Daniel Ioni - Mor ile mele

n cimitirul meu am mor i de toate felurile.

Unele din ele sunt portocalii, i altele vinete
unele stridentie iar altele pline de abnega ie abia optit
unele mai molatice, altele cu ochii verzi.
Cteva mor i sunt chiar pu in cam libidinoase
i fac curte nu prea subtil cadavrelor
brunete sau blonde, dup cum e moda.
Cnd vin rudele s-aduca flori,
s se reculeag i s-i plang cadavrul,
mor ile mele se-nghesuie, i-i nfig coatele
n coaste una alteia ca s se mping-n fa
ct mai aproape:
vor s vad cine urmeaza, care-i la coad
cui i va veni rndul mai repede.
Uneori s-apuc s m bat la cap
ca s limitez numarul mor ilor prezente
s maresc chiria, sau macar intretinerea nu se mai strng de lemn-tnase
prin cimitirul meu c ar fi prea multe, prea nghiesuite.
Dar mie-mi plac toate, durdulii, nurlii, zurlii
aa cum sunt ele! Le iubesc pe toate!
Le ador!
Au suflet bun, trateaza cu blande e
pre-cadavrele aflate n anticamera veniciei.
Le mbra iseaza n ultimele clipe
Le mgie i le alung groaza.
Cnd cei ce sunt meni i s ne prseasc
se afla abia mai respirnd pe vreun pat de spital,
pe sub ro ile vreunui camion
strpuni de gloan e n ambuscade,
sau sfia i de explozii
pe sub valurile mrii sau pe vreun hu de munte,
mortile mele durdulii, nurlii, zurlii
au grija de ultimile lor momente
de ultimile lor dorinte
i legn i-ii linistesc.
le posvetesc de frumuse e
de lumina, de bucurie i