REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ; ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 8942/6-75 | & ; consitivt NATIONAL TEREX DE FUNDARE Ietocuteree¢ | pewtau’ stirs St TEHNOLOGIE Incerearoa piminturitor STAS donot . Ia compresiune monoaxiali smiTUTUL ROMAN Ps CCasiticarea atfanumerich STANDARDIZARE _| oa FOUNDATION GROUND TERRAIN DE FONDATION ocHouanust Method of uncontine Exal de compression Hemstanse rpyntow a compression teat of sols ‘monoaxiale des sols, [sora cutee eet 1, GENERALITATI 5 Li, Prezentul standard stabileste metoda pentru efectuared jn GUSHlor windercdeit pla ‘tucilor Ia compresiane monoasiali. 1.2, Metoda se aplict pliminturiior argiloase, cu excepfia celor et neomogenitate acceutuati (prezentind coneretiuni, separatiuai nisipoase ete.) 1.3, Incercarea la compresitine monoaxiait se éfectueazl, de reguki, pe epravete netul barate, Ea se poate aplica gi epravetelor saturate sau celor useate ln aez, prectim fi epruvetelor de material talburat (remaziat sau compactat), Incest dia urm eaz, dae’ epruvetele a practic aceeasi porozitate si umiditate ca cele naturale, iucerearea poate servile stabilirea sensitivitatit pimiotului (pet. 6:3). 14, Tncerearea la compresiune monoaxiali poate fi considerati ea efectuinda.se in regi nedrenat, astfel incit, tn cazul pimjaturilor argiloase saturate sau aproape saturate, se adunite relagia: Bey in care: coeziunea aparenti a conform STAS 8912/2-73, 1.5, Iacercarea la compresiune monoaxiald se poate efectua in douk variante : — eu vitezd de deformare axial constant, impust, gi misurarea eforturilor unitare normale care rezulta = cu eforturi unitare normale impuse gi msurarea deformafiflor axiale care reault, Prima variant, este preferabila, . (STAS 3950-74), in N/mm? si se determin 2, PRINCIPIUL METODEI 24, Metoda consti in apliearea in mod continua, asupra epruvetei de plimiut, @ unei in- clredri axiale, uniform crescitoare, pentra a se stabili: = redistenfa la compresiune monoaxiald p, (STAS 3950-74) ; ~ deformafia axiald: specified ¢ corespudzitoare atingerii rezistenfei Is compresiuine ‘monoasial, : 3, PREGATIREA EPRUVETELOR Nerespectarea Standardelor do Stat esto rn 3.1; | Din materialul care urmeaz& a fi supus inceredrii se extrage o epruveti cu stanta me- taliek prevaauta eu cufit gi galer si uns& in prealabil, la interior, eu ulei sau vaselin’, Dups indepirtarea cufitului si a gulerului se niveleazi cele doud baze gi ge conte epruveta din stanta indepartindu-se cele dowd bucdfi ale acesteia prin alunecare pe directia generatoarel. 3.2... Diametral epruvetelor cilindrice este de minimum 35 mm, iar indljimea de miniaum 70 mam, Tn eazul piminturilor ce contin particule de dimensiuni mari, diametrul epruvetelor Poate fi sporit pind la cel mult 100 mm, eu pistrarea raportuluj egal eu aprosimativ 2 intre ind. fime gi diametra, 3.3," Raportul intre ditensiunea particulei celei mai mari pia materialal supus incercirii si diametral epravetei este de masimum 1/10, in mod excepfional 1/3; in acest dia arm caz se va face mentitune special in buletinnl de incercare, 3.4, Pentrt piminturile care nu se preteazi Ia Iuarea de epruvete cilindrice (de exemplu mare}, se pot fasona epruvete prismatice eu baza patrata, avind laturile euprinse intre 40 xi 100 mm, eu pastrarea wai raport egal cu aproximativ 2 intre indljime si latura bazei. =| 35. Epruvetele trebuie supuse incercdrii imediat dup’ preparare, pentru a nu-si modifica practic umiditatea si nici structura, Aprobat de : Elaborat initial in: 1058 is INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE " Data intrScit in vigoare: Str. Edgar Quinet nr. 6 BUCURESTI Revizuit im £1961 si 1975 1376.03.01D1). 4. APARATURA = Aparat peutra qpliearen ineivcdrit asiate, en vitezi de deformare impust sam eu vai de ineiveare impns “Spanrul poate fi de difevite tipuri el ttvbuie sk permit o detormatie axial specified el payin 20%. Sensibilitates Crebui sX fle de wiiuimutn 10°8Njinm? pencra eforturi gi 0,02 ea pentra deforma teesentl clindriet din metal alettuitd din doa buctti egale, tliate pe generatoare, < guter si cutie detasabile (fig. 1), 1a interior stanja trebaie previzuet’ eu o coniettate de 2% anetrl erowind de ia engit spre gilt, Grosimiea peretelti elementelor stangei na trebuie si ‘plyease 5% dint diametral interior. Dispositiv eu coardé, eufite, spatule ete, pentru fasouarea epravetelor. Subler eu vernier peutra misurarea epruvetelor eu precizie de 0,1 mm, Cronometra, Aparaturd pentra determinarea umiditdfit pimintulai (STAS 1913/1-73). rret 5, MODUL DE LUCRU 51, _ Epruveta se cintdreste gi se pune in pozitie verticali, in contact cu cele douk plici de bazd.ale aparatului, unse in prealabil cu ulei sat vaseling, . 32, Bpeuveta se supane solicitarii de compresiune P in mod continut si uniform. In eazul inceredtii cu deformatie axial impust, viteza de deformare trebuie si fie de circa 1 mm pe mi ub in cazul incerc&rii eu efort wnitar normal impus, cresterea inedrclrii trebuie si fie de Le ‘2 N/minut. ® Nfncercarea se opreste 1a ruperea epravetei sau la atingérea deformatiei axinle specifice 20%, im cazul cind epruveta cedeaz prin umflare continud, fra a se rupe. 3.) Bentra urmariren comportirit epravetelor in timpul incere&rii, se recomands & se Gioctueze eitini atit ale inctredri, eit gi ale deformafiei, din 30 in 30 secunde in primele 3 minute, poi din minut in minut, pind’ Ia rupere. GPCI CMuph iheercare, pe biletioul de incercare, dat in anext, se face o schif ea modul de Pbere a epruvetel, notindu-se, died e posibil, valores unghiului pe care planul de rupere il face ou axa epruvetei 5. Se determing de asemenea, imedint dup ineerea eventual greutatea volumicd a epruvetel (STAS 1913 ., umiditatea (STAS 1913/1-73) i 5). 6, CALCULUL SI INTERPRETAREA REZULTATELOR, 6A, — Rezistena Ia compresittne monouxiali, conform STAS 3950-74, reprezintd_efortal Qnitar total ¢ corespunaitor ruperii epruvetel, prisuratied sau eilindrici, liberd lateral, si se cal- uleazd ew relafia:=3- STAS 8916-76 Py inedrearea de rupere, in N; i ania traasversald.a epruvetel iu mint, determinat’ eu relatia : A Ao ~ Tov in care 4 aria transversal nitiald, in mm? ‘ eformatia axiald specified a epravetei corespunzitoare ruperi in %, determinat& eu relat e= Sh x100 % in care: Sh sourtarea epruvetei supuse compresianii monoasiale 5 in mms hy aditimen foifials a epruvetei, m mm, 6.2, Pentru tleare determinare se'vor efectun incerciri paralele pe cel patin trei epruvete, 8.3. Valoarea reistenfei In compresiune monoaxials este media aritinetic& a valorilor | obfinute pe cel puin 3 epruvete, eu conditia ca aceste valori «4 nu difere eu mai mult de 20% fad de medie. Dack aceastd conditie nu este indeplinitd, valoarea care nu corespunde se eli. mini din caleul si se exeeutd nna sau mai multe incercAri suplimentare, 6.4, Rezultatele objinute se tree intr-un buletin de tnceretri conform anexei, Datele objinute se pot reprezenta si grafic, punindu-se in abscish valorile deformatiei axiale specifice « si in ordonatd valorile eforturilor Unitare normale totale c. 6.5. Tn cazul cind se supun inceredrii epruvete din acelagi pimint, atit in stare netulburati cit 91 tulburat, se determing si sensitivitatea materialului (STAS 3950-74) ou ajutorul relate : Sensitivitatea = Be in care: p, sip _valori_ale rezistenjei 1a compresiune monoaxiald a epruvetelor din material netulburat si respectiv tulburat, avind aceeasi porozitate gi umiditate,LABonaTon ty Vatura si stares material lol ae apart sera de delcnaee Gai tice) Forma si dimensivnile inifite ate epeusetel comands Sentral Sond jul Probar. ‘sdineinea RCARES PAMINTURILOR LA COMPHESIUNE MON OAXIALK Tee an [a= > 2 ==] = Type | ovservat om fs mnt Naat | a : 2tsiiTatsliiatslilslalilalel a ry | © | 90. I 120 _| ~ 1 10 | 180 Rezisteaja la compresiane monoasiali . Pe, eee SaneSTAS 89126-75 aa | mus uman a re “pnts watt = = 8 is | =e Greulate valued masa staniel masa staniel = epraveta de pimint olumut interior af ie stantel (a epruvetei) Data Lverat de