APITOLUL

DEFEcTE
ANoRMALE
$t REGtMURt
iH ttqstnunttue
ELECTROENERGETICE

2.1.TIPURI DE DEFECTE Sr REGIITIJRI Aj\ORtLdLE

2.1,1.Defecte
r Defectelecel mai desidaLlite in instalaliile electricesunrscLfftcitcLtitele.
por
Ele
fi scurtcircuitepoiifazate (trifazate.bifazate, saubifazate la pimdnt), cand
este strdpunsdizolalia intre doud sau trei faze, $i scutcircuite monofazatecand este
shepunseizolalia intre o fazi gi pimdnt. scurtcircuiteiemonofazateau loc in retelele
cu curenti mari de punerela plmant, in care neutrele transformatoarelor
de putere
sunt legate direct la pamant. scurtcircuitelepolifazate sunt insotite de curenti de
valori foarte mari in comparalie cu cei nominali. provocand in instaiatiile
electroenergeticeiraportanteefecte electrodinamicegi termice, precum gi scdderi
sensibileale tensiunilorpAndla pierdereastabiiitd$i sistemutui.
.} ln relelele de medietensiune,in carepuncteleneutrea1etransformatoarelor
sunt izolatesaulegatela pdmantprin bobinade stingere,strdpungerea
izolaiieiinlre o
fazl qi pimdnt esteinsoJitdde curen! mici, impedanleledin circuit avandvalori mari.
Prmerelunei faze la pimant in acestetip'ri de relele provoacdinsd.cregterea
tensirmii fazelor sdndtoasein raport cu pdmdntul, iar aceasti cregtereconduce ia
supmsolicitareaizolaliei gi la pericolul stripungerii acesteiagi intr-un a1tpunct de pe
celelaltefaze,defectul trecdndastfel in dubldpunere1apdmant; aceastareprezintdde
fapt un sc'rtcircuit bifazatprin pdmant caretrebuie lichidat de protecJiaprin re1ee.
Pentruproiectareaprotecliilor prin relee este necesara se calcuiacurentii de
defectin cazulscnrtcircuitelortrifazate,bifazate,monofazatesi bifazatela odmamt.
Curenrulde scuncircuirrrifazat 1]i] se carculeazd
penrnrsrabilirea
reglajelor
gi verificareaselectivit[tii protectiilor prin relee.
Curennrl de scuncircuit btlazatt(.?) se calculeaz[ pentm verificarea
sensibilitSliiprotectieiprin relee.
c'renhrl de scurtcircriitmonofazat1jj) se calcLileaza
pentru stabilireavaloriior
de pomire ale protecliilor impotriva defectelormonofazate,in rerelelecu cru.enlimari

Defecte;i regimttri anormalein instalaliile electroenergetice

19

de punere la pdmAnt. Tot in acesr scop este necesargi calculul

curenrului de
scrrtcircuitbifazat 1apement,deoarecein unele cazuri acestedefectepot
conducera
valori. ale componentei de secvenld homopolard mai man
decii in caz_ul
scudcircuitului monofazat, folosindu-se in acest caz vaToarea
curentului de
scurtclrcuitbifazat la pdmant.
I un a1tdefectcarepoate apdreain instalatiile elechoenergetice,
il consdnrie
mferupereaunei faze, carepoate provoca aparilia curentilor de
secvenlainr.ersdin
Fenelatoarelesincrone gi incdrzirea bobinajeror acestora.De asemenea.in cazul
func,tiondriiindelungatea unei linii in doui fize estenecesaril$i,;ln;;;.;;i;;;
asupraliniilor de telecomunicatii
tl3, 311.
2.1.2. Regimuri anormale
Principalele regimuri anormale intdlnite in instalaflile erectrice
s,ant:
suprahtensttdlile,scdderilede tensiune,scdderea
penduldrile
frecventei,
;i cre;ter:le
de tensillne.
a
. supraintensitdtile suntprovocatede scurtcircuiteextenoareeremenr,ilur
protejat, fie de aparilia unor suprasarcini. supraintensitatile
nu dererrnili o
deconectare
imediatl a elementuiuiproteja! insd "i" ,r,. pot fi admrsepe o perioaJi
nedeterminatd
intrucit provoacdsupraincdlzirigi deci uzuraizolaliei si a conraoelor.
etc.
I Scdderilede tensiunesunt provocatede scurtcircuiteexrenoare
zonel
protejate,acesteaducandla valori reduseale tensiunilorremanente
ra barelestaniror
apropiatede defect. Acesteregimuri anormalede fi.urcf,onare
au influend i, +;t
asupra.moloare'lor electrice, acesteareducandu_gituralia sau chiar
se por'cp:.i.
repornirea1orfiind apoi dificili 1arevenireatensiunii.
Sc.ddeya
1
fecvenlei in re\eaaredrept consecinii funclionareaanormali a
mecanismelorqi utilajelor antrenatede motoareleelectrice.
I Penduld.rile,respectivpierdereastabilit5lii sistemuluipot apdreadir cauza
unor scurtcircuitelichidatepreatarziu, a depdgiriiputerii transportat-prinr-o
li:rie ,Je
interconedune.etc., careprovoaci iegireadin-sincionisma centraleloi
funcioni:rd in
paralel.
Curenlii de egalizarecare circuli ?ntimpul pendulEr or prin lim e de lee.$rd
dinte centrale,au perioadaT :0,2...2 r... gi poi depdgim'lt'alorile
curenrilo;le
-neseiective.
pomire a protecliilor, fiind astfel posibile acfoniri
S" id;;
;..;l
unliz'rea unor dispozitive specialede blocai, acesteacomportandu-se
in mod diierir
la penduldri.- cdnd blocheazdproteclia * gi ia scurtcircuitepe riaia respecrir.a
- cind
;emite ac,tionareacorecte a protecfiei, datoriti unor deosebiri care eris-ri
inre
.-aracterul
varialiilor curenlilor,tensiunilorqi puterilor in celedoud cazuri.
a Cre;terile de tensiunesunt provocate,de exemplu,d.ecresrerea
ruraqeru:rur
i'.idrogenerator
sau de alimentareaunul consumatorcu reactanlAcapacirir.i | 1-1.3 I L

20

Proteclii prin relee qi ar,iomatizdri in sistemele electroenergetice

2,2, PARTICIJLARITATILE
CAI,CLTLULIJ'I CI.]RENTILOR
SC[,'RTCIRCT]IT PENTRU PROIECTARE.A.PROTECTIILOR

DE

Pentru proiectareainstala$ilor de protecfie qi reglarea acestora in timpul

erploatdrii, trebuiesccunoscutevalorile curenlilor de scurtcircuit.Pentru alegerea
curenlilor de pomire gi vedficarea performanlelorprotecliilor rapide sunt necesare
valorile curertlilor de scurtcircuit la t : 0, care corespundevalorilor suprahanzitorii
ale curenli1or de scurtcircuit, iar pentru verificarea performanlelor protecliilor
temporizate, sunt necesare valorile stalionare ale curenlilor de scurtcircuit
(determinareavalorilor de pornire la acesteproteclii se face funclie de curentii
nominalisaude sarcini maximd).
Pentru calculul curen{ilor de scurtcircuit in vederea alegerii curen}ilor de
pomire gi verificdrii performanleior protecliiie rapide se admit o serie de simplificlri
printre care menfiondm:
a) Se neglijeazdrezistenleleelementelorcomponenteale sistemuluienergetic,
rezistenlaarcului electric. rezistenla de contact dinte conductoarelein
scurtcircui! rezistenla de punere la plmAnt;
b) Se neglijeazd de asemeneacurenlii de magnetizare ai transformatoarelor,
saturalia circuitelor magnetice, admitanlele liniilor electrice, defazajele
dintre tensiunile de Ia extremitllile echipamentului;
c) Prmereain paralei a tuturor surselor care alimenteazddefectul, intrucdt pe
duratade 0,1 sec.(timpul propriu de aclionareal protecjiei rapide), nu se
poate manifesta amortizarea diferiti a componenteihanzitorii a curentului
de scurtcircuit;
d) Datoritn timpului propriu foarte mic de acfonare a protecJiilor rapide,
flurclionarea protec{iilor nu este influenlatd de comFonenta aperiodici a
curentului de scurtcircuit, calcului curetrtului de pornire efectuindu-se in
funclie de valoarea supratranzitoriea componenteiperiodice a curentului
de defect.
e) Se admiteneglijarea contribuliei motoarelorelectriceale consumatorilorla
. valoareacurenlilor de scurtcircuit.
In cazul protecliilor temporizate, selectivitateaeste asiguratdprin alegerea
heptelorde temporizare gi de aceeacurenlii de pomire nu se aleg funclie de curenfli
de scurtcircuitla limitele zonei protejate,ci in funclie de curen$i nominali sau de
sarcind maximd. Ca1culu1 ctuengilor de scurtcircuit ar fi tohrqi necesar pentru
verificareasensibilitdiiiacestortipuri de proteclii, intrucAtin expresiacoeficientului
de sensibilitateintewin valorile minime posibile a1ecurentuluide defect,iar valoarea
curentuluila tm anumittimp estemai micd decAtceasupratranzitorie[13].

::-::tri cnonnale in

SCLRTCIRCUITE TRIF.{ZATE SI BIFAZATE

Scurtcircuitultrifazat
w-tcircuit
trifazat se inlelege contactul mecanic sau prin rezistenla
5c intre cele +tei faze ale unei instalalii. Se mai numeqtJ gi scurtcircuit
rece in cazulin care se produceprin rezistenleegale,atAtcurenlii cAtgi
pdsneazdsimetria, cu toate cd.valorile lor se schimbl fati de cele din

anteriordefectului.

2-Ia esteprezentateschemaechivalentda unei retele cu un scurtcircuit

sc presupune cd impedanlele Z ale tuturor elementelor cuprinse intre
smt egaleqi cd tensiunile pe fazi [J1 sunt egale gi simetrice,afunci
1f' sunt simetrici gi egali. Valoarea efectivi a componentei

U"
r|
tE' = ; = -#- = JKR= I Ks= I Kz-r
.J) zX

(2.1)

aparifieiscurtcircuitului,impedanfascadebrusc la valoareaZynt
it care circuli intre sursegi locul de defect pot atinge valori
tifazat metalic fiind un scurtcircuit simetric, diaerama fazoriald
ffect $i a tensiunilorareforma din fie. 2.1b.
TT,

tTIKs

o)

(a)
Hsra

echiyalentd. (a) Si diagrama fazoriald. (b) pentru scurtcircuit trifazat

Eghiului dk este determinad de raporh:l dintre reactanla echivalentd

cdhalenli R; a porliunii de retea dintre sursi si defect
L

dL = arct?- D

]\x

(2.2)

fiului @edepinddetipul qi parametriiliniei. pentruliniile aeriene

sa^vaneze
lntre ?U"$180",1arpentmliniile de medietensiunein

2d.

Penfu verificarea performan{elor protectiilor este necesarE.flmoasterea

tensiuniiremanentela locul de montarea ace$tora;devineastfel necesaricunoasterea
varialiei tensiunii remanente de-a 1urgul elementelordintre sursi gi defect (fig.22c).
ConsiderAndun defect tifazat metalic in punctul K (frg2.Za), tensi:nile-pe
fazd gi intre faze tn punctul K vor fi nule (fi'g.z.2b), crescand aloi uniar cdke sursd,
tensiunea remanentd uf) tntre faze inh-un anumit punct al relelei fiind datd de
relalia

u F )= " 5 t P. r o ' t

(2.3)

in care:.r4 estereactanlaspecificd a liniei,

/ - distanla dintre defect gi punctul in carese calculeazEtensirmearemanenti.

c,
Fig. 2.2 Scurtcircuit trifazat: schema electricd. (a), cliagramele fazoriale ale
ndrtmilor in diferite puncte O), variasia tmsiunii de la locul
tlefecnlui la sursd (c)

Tensiunile remanentesunt deoi propo4ionalecu distanla /, coeficientulde

proporlionalitatefiind determinatdereactanlaspecificda liniei gi valoareacurentului.
?

.- -,1?l rnre r.e.m.r, fl tenslunearemanenti

U);f in punctui A, eristd rela$a:

E=up)+JI.rp;.y"
in careX" estereactarrla
supraftatzitoriea generatorului[5, g].

t) 4\

Defecte ;i regimuri anormale in instalaliile electroenergetice

23

2.3.2 Scurtcircuitul bifazat

Scudcircuitul bifazat este determinat de contactul metaric sau prin arc
dintre
doul conductoare a doud faze, in acest caz neexistAnd.simetrie intre
curenti gi
tensiuni.
Presupundndu-seun scurtcircuit bifazat de exemplu iatre fazele S gi T, intr_un
qul"t.K (ftg. 2.3a, adopt6nd co:rvenlional.u ,.o, poriti' ut .*"rr,titor'r.nrrri ,pr"
defect),au loc urmitoarele relaf,i (cu neglijareacurenlilor de sarcind):

rf] =-tp]=rfi

Q.s)

rF]=o
uF]--ut] =us,=ur,

Q.6)
(2.7)

curentul descurtcircuitfrs de pe faza s fiind egal $i de senscontrarcu cerde

pefazaT,I_3 arevaloarea:

't'=+=,Fl=#]

(2.8)

Curentul de scurtcircuit bifazat produs in aceeagi relea este mai mic decAt
curentul de scurtcircuit trifazat raportul dintre ei fiind

tk

Lz.t

r(rl

J v
4

tt

{J

/r q\

--=-

\J JL,

Diagramafazoriall a curenfilorgi tensiunilorestereprezentatd

in fig. 2.3b.
La locul scurtcicuitului tensiunea intre fazere defecte S gi i este zero
Us.r = 0(sapresupusscurtcircuitulmetalic), tensiunilede fazE (ts, : Ur. : j/2 Us
:1/2 U7, iar tmsiuneafazeiR estenormal[ (OS'=Ug,
= OS sin300=1/2 Us).

Uns'=Unl

(a)
Fig. 2.3 Schema echivalentd (a) Si diagramafazoiald

(b)

Isr

(b) penfi.u scLu.tcircuitul bif.azai

24

Proteclii pritx relee qi (rutamatizd7i

in si,stemele
electroenergetice

Din fig. 2.3b se observdci tensiuniledintre faza sdndtoasd

qi fazeredefecteau
valorile
Uas= Unr'= Un + Us : Us + 0,5 Us= 1,5 Us:1,5/1,73 up5: 0,g7
tlxg
Deci la loc'l defectului tensiuneadintre faza sdn[toasr fazeie defecte
este
9i
pulin mai mici decit in situalianormald de functionare.
Pemdsurl ce ne apropiemde sursade alimentare,adicdne indepirtim de
locul
tensiunileUs qi U1 cresciar defazajuldintre ele creqtede asemenead.e
la
lFf"llT,
u.la..rru". Asffel. tensiunilepe fazele S gi r la stalie inceputulliniei)
simt datede
Qa
relatiile:

uj : as,+ (R,+jxD)IF]
(2.i 0)

ar= ur,+&E+jx)rE]

curenfii de scurtcircuit in cele dou6 conductoaredefecte sunt egali in valoare

absolutd,insd de sensuri contrare gi defazali fa!6 de tensirmeau,, care-i genercazz,,
cu unghiul p o , definrt ca la scurtcircuit trifazat.
Pentru calculul curent'lui de scurtcircuit bifazat se alcdtuieste schema de
secventr directd gi inversi; curentul de scurtctcuit bifazat conline componelta de
secven!6directd gi inversd, iar tensiunile in afara componentei de secvirti directE
conline qi componenta de secven{d inversi determinatd de cdderile de tensiune
datoratecomponenteide secvenldinversda curenhrlui g].
[5.
2,4

SCLIRTCIRCT]ITTJLMONOT'AZAT

Acest tip de defect aparein relelele careau neutrur regatcrirectla pimant sau
_
prin rezistentide valoaremicd.

(aJ

(b)

Fig. 2.3 Schemaechivalentd.(a) gi diagrana fazoriald Ia sursdin cazul

scl.rtcircuitulli ftlanofazat (b)

anormalein

In cazul unui scurtcircuit monofazat metaiic, de exernoiu oe faza T in ounctul

(fig. 2.3a) dintr-o relea cu curenli mari de punere la plmdnt, curentii din ceielalte
faze vor fi nuli (neglijAnd curenlii de sarcind) cleci:
'r(1)
K R -_ "n

(2.11)

r$ =o

(2.r2)

temiunea fazei defecteva fi nuld in punctul de punere ia pdmdnt

r" iK( l T
) --" n

(2.13)

Dupi cum se vede din figuri bucla de scurtcircuit este formatd din impedanla
hzei Z2 Si impedanla circuitului prin pdmdnt Zo. Tensiunea care produce curenhi de
smrtcircuit estetensiuneape faza defect6.$ = g, gi deci curentul de defect are
valoarea
rG)

U,

(z.r+)

Zs+Z-

Curentulde scurtcircuitestein generalun curentreactivdefazatmult in urma

tensiurriicarei1 determind;in cazuldefectuluiprintr-un arc derezistenli apreciabil[,
el areqi o componentd
activi.
Curentuldescurtcicuit monofazat& estedefazatcu pp fald detensirmeafazei
T. TensiunilefazelorR qi S igi pistreazi valorile in lungul liniei, intrucAt au fost
neglijali curenlii de sarcini.
Curenfi:i de scurtcircuit monofazat se calculeaz[ cu ajutorul schernei
echivalente compusl din reactanlele de secvenll direct5, inversd gi homopolmi; o
caracteristicA a acestor defecte o constituie aparif a mirimiior de secvenJd
homopolarl - curentul /e gi tensirmea[6.

Astrel

I-R+
k+ b:3Ir

(2.1s)

Ua+Us+ Ur =3Uo

mde !ft estevaloareama-ximdla 1oculdefectului gi scadein lungul iiniei pin[ 1a

valoareazerola sursd[8].

2.s PUNERT
LA PAMANTin nrlrr,nr,n
PI,JNERELAPAMANT

cu CURENTT
MICI DE

2.5.1PuneriIa pimint ln retelecu neutrul izolat

Punereala pdmint este un defect care constA in creareaunei legituri
eccidentale,inhe p[mnnt gi o faz[ a unei relele carenu arein nici un punct al ei o
legdturdnetdla pdmfurt.

Proteclii plin relee ;i automotizdri in sistemele electroenergetice

26

In cazul punerii unei faze \a pdmdnt, faza T (frg. 2.4) potenlialui pimintului
devine egal cu al fazei T, iar tensiunile fazelor R qi S fald de pdmdnt devin pj6 ,
respectiv !156 de valoare mai mare de J3 ori fald de !a, respectiv!! din
regimul
normal gi defazateintre ele cu 60" fata de 120"inainreapunerii la pdmdnt.

(a)

ft)

Fig. 2.4 Schemaelectricd (a) li diagrama fazoriald (b) tn cazul relelelor cu ,reutrul izolat

Prin capaciteliie fazelor R gi S circul[ curenli determinali de Uqs gi !]5s care se

vor insuma prin locul punerii la pdmAntqi se vor inchide prin faza defecti,
.Curentul de punere la pdmdntln se determinl astfel:
fI^^
J ^ = l Pt . + I < - - ' t ( u
P
zc

'

"r tJ^U^

(2.ro)

zc

Dar
llno+Lho: -3ur = 3uo

Q.17)

unde !6 estetensiuneadesecvenllhomopohre,Uo= - gt
Relaliademai susdevine:
1TT

J v o

.
P

7
Lc

(zre)

lnlocumom (1.I6J pe zc cu
7' = 1
j@c

(? 1q)

relalia de mai sus devine

l:3

16:j3cdCUs

Q.20)

iar in valori absoiute

Q.21)

RezultEcE curentulde secvenli homopolarA

I0 careaparein cazulpunerii la
p'mant este un curent capacitiv, fiind
defazat c'g00 inaintea tensiunii de secventd
hornopolariU6, conformschemeiechivalente
dii f*. ZS.-"'"
-+

Io

Fig. 2.5 Schema echivq,lentd.Dentru

,ndrimile de secyentd homop)lard

Cel mai adeseaia cazulreleleloraeriene,punereala

pdmdntnu esteneti, ci are
loc prinh-rm arc electriccu o oarecare_re"i.t#tR;:i"
;i"r, "u" potenliaiulfazei
pusela pdmdntdiferi de cera1pdmantuluip.i"
"ah"rl a" i""siune il arc.Tensirmea
gi de senscontrarcitensiun eapefuzda
fazeidefecte,ci este
Y:^l:^::^":l."tlld
mrotdeauna
mai mic' dec6taceasta.
pentrustabilireavalorii curentului
dep'nere la
prmdnt,vom ]ine seamadefapJr{ cd,curentul
c;;;;in&iO"
p.in toculd" defecteste
sumacelor trei curenti"upu"itio'i aet"rminaii a"
1***ii"
trei faze,in acestcazgi raiu a"rectaavaoao i;#;.;;";em6nr t"r' de pimdnt ale ceror
qi deciun curant
corespurzi.tor
(fi9.2.6).

U" -h)

lr8

t r s l +T-

Fi9.2.6. Curenfii in cazul unei ptnei la pdmdnt

Drin
rczistenld intr_o lelea cu neutnal izolat'

Craentuidepunerela pimAnt estedat de relalia

t- v- = 3 1 a

U"
1

-Zc+RD

[g],
(2.22)

Din analiza celor de mai sus rezulti ci

o punere la pdmAnt in cazul
echipamentelor alimentate dintr_o relea cu
neutrul izolat, poate fi evidenliatdprin
urmetoarelemirimi specifice:
' tensiuneade deplasare
a neutnrluiUN6;

I tensiunile de fazd Up, Us, U1;

r tensiunea de secvenldhomopolardUs;
. curentul de secvenll homopolard Ij.
Acestemirimi staula baza realizdrii protecliilor impotriva prmerilor la pdmAnt
ir relelelecu neutrul izolat [5, 8].
2.5.2 Puneri la pimf,nt in relele cu neutrul tratat prin bobini de stingere
in reJeleleintinse, cu capacitili mari fald de pdmAat(in special cele in cablu),
cwentul de defec! in cazul unei puneri la pEmint, psate atingevalori mari, care devin
pericuioase pentru instalalii 5i constituie o suprasarcind pentnr relea gi in plus
determind cre$tereatensiunii fali de pdmdnt a celorlalte dou[ faze gi prin aceasta
cregtepericolul apariliei unei noi defecliuni. Majoritatea defectelor care apari:r liniile
aerienesunt kecetoare ; o putEre la plmint prin contumareaizolaliei poate dispdrea
definitiv la stingerea arcului.
Din acestemotive seutilizeaz[ mijloace oare sd reduc[ la minimum curentui de
punere la plmAnt in rele1eiein care neutui nu este legat direct ia p6m6nt, creAnd
condilii pentru stingerea arcului gi dispari$a defectului, in acest scop se utilizeazd,
metoda tatddi neutrului relelelor prhr bobine de stingere. Aceastase conecteazdintre
neutnrl sursei(generato( sautransformator) gi pemAnt (fig. 2.7).

,,

r^

lls

Is-,

Urfr
,

Uro

n ! ,r
lt

lL

b|/
-//

lrR

t , t l
* !s l+

.
k.

* <--

-, ,"I1
I c l t

Fig. 2.7 Schernaelectricd gi diagramele fazoriale in cazul

retelelor cu neu.trultratat pin bobind de stingere

Curentulprin bobinn,[, estedefazatcu 900in urmatensirmiiU6 dintreneutru

qi pimdnt,iar sumacurenlilorcapacitiviai fazelorsenetoase,
!g estedefazatcu 900
inainteatensiuniide secventihomopolardU0. Prin locul punerii 1apdmint, circuid

anotmale in

curenlidefazaliintre ei cu lg00; in cazulin care =

{"i qi
i::rt.
[
!g, curentulde
e la pdmant
curentuldesecvenld
homopolard
snntnuli, Io :-Io : g.
JinAnd seama de cele prezentate mai sus, schema echivalente a unei retele
nsatecu o punerela pdmAntesteprezentatitn fig, 2.g.

Fig. 2.8. Schema echivalentd, a unei relele

compensate cu o punere la pdmAfi pe o
fazd

Corrpensaxeatotall a curentului capacitiv se obljne penku

Xr. = Xc"
Unde Xs = aa1

Q.23)

)fu":& /3=l/3r,:C
Dacdaceastdcondife estesatisfEcute, = _
!.
Ic , deci curentul capacitiveste
coqensat de c5he curentul inductiv prin touina gi-tu
ro"ut defect'lui nu circuri
c[rent.

Fig. 2.9. Diagramafazoriald in caz,i

neutrului ttatat cu bobind. de stinpere

Practicnu se realizeazdcondiJla. rczonanId,datoritdfaphrlui

c[, capacitilile
$e
cu hurgimeaiiniilor
in
fiinciiune
i".
;;il;" de stingerenu este
l.,.^l.u1n11l-I*.yd
puri ci prezintdtotdeaunao anumerezisrenld.Din a-cest
motiv,
::l:,"I"i-t:f
locul de defect- chiardacdbobinade stingereesteperfect
acordatd_ circula
oroeauna
o component6activd!6 de valoareredusi ca." ,ru s" poate
anulaniciodatd
cale esiepropo4ionaldcu rezistenlabobinei gi independentd
de rezistenfade defect

) t5,81.