Evaluare

1. Cum poate fi definit evaluarea economic?

Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care se
stabilete valoarea de piaa, de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor.

2. Explicai necesitatea evalurii economice si financiare

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
stabilirea valorii de pia,
a valorii de circulaie abunurilor, activelor i ntreprinderilor,
el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici n spaiul economic al tarii.
Orice ntreprindere este supus permanent influenei a cel puin 3 categorii de factori:
1. preurile libere
2. raportul de schimb al monedei naionale
3. gestiunea ntreprinderii privit sub aspectul politicii de amortizare i a politicii de
contabilizare, n funcie de care se determin performana financiar a
nttreprinderii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cndn viaa ntreprinderii au loc unele
schimbri semnificative cum sunt:
modificrinmrimea si structura capitalului social,
modificrinnumrul si componenta acionarilor sau asociailor,
juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
ncazul tranzaciilor comerciale,
cu ocazia privatizriicnd elementele prezentate nbilanul contabil nu reflecta valori de piaa
ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste.
3. Explicai rolul bilanului contabil n evaluarea unui activ sau unei ntreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil,
deoarecen el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el
reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele
financiare obinuten ultima perioada pentru care s-a ncheiat.
ns nici o evaluare nu se face pe baza bilanului contabil, ci pe baza bilanului economic,
un bilan abstract elaborat de experi exclusiv.

4. Explicaidiferenele dintre pre si valoare

Preul este suma de bani ce se poate obine din vnzarea unui bun de bunvoie, ntre pari
aflate ncunotina de cauza, n cadrul unei tranzaciin care preul este determinat obiectiv.
Stabilirea preului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preului ci
gama de valori, respective zona n care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa
se situeze preul.
Valoarea unui bun se fondeaz pe noiunede schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituiepunctul de echilibru n care vnztorul accept s vndi cumprtorul
s cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influeneazdorina de a
cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natur psihologic sau economici
obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeazatt separate ct i mpreun,
latura patrimoniali profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderiin ansamblul su.
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pre care va fi pltit pentru un bun sau serviciu.
Pre = termen utilizat pentru o sum cerut, oferit sau pltit pentru un bun/serviciu.
Pre de vnzare = fapt istoric, indiferent dac a fost publicat sau dac a fost confidenial.
~1~

5. Clasificai diferitele tipuri de evaluri

Din punct de vedere al scopului evalurii
- evaluri contabile bazate pe standarde/norme, reglementri
- evaluri administrative bazate pe legi, decrete, hotrri, avnd scop fiscal
- evaluri economico-financiare bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evalurii:
- evaluri de ntreprinderi
- evaluri de bunuri
- evaluri de grupe de bunuri
- evaluri de active i elemente intangibile
- evaluri de activiti economice (sau active economice/??)
Din punctul de vedere al utilizatorului evalurii:
- evaluri n scopuri comerciale
- evaluri n scopuri fiscale
- evaluri n scopuri de ipoteci (garanii bancare)
- evaluri n scopuri de asigurare
n funcie de metoda de evaluare utilizat:
- evaluri patrimoniale
- evaluri bazate pe performane
- evaluri combinate
- alte metode de evaluare
6. Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii.
Diagnosticul are drept scop
- nelegerea factorilor economici care influeneaz sectorul de activitate al ntreprinderii;
- cunoaterea regulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea;
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe nprezent si n viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor n reprezentarea sintetica sau modelul, n sens
calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cutan acea ntreprindere pentru a
deduce rapid consecinele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii:
-este de a orienta evaluatoruln etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea
ipotezelor de evaluare,
-alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
-la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul
final.
7. Definii valoarea de piaa
Valoarea de piaareprezintsuma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata
la data evalurii, intre un cumparator si un vanzator, hotrai si avizai, care actioneaza in
cunotina de cauza, prudent si fara constrngeri, intr-o tranzacie echilibrata dup un
marketing adecvat.
Valoare de piata = suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata, la data
evaluarii, intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat
obiectiv, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri.
~2~

8. Definii valoarea justa

Valoarea justareprezintsuma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre
doua pari aflate in cunotina de cauza, in cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv.
Valoare justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de
bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este
determinat obiectiv.
9. Definii valoarea actuala a unui bun
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de
numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitiintreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
= Valoarea la care un activ este inclus in bilant, dupa deducerea oricaror amortizari
cumulatesi a oricaror pierderi cumulate din depreciere.
10. Definii valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de
achiziiereprezint totalitatea costurilor necesare pentru achiziionarea si punerea bunului sau
activului instare de utilizare sau de folosire.
Valoare de origine = cost istoric
11. Definii valoarea de utilizare
Valoare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate, ce se
asteapta sa fie generate din utilizarea continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul
duratei de viata utile.
12. Prezentati 3 momente din viata ntreprinderii in care este obligatorie reevaluarea
modificri
in
mrimea
si
structura
capitalului
social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
- tranzactii comerciale (privatizare), vanzarea/cumpararea unei proprietati
Fuziuni si schimburi de proprietati
Garantarea inprumuturilor
13. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizrii?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea
fiind
necesara
pentru
stabilirea
valorii
de
piata
a
bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii,trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
- cumparatorul nu investete pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va
obtine
el,
de
aceea
profitabilitatea
intreprinderii
trebuie
regandita;
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de
investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta
este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata
necesitatea unei eventuale restructurari.
14. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic
~3~

Obiectivul il constituie aprecierea situatiei juridice a societatiiin raport cu proprietarii, cu

tertii sau cu salariatii.
Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primite din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara
intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor
intreprinderii.
Mijloace de realizare:
- dreptul societatii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul
sedintelor CA, registrul actionarilor etc.);
- bilantul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP;
- rapoartele cenzorilor si auditorilor;
- avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente;
- dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca, ROF, ROI, contracte pentru
manageri si clauze speciale;
- drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada;
- dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor
active/terenuri contaminate.
Constatari- innd seamade prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili
daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru
se stabilesc:
Oportunitile existente in mediul exterior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter
previzibil pozitiv pt. ntreprinderea evaluata cum ar fi legislaie si reglementari specifice
favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitilor);
Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si funcionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunztoare;
- relaii contractuale corecte;
- finanare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligaii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si funcionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunztoare situaiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terii si cu proprii salariai;
- conflicte de munca;
- obligaii fiscale nerespectate.
15. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial
Obiectivull reprezint determinarealocului ocupat pe piaa de ntreprindere in prezent si
in viitor.
Mijloacele de realizare a diagnosticului comercial utilizeaza datele si informatiile
~4~

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

primite din partea ntreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele
obtinute din afara ntreprinderii evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale
functiilor ntreprinderii.
Constatri
Pornind de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va
calcula ponderea lor in volumul total al activitii;
Se va efectua o analiza a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru acetia durata de
recuperare a creanelor; se vor analiza clientii incerti;
Se vor analiza furnizorii;
Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor
publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia
Oportunitile
Riscurile
Punctele forteca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate f buna a
produselor si serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.

16. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare

Obiectivulconsta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund
nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumparator.
Constatri
- se impune cunoaterea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp;
- stabilirea dinamicii imobilizrilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potenialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor
previzibil a ntreprinderii;
Concluziile se prezint sub forma:
Oportunitilor
Riscurilor
Punctele forteca de ex: o buna utilizare a capitalului de producie; utilaje moderne, produse si
servicii competitive
puncte slabeca de ex: o planificare defectuoasa a produciei, o conducere defectuoasa a
aprovizionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.
17. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si
resurse umane
Obiectivull reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui
la realizarea activitii ntreprinderii.
Constatrise fac urmtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere;
fluctuaiile, absenteism.
~5~

b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire, experienta, stil de conducere,

sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.
ConcluziaAnalizand datele de mai sus se poate stabili:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte: personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista
motivarea muncii.
puncte slabe: proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulanta; relatii de rudenie intre
conducere si salariati.
18. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar
si a strii de sntate a societarii;
b) Evaluarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei exerciii
financiare;
c) Utilizarea relaiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatri In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si
informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei
specifice evalurii lor prin metode patrimoniale.
Concluziilese exprima sub forma:
Oportunitile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
19. Rolul bilanului in diagnosticul de evaluare
Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintactivul si
pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete,
potrivit legii. Bilanulcontabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea
diagnosticului contabil si financiar.
20. Rolul bilantului functional in diagnosticarea de evaluare
Bilanul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii
ale ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- funcia de finanare in pasiv.
21. Care sunt paii in determinarea Activul Net Corectat al unei ntreprinderi?
1.Separarea tuturor bunurilor din ntreprinderen elemente necesare exploatrii si
elemente in afara exploatrii (necesare ntreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor bunurilor necesare exploatrii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
22. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri?
~6~

Componentele fundamentale ale oricreievalurisunt:

- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara
23. Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei ntreprinderi?
Metodele de calcul al ANC sunt:
- metoda substractiva
ANC = total activ din bilanul economic Total datorii
- metoda aditiva
ANC = Total capitaluri proprii Influene din reevaluare
24. n ce const metoda substractiv de calcul al activului net corijat?
Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val.
matematica) a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru
care exista date privind tranzacii recente.
25. n ce const metoda aditiv de calcul al activului net corijat?
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu
influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.
Metoda aditiva = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzacionate recent pe
pia se face pe baza parametrilor si principali de funcionare.
26. Cum se calculeaz valoarea substanial brut? Explicai semnificaia acesteia.
Val. substaniala bruta este egala cu activul reevaluat (totalul activului din bilanul
economic)plus valoarea bunurilor folosite de ntreprinderefr a fi proprietara acestora, minus
valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimoniul ntreprinderii, nu sunt folosite
din diverse cauze.
Ea semnifica capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului
prevalentei economicului asupra juridicului.
Valoarea substanial brut redus (VSBr) este valoarea substanial brut din care s-au
dedus obligaiile nefinanciare.
27. Ce semnifica valoarea substantiala neta?
Valoarea substanial net (VSN) se identific activului net corijat, fiind egal cu
valoarea substanial brut din care se deduc toate datoriile.
Valorile substaniale nu sunt valori de tranzacie; ele se folosesc n metodele de evaluare
bazate pe combinaia patrimoniu-rentabilitate.
28. Ce sunt tehnicile de actualizare ?
Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor
economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea este metoda prin care se asigur comparabilitatea unor parametri economici
i indicatori financiari ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Economia de pia are 3 piee diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
~7~

In piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce
pagube.
In piaa financiara, banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piaa banii
sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de
actualizare.
Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale, dup cum este luat n
calcul factorul timp:
a.
Tehnica de capitalizare/fructificare factorul timp este luat n calcul n direcia trecutprezent-viitor
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o
amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

b. Tehnica de actualizare propriu-zis factorul de timp este luat n calcul n direcia viitorprezent-trecut
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma
y
o
aplificam
cu
factorul
de
actualizare
1/(1+i)n
Y1
X=
( 1+i )n
29. Ce este i cum se determin rata de actualizare?
Actualizarea este metoda prin care se asigur comparabilitatea unor parametri economici
i indicatori financiari ce se realizeaz n perioade diferite de timp.
Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o
ncasare).
Se refer n general la sumele anuale viitoare de mrimi inegale (de exemplu: cash-flowul disponibil pentru proprietari)
Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur si simplu are n
vedere faptul c leul de azi nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece aceast
sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic dect dobnda
pieii.
Rata de actualizare se calculeaz prin una din metodele:
a. i = dobnda la mprumuturile de stat
- se mai numete rat de baz (fr riscuri/neutr de plasament a disponibilitilor pe
piaa financiar)
b. i = rata egala cu dobanda practicata de banca centrala, care este egala cu cea de mai sus
plus o prima de risc
c. i = media dobnzilor practicate de bncile comerciale
d. i = media tuturor dobnzilor din piaa financiar (cele trei de mai sus)
e. i = costul capitalului ntreprinderii de evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n
condiii de instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece tine seama de condiiile
concrete ale ntreprinderii expertizate.

~8~

n care:
Ccp = costul ;
Cc = costul capitalului mprumutat;
Ccp + Cc = masa capitalurilor folosite de ntreprindere.
Masa capitalurilor folosite de ntreprindere si structura acesteia se determin pe baza
studiului bilanurilor funcionale ale ntreprinderii pe o perioad de 2-3 ani.
Ccp = Rn + (Rr Rn) *
Unde:
Rnrata neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar
Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supus ntreprinderea; att cele externe care se
obinprintr-o bun documentare (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de politic economic,
fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele economiei de pia etc.), ct i cele
interne care se obin prin evaluarea si transformarea n riscuri a tuturor punctelor slabe depistate n
diagnosticul de evaluare (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente depite, produse
demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc.);
coeficientul de volatilitate, dispersie al aciunilor ntreprinderii n piaa din care
aceasta face parte
(Rr Rn) prima de risc a ntreprinderii
Costul capitalului mprumutat se obine prin relaia:

unde: Cd = costul datoriei (care ns trebuie defiscalizat)

30. Cum se determin costul capitalurilor proprii a unei ntreprinderi?

Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al
capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Costul capitalului propriu exprimat prin aciuni comune = dividend ultimul an/val. justa
medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului

unde:
D = dividendul pe aciune V = valoarea aciunii
g = rata de cretere a beneficiilor g"; depinde de rentabilitatea beneficiilor reinvestite:
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende
distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :

~9~

KCPR= +
S

(1d)
CPR

unde:
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firmei
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
31. Prezentai i exemplificai modul de determinare a costului capitalului unei
ntreprinderi
CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T),
unde:
CMPC = cost mediu ponderat al capitalului;
CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;
CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale;
CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung;
CI = capital investit;
T = rata impozitului pe profit.
32. Explicai relaia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale ntreprinderii nu se pot prognoza cu certitudine din cauza faptului
ca viitorul este nesigur.
Acceptarea unor astfel de incertitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre
participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari
ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in
evaluare prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau
metoda deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evalurilepieei
curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie
sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evalurilepieei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile
specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie
care ar genera fluxuri de numerarcu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe
care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de
proiect si riscul fluxului de numerar.
33. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul
pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor.
Rata de actualizare este format, de regul, dintr-o rat de baz (neutr) la care se adaug primade
risc. Rata neutr corespunde unor plasamente fr riscuri i cel mai adesea mrimea ei se
stabilete la nivelul dobnzii practicate la obligaiunile de stat.Prima de risceste cu att mai mare cu
ct exploatarea prezint riscuri;riscurile interne se stabilesc n cadrul diagnosticului, iar cele
~ 10 ~

externe din documentarea i investigaiile exterioare fcute de experi, inclusiv n legtur cu

rentabilitatea ramurii din care face parte ntreprinderea.
Riscurile externe se obin printr-o bun documentare (riscul de ar, riscul de ramur, riscul de
politic economic, fiscal, riscul de neadaptare a managementului la exigenele economiei de
pia etc.), iar cele interne care se obin prin evaluarea si transformarea n riscuri a tuturor punctelor
slabe depistate n diagnosticul de evaluare (dezechilibru financiar, tehnologii nvechite, echipamente
depite, produse demodate i orice punct slab reinut n cadrul diagnosticului etc.);
Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o
rata de actualizare mai mare, deci o valoare a intreprinderii mai mica.
34. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat
rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
35. Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Prezentati cateva metode de
determinare
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaz prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
36. Ce este capacitatea beneficiara a intreprinderii si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii?
Capacitatea beneficiaranseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un
beneficiuin viitorul apropiat, in condiii de gestiune considerate normale, identice cu cele din
perioadele trecute, daca nicio schimbare semnificativa nu areloc.
Rezultatele publicate ca atare de ntreprindere sunt adesea puin semnificative, ca urmare a
cel puin 3 categorii de factori a cror inciden trebuie stabilit, msurat; influena acestor factori
asupra valorii ntreprinerii trebuie analizat distinct, i anume:
- incidena fiscalitii;
- incidena metodologiei contabile;
- distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar.
Deci, este vorba de a determina, pornind de la bilan i evidenele contabile, care este rezultatul
economic rezonabil la care un eventual cumprtor ar putea s se atepte. Este ceea ce se numete
capacitatea beneficiar.
-

Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori:

profit brut folosit nanaliza-diagnostic, nu n evaluarea propriu-zis;
profitul net - se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
dividend -folosit in evaluarea titlurilor, dar i n evaluarea ntreprinderii prin metode bazate
pe randamentul capitalului;
flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de ntreprindere.
~ 11 ~

Capacitatea beneficiar este o lucrare indispensabil oricrei evaluri, ea fcnd trecerea

de la performanele din bilanul contabil la profitul net din bilanul economic.
mpreun cu activul net corijat constituie Trunchiul evalurii.
37. Care sunt paii (etapele) pentru determinareacapacitaii beneficiarea unei ntreprinderi?
Etapele pentru determinarea capacitii beneficiare a unei ntreprinderi sunt:
a.
studiul
rezultatelor
trecute
pe
cel
puin
3
ani
b.
examenul
previziunilor
pe
cel
puin
3
ani
c. mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitaii
beneficiare

1.
2.
3.
4.

a.Studiul rezultatelor trecuteare drept scop determinarea profitului din bilan care
indeplineste cumulativ 4 conditii:
este un profit stabil;
este un profit real;
este un profit cert;
poate fi considerat ca reproductibil in viitor.

Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:

A. Corectii pe orizontala intre exercitii, care pun in evidenta influenele tuturor modificrilor din
legislaia fiscal i contabil.
B. Corectii pe verticala n cadrul fiecrui exercitiu, de la CA pana la
profitul net fiind ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza
constatarilor din diagnosticul de evaluare
Principalele corecii ale profiturilor din bilanurile contabile se refer la:
- amortizri si diferite alte deprecieri;se ajusteaz profitulnet prin nlturarea din costuri
a oricrui exces deamortizare si adugarea oricrei insuficiene de amortizare, referina
constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experii tehnici asupra
duratelor de via util ale activelor amortizabile;
- salarii i asimilate salariilor;se ajusteaz profitul net prinnlturarea din costuri a exceselor
de salarizare i adugarea insuficienei de salarizare, referina constituind-ostandardele
sau studiile efectuate pe piaa muncii de ctreexperi independeni n munc i protecie
social;
- stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada,
realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrit de perioada, anomaliile trebuind
reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar
- profituri si pierderi excepionale se rein numai acele profituri care provin din
operaiuni obinuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
- corecii legate de sinergiile descoperite n cadrul diagnosticului de evaluare. Efectele
sinergice presupun complementaritate de activiti ale cror rezultate sunt superioarecelor
reieite din nsumarea algebric a rezultatelor individuale.
alte corecii se efectueaz exclusiv pe baza constatrilordin diagnostic i din analiza
fundamental i se pot referila: profituri si pierderi datorate unor cauze conjuncturalesau
excepionale, fluxurile intragrup, excesul sau insuficiena la calculul provizioanelor, imobilizri
nregistrate pe cheltuielile perioadei etc.
In general, orice element, orice operaiune care s-a produs n cursul anilor analizai i
~ 12 ~

care nu au ansa reproducerii n viitor trebuie scoase n eviden i influena asupra rezultatului
financiar trebuie eliminat.
II. Examenul previziunilor
Experii verific dou corelaii:
1. coerena dintre ipotezele de evaluare s constatarile din diagnosticul de
evaluare
2. coerena cifric ntre profiturile nete anuale corectate i profiturile nete anuale
previzionate.
Din examenul previziunilor pot rezulta urmtoarele 2 situaii:
previziunile stabilite sunt credibile, deoarece sunt coerente cu rezultatele trecute, sau, dei
prezint modificri serioasefa de rezultatele trecute, acestea pot s se explice prinevenimente
noi, precum decizii luate pentru reducereacosturilor, creteri ale productivitii ca urmare unor
modificri, restructurri ale procesului de producie, investiiinoi, evoluia pieii, crearea de
produse noi etc.In acest caz, previziunile pot fi luate n calcul pentru evaluare.
previziunile stabilite sunt irealiste; n acest caz, previziunile pot s nu fie reinute pentru
evaluare si evaluatorulva trebui s le modifice sau s le refac.
Previziunile nu pot fi ignorate n totalitate (deci nu se poate renuna la ele n totalitate),
ntruct numai examenul rezultatelor trecute nu ar fi suficient. Examenul previziunilor este o
etap important a evalurii; evaluatorul nu trebuie s uite niciun moment c ceea ce l intereseaz n
mod deosebit pe eventualul cumprtor i poate justifica preul este nainte de toate rezultatul,
profitul pe care-1 va obine, singurul care poate s-i justifice investiia.
a)
b)
c)
d)

III.Calculul matematicse face prin una din urmtoarele 4 variante de lucru:

capacitatea beneficiara = media profiturilor nete anuale previzionate; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare.
Capacitatea beneficiara= medie a profiturilor nete anuale corectate;se recomand in evaluari
pt fuziuni, divizari, majorari de capital, asocieri cu pri ale ntreprinderii.
Capacitatea beneficiara = medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si
viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt tranzacii din sectorul privat.
Capacitatea beneficiara = medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si
viitoare, de ex: 3 ani din trecut si 1 an viitorsau 1 an trecut si 3 ani viitor.

38. Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia pe

baza performantelor financiare?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respectiv
perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea lor,
adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-i permita sa-si reia
ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea,
formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor
si tehnologiilor, pentru rennoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de
recuperare al investitiei.
39. Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei
intreprinderi?
~ 13 ~

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponibile tuturor
furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform
legii societatilor.
Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o
societate. Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, si modului
de calcul al acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia
se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care se adaug toate
celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) i provizioane cu caracter de
rezerv (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea
potenialului actual al agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment ).

40. In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?

Metoda DCF consta in nsumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in
unitate, pana in anul n, cnd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul
de abordare a afacerii sale; in acest an n se stabilete valoarea reziduala a activului sau a
ntreprinderii
Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de
dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar
potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti
(cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete
se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului).
Potrivit acestei metode, formula de evaluare este:

n care:
V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metodafluxului de trezorerie redus;
CF = cash flow;
Vr
= valoarea rezidual;
t
= rata de actualizare;
n
= ultimul an de prognoz.
41. Care sunt cele patru etape in evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibilitati actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza
diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu
orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o nelegere a fluxurilor
trecute: vnzri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cash-flow-ul din ultimul
an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimat tinand seama de constatarile
diagnosticelor, marcand momentul cand proprietarul va decide viitorul intreprinderii in anul
~ 14 ~

ultim prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator
z la cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
1
K g
unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creterea pe termen lung a fluxului
de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea
fluxurilor nete viitoare si a valorii reziduale la valori prezente,numita si rata neutra. Ea poate
fi determinata pornind de la dobanda obligatiilor sau titlurilor de stat.
42. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n
patrimoniu (cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale) dar contribuie la meninerea
potenialului actual i influeneaz rezultatele financiare ale ntreprinderii i, pe aceast cale,
valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau
rent de goodwill, adic profitul obinut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia
n funcie de efortul investiional al ntreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonial a
acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputaia
ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea i solvabilitatea fa de
teri, poziia fa de organismele publice i administrative, competena tehnic (licene, brevete,
mrci, studii, laboratoare etc.), competena comercial (promovare, publicitate, clieni, vad
comercial etc.), competena managerial (calitatea personalului, performanele managerilor,
cadrele-cheie etc.) etc.
Neputnd fi nregistrate n patrimoniu, sau chiar dac sunt nregistrate sunt considerate
nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte invizibil" a
ntreprinderii a crei valoare obinut prin capitalizare reprezint goodwill-ul ntreprinderii. Prin
adugarea goodwill-ului la valoarea patrimonial se obine valoarea global a ntreprinderii.
43. Ce sunt metodele combinate de evaluare si in cate grupe se clasifica?
Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se bazeaza pe
fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile
aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente
intangibile
44. Cum se evalueaza actiunile detinute de ntreprindere la capitalul altor intreprinderi?
Titlurile se evalueaz diferit dup cum coteaz sau nu la burs i dup cum se constituie
ntr-un pachet majoritar sau minoritar.
Titlurile care coteaz se evalueaz prin metode indicate de organismele de burs
(CNVB), metodele derivnd din una de baz potrivit creia valuarea actual a unui titlu cotat
se stabilete la nivelul celui mai mic dintre X preul mediu ponderat al tranzaciilor din
ultima zi de la burs i Y preul ultimei tranzacii din aceeai zi la burs cu condiia s fie
relevant (s se refere la cel puin 0,5% din nr. de titluri ale emitentului)
V = min(X,Y)

X = pretul mediu ponderat din ultima zi

Y = pretul ultimei tranzactii din ultima zi (daca e

relevant)
~ 15 ~

Cand titlurile nu coteaz i se constituie ntr-un pachet minoritar, valoarea actual se

determin prin metoda capitalizrii dividendelor

D
V a=
i

Unde: D = valoare medie a dividendelor

Cnd titlurile nu coteaz i se constituie ntr-un pachet majoritar, valoarea actual este
egal cu valoarea global a participatiei care se determin prin urmtoarele etape:
Determinarea valorii globale a ntreprinderii n care s-a investit n care s-a investit
Prin divizarea valorii globale la nr. de titluri a ntreprinderii respective se determin valoarea
actual de baz a unui titlu
Prin nmulirea valorii actuale a unui titlu cu nr. de titlu din pachet se obine valoarea actual
a participaiei
Se compar valoarea actual de baz a participaiei cu valoarea participaiei din bilanul
contabil, diferena reinndu-se pt. ajustarea n vederea elaborrii bilanului economic.

45. Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Se elaboreaz o balan a stocurilor pe vechime, se nltur din calcule (prin constituirea
de provizioane) stocurile fr micare, iar evaluarea se face astfel:
- Stocurile la intrare (materiile prime, materialele) se evalueaz la nivelul preurilor de achiziie
ale lunii anterioare sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preurilor de achiziie din cea
mai recent perioad;
- Stocurile n interior (producian curs) se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate
ns cu gradul de naintare n realizarea fizica a produselor, determinat de expertiza tehnica.
- Stocurile la ieire (produse finite) se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin
beneficiile estimate n aceste preuri.
46. Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Se elaboreaz o balan a creanelor pe vechime, se nltur creanele incerte (pe baz de
raionament profesional), iar creanele n valut se actualizeaza la raportul de schimb al
monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare inceperii evaluarii.
47. Cum se evaluaeaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Disponibilitile din bilan se evalueazla val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la
raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare.
48. Cum se evalueaza imobilizarile necorporale din bilantul unei intreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
Imobilizrile necorporale sunt nonvalori d.p.d.v. economic, excepie fcnd cheltuielile de
cercetare care privesc produse noi sau dezvoltarea de activiti.
Influeneaz valoarea ntreprinderii prin rentabilitate i nu patrimonial.
49. Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ultima
zi a lunii anterioare, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul
evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in
alte scopuri.
~ 16 ~

Creditele se iau in calculul valorii patrimoniale a intreprinderii cu valoarea scriptica.

50. Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Elementele de baz ale unui raport de evaluare a ntreprinderii, ntr-o structur standard, se
prezint astfel:
1. Un capitol intitulat Rezumatul principalelor concluzii i recomandri" - cuprinde pe
scurt obiectul misiunii de evaluare i rezultatele (valorile) obinute.
2.Un capitol intitulat Prezentarea ntreprinderii" - cuprinde ct mai multe informaii,
prezentate succint, despre ntreprindere, obiect de activitate i cifrele caracteristice ale activitii
desfurate etc.
3.Un capitol intitulat Prezentarea evaluatorului" cuprindeinformaii cu privire la identitatea
evaluatorului, calitatea specificn care particip la lucrrile de evaluare (evaluator,
agentindependent sau imparial, consultana ntreprinderii sau mediator),precum i Declaraia de
conformitate" care va confirma c:
- prezentrile faptelor din raport sunt corecte i reflect celemai pertinente cunotine ale
evaluatorului;
- analizele i concluziile sunt limitate numai la ipotezele icondiiile prezentate n raport;
- nu a existat (sau dac a existat trebuie specificat) niciuninteres al evaluatorului asupra
ntreprinderii evaluate;
- onorariul evaluatorului nu este (sau dac este trebuiespecificat) condiionat de niciun
aspect al raportului;
- evaluarea a fost efectuat cu respectarea Codului etic i astandardelor naionale sau
internaionale de evaluare;
- evaluatorul ndeplinete cerinele adecvate de calificareprofesional;
- evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puin oinspecie personal la
ntreprinderea evaluat;
- nicio persoan, cu excepia celor specificate n raport, nu aacordat asisten profesional
evaluatorilor.
4.Un capitol intitulat Diagnosticul de evaluare i analizfundamental" prezentat pe subcapitole
sectoriale, astfel:
- diagnosticul juridic;
- diagnosticul comercial;
- diagnosticul tehnic, tehnologic si de exploatare;
- diagnosticul de organizare, management i resurse umane;
- diagnosticul fmanciar-contabil, analiza fundamental;
- sinteza diagnosticului de evaluare.
5.Un capitol intitulat Bazele lucrrii de evaluare" careprezint pe subcapitole distincte:
- ipotezele de evaluare: macroeconomice i microeconomice;
- factorii de risc, prezentai grupat: exogeni i endogeni;
- expertize i studii (proprii sau nsuite);
- bibliografia utilizat.
6. Un capitol intitulat Metode de evaluare aplicate" - cuprinde o descriere a metodelor de
evaluare aplicate i rezultateleobinute pentru fiecare metod aplicat.
Constatrile sunt prezentategrupat pe principalele grupe de metode utilizate: metode patrimoniale,
metode bazate pe performanele financiare, metode combinate,metode bazate pe comparaii i
alte metode.
7.Un capitol intitulat Gama de valori; valoareaaciunilor" - cuprinde toate valorile
determinate n capitolul anterior,prezentate ns n ordinea mrimii att la nivelul ntreprinderii, ct i
la nivelul unei aciuni sau titlu emise de ntreprinderea evaluat.
~ 17 ~

8. Un capitol intitulat Opinii ale evaluatorului" cuprindediferite remarci, sublinieri i

atenionri n modul de folosire avalorilor determinate n cadrul aciunilor desfurate de evaluator.
51. Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- influeneaz rata de actualizare prin riscul deprecierii monedei naionale
-Influeneazbilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb
de la data efecturiievalurii (ultima zi a lunii anterioare inceperii evaluarii).
Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schimb) valoarea
intreprinderii creste, iar cand se valorizeaza (scade raportul de schimb) valoarea
intreprinderii scade.
52. Cum influeneaz modificarea preturilor valoarea ntreprinderii?
Modificarea preturilor influeneaz valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influenata cu riscul de proiecie;
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in
seama de preturile pieei
53. Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?
Bilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare.
Bilanuleconomic este instrumentul de lucru pe baza cruia se evalueaz o ntreprindere.
Este un bilan de calcul, teoretic, abstract, elaborat de experi exclusiv n acest scop. El
cuprinde att patrimoniul ntreprinderii, exprimat n valori economice, ct si profitul pe
care ntreprinderea este apt a-1 degaja n condiiile pieei din care face parte.

Pentru elaborarea bilantului economic se realizeaza corecii asupra bilantului contabil n

raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
- capacitatea potenial de a produce profit.
54. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii intreprinderii
Politica de amortizare influeneaz valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influeneaz in sensul unei
valori mai mari a activelor si a ntreprinderii
- stabilirea unordurate de viata mai scurte dect cele normale influeneaz in sensul
~ 18 ~

micorriivaloriintreprinderii
- metodele de amortizare deasemenea influeneaz;de exemplu daca in anul in care se
face evaluarea mijloacele fixe achiziionate in acest an sunt amortizate accelerat, valoarea
acesteia este mai mica dect daca s-ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica
este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului
intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a
valorii patrimoniului intreprinderii.
55. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea inteprinderii?
Este evident ca politicile contabile influeneazvaloareantreprinderii ntruct aceasta
poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaiile
financiare.Astfel metoda LIFO in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai
mare in bilant si un rezultat mai mic pe cndmetoda FIFO va avea unefect invers ;
deasemenea si politicile de amortizare, respectiv duratele de viata stabilite sau metodele de
amortizare. De exemplu capitalizarea costurilorndatorrii la un moment dat determina
active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptica
este inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului
intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a
valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului
(tratament alternativ) mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza
(afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce
constituirea excesiva de provizioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
56. Cum influeneaz riscul detara valoarea ntreprinderii?
Riscul de tarainflueneaz valoareantreprinderii in sens invers proporional -cu cat riscul
este mai mare cu att valoareantreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina
reducerea valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea
valorii intreprinderii.
57. Care este tratamentul activelor considerate n afara exploatrii n evaluarea unei
ntreprinderi?
Activele n afara exploatrii sunt cele care aparent nu au legtur direct cu activitatea de
baz a entitii (case de vacan, locuine de serviciu, construcii cu alt destinaie dect cele
legate de activitatea de baz, ambarcaiuni de plcere etc.) sau cele care din diferite motive au
grad de utilizare redus sau foarte redus (sub 50%, de exemplu), n aceast situaie putndu-se gsi
terenuri, construcii, maini si utilaje etc.
Unicul criteriu de separare n bunuri necesare i nenecesare exploatrii l constituie utilitatea,
exprimat i msurat prin gradul de participare la realizarea profiturilor; adic gradul de
utilizare a bunurilor.
Bunurile n afara exploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse
operaiunilor din etapele 2 si 3 de determinare a activului net corijat; ele sunt evaluate distinct
n funcie de natura si piaa fiecrui bun.
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii,estevaloarea
realizabil net, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor
~ 19 ~

VRN= Pre de vnzare Cheltuieli accesorii de vnzare - Impozit pe plusvaloarea

obinut din vnzare
Valoarea de pia se poate determina innd cont mai ales de natura activului, prin diverse
metode: comparaia de pia, capitalizarea unor beneficii, metode specifice tipului de activ.
58. Care este definiia goodwill-ului?
Goodwill este excedentul de valoare globala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor
diferitelor active care il compun, partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca
sursa buna gestionare si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea
ntreprindere; se obine prin capitalizarea profitului obinut de ntreprindere peste pragul de
rentabilitate.
Relaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
59. Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative i pentru stabilirea
paritii n caz de fuziune -absorbie, asocieri etc.
Valorile patrimoniale sunt, de regul, evitate ca valori exclusive de tranzacie, datorit
unor limite:
caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea invizibil" nu este luat n calcul;
caracterul strict static: nu au n vedere strategia ntreprinderii;
caracterul complex: uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din activul
ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante;
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizrii unei evaluri patrimoniale
viabile;
60. Ce reprezint rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a
capitalurilor proprii si a ratei dobnzii.
61. Cum poate fi definit super-profitul aferent ntreprinderii?
Super-profitul a reprezint profitul suplimentar asigurat de o ntreprindere pentru
capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o mrime egala, remunerat la
rata medie a pieei.
62. Prezentai Modelul Z"de evaluare a riscului de faliment al firmei.
Z= Se obine prin modelul Gordon
Modelul Z
Construit pe baza metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispoziia evaluatorilor a
unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe baza metodei statistice.
Modelul Z reprezint o funcie construita pe baza unui numr mai mare de indicatori
pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor ntreprinderi. Modelul Z are
forma:
Z = a*Xl+b*X2 + .... + n*Xn
Unde XI - Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n - coeficieni de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia,
inca inainte ca situaia sa devin compromisa.
63. Prezentai semnificaia badwill-ului aferent unei ntreprinderi.
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este noiunea de rentabilitate a activelor
~ 20 ~

investite. Premisele utilize ac met este existenta supraprofitului pe obt unui good will, in caz
contrar avem de-a face cu un badwill.
64. Prezentai semnificaia superprofitului - punct de plecare n dimensionarea
goodwill-ului.
Superprofitul este diferena dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul
ntreprinderii) si profitul care ar fi generat de investirea pe piaa financiara a unui capital
echivalent cu valoarea ANC.
Sp = CB - ANC x i, i - rata neutra de capitalizare
Influeneaz valoarea ntreprinderii in sensul creterii.
65. Activul net de lichidare (ANL)
In cazul unei ntreprinderi n dificultate, n care se estimeaz reducerea sau oprirea activitii
acesteia, activul net reevaluat sau activul net corijat se nlocuiete cu un activ net de lichidare
care are n vedere dac lichidarea se face progresiv, rapid sau imediat.
Activul net de lichidare se determin pe baza activului net contabil care se corecteaz
astfel: se adaug plus valoarea asupra elementelor de activ corporale i necorporale, se scade
minusvaloarea elementelor de activ corporale i necorporale determinate pe baz de valori
lichidative, se scad costurile de lichidare (costuri de dezafectare, costuri de funcionare pe perioada
lichidrii), se scade eventualul impozit (sau alte obligaii fiscale) asupra plusvalorii,dac acestea
exced asupra pierderilor din lichidare.
Corecii aduse activelor curente n vederea deteminrii ANC
Este vorba de active fr utilitate sau cu utilitate redus pentru actuala structur de
exploatare a ntreprinderii, active n surplus. Ele pot fi valorificate separat de activitatea de
baz a afacerii fie prin vnzare, fie prin ncheierea unor contracte de asociere sau de
nchiriere. Exemple de astfel de active: surplus de personal, active auxiliare, investiii n alte
ntreprinderi, investiii n terenuri, excedent de disponibiliti sau depozite la termen.
Activele n afara exploatrii sunt evaluate separat i prezentate distinct de valorile
patrimoniale n raportul de evaluare. Evaluarea lor se face la valoarea de pia, care mbrac
forma valorii de realizare nete, determinat astfel:
Pre de vnzare Cheltuieli accesorii de vnzare - Impozit pe plusvaloarea
obinut din vnzare
Valoarea de pia se poate determina innd cont mai ales de natura activului, prin diverse
metode: comparaia de pia, capitalizarea unor beneficii, metode specifice tipului de activ.
Plusvaloarea obinut din vnzare desemneaz rezultatul obinut n urma ieirii din
patrimoniu prin vnzare a activelor, determinat astfel:
Plusvaloare aferent activelor = Venituri din cedarea activelor Cheltuieli privind
activele cedate
A.2. Coreciile activelor de exploatare
A.2.1. Imobilizrile necorporale
Sunt investiii care nu mbrac forma fizic a bunurilor materiale propriu-zise, fa de
care avantajele viitoare comport un grad ridicat de incertitudine. Valoarea lor provine dintr-o
protecie legal (drept de proprietate comercial, intelectual) i din privilegii.
n evaluare, imobilizrile necorporale, denumite i active intangibile, sunt clasificate n :
imobilizri neidentificabile distinct (goodwill-ul), respectiv imobilizri identificabile distinct.
Doar cele din a doua categorie vor fi tratate la aceast unitate de curs, goodwill-ul concept
~ 21 ~

mult mai complex, care cere abordri specifice fcnd obiectul urmtoarei uniti de curs.
Pentru a fi ncorporate n valoarea patrimonial Activ net contabil corectat, imobilizrile
necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel:
a) cele considerate nonvalori se elimin (cheltuieli de constituire, cheltuieli de cercetaredezvoltare)
b) cele care prezint valoare pentru afacere sunt pstrate, dup stabilirea valorii lor de pia sau
a altei valori curente (valoare de utilizare), aplicndu-se metode specifice (comparaii de
pia, metode de randament, metode bazate pe costul de nlocuire).
Dintre aceste din urm imobilizri necorporale vor fi prezentate n continuare sub
aspectul metodelor de evaluare care le sunt specifice, urmtoarele: cheltuielile de cercetaredezvoltare considerate a avea valoare economic, concesiuni, brevete, mrci, programe
informatice.
1) Cheltuieli de cercetare dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare
economic
Metode de evaluare specifice:
metoda bazat pe costul de nlocuire
Const n actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator)
cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate n bilan i imputabile unui proiect de acest fel.
metoda discounted cash-flow, aplicabil atunci cnd efectul economic generat de proiect se
determin sub forma unui cash-flow diferenial (suplimentar) pe care l-ar putea obine
ntreprinderea n urma aplicrii proiectului de cercetare
Const n actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont
de prognoz finit, cu luarea n considerare a valorii reziduale la sfritul perioadei de
prognoz.
2) Concesiuni
Metode de evaluare specifice:
metoda bazat pe profit (metoda contribuiei la variaia profitului), aplicabil atunci cnd nu
se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil
Const n cuantificarea profitului (efectul economic al utilizrii bunului sau a activitii
concesionate) suplimentar generat de produsul ntreprinderii evaluate n raport cu alte
produse vndute pe aceeai pia. Se determin contribuia de profit rezultat din vnzrile
realizate n plus, n funcie de care se stabilete valoarea activului intangibil.
3) Brevete
Metode de evaluare (n funcie de calitatea utilizatorului):
a) pentru titularul brevetului dup modul de utilizare
metoda de actualizare a profitului net estimat pe durata de via a brevetului, aplicabil dac
brevetul este utilizat n activitatea proprie
metoda actualizrii profitului (metoda economiei de redeven), aplicabil dac brevetul este
cedat spre exploatare unui ter
b) pentru ntreprinderea care folosete un brevet de invenie fr a fi proprietar
metoda actualizrii profitului, aplicabil dac se poate estima profitul anual constant pe care
l-ar aduce brevetul achiziionat
metoda contabil, aplicabil dac este dificil de estimat profitul anual constant pe care l-ar
aduce brevetul achiziionat
Valoarea brevetului este dat de valoarea net contabil actualizat la inflaie.
4) Mrci
Metode de evaluare specifice:

~ 22 ~

metoda bazat pe cost, aplicabiln cazul mrcilor achiziionate (al cror cost de achiziie este
nregistrat n contabilitate ca i cheltuieli activate) i al crerii imaginii de marc (cnd
valoarea mrcii este dat de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe pia)
Evaluarea se poate face pe baza costului istoric, care se obineprin nsumarea diferitelor
costuri generate de investiiile succesive care au vizat creterea valorii mrcii, respectiv pe
baza costului de nlocuire, care este dat de sumele care ar trebui alocate, la ora actual, pentru
a obine o marc echivalent cu cea care face obiectul evalurii.
metoda bazat pe profit, aplicabil mrcilor achiziionate sau create care prin utilizare
genereaz profit (s-a expus)
5) Programe informatice
Metode de evaluare specifice:
metoda actualizrii profitului (s-a expus)
metoda comparaiei de pia, care se bazeaz pe culegerea unor informaii credibile privind
piaa produselor software i pe asimilarea produsului ce face obiectul evalurii cu produse
similare create sau comercializate de ctre ntreprinderi de profil strine sau autohtone
metoda evalurii dimensionale, prin care se urmrete determinarea costurilor i eforturilor
asociate acestora i implicit a valorii produsului software
De regul, efortul se estimeaz prin necesarul de resurse umane pentru fiecare faz de
producie, adic numrul de programatori pe lun sau pe an. Valorizarea efortului n resurse
umane se face pe o perioad de timp rezonabil de creare a produsului i este apoi influenat
cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii, cum sunt amortizarea
echipamentelor, consumul de resurse materiale, servicii.
A.2.2. Imobilizrile corporale
Acestea se mai numesc bunuri fizice sau tangibile i din punct de vedere contabil se
mpart n: terenuri i amenajri la terenuri, construcii; echipamente tehnologice (maini,
utilaje, instalaii de lucru); aparate i instalaii de msurare, control, reglare; mijloace de
transport; animale i plantaii; mobilier, aparatur birotic, precum i alte active corporale).
n ceea ce privete evaluarea imobilizrilor corporale se pstreaz aceeai clasificare ca i
n contabilitate. Dintre grupele menionate, cele care necesit cele mai multe corecii (ca
urmare a importanei pentru activitatea ntreprinderii, a vechimii sau a valorii) sunt terenurile,
construciile i echipamentele. Pentru acestea vor fi prezentate n continuare cteva metode
de evaluare specifice, care s conduc la reflectarea valorii lor de pia sau a altei valori
curente (valoare de utilizare).
1) Terenuri
n cadrul terenurilor trebuie distinse:
a) terenuri fr construcii, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda comparaiei de pia
n acest caz se ine seama de preurile unor tranzacii recente cu terenuri similare n ceea
ce privete: localizarea, caracteristicile fizice, facilitile urbanistice, riscul de expropriere,
posibilitile de construcie.
metoda capitalizrii rentei de baz
Aceasta este o metod de randament care presupune capitalizarea, la o rat
corespunztoare, a beneficiului ce poate fi obinut prin utilizarea terenului. Beneficiul
specific terenului este renta curent reprezentnd suma pltit pentru dreptul de ocupare i
utilizare a terenului (chiria). Aceasta se culege de pe pia.
b) terenuri cu construcii, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda proporiei, potrivit creia se stabilete un raport ntre valoarea terenului i valoarea
construciei de pe el (de exemplu 20-30 din valoarea construciei de pe teren)

~ 23 ~


2)

metoda extraciei, care presupune, odat cunoscut preul de vnzare al proprietii imobiliare
(teren inclus), c se poate determina valoarea terenului prin aplicarea unei abateri forfetare
(de exemplu 15-30 din valoarea proprietii imobiliare, teren inclus).
Construcii, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda costului de nlocuire net (valorii de reconstrucie net), conform creia valoarea
rmas actualizat a construciei
= Valoarea de reconstrucie (pe suprafaa desfurat sau volumul total al construciei
evaluate) x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de neadecvare funcional)
Unde
Valoarea de reconstrucie se poate determina pe baza costului unitar pentru cldiri similare
sau pe baza unui cost unitar de barem corectat n funcie de diferenele de dimensiune, form,
finisaje, dotare cu instalaii (metoda comparaiilor unitare)
Coeficientul de depreciere este estimat n funcie de uzura fizic i deprecierea economic
(extern) datorat evoluiei cererii, utilizrii altor construcii n zon, facilitilor urbanistice,
precum i a altor factori.
Coeficientul de neadecvare funcional este estimat innd seama de urmtorii factori:
demodare, supradimensionare, neadecvarea instalaiilor sau a echipamentelor aferente
construciei.
metoda bazat pe costul istoric, conform creia valoarea rmas actualizat a construciei
= Valoare la data punerii n funciune (majorat cu eventualele modernizri) x Coeficient
de actualizare x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de neadecvare funcional)
Unde
Coeficientul de actualizare este stabilit n funcie de evoluia preurilor la materialele de
construcie i manopera specific, n funcie de deprecierea monetar i/sau evoluia
raportului de schimb valutar.
3) Echipamente, maini i utilaje, pentru care se pot aplica urmtoarele metode:
metoda costului de nlocuire net, conform creia valoarea rmas actualizat a
echipamentului
= Valoarea unui echipament nou similar * (1 - Coeficient de depreciere)
Unde
Valoarea unui echipament nou similar se poate determina pe baza mai multor metode (a
identificrii, a asimilrii, a corelrii)
Coeficientul de depreciere se estimeaz innd cont de deprecierea: economic (vechimea,
starea, costuri viitoare de utilizare), funcional (adecvarea pentru utilizarea curent i de
perspectiv), strategic (legat de o decizie strategic n privina afacerii), precum i cea
implicat de reglementrile de mediu (care pot afecta utilizarea i tehnologia existent).
metoda bazat pe costul istoric, conform creia valoarea rmas actualizat a echipamentului
= Valoare la data punerii n funciune (majorat cu eventualele modernizri) x Coeficient
de actualizare x (1- Coeficient de depreciere) x (1- Coeficient de neadecvare funcional)
A.2.3. Imobilizrile financiare
Sunt investiii financiare realizate de ntreprindere n vederea dezvoltrii externe. Se
materializeaz n titluri de valoare achiziionate i n mprumuturi acordate altor ntreprinderi,
ambele categorii avnd scadena mai mare de un an.
n cazul evalurii imobilizrilor financiare i stabilirii Activului net contabil corectat, se
pot aplica corecii unor titluri imobilizate i/sau unor creane imobilizate.
1) Titluri de participare, n cadrul crora trebuie s se fac distincia ntre :
participaie semnificativ sau majoritar, cnd ntreprinderea emitent, considerat filial,
aparine cu ntreg patrimoniul su ntreprinderii evaluate (cumprtoare a titlurilor)

~ 24 ~

2)

1)

2)

3)

n acest caz nu avem de a face cu o evaluare de titluri, ci cu o evaluare a unei afaceri ca

ntreg.
participaie minoritar, cnd titlurile n cauz se consider n afara exploatrii
n acest caz, aa cum s-a mai artat, titlurile sunt evaluate la valori de pia prin metode
specifice (de exemplu se accept cotaia bursier a zilei dac titlurile sunt cotate, se aplic o
metod bursier - innd seama de rentabilitatea, politica de dividende, factorii externi care
influeneaz activitatea emitentului sau se aplic o metod de randament - capitalizarea
dividendelor).
Creane imobilizate i titluri imobilizate purttoare de dobnd
n cazul acestora intervin corecii doar dac rata dobnzii de primit n urma investiiei este
mult mai mic dect a pieii. Se procedeaz la actualizarea creanei respective la o rat egal
cu diferena dintre rata normal a pieii i rata practicat.
A.2.4. Activele circulante
Aceast a doua grup de activ a bilanului contabil cuprinde: stocurile, creanele pe
termen scurt, disponibilitile bneti i elementele asimilate lor. Necesit mai puine corecii,
n principal datorit vitezei lor mari de rotaie care le menine apropiate de valorile curente.
Activele circulante se evalueaz astfel:
Stocurile
materiile prime, materialele, mrfurile se evalueaz la cursul zilei (dac sunt cotate la burse
de mrfuri), la preul posibil de valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de
vnzare (transport, ambalare, comisioane)
produsele finite i produsele n curs de execuie se evalueaz la cost de producie n funcie de
gradul de finisare apreciat de evaluator
Creanele
se actualizeaz creanele exprimate n devize
se constituie sau se corecteaz provizioanele n funcie de riscurile previzibile legate de
clieni
Disponibilitile bneti i elementele asimilate
comport actualizare n cazul n care sunt exprimate n devize
A.2.5. Activele de regularizare i primele de rambursare a obligaiunilor
Elementele cuprinse n aceste dou ultime grupe de activ ale bilanului contabil (conform
Legii Contabilitii nr. 82/1991) sunt rezultatul aplicrii principiilor contabile, neavnd
valoare economic. n consecin, aceste elemente de activ sunt considerate nonvalori i nu se
iau n calculul Activului net contabil corectat.
Aciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societi se evalueaz astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceeai metoda sau se procedeaz la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului;
Stocurile se evalueaz dup separarea celor fara micare sau cu micare lenta, la preturile
zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de producie in curs se evalueaz la nivelul costurilor efective, corectate cu
gradul de naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaz la nivelul preturilor de vnzare, mai puin
beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creanele se evalueaz dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea
scriptica, cele in valuta se actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua
respectiva.
~ 25 ~

Disponibilitile din bilan se evalueaz la valoare scriptica, cele in valuta se

actualizeaz la raportul de schimb al monedei naionale din ziua respectiva.
66. Determinai activul net corijat al unei ntreprinderi prin ambele metode, cunoscnd
urmtoarele elemente din bilanul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000;
cheltuieli de finanare 15.000; cldiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000;
furnizori 400.000; creditori 80.000; mprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social
100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Bilant contabil
Activ Pasiv
Disponibiliti numerar
100.000
Disponibiliti banc
10.000

10.000

Capital social

150.000

Rezerve
Profit

55.000
Cldiri
400.000
Echipamente
200.000
Stocuri
80.000
Cheltuieli de nfiinare
80.000
TOTAL
925.000
Bilant economic
Activ Pasiv
Disponibiliti numerar
100.000
Disponibiliti banc
10.000

200.000

Furnizori

250.000

mprumuturi bancare t.l.

300.000

Venituri anticipate

15.000

Creditori

925.000

10.000

Capital social

150.000

Rezerve
Profit

55.000
Cldiri
400.000
Echipamente
200.000
Stocuri
65.000
Cheltuieli de nfiinare
80.000
TOTAL
910.000

200.000

Furnizori

250.000

mprumuturi bancare t.l.

300.000

Diferente din reevaluare

0.000

Creditori

910.000

Met.
aditiva
ANC = Capitaluri Proprii (Capital social + Rezerve + Profit) Cheltuieli nfiinare
ANC
=
100.000+
10.000
+
55.000
+
65.000
=
230.000

~ 26 ~

Met
substractiva
ANC = Total activ din bilan economic Total datorii
ANC = 910.000 400.000 80.000 200.000 = 230.000
67. S se determine activul net contabil corectat pe baza urmtoarelor informaii:
- capital social: 10.000;
- rezerve: 3.000;
- rezultat reportat: 5.000;
- cheltuieli de constituire: 2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crerii unui produs pentru
nlocuirea altuia care va iei de pe pia anul urmtor;
- cheltuieli n avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
ANC =Capitaluri proprii Dife rente din evaluare
ANC = (10.000+3.000+5.000) (2.000 + 6.000 + 1.000) = 9.000
68. Determinai rata de capitalizare a unei ntreprinderi cunoscnd urmtoarele informaii:
- riscurile ntreprinderii 19% (Rn)
- rata de baz 4% (Rr)
- coeficientul primei de risc 1,2 ()
- cheltuieli financiare 1.000
- venituri financiare 600
- datorii financiare (30% din sursele de finanare) 4.000
- cota de impozit pe profit 16%
Datorii financiare = 30% * sursele de finanare => Sursele de finanare = Datorii
financiare * 100/30
Sursele de finanare = 13.333,33
i = CMPC = Ccp * % + Cc * %
Unde:
CMPC costul mediu ponderat al unei ntreprinderi
Ccp costul capitalului propriu
Cc costul capitalului mprumutat
% - ponderea n masa capitalului folosit de ntreprindere
Ccp = Rn + (Rr - Rn) *
Unde:
Rn rata neutr de plasament
Rrrata cu riscuri a ntreprinderii
- coeficientului de volatilitate al aciunilor ntreprinderii n piaa din care face parte
Ccp = 4 + (19 4) * 1,2 = 22
C cp
C cp=
=72,37
C cp +C c
Cc = costul datoriei * (1 0,16)
Cheltuieli financiareVenituri financiare
C c =
(10,16)
Datorii
1.000600
C c =
( 10,16 )=0,10,84=8,4
4.000
Cc
C c =
=27,63
Ccp + Cc
~ 27 ~

i = CMPC = 22 * 72,37% + 8,4* 27,62% = 18,24

~ 28 ~