Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nimeni nu stie
Cnd vine si cnd pleaca...
Bietul motan,
De necaz s-a suit pe tavan!
Lenea de dupa-amiaza
Daca ai telefon
Si aparatul n-are ton,
N-ai nici o treaba:
Nimeni nu poate suna,
Stai linistit n casa ta,
N-ai nici o treaba!
Vecina ta de sus,
Nu stii unde s-a dus;
Ai auzit n schimb pasi pe podea,
Putea fi chiar ea...
Ai stat dupa perdea
Si ai vazut-o cum mergea:
Vecina ta
Se grabea...
Cafeaua s-a racit,
Ceasul a-ntepenit,
Muzica doar te mai tine treaz,
Ti-e necaz...
Iar vine cineva...
O fi postasul, ce-o mai vrea?
Sau n-o fi postasul...
Cine-o fi?
N-ai cum sa stii...
111Flori de mucigai
Le-am scris cu unghia pe tencuiala
Pe un parete de firida goala,
Pe ntuneric, n singuratate,
Cu puterile neajutate
Nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul
Care au lucrat mprejurul
Lui Luca, lui Marcu si lui Ioan.
Sunt stihuri fara an,
Stihuri de groapa,
De sete de apa
Si de foame de scrum,
Stihurile de acum.
Cnd mi s-a tocit unghia ngereasca
Am lasat-o sa creasca
Si nu mi-a crescut Sau nu o mai am cunoscut.
Era ntuneric. Ploaia batea departe, afara.
Si ma durea mna ca o ghiara
Neputincioasa sa se strnga
Si m-am silit sa scriu cu unghiile de la mna stnga.Jurnal de bord
Sa nu vorbim de cei care-au sarit
din luntre, ca s-ajunga mai devreme
Romanta noului-venit
Strainule ce bati la poarta,
De unde vii
Si cine esti?...
Strainule de lumea noastra,
Raspunde-ne de unde vii,
Prin care lumi traisi cosmarul nepovestitelor povesti
Si-n care stea gasisi coloarea decoloratei nebunii?...
De unde vin?...
De unde pot veni, cnd ochii-mi,
Plini de regrete si tristeti,
Par doua candele aprinse n cripta mortilor poeti?
Priviti...
Sandalele-mi sunt rupte,
Iar toga ce mi-o dete-Apollo
n noaprea cnd pornii spre voi
Abia-si mai flutura albastrul de-a lungul umerilor goi.
Sunt gol Caci calea-mi fuse lunga
Si-n calea mea-ntlnii pe rnd
Pe toti cti vrura sa va vnda
Podoabe noi ce nu se vnd,
Pe cei ce vrura sa va cnte romante noi,
Pe cei ce vrura
Sa va-ndrumeze spre mai bine Spre-acel frumos ntrezarit
n armoniile eterne
Dintr-un sfrsit
Si-un infinit,
Pe cei ce v-au adus lumina,
Pe cei ce i-ati primit cu ura
Si i-ati gonit cu pietre Pietre ce s-or preface-n piedestale
n clipa cnd va va cuprinde betia altor ideale!...
De unde vin?
Eu vin din lumea creata dincolo de zare Din lumea-n care n-a fost nimeni din voi,
Eu vin din lumea-n care
Nu-i ceru-albastru,
Si copacii nu-s verzi, asa cum sunt la voi,
Din lumea Nimfelor ce-asteapta sosirea Faunilor goi,
Din lumea cupelor desarte si totusi pline-n orice clipa,
Din lumea ultimului cntec,
Purtat pe-a berzelor aripa
Din tarm n tarm,
Din tara-n tara,
Din om n om,
Din gura-n gura, Din lumea celor patru vnturi
Si patru puncte cardinale!...
Deschideti poarta dar,
Si-n cale
Iesiti-mi toti cu foi de laur,
Iar voi, ce masurati cu versul gndurile ce n-au masura,
Veniti n jurul meu degraba,
Jurnal de bord
Sa nu vorbim de cei care-au sarit
din luntre, ca s-ajunga mai devreme
la tarm: sunt niste diletanti ai mortii...
Noi nsa, pasagerii cu vocatie,
ne ndeletnicim cu diferite
afaceri, dintre care cea mai buna
e cresterea. Da: crestem, devenind
tot mai flamnzi de nemurire. Unii
se si realizeaza. Ce placere
sa-i vezi crescndu-si numele n lemnul
de pin al luntrii!... Unii dintre ei
pazesc copiii - sa nu joace risca.
Altii s-au instalat, cuminti, la pupa
si studiaza drele. Exista
chiar mncatori de ciocrlii, al caror
gtlej o sa le supravietuiasca.
Dar cei mai multi si schimba-ntruna locul
mprumutndu-si sculele, n transa.
Cnd cte unul striga: "Hei, luntrase!",
ecoul i raspunde lenes: "Doarme...";
Dar asta este o poveste-n care
multi nu mai cred. n general, n-avem
nici paraziti, nici boli molipsitoare.
(Idei exista, nsa nu fac pui.)