczut de neutralizare a acidului
G.Filoane polimetalice, bogate n pirit i sulfuri
comune, cu gang carbonatic, n roci alterate
cu carbonai
H.Mineralizaii filoniene i metasomatice bogate
n pirit i sulfuri comune n roci bogate n
carbonai
I.Filoane polimetalice carbonatice cu coninuturi
sczute sau moderate de pirit i sulfuri comune
n roci intens carbonatate
J.Mineralizaii polimetalice-metasomatice cu
coninuturi sczute de pirit n sedimente
bogate n carbonai
K.Filoane i brecii cu mineralizaii de Au-Te,
srace n pirit, cu gang carbonatic