Fi bio-bibliografic Ion Luca Caragiale

Nascut la 30 ianuarie 1852 la Haimanale, judeul Prahova ;

Decedat la 9 iunie 1912 la Berlin
1. Primii ani
1852-01-30 Se naste in satul Haimanale, judetul Prahova, Ion Luca
Caragiale, fiul avocatului Luca Caragiali, secretar al Manastirii Margineni, si al
Ecaterinei Karaboa, descendenta a unei familii de negustori greci din Brasov.
1859 - 1860 Incepe scoala la "Instructiunea cu slava popeasca", aflata
in curtea bisericii Sfantu Gheorghe din Ploiesti, sub indrumarea parintelui
Marinache.
1862 - 1864 Continua cursul primar la "Scoala Domneasca" nr. 1 din
Ploiesti, avand ca institutori pe Zaharia Antinescu (personaj bizar), apoi pe
Basil Dragosescu, caruia ii va pastra o calda amintire. In vara anului 1864
absolva clasa intaiul din 85 de elevi.
1865 - 1867
Elev la gimnaziul "Sfintii Petru si Pavel" din Ploiesti.
Absolvise in prealabil prima clasa gimnaziala in particular.
1867 - 1868 Perioada neclara in existenta viitorului scriitor. Biografii
lui sustin ipoteza ca ar fi urmat cursurile clasei a V-a liceale, la Bucuresti.
2. Perioada de formare
1868 - 1870 Fascinat de timpuriu de teatru, se inscrie la cursul de
mimica si declamatie tinut la Conservatorul bucurestean de unchiul sau
Costachi Caragiali, actor si autor dramatic cunoscut in epoca. In toamna
anului 1868 il cunoaste pe M. Eminescu, pe atunci sufleur in trupa lui Mihail
Pascaly.
1870 Dupa un scurt stagiu de sufleur si copist, in trupa celuilalt unchi
(Iorgu Caragiali), este angajat - la 20 iunie - copist la Tribunalul Prahova. La 8
august face parte dintre "republicanii" lui Alexandru Candiano-Popescu. La
10 septembrie, moare tatal sau, Luca, tanarul copist devenind singurul
sustinator al familiei. Paradoxal, renunta tocmai acum la serviciu, fiind
destituit la 24 octombrie, aceelasi an.
1871 - 1872 Sufleur, la Iasi, in trupa lui Mihail Pascaly, apoi sufleur al
doilea si copist la Teatrul National din Bucuresti. Peste ani, autorul va evoca

acesta epoca in scanteietoarele sale "Amintiri din teatru", republicate ulterior

sub titlul "Din carnetul unui vechi sufleur".

3. Debutul
1873 - 1874 Debuteaza, apoi colaboreaza la "Ghimpele". O poema,
versuri, ii apare in 'Revista contemporana' (1 octombrie 1874)
4. Activitatea publicistica
1875 - 1876 "Girant responsabil" la "Alegatorul liber", foaie liberala de
opozitie.
1876 - 1877
Corector la "Unirea democratica" (organ al tinerilor
liberali), redactor la "Claponul" (mai - iunie 1887), apoi impreuna cu Frederic
Dame, la "Natiunea romana" (august) si, iarasi singur, la "Calendarul
Claponului" (decembrie). La sfarsitul anului, pe parcursul caruia servise in
"garda civica", incepe in "Romania libera" seria de foiletoane "O cercetare
critica asupra teatrului romanesc"
1878 La invitatia lui M. Eminescu, pe care-l cunoscuse la Giurgiu cu
zece ani in urma, incepe (in februarie) colaborarea la "Timpul". Are loc
premiera piesei lui Al. Parodi, "Romainvinsa" in traducerea excelenta a lui
Caragiale, care avea acum 21 de ani. In 26 mai participa pentru prima data
la intrunirile bucurestene ale "Junimii". La 12 noiembrie citeste la Iasi, la a
XV-a aniversare a "Junimii", comedia "O noapte furtunoasa" sau "Numarul 9"
1879 Premiera piesei "O noapte furtunoasa". La al doilea spectacol
Ion Ghica, directorul Nationalului intervine in text fara consimtamantul
autorului. Iritat, acesta isi retrage piesa de pe afis. Va face prima calatorie in
strainatate, la Viena, ca invitat al lui Titu Maiorescu.
1880 "Conul Leonida fata cu reactiunea" este citita in cercul "Junimii"
acasa la Maiorescu.
1881
Retras de la "Timpul", va fi numit in octombrie, prin decret
regal, revizor scolar pentru judetele Neamt si Suceava.
1882 Este transferat, la cerere, in judetul Arges-Valcea. Va pune astfel
o necesara distanta intre el si Veronica Micle, cu care avusese o scurta idila,
evitand astfel si posibilele accese de violenta ale lui Eminescu. Functia de
revizor inceteaza in octombrie.
1883-02-18 Are loc premiera farsei Soacra-mea Fifina (O soacra).

1884
1 martie, premiera operei bufe "Hatmanul Baltag", scrisa in
colaborare cu Iacob Negruzzi.
13 noiembrie, intaiul spectacol cu "O scrisoare pierduta". Succesul
depaseste orice asteptari, gratie si actorilor I. Petrescu (Trahanache), C.
Nottara (Tipatescu), I. Niculescu (Catavencu), A. Catopol (Farfuridi), Anton
Leonteanu (Branzovenescu), St. Iulian (Pristanda), N. Mateescu (Cetateanul
turmentat), Aristizza Romanescu (Zoe)
Functionar la Regia Monopolurilor, unde o va cunoaste pe Maria
Constantinescu; din aceasta legatura se va naste Mateiu I. Caragiale
1885-04-08 Premiera piesei "D-ale carnavalului", care a fost fluierata.
In septembrie, Maiorescu publica in "Convorbiri literare" Comediile d-lui
Caragiale.
1888-07-02
Este numit, tot prin decret regal, director general al
teatrelor. Oficialitatile si presa ii privesc cu ostilitate initiativele.
1889
Se casatoreste cu fiica arhitectului Gaetano Burelly,
Alexandrina. Va avea cu aceasta mai multi copii, dintre care au supravietuit
doi : Luca (n. 1893), viitor scriitor, mort tanar, si Ecaterina (n. 1894).
Demisioneaza (5 mai) din functia de director general al teatrelor. In mai,
apare la Editura "Socec" volumul Teatru, prefatat de Titu Maiorescu cu studiul
publicat in 1885.
1890-02-03 Are loc premiera piesei Napasta.
1891
Volumele Teatru si Napasta sunt respinse de la premiul
Academiei in sedinta din 14 aprilie (cu 20 de voturi contra, 3 pentru). Rolul
cel mai important in dezavuarea operei scriitorului il va juca liberalul D. A.
Sturza, care l-a acuzat, declarand sententios ca dramaturgia lui ar fi imorala
si antinationala. De altfel, singurul membru al "Junimii" care a avut lealitatea
sa pledeze in favoarea fostului colaborator a fost Iacob Negruzzi.
1892 Gandul unui "exil voluntar", de asta data la Brasov, il tenteaza
iarasi. Conferentiaza la Ateneu despre "Gaste si gaste literare", atragandu-si
ostilitatea "Junimii" si a lui Maiorescu. Apar volumele "Note si schite" si
"Pacat". Om cu noroc
1893
roman".

Scoate, impreuna cu C. Baclabasa, prima serie a "Moftului

1894 Editeaza, impreuna cu I. Slavici si G. Cosbuc, revista 'Vatra'

1896
Apare volumul "Schite usoare". In colaborare cu St. O . Iosif
scoare revista "Epoca literara" supliment al gazetei "Epoca"

1897 Activitate publicistica la "Epoca" , "Drapelul". Ii apar volumele

"Schite", traduceri originale (Editura Saraga) si "Notite si fragmente literare"
1899 Registrator clasa I la Regia Monopolurilor Statului. Delavrancea,
devenit primar al capitalei il numeste in postul onorific de membru in
comitetul Teatrului National. La 27 septembrie incepe colaborarea la
"Universul", cu foiletoane ce vor forma volumul "Momente"
1901
Sarbatorit la Ateneul Roman pentru 25 de ani de activitate
literara. Publica volumul "Momente" (Editura Socec). "Disponibilizat" de la
Regie, scoate, de la 1 aprilie pana la 18 noiembrie, a doua serie a "Moftului
Roman". Un gazetar obscur, Constantin Al. Ionescu (Caion), iritat de
intepaturile din "Moftul", il acuza ca ar fi plagiat "Napasta" dupa piesa unui
fictiv dramaturg maghiar Istvan Kemeny. Caragiale ii intenteaza proces
pentru calomnie.
1902 Curtea cu jurati din Ilfov il condamna in lipsa - la 11 martie - pe
Caion la inchisoare corectionala, cinci sute de lei amenda si zece mii de lei
daune-interese. Ulterior, Caion e achitat. El isi va continua calomniile,
invocand si numele lui L. Tolstoi si publicand brosura "Originalitatea lui
Caragiale, doua plagiate". Caragiale a fost aparat la proces de Barbu St.
Delavrancea.
1904 In marie, Academia respinge de la premiu, volumul Momente,
preferandu-i o simpla culegere de documente.
5. Exilul la Berlin.
1905
Dupa peregrinari, impreuna cu familia, prin Italia, Franta si
Germania, se stabileste, toamna, la Berlin. Intentioneaza sa reia personajele
din "O noapte furtunoasa", si "O scrisoare pierduta" intr-o noua comedie,
"Titrica , Sotirescu & Co". Piesa nu depaseste stadiul de schita.
1907 I ziarul vienez "Die Zeit", publica (sub semnatura "Un patriot
roman") prima parte a articolului "1907". Din primavara pana-n toamna.
Eseul apare integral, in brosura, la Editura Adevarul, intr-un tiraj total de
10.000 de exemplare. Restabileste legaturi amiabile cu Titu Maiorescu.
1908 La Editura Minerva apare seria "Opere complete", in trei volume.
1909 Colaboreaza din nou, cu povesti si schite la "Universul". Scrie
instantaneul "Incepem!" cu care Nationalul bucurestean isi deschide noua
stagiune. In "Viata romaneasca" (noiembrie) apare nuvela "Kir Ianulea".

1910 Publica volumul "Schite noua" (Editura Adevarul), ultima aparitie

editoriala antuma.
1911 Din februarie pana in mai colaboreaza la "Romanul" din Arad. In
28-30 august se afla la Blaj, unde participa la serbarile prilejuite de
semicentenarul Astrei. Cu aceasta ocazie asista la zborul demonstrativ al lui
Aurel Vlaicu, efectuat cu avionul construit de el.
6. Sfarsit
1912
Refuza propunerea avansata de Emil Garleanu, in numele
Societatii Scriitorilor Romani, de a fi sarbatorit cu prilejul aniversarii a 60 de
ani.
Moare subit in zorii zilei de 22 iunie . In toamna aceluiasi an trupul sau
a fost deshumat din cimitirul berlinez si adus in tara, unde a fost reinhumat
la cimitirul Belu din Bucuresti, alaturi de M. Eminescu si G. Cosbuc.