Ministerul Educaie al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Inginerie i Management n Electronic i Telecomunicaii

Referat
la disciplina: Psihopedagogie

Tema: Educatia estetica si rolul ei in formarea

personalitatii viitorilor specialisti.

A verificat: conf.dr.

Maria Vasiliev

A executat:studentul gr.MMRT -161

Chiinu 2016

Grigorovschii Alexandr

1. Conceptul de estetica si educatie estetica

Conceptul de estetica isi are originea in limba
greaca: aisthesis, aisthetikos ceea ce se refera la sensibil, placut, frumos. Estetica
este stiinta despre frumos, ea studiind legile si categoriile frumosului.
Estetica este stiinta despre frumos, ce studiaza legile si categoriile
frumosului.
Educatia estetica este una dintre componentele educatiei care utilizeaza in
formarea personalitatii potentialul educativ al frumosului estetic, social si natural.
Categoriile educatiei estetice sunt:
- idealul estetic este categoria care exprima modelul estetic spre care aspira
sa-l cultive si sa-l finalizeze un artist, un individ.
- stilul estetic este categoria care exprima calitatile si capacitatea omului de
a percepe de a trai frumosul.
- gustul estetic este categoria care exprima calitatea si capacitatea omului de
a iubi si aprecia frumosul sub raport cognitiv, afectiv si comportamental.
- spiritul de creatie este categoria care exprima capacitatea si abilitatea de a
imagina si crea frumosul.

2. Esenta educatiei estetice

Educatia estetica reprezinta o componenta indispensabila a formarii
personalitatii prin intermediul careia se urmareste dezvoltarea capacitaii de a
recepta, interpreta si crea frumosul. Arta, sustine D. Salade, " raspunde unor nevoi
reale pe care le simte orice persoana de a-si lamuri unele idei, de a-si motiva unele
comportamente, de a-si fundamenta unele atitudini, sugernd, explicnd,
valorificnd sau problematiznd. Prin caracterul ei stimulativ, tonic, optimist etc.,
arta mpinge la iubirea adevarului, a binelui, a stiintei si a vietii. Datorita fortei de
nrurire, arta a fost folosita din timpuri stravechi ca mijloc educativ. Educatia
estetica are o infinitate de efecte pozitive asupra personalitatii elevilor. Cele mai
semnificative dintre acestea vizeaza calitatea procesului de socializare a copiilor,
maturizarea conditiei socio - morale (curaj, capacitate de comunicare interumana
s.a.), formarea si rafinarea intelectului ca structura rationala si evaluativ - critica n
plan mental, organizarea placuta si eficienta a timpului liber prin recrearea unui
univers propriu n sfera imaginativului, a afectivului, motivationalului, motricului
si volitivului, afirmarea si trairea sentimentului identitatii culturale strns legat de
stimularea capacitaii copiilor de a iubi patrimoniul artistic al natiunii, stimularea
initiativelor n practicarea artelor etc. ntr-o formulare sintetica educatia estetica

este aceea care-l renvata pe copil "sa traiasca armonia interioara si echilibrul ntre
fortele imaginatiei si cele ale actiunii, ntre vis si realitate, ntre aspiratiile eu-lui si
acceptarea realitatii, ntre ndatoririle fata de sine si cele fata de semeni. A trai n
frumusete presupune interes pentru masura si armonie, deci o moralitate
superioara; o pregatire morala superioara duce la bucurie - efect si semn al
armoniei interioare si echilibrului - iar pe planul actiunii la dinamism fecund" (3).
Stimulnd ntr-un mod propriu expresivitatea si originalitatea, educatia estetica se
nscrie pe linia unei pedagogii a creativitatii. Ea impune sa dezvoltam la elevi
aspiratia lucrului bine si frumos facut, exigenta si bunul gust fata de orice produs
industrial, simtul echilibrului si simplitatea comportarii frumoase, civilizate.
Educatia estetica scolara are drept esenta formarea personalitatii elevilor prin
intermediul frumosului din arta, societate si natura. Parte centrala a educatiei
estetice,educatia artistica, are o sfera de actiune mai restrnsa (vizeaza numai
valorile artei), sondeaza nsa mai adnc, presupune un grad mai mare de initiere,
angajeaza calitati mai subtile si solicita mai complex personalitatea n ansamblul
ei. Obiectivele, continuturile, metodele si formele educatiei artistice sunt puternic
individualizate, se exprima prin limbaje si tehnici specializate si implica o
competenta profesionala atestata celui ce o realizeaza n scoala sau n afara scolii.
Distinctia ntre educatia estetica si cea artistica este relativa, ea fiind determinata n
primul rnd, de particularitatile valorilor estetice prin care se realizeaza.

3. Continutul si modalitatile de realizare a educatiei estetice

Educatia pentru si prin valori literare. Literatura ca "arta cuvntului" detine

un loc primordial n educatia estetica scolara. "Cuvntul" ca materie prima pentru
literatura dispune de multiple posibilitati de a crea imagini vizuale, auditive, tactile
si gustative si n acelasi timp de a provoca stari de spirit foarte diverse (admiratie,
revolta, contemplare etc.). De aici, importanta a doua obiective specifice,
anume dezvoltarea sensibilitatii si simtului literar si dezvoltarea capacitaii de a
discerne frumusetea lumii reale de aceea creata prin fictiune n cadrul unei opere
literare rezultat al receptarii poetice prin lectura artistica. A dezvolta receptivitatea
literar artistica a elevilor nseamna a mari coeficientul de receptare senzoriala si
emotionala a textului ca structura artistica (metaforica, cu ritm, rima, frazare,
sonoritate). Totodata, aceasta nseamna sa doresti, sa simti nevoia sa citesti poezie
buna, eseu, proza, teatru etc., sa poti aprecia ceea ce lecturezi prin introducerea
unor categorii estetice, cum sunt frumosul, grotescul, sublimul, tragicul, comicul,
satiricul, ironicul, umoristicul, dar si opusul acestora n sens valoric. Nu n ultimul
rnd, se impune si dezvoltarea spiritului creativ ca forma de autoexprimare artistica

prin intermediul cuvntului, de a aprecia n context larg frumusetea limbii ce o

vorbim cu totii, limba romna.
Educatia pentru si prin valori plastic - picturale. Socotit ca forma de
expresie a dinamismului interior, desenul n toate formele sale (desen dupa natura,
decorativ, artistic, tehnic etc.) reprezinta principalul mijloc de familiarizare a
elevului cu limbajul artelor plastice, de stimulare a expresivitatii plastice x) .
Aceasta componenta a educatiei estetice si propune sa dezvolte la elevi capacitatea
de a discerne frumosul pictural de nonpictural, figurativul de nonfigurativ, sa le
formeze abilitati vizuale si manuale, gustul si imaginatia, dar si elementele de
gndire si comunicare plastica (a trasa si ntelege un plan, o schita, un proiect a
comunica n limbaj plastic ceea ce simte, gndeste si traieste). Totodata educatia
plastic - picturala urmareste sa-i initieze pe elevi n perceperea, priceperea si
crearea raporturilor plastice - culori, linii, armonii si forme de reprezentare vizuala,
le dezvolta - dupa cum remarca R. Arnheim - capacitatea de a observa spatiul n
raport cu tehnicile bi si tridimensionale, le perfectioneaza modalitatile de
interactiune dintre comportamentul motor si controlul vizual, raporturile dintre
orizontalitate si verticalitate, ca elemente ale morfologiei compozitiei, asa cum este
masura pentru muzica. (cf.3)
Educatia pentru si prin valori muzicale. Dintre toate artele, muzica este cel
mai aproape de sufletul omenesc, fiind prezenta n toate etapele devenirii sale. De
la cntecul de leagan, la cele scolaresti, de dragoste, ostasesti, doine, cntece
haiducesti si pna la cele funebre omul a gasit mereu ocazia sa-si exprime
"simtirea" si sa gaseasca n muzica curaj, alinare etc x). Educatia muzicala consta,
n principal, n sensibilizarea elevului la valoarea melodica a unui text muzical
global sau prin componentele lui - tema, armonie, polifonie, timbru, dinamica.
Finalitatile ei vizeaza crearea acelei unitati neegalabile dintre om si muzica prin
rezonanta afectiva si inefabil, formarea si rafinarea gustului muzical, discernerea
muzicalului de nonmuzical, viznd desigur si dezvoltarea auzului muzical,
stapnirea limbajului specific (notatie) si a structurii unei opere muzicale s.a. n
cazul elevilor care manifesta aptitudini pentru acest domeniu al artei se poate
atinge si treapta creatiei muzicale pe temeiul unirii dintre reactia emotional
afectiva, starea de contemplare psihologica senina, participarea intelectiva si
volitiva (ascultare calitativa, launtrica, ntelegerea superioara a operei muzicale).
Educatia estetica se realizeaza si prin alte forme ale artei - arhitectura,
teatrul, filmul, ca si prin mijloacele de comunicare n masa. Procesul acesta este
deosebit de complex. El cere sensibilitate si efort modelator dar si competenta
organizatorica si metodologica. Formele ei de realizare sunt foarte variate. Ele

cuprind ntregul proces de nvatamnt, orele de dirigentie, activitatile

extradidactice, totul poate sluji preocuparilor educative de potentare a setei de
traire a frumosului, de formare a conduitelor civilizate, ntemeiate pe valorile
esteticii integrative, de stimulare a energiilor creatoare, concomitent cu pregatirea
elevilor pentru a respinge urtul si tot ce-i legat de el n plan estetic, etic, filozofic
si educational.

Concluzie
Omul exist, nu numai pe baza legilor intelectuale i practice, dar i n strns
legtur cu legile frumosului, armoniei i esteticului, care ne nconjoar, a
societii i opera de art. Insui omul ar fi o oper de art, dac ar lua ca model
idealul. Viaa este o copia a artei,. Foarte des vedem frumosul ,,esteticul pe
diferite obiecte, activiti ce las impresii plcute ochiului i nu numai.
Pentru om exist nu numai o arta frumosului, dar i o art de a tri. Oriicine
poate utiliza aceast art, n urma cruia viaa sa poate deveni o capodoper, dar
cele mai multe ori aceasta depinde i de societate, n care ar trebui s existe
condiiile necesare. Pentru a fi cu adevrat fericit, trebuie s fie i cei din jur
fericii, altfel, ceilali din jur nu pot intra n acelai joc cu tine. In acest joc ar trebui
s joace toi, deoarece toi tind la frumusee i n comun fiind, ajut la formarea
acesteea. n acest situaie frumosul va exista n toi, i nu n afara lui, iar aceasta
ajut la infiltrarea frumosului n cultur, iar cultura, la rndul ei, face parte din
societate.
La rndul su, educaia, trage dup sine frumosul. In acest context, exist o art a
nvrii i educaiei, n care rolul principal este jucat de profesor, pe baza unui
scenariu didactic bine definit. Frumosul este acela, care se evideniaz n toate
activitile umane: naterea, moartea, cstoria, rzboiul, pacea, etc. Pe pmnt
exist diferite culturi, care variaz de la o tar la alta, dar toi reacioneaz unanim,
prin semne nonverbale, n faa frumosului.
Educaia estetic nu limiteaz indivizii la alegerea adevratului frumos. Ea
pregtete ntlnirea dintre om i frumos, lumineaz mintea uman, i deschide
multe ci: de alegere, de opiune, de asimilare. Nici o persoan nu poate iubi arta,
pn nu nelege graiul acesteea, adic nu face legtur dintre diferite expresii
artistice ale colilor i anumii artiti.
Educaia estetic pregtete individul n nelegerea frumosului i esteticului, care
la rndul su, stimuleaz i ntemeiaz comportamentul uman.Indiferent de
domeniul in care activezi ,,educatia estetica contribuie foarte mult in sens pozitiv la
dezvoltarea noastra ca personalitate,ca specialist,ca om al societatii.

Bibliografie
1. https://ru.scribd.com/doc/116876184/educatia-estetica

2. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/EDUCATIA-ESTETICA52224229.php

3.

Cucos Constantin, Pedagogie, ed. a II a revazuta, Polirom, Iasi, 2005