STATIA DE EPURARE APE UZATE XX

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

supervizare proiect
Modernizare Statiei de Epurare XX

CONTINUT
1

SCOPUL PROIECTULUI..................................................................................3

OBIECTIVELE PROIECTULUI.........................................................................3

DESCRIEREA PROCESULUI..........................................................................4

3.1

INTRODUCERE................................................................................................4

3.2

DATE DE PROIECTARE...................................................................................5

3.3

CONCEPTUL DE PROCES..............................................................................6

3.4

PRETRATARE...................................................................................................9

3.4.1

3.5

TRATAMENT BIOLOGIC................................................................................10

3.5.1
3.5.2
3.5.2.1
3.5.2.2
3.5.2.3
3.5.3
3.5.3.1
3.5.3.2
3.5.4
3.5.5
3.5.6
3.5.7

3.6

Modificari............................................................................................................ 9
Divizarea debitului............................................................................................10
Combinarea procesului de eliminare a fosforului si predinitrificare...................11
Modificari - Linia 1............................................................................................11
Modificari - Linia 3............................................................................................12
Modificari - Linia 2............................................................................................14
Bazine Nitrificare..............................................................................................15
Modificari toate liniile.....................................................................................15
Modificari - Linia 3............................................................................................15
Sistemul de aerare...........................................................................................16
Suflante............................................................................................................17
Decantarea secundara si pomparea de namol.................................................17
Dozarea de coagulant pentru eliminarea fosforului..........................................18

TRATARE NAMOLULUI.................................................................................21

3.6.1
3.6.2
3.6.3
3.6.4
3.6.4.1

Namol provenit din interior (De la Statia de Epurare XX).................................22

Namol provenit din exterior (de la alte uzine)...................................................23
Digestor............................................................................................................24
Ingrosarea si deshidratarea si namolului..........................................................25
Bazin tampon pentru filtrat...............................................................................25

SCOPUL PROIECTULUI
Scopul proiectului este acela de a realiza valori medii anuale de

10mg/N total si 1mg/l P total,la evacuarea in emisar a apelor uzate in

conformitate cu tabelul 1 din standardul roman NTPA-011/2002,modificat
si completat de OG 352/2005 si in conformitate cu directiva 91/271/EEC
privind epurarea apelor uzate urbane

OBIECTIVELE PROIECTULUI
Eliminarea azotului total la o medie anuala mai mica de 10 mg/l
Eliminarea fosforului total la o medie mai mica de 1mg/l
Modificarea destinatiilor decantoarelor primare ale liniei 1,2
si 3,acestea deveniind bazine BioP/PreDN cu rol in eliminarea
fosforului si a azotului
Modificarea unui decantor primar al liniei 3 care va deveni
decantor primar comun
Modificarea distribuitorului principal
Construirea canalelor de legatura de la bazinele PreDN la bazinele
de aerare

DESCRIEREA PROCESULUI

3.1

INTRODUCERE

Statia de Epurare XX

existenta a fost modernizata semnificativ in cadrul programului

MUDP 2, rezultand o statie functionala atat pe linia apei cat si pe linia namolului. Avand in
vedere ca oferta pentru aceasta actualizare a fost realizata in 1996, calitatea efluentului
cerute de lege la acea data in Romania a fost in concordanta cu calitatea standard, NTPA001, si nu cu calitatea standard NTPA-011 2002 sau acorduri ulterioare incheiate intre UE si
ministerele din Romania.
Pe durata reabilitarii in perioada 1996-2001 a fost obtinuta o capacitate aditionala prin
reabilitarea bazinelor de namol activat, decantoarelor primare si decantoarelor secundare a
liniei 1 si 2 si constructiei aditionale a noii linii 3.
Cu toate acestea proiectul de reabilitare nu a luat in considerare indepartarea totala de azot
si fosfor, prin urmare Statia de Epurare XX nu poate sa atinga standardele de N total si P
total in conformitate cu tabelul 1 cuprinse in standardul roman NTPA-011 2002, modificat si
completat cu Ordonanta Guvernamentala 352/2005 si in conformitate cu Directiva
91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane.
Incepand cu Tratatul de aderare a Romanii la UE necesita realizarea de tratament avansat
de epurare a apelor uzate urbane pentru mai mult de 100 000 de locuitori pana in 2010,
prioritatea lucrarilor de rabilitare este de a realiza valori medii anuale de 10 mg/l N total si 1
mg/l P total.
Acest contract cuprinde proiectarea si implementarea modificarilor necesare pentru statia de
epurare existenta in scopul de a asigura conformitatea cu standardele de calitate ale
efluentului cerute in Tabelul 1.4 in documentatie si raportate in Tabel 4 din acest document.
In scopul proiectarii statiei de epurare va fi folosit un numar maxim de 131000 l.e. pentru a
se asigura faptul ca extinderile propuse la statia de epurare vor face fata la o rata de
conectare accelerata, daca acest fenomen se va realiza.

3.2

DATE DE PROIECTARE

Statia este proiectata in comformitate cu cerintele ofertei de mai jos:

Tabel 1 Debitele apei brute netratate la intrarea in statie

Debite
Q mediu, zilnic
Q proiectat, max

Unit

Valoare

m /d

74304

87264

m /d

Tabel 2 Incarcari si concentratii a parametrilor apei brute netratate

Parametru

Unit

Incarcare

Concentratie
[mg/l]

BOD5 (CBO5)

kg/d

7860

167

COD

kg/d

15720

333

Suspensii solide

kg/d

9170

194

Amoniu (NH4-N)

kg/d

917

19

Fosfor (P)

kg/d

262

5.6

Coeficient minim incarcare diurna

1.06

(CCO)

Factorii fluctuanti pentru fluxul de varf zilnic si fluxul apei de ploaie adecvate dimensiunii
statiei sunt luate in considerare pentru proiectare.
Incarcarile suplimentare generate de reciclarea supernatantului de la ingrosarea de namol si
in special filtratul de la deshidratare namol sunt luate in considerare. Fluxurile si
concentratiile asumate pentru fluxurile recirculate se considera ca facand parte din
tratamentul de namol extern, cum este recomandat si in oferta si adaugam incarcari
aditionale cum este specificat in Tabel 3. Aceste incarcari recirculate sunt mai mari decat
cele propuse in oferta, prin urmare proiectarea este in siguranta.

Tabel 3 Incarcari aditionale generate de fluxul recirculat in urma tratarea namolului

Parametru

Incarcari aditionale (%)

BOD5 (CBO5)

Suspensii solide (SS)

Azot total (NT) medie anuala

22

Fosfor Total (PT) medie anuala

11

Efluentul se va conforma cu standardele de calitate cerute in Tabelul 1.4 si raportate in Tabel

4. In special standardele efluentului impune ca Azotul total este determinat ca o suma totala
de azot Kjeldahl (N organic + NH4-N) + NO3-N + NO2-N sa aibe o valoare mai mica de 10
mg/l si P total sa aibe o valoare mai mica decat 1 mg/l.
Bazandu-ne pe aceste valori garantate ne asteptam ca apa bruta netratata sa aibe calitatile
descriese mai sus. Alte substante specificate sau nu in datele apei epurate cum ar fi
pesticide, hidrocarburi aromatice policiclice,metale grele etc. vor fi eliminate in functie de
eficienta normala a procesului pentru anumite substante, de exemplu,sedimentare si tratare
a namolului activat.

Tabel 4 Standarde ale efluentului

Parameter

Effluent concentration
(mg/l)

BOD5 (CBO5)

25

COD (CCO)

125

Suspensii solide (SS)

35

N total (NT) medie anuala

10

Fosfor total (PT) medie anuala

3.3

CONCEPTUL DE PROCES

Pentru a realiza cerintele standard ale efluentului si a micsora costurile de operare procesul
include urmatorii pasi in tratamentul biologic:

Indepartarea Fosforului Biologic - Biological P removal (Bio P)

Proiectarea denitrificarii atat pre dinitrificare cat si post denitrificare

Nitrificare

Indepartarea de fosfor biologic (BioP) a fost introdusa optional in proces ca cerinta a ofertei
pentru reducerea consumului de coagulant pentru eliminarea forforului (precipitare de
coagulant) care cauzeaza cheltuieli considerabile. Indepartarea de Fosfor Biologic este
realizata in bazinul anaerob unde apa bruta netratata si namolul sunt intra in contact si sunt
amestecate intr-un timp de aprox. 45 min.
Pentru denitrificare cat si pentru pre-dinitrificare recircularea azotului (venind de la bazinele
de nitrificare) este adaugat la amestecul de lichide venind de la bazinele de indepartare
fosfor (Bio P) si sunt amestecate intr-un timp contact de aprox. 40 min. Nitratul este redus de
bacteria heterotrofa folosind usor compusi de corbon biodegradabili (CBO 5) a apei brute
netratate ca substrat. Ulterior amestecul de lichide intra in bazinele de nitrificare unde are loc

eliminarea ramasitelor de poluanti carbonici si nitrificarea. Aceasta zona este echipata cu

aerare cu bule fine pentru a acoperi cerinta de oxigen a bacteriei. Energia dezvoltata de
sistemul de aerare asigura si amestecul de lichid pentru a evita sedimentarea si acumularea
de namol.
In vederea realizarii standardului de efluent de 10 mg/l azot total, a rezultat o treapta
aditionala de denitrificare si post denitrificare necesara Liniei 3. Este realizata intr-un
compartiment al bazinului de nitrificare unde aerarea este inchisa intermitent (functioneaza
doar 16h/zi). In acest compartiment in timpul non aerararii au loc conditiile fazei anoxice,
pentru a fi eliminat azotul suplimentar de catre bacterii din cauza respiratiei endogene.
Figura 1 ofera o reprezentare schematica a conceptului de proces propus.
Acest concept de proces este posibil datorita volumelor mari ale bazinelor disponibile pe
statie. Totusi bazinele existente si conexiunile lor trebuie modificate. Succesiunea
tratamentelor biologice descrise se vor realiza in paralel pentru fiecare dintre cele 3 linii
existente, dupa cum sunt afisate in Figura 1.
Pasii procesului de eliminare a Fosforului (BioP) si pre denitrificarea pot fi realizati pe fiecare
linie utilizand decantoarele primare care se vor transforma. Decantarea primara va fi
comuna pentru toate cele 3 linii si va fi ralizata intr-unul dintre cele doua decantoare primare
a liniei 3, cum este descris mai jos.
Pentru o utilizare optima a volumelor de apa bruta netratata impartirea celor 3 linii trebuie
schimbata cum este indicat in Tabel 5.

Figura 1 Schema a unui posibil flux al Statiei de Epurare Bistrita cu indicatii privind
modificarile aduse celor trei linii

3.4

PRETRATARE

Pretratarea mecanica a statiei existente este compusa din gratare rare si fine (25 mm si 6
mm), separator de nisip si grasimi, pretratarea mecanica nu se va modifica.
Decantarea primara va fi modificata conform conceptului descris mai sus. Pentru decantarea
primara a intregului debit de apa bruta va fi folosit unul dintre cele doua decantoare primare
ale Liniei 3 (decantorul nr. 1). Timpul de retentie hidraulic rezultat din 1/0.7/0.5 h (media
zilnica/varful zilnic/debit max de apa de ploaie) ofera o indepartare suficienta a suspensiilor
solide (aprox. 45%) si o indepartare rezonabila a CBO5 (aprox. 17%). O moderata
indepartare a CBO5 in decantarea primara este dezirabila intrucat CBO 5 este necesar in pasii
pentru denitrificare pentru eliminarea azotului. Namolul primar care trebuie eliminat se ridica
la o cantitate 4280 kg/zi cu un volum de 214 mc/zi si cu un continut organic de substanta
uscata de 60%. Tratamentul namolului este prezentat in sectiunea 3.5 .
Dozarea de coagulant in decantoarele primare nu este necesara datorita indepartarii
fosforului biologic (BioP). Omisiunea de dozare coagulant in decantarea primara are alte
doua efecte pozitive; in primul rand nu va creste cantitatea de namol primar produs prin
urmare linia tratarii namolului nu va fi supraincarcata. In al doilea rand, compusii organici
usor biodegradabili, care sunt necesari pentru denitrificare, nu va fi eliminat prin precipitare.
Dupa decantarea primara apa bruta este distribuita catre cele 3 linii paralele pentru
tratamentul biologic.

3.4.1

Modificari

Urmatoarele modificari sunt necesare pentru a transforma decantorul primar nr. 1 al liniei 3
in decantor primar comun :

Se modifica canalul existent care conecteaza bazinul de separare grasimi si nisip

catre distribuitorul nr. 1 : efluentul bazinului de eliminare nisip si grasimi va fi introdus
direct in decantorul primar nr. 1. Radierul decantorului trebuie deschis pentru a fi
instalata o noua conducta (DN 1000) catre distribuitorul central care va fi reconstruit.
Trebuie construit un camin pentru a conecta conducta DN 1000 la canal. Partea de
canal existent este separata cu stavilare si poate fi folosita ca by-pass de urgenta.

Trebuie construit un camin pentru efluentul din decantor iar debitul trebuie pompat in
canalul in fata distribuitorului nr. 1 existent.Tipul de pompa : pompa cu elice
submersibila. Acest camin de iesire va fi echipat cu un deversor care va fi folosit si ca

preplin de urgenta. Preplinul de urgenta va fi conectat cu o noua conducta DN 1000

catre caminul preaplin de urgenta.

Se foloseste stavilarul existent ; se modifica panta pentru a transmite efluentul catre

noul bazin pentru efluent.

Se demonteaza caminul existent pentru efluent si preplinul de urgenta pentru a

descarca debitul in exces al influentului. Se va anula deschiderea peretelui.

Se va demonta si inchide conducta de conectare existenta catre bazinul de nitrificare

la caminul deversor de urgenta existent .

Se foloseste distribuitorul existent nr. 1 pentru a imparti apa catre cele trei linii de
tratament biologic.
o

Se modifica stavilarele distribuitorului nr. 1 pentru a partaja noul debit cum

este indicat in Tabel 5.

Se va mari inaltimea peretelui (cu aprox. 40 cm) pentru a permite un nivel

mai mare de apa (este necesar un nivel mai mare in decantorul nr. 1)

Se inchide conducta de conectare catre decantorul primar nr. 1

Se folosesc conductele existente pentru a aduce apa la decantorul primar existent

care va fi transformat intr-un bazin combinat de eliminare a fosforului (BioP) si
predenitrificare.

Se construieste o statie de pompare pentru namol primar si o conducta catre bazinul

de omogenizare (sectiunea 3.6.1) si daca este posibila reutilizarea sau extinderea
caminului existent CW1 pentru a gazdui noile pompe de namol.

3.5

TRATAMENT BIOLOGIC

3.5.1

Divizarea debitului

Divizarea debitului intre linii este calculata pentru o utilizare optima a volumelor pentru
tratamentul biologic. Debitul liniei 3 a fost redus si a crescut debitul liniei 2 in comparatie cu
cu impartirea actuala, cum este indicat in Tabel 5.

Tabel 5 Impartirea debitului intre linii, nou si existent

Impartirea debitului
existent
Impartirea noului debit

10

Line 1

Line 2

Line 3

13%

29%

58%

13%

42%

45%

Lungimea fiecarui stavilar al distribuitorului nr. 1 pentru fiecare lin ie in parte va fi adaptat
proportional la procentajele afisate mai sus.

3.5.2

Combinarea procesului de eliminare a fosforului si predinitrificare

Zonele de eliminare a fosforului (BioP) si de predenitrificare (PreDN) sunt realizate

folosinduse decantoarele primare existente. Un criteriu general in proiectarea zonelor de
eliminarea a fosforului (BioP) si predenitrificare este timpul de retentie hidraulic : 45 si
respectiv 40 de minute. Pentru zona de predenitrificare aditionala trebuie luat in considerare
incarcarea de azot care trebuie denitrificata pentru atingerea efluentului standard in functie
de disponibilitatea de compusi organici usor degradabili si de concentratia de lichid
amestecat cu suspensii solide (MLSS) selectat. Volumele existente sunt suficiente pentru
tratamentul de eliminare de fosfor si predenitrificare liniei 1 si 2.
In cazul liniei 3 volumul decantorului primar existent nu este suficient pentru ambele zone de
eliminare fosfor (BioP) si predenitrificare. Prin urmare prioritatea este oferita procesului de
eliminare fosfor (BioP) in ceea ce priveste impartirea volumelor. Volumul necesar ramas
pentru denitrificarea este realizat dupa zona de aerare, cum este descris in sectiunea 3.5.3.
Modificarile detaliate ale liniilor sunt descrise mai jos. Un criteriu general in aranjarea
bazinelor este de a realiza o omogenizare ideala cu un consum minim de energie. Acest
lucru este facilitat de forma circulara a bazinelor existente.

3.5.2.1

Modificari - Linia 1

Urmatoarele modificari sunt necesare pentru a transforma decantoarele primare existente

ale liniei 1 in bazine combinate pentru eliminarea fosforului (BioP) si predenitrificare:

Eliminarea podurilor racloare existente.

Construirea unui perete pentru delimitarea zonei de eliminare fosfor (BioP) (in
mijlocul bazinului) de zona de predenitrificare (in cercul extern). Instalarea unei
suprefete

de

beton

pentru

mixere

in

ambele

zone.

Diametrul

peretelui

despartitor:16.8 m.

Se instaleaza mixere in ambele zone;

o

Zona circulara obtinuta a procesului de eliminare fosfor (BioP) si forma

circulara a zonei de predenitrificare poate fi amestecata cu o energie redusa
de circa 4 W/mc ca urmare a fluxului circular indus.

11

Se aduce namolul recirculat catre distribuitorul central (se extind conductele

existente (cele de DN 400 pentru Linia 1) de la statiile de pompare).

Se vor folosi deschiderile existente a partii de sus a distribuitorului central si se vor

instala conducte noi de intrare pentru namolul reciclat introdus in partea de sus a
constructiei centrale.
o

In acest fel namolul recirculat si debitul de apa bruta va fi amestecat cu o

mare turbulenta si va intra in zona de eliminare a fosforului (BioP) in partea
de sus a bazinului prin deschiderile existente.

Se va completa fosta palnie de colectare a namolului cu beton sau material adecvat.

Fosta conducta de namol primar va trebui sa fie inchisa.

Se va demonta deversorul de iesire existent si daca este necesara reabilitarea

canalului de iesire existent care este conectat la bazinul de nitrificare .

Se va crea o deschizatura in perete,cu latimea: 110 cm, inaltime:117 ca si o

conexiune la canalul care duce la bazinul de nitrificare.

Se va instala un mic deversor in canalul care merge catre nitrificare datorita nivelului
apei crescut.

Dupa zona de iesire (in sensul de rotatie al cursului de apa circular) se va conecta
conducta de recirculare nitrati (vezi sectiunea 1.5.3.) si se va amplasa un mixer
imediat dupa asta.

NO3-N pentru denitrificare este recirculata din zona N

Prin urmare (sensul de rotatie al cursului de apa circular) se va face o deschidere in

partea de sus a peretelui despartitor (latime:150 cminaltime:110 cm

Lichidul omogenizat va curge gravitational din zonele de eliminare a fosforului (BioP)

si predinitrificare (preDN)

Pentru a prevedea acces la mixere, doua platforme vor fi instalate deasupra

bazinului

3.5.2.2

Modificari - Linia 3

Urmatoarele modificari sunt necesare pentru a transforma decantoarele primare existente

ale liniei 3 (decantor primar nr. 2) in bazine combinate pentru eliminarea fosforului (BioP) si
predenitrificare:

Eliminarea podurilor racloare existente.

Construirea unui perete pentru delimitarea zonei de eliminare fosfor (BioP) (in
mijlocul bazinului) de zona de predenitrificare (in cercul extern). Instalarea unei

12

suprefete de beton pentru mixere in ambele zone. Diametrul peretelui despartitor:

23 m.

Se instaleaza mixere in ambele zone;

o

Zona circulara obtinuta a procesului de eliminare fosfor (BioP) si forma

circulara a zonei de predenitrificare poate fi amestecata cu o energie redusa
de circa 4 W/mc ca urmare a fluxului circular indus.

Se aduce namolul recirculat in centrul reactorului cu o conducta aproape de nivelul

solului al bazinului. Prin urmare se va instala un nou camin de namol care va fi
conectat printr-o extensie a conductei la conducta de namol DN 600 alimentata de la
statia de pompare. central (se extind conductele existente (cele de DN300 pentru
Linia 1 si DN 600 pentru linia 3) de la statiile de pompare).

Se va taia conducta de intrare imediat dupa cot.

o

In acest fel namolul recirculat si debitul de apa bruta va fi amestecat cu o

mare turbulenta si va intra in zona de eliminare a fosforului (BioP) in partea
de sus a bazinului prin deschiderile existente.

Se va demonta caminul existent pentru iesire si preaplin de urgenta pentru

descarcarea de urgenta a debitului in exces la intrare. Se va inchide deschiderea din
perete.

Se va demonta canalul de iesire existent

Se va crea o o deschizatura in perete cu latimea:120 cm si inaltimea: 145 cm ca o

conexiune cu noul canal (latime: 120 cm) la bazinul de nitrificare.

Canalul de conectare la bazinul de nitrificare trebuie sa fie o constructie noua ,

deoarece conducta existenta este prea mica.(a se vedea sectiunea 1.5.3.)

Dupa zona de iesire (in sensul de rotatie al cursului de apa circular) se va conecta
conducta de recirculare nitrati(DN600) (vezi sectiunea 1.5.3.) si se va amplasa un
mixer imediat dupa asta. Conducta aditionala de recirculare nitrati trebuie conectata
in zona BioP a reactorului. Cerinta volumului de debitse poate efectua cu vane
separate.
o

NO3-N pentru denitrificare este recirculata din zona N

Inainte de asta (in sensul de rotatie al cursului de apa circular) se va face o

dechidere in peretele deflector circular, in partea de sus (latime: 200 cm,inaltime : 90
cm) pentru a conecta Zonele de BioPsi Pre DN.
o

Lichidul omogenizat va curge gravitational din zonele de eliminare a fosforului

(BioP) si predinitrificare (preDN)

Se va completa fosta palnie de colectare a namolului cu beton sau material adecvat.

13

Fosta conducta de namol va trebui sa fie inchisa.

Pentru a se prevedea acces la mixere, vor fi instalate deasupra bazinului doua

platforme.

3.5.2.3

Modificari - Linia 2
Se va modifica pentru decantare primara bazinul rectangular nefololsit situat in

partea de sud est a statie de epurare.

Se va extinde si conecta conducta de intrare catre singura camera (sus, cea dinspre
sud-est) folosita ca zona de eliminare a fosforului. Se va construi un nou camin de
conectare sau de a crea o ramura a conductei ingropate existente (DN 800).

Se va inchide sau demonta o parte a conductei ingropate care duce la decantorul

orimar linia 2. Acest bazin nu va fi folosit.

Se va construi un deversor efluent existent si se va demola canalul de evacuare.

Se va demonta toate toate conductele,tevile, caminele si canalele situate la vest de

iesirea din bazinul BioP/PreDN al liniei 2.

Se va crea un nou canal (latime 120 cm) cu muchii curbate alimentand nitrificarea.

Se va aranja mijlocul si

nord vestul camerei intr-un bazin- folosit ca zona de

predenitrificare
o

Se vor face deschideri la baza peretelui din mijloc si se va reforma colturile.

Zona de predenitrificare obtinuta poate fi omogenizata cu un consum de

energie redus aprox. 4 W/mc din cauza formei circulare induse.

Se vor instala suprafete de baza pentru mixere in ambele zone.

Dupa zona de evacuare a efluentului a bazinului (in sensul de fluxului) se va conecta

conducta de recirculare a azotului(DN600) si se va pune un mixer exact dupa ea.
o

NO3-N pentru denitrificare este recirculata aici din zona de nitrificare

Se va face o deschizatura pentru a conecta zona de eliminare a fosforului (BioP) si

zona de predinitrificare - la terminarea zonei de eliminare fosfor (BioP) in directia
fluxului, in partea superioara (latime:200 cm, inaltime:105 cm).

Se va face o deschidere pentru a conecta ambele zone de predinitrificare la

sfarsitul

primei

zone

de

predinitrificare

in

directia

debitului

in

partea

superioara(katime:300 cm , inaltime:105 cm)

Lichidul omogenizat curge gravitational de de la o zona de predinitrificare la alta.

Se vor instala mixere in ambele zone.

14

Se va construi un canal de conexiune catre bazinul de nitrficare, deoarece conducta

existenta este pre scurta (sectiunea3.5.3).

Se va completa fosta palnie de colectare a namolului cu beton sau material adecvat.

Fosta conducta de namol va trebui sa fie inchisa.

Pentru a se prevedea acces la mixere, vor fi instalate deasupra bazinului doua

platforme.

3.5.3

Bazine Nitrificare

Varsta namolului este minima pentru a garanta o siguranta suficienta privind nitrificarea si in
felul asta namolul nu va fi stabilizat (varsta namolului totala 11.5 zile). Aceasta permite
economisirea energiei necesare aerarii si o maxima productie de biogaz in metantac.
Concentratia de suspensii solide in lichidul amestecat (MLSS) este setata la 4.2 g/l pentru a
obtine varsta de namol selectata.
Modificarile detaliate sunt descrise mai jos.

3.5.3.1

Modificari toate liniile

Se va construi un canal de conectare care pleaca de la bazinele de eliminare

fosfor/predinitrificare pentru a alimenta bazinele de nitrificare, deoarece conductele
existente sunt prea mici (exceptand linia 1) cum este descris in sectiunea 3.5.2.
o

Se vor instala canale de distributie care va permite distribuirea intrarii in mod

egal catre fiecare linie a reactorului.

Se vor instala pompe si conducte noi pentru a transfera lichidul omogenizat de la

bazinele de nitrificare pentru zona de predenitrificare (recirculare de azot) cum este
descris in sectiunea 3.5.2.
o

Pentru toate liniile pompele de recirculare azot sunt instalate submersibil la

finalul fiecarui reactor.

Se reabiliteaza si se extinde sistemul de aerare, cum este descris in sectiunea 3.5.4.

3.5.3.2

Modificari - Linia 3

Se va construi un perete cu deschizaturi in partea superioara pentru a delimita zona

de post denitrificare (aerata intermitent) de zona aerata permanent;
o

15

Pozitia peretelui: 12 m de la terminarea bazinului

Se intaleaza pompe de recirculare azot (o pompa pentru fiecare dintre cele 4

camere) la terminarea zonei aerate permanent, chiar inainte de perete.

Se conecteaza pompele de recirculare azot la o conducta comuna pentru a transfera

lichidul omogenizat de la bazinul de nitrificare catre zona de predenitrificare cum este
descris in sectiunea 3.5.2.

Se instaleaza mixere in zona de postdenitrificare (mixere submersibile cu rotatie

mica).

3.5.4

Sistemul de aerare

Sistemul de aerare trebuie renovat si extins. Intrucat sistemul de aerare existent a fost
proiectat sa satisfaca cerinta de oxigen doar pentru eliminarea carbonului, capacitatea
oxigenarii existente nu este suficienta sa sa acopere noua cerinta de oxigen in cea mai
critica situatie. O situatie critica ar fi o incarcare maxima organica si cu azot cum este
specificat in cerinte si cu o temperatura a apei de 25 C.
Aerarea zonelor de nitrificare este controlata de oxigen masuratori online, in a doua
jumatate a zonei de nitrificare. Controlul este astfel incat o deviere ponderata de la continutul
de oxigen propus este calculata. Suflantele sunt ajustate progresiv in functie de abatere.
Distributia aerului intre prima si a doua jumatate a zonei de nitrificare este realizata cu o
vana aditionala de reglare a debitului.
Bazinele de aerare ale liniei 1 si 2 nu au fost operate timp de 10 ani. Ele au fost operate
pentru un scurt timp in decursul fazei de construire a liniei 3 dupa care nu au mai fost
operate. Sistemul de aerare a stat in apa statatoare in tot acest timp. In aceste conditii
membranele aeratoarelor cu bule fine au devenit casante,fantele cauzeaza mari scaderi de
presiune cand sunt deschise, prin urmare aeratoarele devin complet neutilizabile. Chiar si
aeratoarele liniei 3 trebuiesc probabil schimbate. In timpul unei vizite pe statie s-a observat o
degajare neregulata pe suprafata apei concetrate in anumite puncte, ceea ce sugereaza
faptul ca unele aeratoare sunt defecte (Figura 2).

16

Figura 2 Degajari iregulate pe suprafata apei a Liniei 3 in actuala operare

3.5.5

Suflante

Momentan sunt instalate 5 suflante pe statie:

Linia 1:
2 x Suflante Aerzen Tipul GM 50 L / DN 200, 3420 m/h fiecare, 55 kW fiecare motor;
Linia 2 and 3:
3 x Suflante Aerzen Tipul GM 150 S / DN 300, 9480 m/h fiecare, 165 kW fiecare motor;
Debitul de aer total furnizat de catre suflantele actuale (35289 mc/h) este suficient pentru a
acoperi intreaga statie comform ipotezelor datelor de incarcare si a eficientei de transfer
(21700 mc/h).
In cea mai critica situatie a cerintei de oxigen maxim doua suflante Tip GM 50 L/ DN 200 si
doua suflante tip GM 150 S/ DN 300 sunt necesare, astfel ca suflanta ramasa poate fi
considerata ca piesa de schimb.
Debitul de aer produs este controlata de analizatoare de oxigen online la bazinele de namol
activ. Distributia catre zone diferite se poate aranja cu vane manuale.

3.5.6

Decantarea secundara si pomparea de namol

Decantoarele secundare existente au fost verificate pentru noua partitie a debitului si rezultat
a fi suficienta pentru toate conditiile de debit.
Se vor folosi statiile de pompare existente de namol recirculat si namol exces. Conductele
de namol recirculat vor fi extinse cum este descris in 3.5.2 in scopul de a duce namol in
zona BioP pentru fiecare linie .

17

3.5.7

Dozarea de coagulant pentru eliminarea fosforului

Eliminarea de fosfor va fi realizata in procesul BioP, folosind CBO usor biodegradabil in apa
bruta netratata. Daca este necesar poate fi folosit in aditional sare de metal ca agent
coagulant.
Coagulantul dozat va fi FeCl3.

Figura 3 Incarcare mediana de fosfor - analizele apei brute 2010

Presupunand o incarcare mediana de fosfor de 76 kg/zi, cum s-a calculat din analizele apei
brute netratate 2010 (Figura 3), nu va fi necesar sare de metal aditionala pentru a atinge
targetul efluentului de 1 mg/l Ptot. Presupunand ca incarcarea de fosfor conform cerintelor
(262 kg/zi), consumul de fier este estimat la aprox. 2200 mol /zi ca Fe, corespunzator cu 600
l/zi ca 41% solutie FeCl 3. Acest consum maxim de solutie este asumat pentru selectia
pompelor de dozare si a bazinului de namol.
Pentru a face o comparatie, daca nu s-ar folosi Bio P, consumul de Fe (in baza ofertei) ar fi
de aproximativ 11000 mol/d respectiv 3000 l/d ca si solutie de FeCl 3, de aproximativ cinci ori
mai mare decat folosind tratamentul Bio P. Considerand sarcina de varf in influent, se
estimeaza un consumanual de 21 tone. Aceasta cantitate este relevanta pentru costurile de
functionare.
Sarurile metalice sunt dozate in fluxul de recirculare NO 3-N, in aval de zona BioP a fiecarei
linii. Injectarea din conducta de recirculare, de asemenea si consumul de energie de catre
mixerele din zona de denitrificare vor produce energie suficienta pentru reactie si un proces

18

de mixare rapid. Pentru fiecare linie 1+0 transportul pompelor de dozare se face catre
punctul de injectare.
Pentru liniile 1 si 3 va fi amplasat un punct comun de depozitare si o statie de dozare cat mai
aproape de statia de pompare a namolului a liniei 3. Pentru linia 2 va fi amplasat un un
punct de depozitare si o statie de dozare separat, cat mai aproape de statia de pompare a
namolului a liniei 2. Tabel 6 afiseaza marimile bazinelor de depozitare, timpul de depozitare
(luand in considerare incarcatura maxima de apa neepurata) si marimea pompelor de
dozare pentru fiecare linie.
Volumul dozat este proportional cu fluxul, si ajustat in conformitate cu concentratia de efluent
de PO4-P.

Tabel 6 Consumul de saruri metalice pentru eliminarea fosforului,depozitare si statiile

de dozare
Dozare ca mol Fe
Dozare ca produs comercial
(FeCl3, 41 %)
Volum bazin Stocare
Capacitate
Pompe dozare Instalate
Dimensiune
selectata

Unit
mol/d

Line 1
298

Line 2
964

Line 3
998

Total
2207

l/h

4.4

14.3

14.6

33

m
d

incl. in L3
incl. in L3
2

10
29
2

13
28
2

l/h

18

20

Pentru a preveni inghetarea solutiei de clorura ferica in timpul iernii, chiar si la temperaturi
foarte scazute( pana la -30 C) concentratia solutiei trebuie diluata inainte de periada de
iarna. Diagrama de mai jos arata dependenta punctului de inghet ( temperatura de incepere
a cristalizarii) si desitatea concentrarii FeCl3.

19

Asa cum este aratat in tabelul de mai jos, concentratia FeCl3 trebuie sa fie coborata de la
40% ( concentratia uzuala de solutie FeCl3 comerciala) la aproximativ 37,3 %. Acest lucru
inseamna ca solutia 40% trebuie diluata cu un factor volumetric de 109%, sau, cu alte
cuvinte, pentru fiecare m de solutie 40% trebuie adaugata un volum de apa de diluare de
86 L. In acest scop, o conexiune la reteaua de apa de proces a statiei de tratare trebuie sa
fie prevazuta in stocare coagulant si in statiile de dozare.

FeCl3concentra
ie

%
40,00
39,00
38,00
37,37
37,00
36,00
35,00

20

Temperatura
de ncepe
acristaliza densitate densitate
Formul
Formul

volumul
specific

raportul
volum

apa de
diluie

L sol/kg
Fe
1,736
1,792
1,849
1,886
1,907
1,966
2,026

vol %
100,0%
103,2%
106,5%
108,6%
109,8%
113,3%
116,7%

L/m
0,0
32,2
65,1
86,1
98,5
132,5
167,2

=0,0008*x
=^20,32*x^2+31, 0,054*x+2
6*x-764
,32

C
-12,00
-18,32
-25,28
-30,00
-32,88
-41,12
-50,00

kg/L g Fe/L sol

1,440 576,000
1,431 558,012
1,423 540,816
1,419 530,351
1,417 524,364
1,413 508,608
1,410 493,500

Datorita unei cantitati mici de coagulant dozat, o corectie a pH-ului nu este necesara. Acest
aspect contribuie la mentinerea cat mai scazuta a cheltuielilor de operare si evita viitoarele
neplaceri intampinate la uzina.
Datorita folosirii produsului biologic pentru eliminarea fosforului, cantitatea aditionala de
namol organic datorat precipitarii chimice va fi foarte mica. Dupa cum a fost explicat si mai
devreme, daca se va omite dozarea coagulantului in decantorul primar, acesta nu va mari
cantitatea de namol primar produs. Producerea in exces a namolului prin tratarea biologica
va creste foarte putin, cu aproximativ 5 % datorita dozarii coagulantului. Aceasta mica
cantitate de namol in plus nu va afecta procesul de tratare a namolului.

3.6

TRATARE NAMOLULUI

Procesul de tratare a namolului este proiectat pentru a trata namolul produs de catre Statia
de Epurare XX (namol prvenit din interior) si in adaos, namolul de la celelalte statii din judet
si namolul provenit din zonele rurale (namol extern), dupa cum este specificat in cerintele
angajatorului. Tabel 7 si Tabel 8 ofera o privire de ansamblu asupra cantitatii de namol
extern (de la celelate statii de epurare) si cantitatii de namol total care va fi tratat in SEAU
XX . Evident cantitatea de namol ce urmeaza sa fie tratata in aceasta statie se dubleaza
datorita namolului provenit din exterior.
Namolul provenit din exterior este tratat la inceput local in statiile de epurare, dupa care se
va trata in digestoarele si sistemele de deshidratare ale Statiei de Epurare XX. In statiile de
la Beclean, Nasaud/Salva, Sangeorz Bai, tratarea namolului se efectueaza in cladirea
tehnica. Namolul este extras din sistemele de namol activat si deshidratat pana la un
continut SU de aproximativ 20-25 % apoi namolul deshidratat este transportat la Bistrita
pentru a fi rehidratat si apoi digerat si deshidratat.

Tabel 7 Cantitatea de namol extern (de la celelalte SEAU)

Cantitate de Namol Pentru Conditiile
de Proiectare
Volum
m/d

Debitul masic
kg/d

Beclean

5.0

1104

Nasaud/Salva

5.0

1104

Sangeorz Bai

3.0

664

Feldru

3.5

778

Namol Rural

9.6

2142

Total

26

5792

Namol extern

21

Tabel 8 Cantitatea de namol total ce va fi tratat in SEAU XX

Cantitate de Namol Pentru
Conditiile de Proiectare
Tipul Namolului

Volum (ingrosat)

Debitul masic

m/d

kg/d

Interior, primar

78

4010

Interior, exces

556

5446

Extern

26

5792

Total

660

15248

3.6.1

Namol provenit din interior (De la Statia de Epurare XX)

Namolul primar (colectat numai de la decantorul nr. 1 al liniei 3 si furnizat de catre o noua
conducta dupa cum este descris in sectiunea 1.4.1) este ingrosat cu ajutorul gravitatiei intrunul din cele doua bazine de omogenizare existente si pompat direct in digestor.

O noua statie de pompare si o conducta noua separata trebuiesc construite pentru

conecta ingrosator la digestor.

Deoarece excesul de namol activ contine o concentratie marita de polifosfat organic datorita
eliminarii de fosfor biologic, acesta nu poate fi amestecat cu namolul primar pentru a evita
redizolvarea fosfatului. In consecinta excesul de namol activat de la toate liniile este colectat
in celelalte bazine de omogenizare existente (echipate cu mixer) si pompat la ingrosare
mecanic echipat cu 2 centrifuge Alfa-Laval cu o capacitate de 40 m/ora fiecare. Trebuie sa
se ajunga la un continut SU de aproximativ 5 %. In continuare namolul ingrosat este pompat
catre digestor.
Devesorul provenit de la ingrosator si filtratul provenit de centrifuge curge in canalul de
colectare existente pentru a fi pompat inapoi catre influentul statiei.
O schema ce explica epurarea namolului este oferita de Figura 4.

22

Figura 4 Schema de tratare a namolului

3.6.2

Namol provenit din exterior (de la alte uzine)

Cantitatea de namol din SEAU Beclean, Salva / Nasaud si Sangeorz Bai a fost calculat de
catre contractant in baza unui calcul propriu, pentru fiecare dintre statii, astfel cum sunt
rezumate in tabelul 7.
Pentru namolul extern provenit din statia Feldru si din mediul rural, cantitatile prevazute in
Cerintele Angajatorului, Tabelul 1.5, coloana pentru anul 2018, au fost folosite. Aceste
cantitati sunt sintetizate in tabelul 8.
Pentru a fi pompat si tratat in digestor, namolul extern trebuie rehidratat (diluat) pana ajunge
la o concentratie maxima SU de 5 %. Pentru rehidratare trebuie adaugat un volum de apa
de 15 m per tona de solide uscate, ceea ce corespunde la 0.77 m per m de namol ud. In
acest scop va fi folosita apa de proces (efluent final al decantorului secundar). In acest scop
o noua pompa si o conducta de transfer trebuie instalate intr-un camin de vizitare C15 al
decantorului secundar al liniei 3 catre bazinul de rehidratare.
Namolul provenit din exterior va fi tranportat in containere. Containerele de namol vor fi
descarcate pe o platforma de beton si apoi transportate catre bazinul de rehidratare. Un
vechi bazin tampon pentru namol de excesul de 12 m si o adancime de 3 m, care nu este
utilizat in prezent, va fi utilizat ca bazinul de rehidratare (Figura 5). Volumul prezent de

23

aprox. 340 m va fi suficient pentru a depozita pe o perioada mai mare de 2 zile namolul
diluat provenit din exterior.
Bazinul de rehidratare va fi reconditionat dupa cum este cerut si echipat cu un mixer capabil
sa amestece namolul deshidratat si apa pentru diluare si sa produca namol rehidratat cu o
concentratie SU de aproximativ 5 %.
O noua statie de marime mica pentru pompare va fi instalata in apropierea bazinului de
rehidratare pentru a transfera namolul rehidratat in digestor.

Figura 5 Bazin pentru rehidratare si bazin tampon pentru filtrat

3.6.3

Digestor

Volumul total al digestorului de 7000 m este suficient pentru a trata cantitatea totala de
namol de aprox. 14900 kg/zi (291 m/zi) provenit atat din interior si exterior in conditii de
proiectare. Perioada medie de remanenta de aprox. 24 zile este suficienta pentru procesul
de digestie. Este estimata o productie totala de biogaz de aprox. 4600 Nm/zi, presupunand
o fractie organica de 75 % din solidele uscate (SU) din namolul de intrare, o rata de
degradare de 50 % si o productie specifica de biogaz de 0.9 Nm per kg de SU organic
degradat. Aceasta cantitate este particulara datorita tratarii namolului extern. Este
recomandata utilizarea completa a biogazului pentru producerea de electricitate si incalzire
de ex. pentru motoarele cu gaz si schimbatoarelor de caldura. Presupunand o medie a
eficientei conversiei electrice de 33 % se asteapta o productie de aprox. 414 kWh de energie
electrica.

24

In special va fi posibil furnizarea diferitelor tipuri de namol (namol primar ingrosat, namol
exces intern ingrosat, namol exces extern rehidratat) catre toate metantancurile existente: fie
catre metantancul mare de 4.000 m sau catre cele 2 mai mici de 1,500 m fiecare.

3.6.4

Ingrosarea si deshidratarea si namolului

Cele doua centrifuge existente Alfa-Laval pentru ingrosarea namolului (capacitate: 40 m/ora
de fiecare) impreuna cu statia de dozare a polimerului se presupun a functiona normal.
Pentru ingrosarea namolului intern in exces sunt suficiente centrifugele existente
(5 operatiuni zilnice per saptamana, 10 ore per zi).
Vom furniza centrifuge Alfa-Laval pentru deshidratarea namolului (capacitate: 15 m/ore).
Timpul de operare a centrifugelor pentru deshidratare este de 7 zile pe saptamana, 21 ore
per zi luand in considerare cantitatea de namol conform conditiilor de proiectare (a se vedea
Tabelul 8, coloanna Cantitatea de namol in conditii de proiectare).

3.6.4.1

Bazin tampon pentru filtrat

Pentru a reduce scurgerile de incarcare ale azotului rezultate de la refluxurile provenite de la

tratarea namolului, filtratul rezultat de la centrifugele de deshidratare (cu concentratia
maxima de amoniu) va fi colectat separat si depozitat temporar intr-un bazin tampon. Pentru
aceasta va fi utilizat un bazin ce in prezent nu este utilizat, cu un diametru de 12 m si o
adancime de 3 m (Figura 5). Bazinul va fi reconditionat dupa cum este cerut si va fi echipat
cu :

Deversor de urgenta;

Conducta efluenta avand vana cu control de timp.

Ambele dispozitive de golire vor debita in canalele existente pentru colectare pentru ca mai
apoi sa pompeze inapoi catre afluentul statiei. In acest fel refluxul de concentratie mare va fi
mentinut in timpul sarcinilor maxime de azot (specifice diminetii pana seara) si mai apoi
eliberat in timpul sarcinii minime (specific pe timp de noapte).

25