Titrimeria este o met de anal cant in care se masoara vol de sol reactiv de conc

cunoscuta, neceasr transf totale a unei subst conf reactlor: A+B->C+D in care
A=subst de dozat si B=subst reactiv.
Pt det pct de echiv se fol indicat chsau metode instrumentale.
Indicat ch sunt subst care in jurul pct de echiv isi sch brusc o propr( fluorescent,
culoare, solub)
Modif unei propr a indicat se face in fct de ph, fie in fct de potentialul redox, conc
unui ion
Pt ca o reactive ch sa poata fi util in titr treb sa indepl urmat conditii:
-sa fie simpla
-sa I se cunoasca stoechiometria, saaiba loc cantitativ sis a conduca la produsi
bine definite si stabili,sa decurga cu vit mare sau sa I se poata mari vit prin
cresterea temp,adaugarea unui cataliz,sa nu fie insotita de reactii sec sau
acestea sa poata fi inlaturate cu usurinta, sa permita fol indicat pt marcarea pct
de echiv.
d.p.d.v al modului de executie se deoseb 3 tip generale de met titrim:
A) met directe in care se titr direct analitul cu o sol de conc cunosc pana la pct
de echiv in prez unui indicat. Pe baza ecuatiei ch a reactiei de titr se va calc conc
anal in proba
B) met indirect care se aplica in caz analitilor ce nu react direct cu titrantul. In
acest caz analitul react cu un alt reactive, iar compusul rezultat in cant echiv cu
analitul se titr cu o sol de conc cunosc pana la pct de echiv, in prez unui indicat.
C) met excesuluise aplica in caz reactiilor ce decurg cu vit mica,la det cant a
unor subst greu solub in apa, det conc unor subst gazoase dizolvate in apa.
Proba de anal se trateaza cu un vol cunoscut, dar in exces dntro sol titrate, iar
excesul se titreaza cu o sol de conc cunoscuta a altui reactive, in prez unui
indicat.
Sol utilize in titr
Se utilize sol cu o conc bine cunoscuta. Se num sol titrate sau sol volumetrice
Pt prepararea sol titrate sepractica urmat procedee:
-se utilize o subst standard sau etalon,
-se fol o subst ce nu indeplin cond cerute de o titrosubst.
-pornind de la o sol titrate mai conc, prin diluare;se aplica mai ales sol diluate
Subs etalon

Sunt acele subst din care prin simpla cant la balanta analit si dizolvare la balon
cotat, se pot obt sol de conc exacta.
Pt ca o subst sa fieutiliz drept etalon, treb sa indepl urmat conditii:
Sa fie o subst pura, sa aiba form molec bine def, sa fie usor solub in conditiile n
care se utilize , sa fie stabile ca atare si in timpul cantaririi, sa aiba o masa molec
relative cat mai mare pt a permite cantarirea cu o eroare cat mai mica,sa intre in
reactive cu alte subst dupa ecuatii ch cunosc si simple, cu vit mare.
Titrul sol
Sol titrate se prepara de o anumita molaritate. Conc acestora se mai exprima cu
ajut notiunii de titru. Exista 2 moduri de exprimare:
A) Titrul in raport cu reactivul dizolvat
Se not cu T sau Tm in care m=formula reactive si repr grame reactive
continur intrun mol de subst. se mai poate exprima in mg/ml. in caz sol
obt prin dizolvarea subst etalon: T=a/V,g/mL
a) Stabilirea titrului unei sol cu ajut unei cant de subst etalon
Se cant la balanta anal o anumita cant de subst etalon ce nu treb sa fie
mai mica de 0,1 g pt a evita o eroare de cantarire prea mare, se adduce
cant cu apa distilata in paharul de titrare,se adauga indicat si se titr cu o
sol reactive pana la echiv.
b)Stabilirea titr unei sol cu ajut unui vol cunoscut de sol etalon
Se prepara o sol etalon cu o conc cun prin cant cu exactitate a unei cant de
subst etalon ce se adduce in balon cotat. T=a/v g/ml
B) Titrul expr in subst de det
Sol titrate carora li sa stability cu exact un anumit titru vor fi util pt det
cant a dif subst capabile sa react cu aceasta sol.
Factorul sol titrate
Fact repr un nr cu care inmultind vol de solde molaritate aprox se obt vol de sol
de molar exacta. Fact unei sol titrate se calc pe baza det pract a titrului , resp a
molar sau normal sol respective: F=Treal/Tteoretic
Titrari bazate pe reactii acido-bazice in mediu apos
Met acido-bazice in mediu apos se impart in 2 mari categ:
A) Alcalimetria ce cuprinde totalitatea met ce se bazeaza pe titrare cu
hidroxizi alcalini de conc cunosc
B) Acidimetria repr totalit met bazate pe titrare cu sol de acizi taei de conc
cunosc
Conditii pe care treb sa le indepl o subst pt a fi utilize ca indicat de ph:
-sa fie sufficient de solubil sis a aiba putere mare de colorare incat culoarea sa
poate fi usor observata chial la conc mci de indicator, schim propr ffizsa se faca
bruscsau intrun interval de ph cat mai mic, indicat sa fie stabil in sol, in conditiile

de lucru, schimb culorii sau altei propr sa fie reversibila sis a se produca la cele
mai mici cant de acid sau baza adaugata
Indicat micsti
Daca se utilz amestecuri de indicat in anumite proprtii , amestec ce poarta
numele de ndicat micsti, se poate obt un viraj mai net al indicat intrun interval
mai restrains de ph sau chiar la un anumit ph.
Factori care infl intervalul de viraj al indicat
A) Conc indicat. Cu cat conc este mai mare cu ata schimbul de culoare va
avea loc la un ph mai scazut
B) Temperature-pt indicatorii sensibili la avizi cresterea temp deplaseaza
virajul indicat spre un ph mai alcalin. Pt indicaat sensibili la baze cresterea
temp deplaseaza ph-ul de viraj spre domeniul acid, dar la acelasi pOh.
C) Infl sarurilor neuter-in cazul cand acidul sau baza care se titreaza se
gaseste in prez unor saruri neutere va creste si interactiunea ionica, care
va duce si la modif active celor doua forme ale indicat , dat carui fapt
intervalul de viraj se va deplasa.
D) Influenta solventului-discierea indicat se deosebeste de la un dizolvant la
altul; in general , cu cat constanta deielectrica a solventului este mai mica
cu atat si constanta de disociere a indicatorului scade. Solv neaposi modif
nu numai gradul de disociere al indicat , darr chiar si nuanta culorii.
E) Infl proteinelorr si a coloizilor-proteinele, in general coloizii, modif mult
comport indicat din cauza absorbtiei.
F) Indicat metalocromici fol ca indicat acido-bazici-sunt subst org care pot
forma cu unii cationic combinatii complexe a caror stabilitate este
dependent de ph-ul mediului. Funct acestor indicat va fi infl atat de prez
altor cationic care pot complex indicat cat si de prez altor liganzi care pot
forma complcsi cu cationul indicat.
G) Indicat de fluorescent-sunt subst care isi modif fluorescent in fct de ph. Pot
fi utilize la dozarea sol coloratte, lucrand in lumina uv.
H) Indicat de absorbtie-se folos in prez sari unui cation care la un anumit ph
precipita ca hidroxid absorbind indicat odata cu schim culorii. Interv lor de
viraj este,in gen,mai restrains.
I) Indic turbidimetrici-sunt in general subst in stare coloidala ce pot sa-si
modif brusc solub , resp stabilitatea, la un anumit ph. Se folos acizi slabi
sau baze slabe care in apa se comporta ca semicoloizi, avand un interval
de viraj foarte restrains incat poate fi numit pct de viraj sau floculare.
curbe de titrare in titr acido-bazica
pt ca o titrare sa fie corecta, indicat trebuie sa vireze la un ph cat mai apropiat
sau chiar ph-ul de echiv al sol ce se triteaza. Indicat de ph au un interv de
viraj ce nu coresp , in gen, cu ph-ulde echiv.repr grafica a variatiei ph-ului la
neutralizarea treptata a aciditatii,resp bazicitatii sol poarta numele de curba
de titr. Se intal urmat cazuri: -titr unui acid cu o baza tare si invers;
-titr unui acid slab cu o baza tare si a unei baze slabe cu un acid tare;

-titr unui acid slab cu o baza slaba si invers. In toate caz se va calcula conc in
ioni de hydrogen , resp ph-ul in urmat etape ale titr: -inante de a incepe titr;-in
timpul titr pana la echiv;
-la echiv
-dupa echiv.
Curba de titr a unui acid monoprotic tare cu o baza tare
Consid titr unui acid tare HX 1N cu o baza tare de aceeasi norm. conc in ioni
de hydrogen inainte de a incepe titr este [h+]=1, acidul fiind considerat
disociat total. Reactia care sta la baza titr este: (H*+X-)+(Na*+HO-)>(Na*+X-)+H2O. in general pana la eciv: [H+]=M*(Vd-Vr/Vd+Vr).
Pt 100% acid neutralizat-deci la echiv-in sol exista numai NaCl; [H+]=radical
din P H2O iar p7.
Dupa echiv, ph-ul se va calcin fct de excesul de NaOH
Curba de titr a unei baze monoprotice tari cu un acid tare
Se consid titr unei baze monoprot taricu un acid tare de conc 1mol/L, la temp
de 25 C. NaOH+HCl->NaCl+H2O
Inainte de a inceoe titr, se calc conc in [Ho-]=Cbaza, pOH=0, pH=14
In timpil titr se va calc conc bazei netitrate
La echiv, pOH=7.0 iar pH=7.0
Dupa echiv se va lua in callcul exceul de acid adaugat.
Curba de titr a unui acid monoprotic slab cu o baza tare
Se consid acidul slab HA care se titr cu o baza tare NaOH
HA+NaOH->NaA+HOH
La echiv in sol va exista sarea NaA cu hit=droliza bazuca s ca urmare ph-ul
echiv nu va mai coincide cu ph-ul de neutralitate si pH-ul solutiei va fi basic.
Inainte de a incepe titrarea in sol exista numai acidul HA pt care
[H+]=radKa*Ca
Pe tot parcursul titr, pana la ehiv, insist va exista acidul HA netitrat sis are
NaA: [H+]=Ka*(Ca/Cs)
La echiv este prezenta numai sarea cu hidroliza alcalina NaA: [H+]=rad
Ph20*Ka/Cs
Dupa echiv se va calcula conc in ioni HO- fct de excesul de baza adaugata si
de hidroliza sari NaA

Curba de titrare a unei baze moniprotice slabe cu un acid tare

La titr bazelor slabe cu acizi tari se va forma o sare cu hidroliza acida;ca
urmare , pH-ul de echiv va fi mai mic decat 7,0.
Reactia de titrare a bazei slabe BOH cu un acid tare HCl: BOH+HCl>BCl+HOH
Inainte de incepe titr, concin ioni de H+ si pH-ul se vor calcula din relatiile;
[HO-]=radKb*Cb; pOH=-lg rad Kb*Cb si Ph=14-pOH
Inainte de echiv. [HO-]=Kb*Cb/Cs
La echiv: B+ +HOH-> BOH + H+; [B+]=Cs iar [H+]=rad Phoh*Cs/Kb;
Curba de titr a unui acid slab monoprotic cu o baza slaba monoprotca
La titr unui acid slab cu o baza slaba pH-ul la echiv va fi dependent de hidroliza
sari care sa format
Inainte de a incepe titr, sol acidului HA va avea[H+]=rad Ka*Ca
In timpul titr: B+ +A-+HOH->BOH+HA
La echiv in sol se gaseste numai sarea hidrolizabila si conc in H+ se va
calc[H+]=radPhoh*Ka/Kb
Dupa echiv in sol va exista sarea hidrolizabila si un mic exces de baza slaba
Curba de titr a unei baze slabe monoprotice cu un acid slab monoprotic
Calc variatiepH-ului in timpul titrarii unei baze slabe cu acizi slabi este analog cu
cel al titrarii acizilor slabi cu baze slabe, doar ca se va calc mai intai conc in ioni
OH-, pOH-ul si apoi pH-ul.
Inainte de a incepe titr in sol exista baza slaba BOH care disociaza
BOH->B+ +OH[OH-]=rad Kb*Cb
Inante de echiv in sol se va gasi o cant de BOH netitrata, precum si o cant de
BOH provenita din hidroliza sari ce se form in timpul titr; Kh=[HA]*[BOH]/
[A-]*[B+]; Kb=[B+]*[OH-]/[BOH]
La echiv insol fiind numai sarea conc in ioni de hydrogen se va calcula cu ajut
formulei; [H+]=rad Phoh*Ka/Kb
Dupa echiv, [HA]exces=a; [HA]total=[HA]exces+[HA]hidr
Alegerea indicat de ph
Cunoscand din curbele de titrvariatiaph-ului in jurul pct de echiv se pot allege cei
mai adecvati indicat pt ca titr sa decurga cu exactitate.

Daca pH>=2 unitati de pH, atunci se vor allege, indicat alcaror interval de viraj
este cuprins in saltul de titr si cu pKIn cel mai apropiat de pHul eciv. Se vor mai
allege indicat care au una din limitele nterv de viraj cuprinsa in saltul de titr. Se
va allege un ndicat a carui limita de viraj inferioara sau superioara sa fie cat mai
aproape de ph-ul la echiv. Se poate fol un indicat cu limita inferioara cuprinsa in
saltul de titrare sau un indic a caror limita sup este cuprinsa in saltul de titrare.
Daca pH<2 unitati de ph se vor folosiindicat micsti si solutii de comparative.
Det cant a acizilor , sarurilor acide si sarurilor cu hidroliza acida
Stabilirea titr sol de hidroxid alcalin
Se pot fol urmat subst etalon:acoxalic, biiodatde potasiu,ac o-clorbenzoic. Se titr
o cant cun de etalon cu sol de hdroxid, in prez unui indicat ales in modul cun pt
fiecare caz
A) HOOC-COOH + 2NaOH->NaOOC-COONa+ 2HOH se fol fenolftaleinaca indic
deoarece oxalatul neutru care se form la echiv este o sare cu hidroliza
alcalina. pHul sol la echiv se va callcula: [H+]=rad Phoh*Ka2/Cs.
B) KH(IO3)2+ NaOH->KNa(IO3)2+ 2HOH.deoarece Ka a ac iodic are valoarea
0,169*10 la-1 pt 25C, sol ce se obt la echiv este neutral. Se poate fol ca
indicat metilorange sau rosu de metal.
C) Ac o-clorbenzoic are constanta de aciditate Ka=1,197*10la-3.
[h+]=rad Phoh*Ka/Cs
Det cant a acizlor tari
Se titr o cant de proba acid tare cu o sol de NaOH de conc cunoscuta in prez unui
indicat adecvat. HCl+NaOH->NaCl+2HOH
H2SO4+2NaOH->Na2SO4+2HOH
Conform stoechiometriei: 1mol NaOH(Mr).1molHCl(Mr)
(n*Tr)g NaOH..x gHCl
Se poate fol pt calcul legea echivalentei: 1Eg NaOH(Mr/1)..1 Eg HCl(Mr/1)
.1Eg H2SO4(Mr/2)
(n*Tr)g NaOH..x g
HCly g H2SO4
Un alt mod de calcul utilz titrul exprimat in analit:
1mL NaOH N titreaza(Eg HCl*N/1000)g HCl.(Eg*N/1000) g H2SO4
(n*F)mL NaOHx g HCl.y g H2SO4
Det cant a acizilor slabi
La titr acizilor slabi trebuie sa se tina seama de pH-ul la echiv dat de sarea cu
hidroliza bazica care ia nastere in urma titr. [H+]=rad Phoh*Ka/Cs. Daca acidul

care se titr are Ka mic, titr se va face in sol conc. Daca constanta Ks este f mica,
titr, chiar in sol conc, nu se effect cu suficienta exactitate. Daca acidul care se det
este greu solubil, aunci se va folosi metoda excesului.
Det cant a ac acetic
Se titr o cant cun de proba acid acetic cu o sol titata de NaOH in prez
fenolftaleinei ca indicat.
cH3COOH+ NaOH->CH3COONa+HOH
[H+]=rad Phoh*Ka/Cs
Det cant a ac benzoic
Ac benzoic este greu solubil in apa, de aceea pt det acestuia se utilize metoda
excesului; peste o cant de ac benzoic se adauga un exces de NaOH 0,1 N. excesul
de NaOH ramas neconsumat se va titra cu HCl 0,1N in prez fenolftaleinei. Se
poate fol acest indicat deoarece la echiv, in sol ramane benzoatul de sodium,sare
cu hidroliza alcalina. C6H5COOH+NaOHexces->C6H5COONa+HOH
NaOH nereact+HCl->NaCl+HOH
[H]=radPhoh*Ka/Cs=3,52*10la-4;pH=8,46
Titr acizilor poliprotici
Acizii polibazici disociaza in trepte:
HnAH +(Hn-1A); K1=[H]*[(Hn-1A)]/[HnA]
(Hn-1)H+(Hn-2A); k2=[H]*[(Hn-2A)]/[(Hn-1A)]
(HA)H+A; Km=[H]*[A]/[(HA)]
Pt alegerea corecta a indicat, se va urmari curba de titrarea unui ac poliprotic
H3A:
Inainte de a incepe titrarea: [H]=radKa1*Cs
In timpul titr: prima treapta: [H]=Ka1*([H3A]/[NaH2A])
A 2 treapta: [H]=Ka2*([H2A]/[HA])
La echiv: la prima echiv: [H]=radKa1*Ka2
La 2 echiv: [h]=rad Ka2*Ka3
La 3 echiv: [H]=rad Phoh*Ka3/Cs.
Det cant a unor acizi poliprotici HnA
1) Det cant a ac fosforic
H3PO4HH2PO4
H2PO4H+HPO4

HPO4H+ PO4
Titr la treapta 1 are loc dupa ec: H3PO4 + NaOHNaH2PO4 + HOH;
[H]=rad K1*K2=2,17*10 si ph=4,66. Se va fol ca indic fie verde de brom
cresol cu inter de viraj de la galben la albastru, fie metal orange cu interv
deviraj de la rosu la galben.Mr=98g=Eg
2) Treapta 2: H3PO4 +2NaOHNa2HPO4+ 2HOH
Titr se va face in prez timolftaleinei pana la coloratia albastru foarte pal. La
echiv in sol ramane numai Na2HPO4, sare acida de tip Na2HA;
[H]=radK2*K3: Eg=Mr/2
Det cant a ac oxalic
(COOH)2COO-COOH+H
COO-COOHCOO-COO +H
Titr se face la ultima treapta
COOH-COOH +2NaOHCOONa-COONa + 2HOH
[H]=radPhoh*K2/Cs
Det cant asarurilor cu hidroliza acida
Curba detitr a sarurilor cu hidroliza acida formate cu baze monovalente
slabe BCl(BX)
Titr sarurilor cu hidroliza acida se bazeaza pe reacta de deplasare a bazei slabe,
de catre baza tare cu care se titreaza. Considerand sarea cu hidroliza acida BCl
formata dntro baza slaba monovalenta cu un acid tare, la titrarea acesteia cu o
baza tare va avealor reactia: BCl+NaOHBOH+NaCl. Inainte de a incepe titr
considerand sarea BC de o conc Cs, conc in H+ se va calc din reacti de hidroliza:
B+HOHBOH+H=>[H]=radPhoh*Cs/Kb=Phoh/Kb
La titr sari BCl cu NaOH: BCl+NaOHBOH+NaCl: [H]=Phoh/Kb*[B]/
[BOH]=Kh*Cs/Cb
La echiv in sol ramane numai baza slabaBOH: [OH]=radKb*Cb
Exemplu: detcant a sarurilor de amoniu
a)Sarurile de amoniu ale acizilor tari pot fi titrate cu o sol de NaOHde conc cun
in mediu hidroalcoolic. Titr se poateefecua in sol alcoolica 80-90% in prez
fenolftaleinei sau in sol alcoolica 50% in prez timolftaleinei.
NH4Cl+NaOHNH4OH + NaCl.
b) det mult mai exacta se face prin blocarea hidroxidului de amoniu rezultat
din hidroliza cu ald formic si titracidului tare: NH4+HOHNH4OH +H
c) de asemenea se pot det cant titrimetric prin deplasarea amoniacului din
sare cu aj unei baze alcalinw conc. NH4X +NaOH conc=NH3 + NaX + HOH

curba de titr a sarurilor cu hidroliza acida formate cu baze polivalente

slabe-BCln(BXn)
considerand sarea BCln a bazei poliv B(OH)n, aceasta poate fi titr ca un acid
polyvalent, deoarece constantele de hidroliza Kh au semnifconstantelor de
disociere a bazei polivalente.
Pt calc pH-uluide echiv la treapta la care se effect titr se vor foloosi aceleasi
relatii ca si la titr acizilor polivalenti inlocuindconstantele de disocierea cu
constantele de hidroliza: BCln+NaOHB(OH)Cln-1 +NaCl: [OH]=rad Kb1*Cb
Exemple: det cant a sarurilor de chinina
Cele mai fol saruri de chinina sunt: bromhidratul , clorhidratul si sulfatul de
chinina.
C20H24N2O2*HX +NaOHC20H24N2O2+NaX +HOH
Titr va fi efectuata in prez fenolftaleinei pana la schimb culorii sol in roz pal.
Det cant a sulfatului acid de sodium sau potasiu
NaHSO3 +NaOHNa2SO3 + HOH. La echiv in sol ramane
Na2SO3=>[H]=radPhoh*K2/Cs
La aceasta titr se poate fol ca indic timolftaleina.
Det cant a fosfatului primar alcalin
NaH2PO4 si KH2PO4 se pot doza correct pana la treapt de fosfat secundar
Na2HPO4 si respective K2HPO4. Titr fosfatului primar se face in prez timolftaleinei
ca ind deoarece pH-ul la echiv este 9,55, neutraliz facanduse la fosfat secundar.
Sf reatiei va fi indicat de colorarea sol in slab albastru.
NaH2PO4 + NaOHNa2HPO4 + HOH
Det cant a bazelor si a sarurilor cu hidroliza bazica
Pt det bazelor si sarurilor cu hidroliza bazica se folosesc sol de acizi tari de conc
cun , preparate din sol conc.
Stabilirea titrului sol de acid tare(HCl,H2SO4)
Se pot folosi ca subst etalon :oxalate de sodium, carbonat de sodium, borax,
iodat de potasiu
a) Titr HCl pe Na2CO3 si ovxalat de sodium, are la baza aceeasi reactive de
titr: Na2CO3 + 2HCl2NaCl +CO2 +H2O,deoarece oxalatul de sodium se
supune in prealabil la calcinare cand are loc reactia:COONaCOONaNa2CO3 +CO
Ntrucat la echiv in sol ramane H2Co3 conc in ioni H=>[H]=rad K1*Ca.
b) KIO3 chimicpurpoate fi folosit ca subst etalon la det titr acizilor tari.reactiile
ce au loc sunt urmat: KIO3 +5KI +6HCl3I2 +6KCl +3HOH(. Titrare)

I2+ 2Na2S2O3Na2S4O6 +2NaI(r de indepartare a I2).

R se poate efectua in prez rosului de metal ca indicator cu viraj de la
galben la rosu. Eg KIO3=mol/6
Det cant a bazelor tari
Hidroxidul este putin carbonatat
Se poate util metoda Warder: se titr cu HCl in prez fenolftaleinei , cand se va titra
baza tare si carbonatul la treapta de bicarbonate:
NaOH + HClNaCl+ HOH
Na2CO3 + HClNaHCO3 +NaCl. Sau fol n1 ml sol HCl de norm N. se adauga
metilorange sis w titr in cont bicarbonatul la treapta de acid carbonic cu n2 ml
HCl denorm N: NaHCO3 + HClH2CO3 + NaCl
Ca urmare dif n1-n2=n3 mL HCl ce a react cu NaOH si se va calc continutul de
hidroxid al probei, iar consumul de n2 mL NaOH este numai pt carbonat
Hidroxidul este puternic carbonatat
Se utilize metoda Winkler:se precipita carbonatul din proba cu sol de BaCl2 10%
la cald, iar dupa racier se titr hidroxidul cu n1 ml sol de HCl de norm N, in prez
fenolft;
Na2CO3 + BaCl2BaCO3 + 2NaCl
NaOH + HClNaCl + HOH
Pe o alta proba se det alcalinitatea totala in prez de metilorange, consumanduse
n2 ml HCl
NaOH + HClNaCl + HOH
Na2CO3 + 2HCl2NaCl + H2CO3
Det cant a amoniacului din solutie
Se utilize metoda excesului deoarece este vorba de sol unui gaz in apa. Proba de
anal se trateaza cu un vol cunoscut de so HCl de titru cun, in exces; ac
nereactionat se tiitreaza cu sol de NaOH cu titru cunoscut, in prez rosului de
metal ca indic, pana la viraj galben
NH3 +HCl excesNH4Cl
HCl nereact + NaOHNaCl + HOH
Titr bazelor polivalente-B(OH)n
Ca si in cazul acizilor polivalenti titr bazelor polivalente poate avea loc la dif
trepte daca raportul intre Kb la treapta la care se face titr si urmat treapta este
mai mare decat 10 la 4..

La echiv-la prima treapta: B(OH)n + HClB(OH)n-1Cl+ HOH

[OH]=rad Kb1*Kb2
La ultima treapts [H]=rad Phoh *Cs/Kbn
Det cant a unor baze polibalente
1) Det cant a piperazinei
Piperazina este o baza organic divalent vu Kb1=6,4*10 si Kb2=3,7 *10
. Deoarece K1/K2>10 piperazina se va titra cu exactitate la treapta 1la
echiv [OH]=rad Kb1*Kb2. Se poate fol ca indicator rosu cresol
2) Det cant a chininei
Chinina este o baza org ce contine un nucleu chinoleinic si un nucleu
chinuclidinic;este o baza divalent, insolubila in apa, cu Kb1=1-10 si
Kb2=1,35*10.
Det cant a sarurilor cu hdroliza alcalina(bazica)
1) Curba de titrare a sarurilor cu hidroliza alcalina dormate cu aicizi
monovalenti slabi
Titr sarurilor cu hidroliza alcalina(NaA) se bazeaza pe reactii de deplasare
ca si in cazul sarurilor cu hidroliza acida. Sarea NaANa +A; in sol apoasa
, hidrolizeaza: A + HOHHA + OH, avand Kh=[HA]*[OH]/[A]=Phoh/Ka.
Inainte de a incepe titr conc in H si pH-ul se va calcua: [H]=rad
Phoh*Ka/Cs
Oin timpull titrarii, la pct de echiv, in sol exista sarea NaA nereact si acidul
HA rezultat, deci un system tampon pt care [H}=Ka*Ca/Cs. Conc in ioni de
H+ a sol in apropierea pct de echiv se va calc dupa relatia: [H]=Ka*(Cax/Cs+x)
La echiv in sol exista numai ac slab HA; daca constanta de disociere Ka a
ac slab HA este f mica, atunci conc[H+]=rad Ka*Ca
2) Curba de titr a sarurilor cu hidroliza alcalina formate cu acizi
polivalenti slabi=NanA si HnA
O sare NanA a acidului polyvalent HnA, poate fi titr ca o bazapolivalenta,
la trepte dif tinand seama de valorile constantelor de hdroliza care au
aceeasi semnif de constanta de disociere la diverse trepte a bazei
polivalente care se titr.
Pt calcularea pH-ului de echiv la o anumita treapta, se calc ma intai [OH],
pOH sii apo pH; [Oh]echiv=rad Khi*Khi+1
3) Det cant a carbonatului alcalin
In cazul acidului carbonic, raportul const Ka1/Ka2=6,49*10.rezulta ca titr
Na2Co3 la prima treapta nu are loc cu suf exactitate. Se obisnuieste sa se
execute astfel det in prez fenolft ca indicator cy viraj la roz, alaturi de o sol
de comparative al carei ph este egal cu phul la echiv.
Na2CO3 +HClNaHCO3 + NaCl: [H]=radKa1*Ka2
4) Det cant a carbonatului alcalin si hidroxidului alcalin dintrun
amestec
Se utilize metoda Winkler .
5) Det cant a carbonatului alcalin si bicarbonatului alcalin dintrun
amestec

Se titr carbonatul alcalin cu HCl de titru cunoscut in prez fenolft pana la

treapta de carbonat acid, dupa care se adauga metiloranj si se titr cu
HCl,in continuare, carbonatul acid(NAHCO3, KHCO3) rezultat de la titr
carbonatului, cat si carbonatul acid existent in proba, titr effect pan ala
acid carbonic.
I.Na2CO3 + HCl=NaHCO3 + NaCl
II.NaHCO3 total + HCl=H2CO3 + NaCl
n1=mLHCl N utilize pt titr Na2CO3 la treapta de NaHCO3
n2=mL HCl N uk=tiliz la titr bicarbonatuluitotal
n2-n1=n3 mL HCl N utilize pt titr bicarbonatului din proba de analiz
6) Det cant a fosfatului secundar de sodium(fosfat disodic)
Titr fosfatului sec cu HCl la treapyt de fosfat primar poate fie efectuatacu
suficienta exactitate deoarece Kh1/Kh2=Phh/Ka2: Phoh/Ka1=Ka1/Ka2>10
R de titrare: Na2HPO4+ HClNaH2PO4 + NaCl
[H]=rad Ka1*Ka2. La acespt ph=4,65 poate fi folosit ca indicat verde de
bromcrezol
7) Det cant a fosfatului primar si sec dintrun amestec
Fosfatul primar se titr cu NaOH de onorm N in prez timolftaleinei pana la
fosfat secundar
NaH2Po4 + NaOH=Na2HPO4 + HOH
La echiv: [H=rad Ka2*Ka3; ph=9,55se fol ca indicat verde de brom
cresol si se continua titr cu HCl de aceeasi norm N cu a NaOH, cand se
titrfosfatul sec total
Na2HPO4 + HCl=NaH2PO4 + NaCl

titrari bazate pe reactii acido-bazice in mediu neapos(anhidru)

utilizarea apei ca solvent in protometrie este limitata de faptul ca unele subst cu
carcter acido-bazic nu sunt solubilw in acest solvent , deci nu pot fui titr direct.
Avantajele titr
-sunt simple , rapide, usor de aplicat pt multe subst
-se pot aplica la dozarea subst insolubile in apa sau a celor care nu prez pct de
echiv nete
-se pot doza amestecuri de acizi,baze, saruri
-se aplicacu bune rez la det de principia active din produse natural
Solv fol la titr in mediu neapos
Cunoasterea propr dizolvantului si a infl lui asupra propr subst dizolvate are un rol
f important in alegera solv adecvat pt det cant a unei subst.
Alegerea solv