Evoluia mbrcmintei

Material prezentat la metoda proiectului

Tehnologii,materiale textile

coala cu cls.I-VIII Veti

Judeul Satu Mare
Prof.ing.Ludat Tunde

v
i
t
i
m
i
r
p
l
u
m
O

Istoria ne prezint omul primitiv cu o

mbrcminte sumar, obinut din piei
de animale sau din scoar i frunzeele
copacilor.

Egiptul antic
Brbaii egipteni purtau un or de
pnz n jurul oldurilor numit
shentit. Faraonul purta peste shentit,o
pies de mbrcminte de
form triunghiular brodat sau esut
cu aur.
Femeile purtau o tunic strmt peste
o cma lung, cu corsaj
strmt, care lsa s se vad picioarele
descue. Femeile bogate
erau nclate cu sandale prinse cu o
singur baret.
Hainele egiptene erau confecionate
din in, bumbac, stofe uoare
i din piele. Culoarea preferat era
albul strlucitor i pur care era
considerat culoare sacr.
Atat barbatii cat si femeile egiptene
purtau machiaje elaborate.
Machiajul pentru ochi era in general
verde (facut din cupru)
sau negru (facut din plumb). Egiptenii
credeau ca machajul are
puteri vindecatoare.

c
s
e
c
e
r
g
m
u
t
s
o
C

Costumul grecesc era foarte simplu i

cu o prelucrare foarte sumar. Femeile
din grecia antic purtau hitonul din in
sau peplosul din ln, nfurat n jurul
corpului i prins cu fibule (ace sau
agrafe) sau cu noduri. Peste hiton sau
peplos, femeile purtau un himation
asemntor unui al.
La lucru brbaii mbrcau un hiton mai
scurt i la srbtori, hlamida, un fel de
tunic uoar.
nclmintea epocii era sabotul.

mbrcmintea din perioada Romei

antice era compus dintr-o tunic
(un fel de cma simpl,
din ln, fr mneci, de forma
unui oval lat) i dintr-o tog (o rob
din ln alb de forma unei
elipse, cu lungimea aproximativ
cuprins ntre 3,5 i 5,5 m). Tunica
pentru femei era mai lung
dect cea pentru brbai. Aceste
articole de mbrcminte cu pliuri
i necusute, constituiau baza
pentru o mbrcminte mereu mai
personalizat, care puteau fi
ajustate ntr-un mod diferit de
fiecare dat cnd erau purtate.

n
a
a
m
o
R

a
c
ti

t
n
i
m

c
r
b
m
ea

l
a
v
e
i
d
e
m

HAINELE PENTRU NOBILIME

Imbracamintea nobilimii consta in pantaloni acoperiti cu tunici lungi.
Tunicile erau acoperite cu blanuri scumpe iar la urmeri erau prinse
cu brose. Incaltamintea era fabricata din matase, catifea, panza sau
din piele si fixata pe picior cu o catarama. Pentru a fi purtata in
exterior incalcamintea era acoperita cu lemn si piele, galosi.
Palariile apartineau tot garderobei nobilimii, si erau ca o boneta iar
in fata erau ascutite. Materialele erau realizate din catifea, matase,
dantela, bumbac si erau vopsite in culori deschise. In secolul XIV a
fost inclusa si lenjeria de corp, ce consta in pantaloni, camasa si ciorapi.

IMBRACAMINTEA MEDIEVALA A TARANILOR

Imbracamintea barbatilor tarani era formata dintr-o tunica lunga
pana la genunchi si prinsi cu o curea.
Altii purtau camasi tricouri de lana. Barbatii umblau desculti sau
legau de picioare fasii de panza.
Femeile purtau rochii lungi confectionate din materiale simple
care erau prinse tot cu curele si tichii
pentru a le tine parul. Pelerine din piele de oaie si caciuli si
manusi de lana erau purtate iarna.
Incatamintea din piele era acoperita cu lemn pentru a mentine
picioarele uscate. Hainele de exterior
nu erau aproape niciodata spalate, dar lenjeria de corp era
spalata cu regularitate. Mirosul fumului de
la foc care intra in haine parea sa functioneze ca si deodorant.

Costume medievale

mbrcminte bizantin

a
e
r
e
t
s
a
Ren

Stil de mbrcminte purtat ntre secolele al XVI-lea i al XVII-lea, care

exprima echilibrul ideal ntre diferitele pri ale corpului. esturile
utilizate erau brocarturi scumpe i frumoase, pluuri i mtase. n
comparaie cu excesele modei gotice, stilul rochiei era natural, avnd n
vedere c se debarasase de tot ce era la mod nainte. mbrcmintea
pentru femei avea o linie care accentua forma natural a corpului,
subliniind ntr-un mod subtil talia, fusta cdea n pliuri late, bogate, iar
corsajul strns pe corp era prevzut cu un decolteu ptrat sau rotund.
mbrcmintea era format dintr-un corsaj i o fust lung. Mneca
simpl i fix la nceput, a fost croit mai trziu pentru a asigura un
confort mai mare i a conferi mai mult elegan. Peste aceste haine se
purta o alta, fr mneci, a crei parte din fa era descheiat ca o
mantie. Batista i evantaiul erau accesorii importante, iar lanurile din
aur i cele grele erau de asemenea foarte rspndite. mbrcmintea
brbailor era format dintr-un mantou scurt cu revere din piele i
mneci cu li (despicate), cu lungimea pn la genunchi (sau mai
scurt), dezvluind un pantalon extravagant, strmt pe gambele
picioarelor. O alt mbrcminte popular n perioada Renaterii era un
mantou fr mneci(cu mneci cusute pe interior) i un guler lat, cu
lungimea pn la tocul pantofului; acest tip de mbrcminte a
supravieuit ca mbrcminte de ceremonie pentru ocaziile oficiale din
universiti.

Costumul in secolele XVIII - XIX

Cea mai interesant invenie era rochia paner Rochia zburtoare care
pornea
din umeri i se lrgea imens la partea de jos. S-a trecut apoi, la rochia supl,
de omare frumusee. Moda epocii erarochia alb.
Costumul brbtesc a cunoscut o stabilitate prin cele trei piese: haina, vesta
i
pantalonul scurt, care era purtat zilnic i la ceremonii.
n anul 1842 a aprut crinolina, o fust imens de form cilindric susinut
pe
arcuri de metal.

Costum de ocazie, compus dintr-un sacou de sear, pantaloni

(aproape invariabil negri), o vest alb i o cma alb.
Mnuile albe i pantofii negri sunt accesorii indispensabile
acestei inute. mbrcmintea de sear a aprut n secolul al
XVIII-lea ca uniform pentru ofieri, ulterior devenind
mbrcminte pentru civili. n prima parte a secolului al XIXlea a nceput s fie purtat cu pantaloni lungi; la mijlocul
aceluiai secol a devenit mbrcminte de ocazie.

Crinolina

Anii 1850 -1890

Moda secolului XX
Perioada 1900 1914, denumita de francezi pe buna dreptate La Belle
poque, este considerata a fi epoca de varf pentru moda frumoasa, in
aceste vremuri se regaseau bijuterii vestimentare evident doar in clasa celor
privilegiati financiar din nastere.
Vestimentatia eleganta din perioada 1900 1914 azi ar fi considerata una de
mare evniment sau chiar de nunta.

Incepand cu anii 1920 moda a intrat intr-o noua era : cea a modernitatii.
Femeile au inceput sa se debaraseze de constrangerile ce erau impuse in acest
domeniu si vor purta haine mai confortabile ( cum ar fi spre exemplu fuste scurte
sau pantaloni).
Barbatii au abandonat hainele formale si vor incepe sa poarte pentru prima data
haine de sport. Costumele de barbati care sunt create in zilele de azi,se bazeaza in
cea mai mare parte pe caracteristicile costumelor din anii 20.

Incepand cu anii 1960 asistam la o serie diversa de

tendinte in ceea ce priveste moda. A fost decniul in
care multe concepte traditionale au incetat sa mai fie
folosite, acest lucru putand fi pus si pe seama
miscarilor sociale specifice anilor 60.
Este epoca aparitiei evolutiei sexuale, dominata de
crearea bikinilor si a fustelor-mini.
Dar nu doar latura vstimentara sufera transformari
radicale ci si hair-stilul inregistreaza noi aparatii. Este
deceniul in care se naste miscarea hippie .

Moda anilor '70..

La nceputul anilor '70, tinerii adopt un stil mai exotic. Starurile
pop, al cror public este din ce n ce mai tnr, exercit o influen
puternic. Unele tinere renun la fustele mini pentru pantaloni chiar
mai scuri, dar majoritatea adolescenilor poart pantaloni evazai i
pantofi cu talp nalt. Cei mai excentrici sunt adepii stilului punk, cu
prul pieptnat n creast, uneori vopsit n culoarea portocalie i
pasionai de piercing.

Moda anilor 1980

poate fi numita pe buna dreptate moda excesului.
Anii 1980 s-au confruntat cu libertatea de expresie in stiluri si
tendinte, oamenii refuzand sa se mai conformeze regulilor. Pe de o
parte se aflau femeile imaculate in taioare cu linii puternice si
coafuri meticulous aranjate, preferat fiind stilul bob lung; o femeie
controlata cu o viata profesionala fructuoasa si o viata sociala
bogata

Moda anilor '90.

Aproape toat lumea poart baschei. Blugii
i tricourile sunt nc la mod.
Adolescentele poart bluze scurte, iar negrul
este n mare vog. La sfritul anilor '90,
telefoanele mobile i Internetul ne schimb
modul de a comunica. Tehnologia care st la
baza ambelor este de origine european.
Tinerii cltoresc mai mult, iar studenii i
iau, deseori, un an liber pentru a vedea
lumea, folosind pota electronic pentru a
ine legtura cu cei apropiai.

0
0
0
2
r
o
l
i
n
a
a
Mod
Iat cteva sugestii: rochie ct mai
scurte, cu mneci largi i dungi verticale
sau orizontale, pantaloni cu talie nalt pe
care s o poi accentua cu un cordon lat
sau cu o curea- n culori ct mai electrice.
Dac vrei s fii cu adevrat ndrznea,
tot prin dulapurile mai sus amintite, poi
ncerca s gseti pantaloni bufani .

Moda ar trebui s fie o joac, o plcere i

nicidecum un chin sau o golire masiv de
buzunare. Nu uita s te distrezi, s te
bucuri de bogia de culori i s
experimentezi tot ce crezi tu c i se
potrivete. Sintagma cnd te simi bine,
ari bine, nu e doar un clieu