ZBORUL

de Mihail Grmescu

Fluturi moi, de-ntuneric, se plimb pe fa, srut pe mini i pe

gur cu-atingeri nstelate i umede. E o mare de zbor spre nalt ntru
care ne putem rtci mai uor ca oricnd. Ne ntoarcem din zi ctre
horbotul de la hotarele vieii: fluturi se preumbl pe straie desennd
un motiv mai floral i abstract. Ne-mbiem ntr-un limbus de
planete celeste, mbtai de esena de zbor dezinvolt i urcm; soli
din noapte ctre ghizdu-existenei: mesageri din oglinzi tremurnd,
din adnc.
Tot mai multe semnale de noapte ntretaie nluca evoluiei ctre,
ns nimeni nu se poate abate din motivul floral mai prejos, mai
presus.
Cimitir de balauri suavi, impalpabili, monade mpietrite n
cochilii de timp, euarm pe-un rm, pe o plaj ce duce spre
limanul elului Fericit.
ns cnd vom iei dintre unde la aer, cnd vom scoate deasupra
trgndu-ne-n sus: nti mna, i capul, i bustul, i trunchiul, i
sufletul nsui, nc ud, picurnd; cnd vom fi ntru totul Dincolo,
cnd din fluturi spre cer, cnd din zbor spre nalt ne-om fi smuls,
lsnd goale crisalidele alturi, vom rosti zborul-cnt ca fiine
de-Adnc.
ns cnd, din nalt ne-om ntoarce, Icari, poposind pe-nserat
atingnd ghizdul nopii, fluturi blnzi aripi-pleoape vor bate pe ochi,
deschiznd poarta somnului lumii de Dincolo; doar atunci,
ptrunznd n cristalul invers ntru care Lumina-n culori se desface:
vom fi scufundare-n Adnc plutind iar dui de-un Happy spre o
mare de aripi obscure: cobornd din nalt, mesageri poposind n
cderentre o Vale de Plngeri nfrnte.

 Pendulare pulsnd din Adnc spre nalt, din nalt spre Adnc,
definind nonfinitul printr-o poart-de-timp, printr-un spaiu tunel,
pe sub bolte de flori, printre fluturi-parfum, morgannd pe un fond
de-ntuneric i vag, cnd strfulger, numai prin ploaie.