Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Soricelul suparat
E mereu ascuns sub pat,
E bolnav
Si-asteapta sa-i treaca;
Soricelul bine dispus
E mereu pe-afara dus,
Nimeni nu stie
Cnd vine si cnd pleaca...
Bietul motan,
De necaz s-a suit pe tavan!
Lenea de dupa-amiaza
Daca ai telefon
Si aparatul n-are ton,
N-ai nici o treaba:
Nimeni nu poate suna,
Stai linistit n casa ta,
N-ai nici o treaba!
Vecina ta de sus,
Nu stii unde s-a dus;
Ai auzit n schimb pasi pe podea,
Putea fi chiar ea...
Ai stat dupa perdea
Si ai vazut-o cum mergea:
Vecina ta
Se grabea...
Cafeaua s-a racit,
Ceasul a-ntepenit,
Muzica doar te mai tine treaz,
Ti-e necaz...
Iar vine cineva...
O fi postasul, ce-o mai vrea?
Sau n-o fi postasul...
Cine-o fi?
N-ai cum sa stii...
111Flori de mucigai
Le-am scris cu unghia pe tencuiala
Pe un parete de firida goala,
Pe ntuneric, n singuratate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat mprejurul
Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan.
Sunt stihuri fara an,
Stihuri de groapa,
De sete de apa
Si de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Cnd mi s-a tocit unghia ngereasca
Am lasat-o sa creasca
Din om n om,
Din gura-n gura, Din lumea celor patru vnturi
Si patru puncte cardinale!...
Deschideti poarta dar,
Si-n cale
Iesiti-mi toti cu foi de laur,
Iar voi, ce masurati cu versul gndurile ce n-au masura,
Veniti n jurul meu degraba,
Si-n cntul lirelor de aur,
Porniti cu mine mpreuna
Spre lumea-n care nu-s castele cu punti
Si santuri feodale,
Nici ruginite porti de-arama, la care bat cei noi sositi...
Veniti cu totii ct mai e vreme,
Si mai puteti cnta Veniti!...
Veniti, sa va aprind n suflet lumina stinselor faclii
Si-n versuri fantasmagoria si vraja noilor magii!
Iar cnturile voastre Cnturi cu care azi cersiti o pine Sa le-ncunun cu stralucire aureolelor de mine!...
Dar poarta a ramas nchisa la glasul artei viitoare.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Era prin anul una mie si noua sute opt - mi pare.
Instantaneu
mi plac fotografiile - la ceasul
cnd se preschimba-n tigri: fiecare
si tine-n gura halca ei de timp.
Noi notam - n ochii lor: zmbind,
mai facem gesturi mari si luminoase
sub cerul nflorit...
Dar dedesubt,
nsngerata, apa fara umbra
ne-a si varsat ntr-o bulboana sumbra.
Jurnal de bord
Sa nu vorbim de cei care-au sarit
din luntre, ca s-ajunga mai devreme
la tarm: sunt niste diletanti ai mortii...
Noi nsa, pasagerii cu vocatie,
ne ndeletnicim cu diferite
afaceri, dintre care cea mai buna
e cresterea. Da: crestem, devenind
tot mai flamnzi de nemurire. Unii
se si realizeaza. Ce placere
sa-i vezi crescndu-si numele n lemnul
de pin al luntrii!... Unii dintre ei
pazesc copiii - sa nu joace risca.
Altii s-au instalat, cuminti, la pupa
si studiaza drele. Exista