UNIVERSITATEA DANUBIUS GALATI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Impactul crizei globale asupra cresterii economice regionale

Student:
Disciplina: Dezvoltare regionala si locala
Specializarea: ECTS, ID, An III, Sem. II

2016

Cuprins
Impactul crizei globale asupra cresterii economice regionale in Romania
1. Rezumat ......pag. 2
2. Cuvinte cheie ...pag. 2
3. Introducere ...pag. 2
4. Stadiul cercetarilor efectuate ...pag. 3
5. Expunerea problemei ...pag. 3
6. Concepte si terminologie .....pag. 11
7. Rezolvarea problemei-solutii identificate ....pag. 11
8. Analiza rezultatelor .pag. 12
9. Concluzii .....pag. 12
10. Propuneri ....pag. 13
11. Bibliografie ...pag. 13

Impactul crizei globale asupra cresterii economice regionale in Romania

1. Rezumat
La debutul crizei financiare, nimeni nu bnuia c situaia romnilor se poate schimba att
de dramatic n urma unui faliment din America. Creditarea a ngheat, companiile au ramas fr
lichiditi, creterea economic s-a topit, iar ara a intrat n recesiune. 2009 s-a ncheiat cu minus
7,1% cretere economic. n 2009 i 2010, omajul a crescut, iar salariile din sectorul public au
fost tiate. Anul 2011 a fost salvat de sectorul agricol excelent, anii 2012 si 2013 au avut totusi
crestere economica datorita industriei si comertului cu amanuntul, in timp ce ultimii doi ani au
fost marcati de surprinzatoare cresteri economice, mai mari decat se estimase.
Cu toate aceste, ramane problema saraciei, in Romania aflandu-se una din cele mai sarace
regiuni ale UE, in ceea ce priveste PIB/locuitor dar si a disparitatilor intre cele 8 regiuni ale tarii,
iar criza globala actuala nu face decat sa accentueze si sa adanceasca aceste diferente.

2. Cuvinte cheie
Investiii, strategii, saracie, dezvoltare.

3. Introducere
Romnia a suferit o scdere semnificativ a produciei economice de la inceputul crizei.
Recesiunea s-a instalat n al treilea trimestru al anului 2008 i s-a accentuat n 2009 si in anii ce
au urmat. Cu toate c economia a dat recent semne de redresare, producia economic se afl n
continuare la o cot sczut. Dar nu e doar cazul Romaniei, si cele mai dezvoltate ri ale lumii
se zbat nc s ias din dezastrul economic adus de criza globala actuala.
In contextul crizei economice, unele dintre cele mai importante probleme pentru
Romania, ara european cu cea mai mare disparitate ntre regiuni, sunt PIB-ul redus pe cap de
locuitor, rata de ocupare a populatiei active, structura pe sectoare a acesteia, numarul de salariati
si cel al pensionarilor, raportul dintre salariati si pensionari, rata ridicata a somajului, lipsa de
locuri de munca, productivitatea scazuta a muncii (romanii muncesc mult dar ineficient), mai
ales in anumite sectoare, dar si investitiile straine directe in scadere.
Aceste probleme existau si inainte de criza ce a luat amploare in 2009, pe fondul
problemelor generate de evolutia tarii de dupa revolutia din 1990, dar criza globala ce se
manifesta in ultimii ani isi pune amprenta tot mai mult in accentuarea problemelor tarii.

4. Stadiul cercetrilor efectuate n tematica investigat

In contextul crizei globale, o problema deosebita pentru Romania, ara european cu cea
mai mare disparitate ntre regiuni, o reprezinta PIB-ul redus pe cap de locuitor n Romnia, aflat
la jumtate din media UE. Pe regiuni, doar Bucureti-Ilfov i regiunea de Vest au un PIB/locuitor
de mai mult de 50% din media UE, iar in cea mai bogat regiune din Romnia, este de patru ori
mai mare dect nivelul din cea mai src regiune, Nord-Est.
Un alt indicator de apreciere a nivelului cresterii si dezvoltarii economice il reprezinta
populaia ocupat i structura pe sectoare a acesteia. Romania se situeaza si la acest indicator pe
unul dintre ultimele locuri in UE, iar fora de munc n agricultura este una dintre cele mai
numeroase din Europa, cu o populatie ocupata in agricultura de aproape 30%, contribuie la
formarea PIB cu aproape 6%, ceea ce reprezinta o caracteristica a tarilor subdezvoltate.
Alt factor al dezvoltarii economice este raportul dintre salariati si pensionari, Romania
avand cea mai defavorabila rata dintre tarile UE-27, raportul fiind subunitar. Numarul de salariati
a scazut continuu in ultimii 20 de ani cu mici exceptii in perioada ante-criza. In acelasi timp,
numrul pensionarilor a crescut permanent.
Contributia fortei de munca la cresterea economica potentiala a fost una negativa si in anii
de dinaintea crizei, si in perioada actuala, in special datorita emigratiei, a ratei crescute a
somajului si a ratei de ocupare cauzate de lipsa de locuri de munca. Si in ceea ce priveste
productivitatea muncii, Romania se afla pe penultimul loc in UE si la distanta mare fata de
media UE (la aproximativ 50% din media UE). De asemenea, dupa productivitatea muncii in
agricultura suntem pe ultimul loc in UE si la aproximativ 30% din media UE.
Investiiile strine, motor al cresterii economice regionale, cresc in perioada actuala cu
ncetinitorul i sunt la un sfert fa de anii de boom. Dac n primele cinci luni ale lui 2008, anul
de dinaintea marii crize, investiiile strine erau de 4 miliarde de euro, ase ani mai trziu, n
2014 ele au reuit cu greu s treac de un miliard de euro n ciuda unui avans al PIB estimat la
circa 3,5%.

5. Expunerea problemei
Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor pe anii 2000, 2008, 2012 si 2013 este expus
comparativ in tabelul de mai jos. Se observa astfel ca regiunea Bucuresti Ilfov era de 2,42 ori
mai mare decat media nationala, superioritate pastrata si dupa declansarea crizei, indicele fiind
de 2,32 in 2012 si 2,34 in 2013. In schimb, regiunile cu cel mai mic PIB/locuitor, Regiunea Nord
Est si Sud Muntenia si Sud Vest Oltenia, au trecut de la 69%, 79% si respectiv 81% din media
3

nationala in 2000, la 62%, 83% si 77% in 2008 si 61%, 78% si 74% in 2013, ceea ce inseamna
ca efectele crizei s-au resimtit mai mult asupra regiunilor sarace ale tarii. Regiunea Vest s-a situat
mereu peste media nationala, in ultimii ani fiind foarte atractiva pentru devzoltatori.

Total

Anul
2000
Lei
3,622.7

PIB/locuitor
Anul
Anul
2008
2012
Lei
Lei
23,934.6 29,679.1

Anul
2013
Lei
31,895.4

Regiunea Nord
-Vest

3,231.4

21,284.3

26,028.7

27,658.0

3,722.0

22,820.1

28,696.7

29,903.8

Regiunea Nord Est

2,515.5

14,772.6

18,682.1

19,955.0

Regiunea SudEst

3,256.2

19,813.7

25,615.7

28,671.8

Regiunea
Bucuresti - Ilfov

8,005.9

58,060.6

69,141.6

74,842.8

Regiunea Sud Muntenia

2,877.9

19,927.3

22,806.9

25,122.5

Regiunea Sud
-Vest - Oltenia

2,941.1

18,530.9

22,482.4

23,521.1

3,746.4

25,979.6

31,861.6

33,231.8

Regiuni

Regiunea Centru

Regiunea Vest

Populatia ocupata, un alt factor al cresterii economice, asa cum rezulta din tabelul de mai
jos, a scazut continuu in perioada analizata, cea mai dramatica scadere fiind inregistrata in
perioada 2008-2010, o data cu declansarea crizei globale, pierderea locurilor de munca fiind unul
dintre efectele acesteia. Regiunea Bucuresti Ilfov a inregistrat in schimb o crestere a populatiei
ocupate, datorita oportunitatilor oferite.
Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si
judete

Populatia ocupata
2010
2012

2000

2008

Mii
persoane

Mii
persoane

Mii
persoane

8629,3

8747

1170

Regiunea
CENTRU
Regiunea NORDEST

TOTAL
Regiunea NORDVEST

2013

2014

Mii
persoane

Mii
persoane

Mii
persoane

8371,3

8569,6

8530,6

8431,7

1187,9

1153,7

1187,2

1188

1186,4

1063,9

1046,5

1001,8

1040,7

1040,8

1026,4

1409,1

1248,9

1207,2

1224,7

1203,7

1180,2

Regiunea SUDEST

1090,6

1057,6

994,9

1011

1003,9

986,8

Regiunea SUDMUNTENIA

1293,8

1201

1154,8

1182,6

1168,8

1146,5

Regiunea BUC. ILFOV

827,3

1281,7

1214,8

1239

1256,9

1254,3

Regiunea SUDVEST OLTENIA

953,5

867

832,8

848

832

813,8

821,1

856,4

811,3

836,4

836,5

837,3

Regiunea VEST

Rata somajului, conform tabelului de mai jos, a inregistrat deasemenea cresteri in

perioada 2008-2010 in toate regiunile tarii, regiunea Sud-Muntenia si Sud vest Oltenia
inregistrand cele mai ridicate rate.
Macroregiuni, regiuni
de dezvoltare si
judete

2000
%

2008
%

Rata somajului
2010
2012
%
%

2013
%

2014
%

Total

10,5

4,4

5,4

5,7

5,4

Regiunea NORDVEST

8,5

3,3

5,9

4,4

4,1

3,8

10,3

5,2

6,2

6,3

5,5

13,2

5,3

7,8

6,6

6,6

11,4

4,7

8,1

6,4

6,7

6,9

Regiunea SUDMUNTENIA

10,4

5,2

8,8

6,9

7,5

7,3

Regiunea
BUCURESTI - ILFOV

5,8

1,6

2,4

1,9

Regiunea SUD-VEST
OLTENIA

11,6

6,9

9,2

8,2

8,7

8,2

10,4

3,8

5,9

3,9

3,4

Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST

Regiunea VEST

In ultimii trei ani, rata somajului a fost in scadere, insa ratele scazute de dinaintea crizei
(ce mai crescuta era de 6.9% in regiunea Sud Vest Oltenia) nu au mai fost atinse.
Un alt factor al cresterii economice il constituie numarul de salariat comparativ cu
numarul de pensionari ai tarii, avand in vedere ca pentru ca o regiune sa fie prospera si viabila
din punct de vedere economic, numarul salariatilor ar trebui sa fie superior celui al pensionarilor,

fapt ce nu se intampla in Romania decat in Regiunea Ilfov Bucuresti, unde raportul este net
favorabil salariatilor iar in regiunea Vest valorile sunt apropiate.
Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si
judete
TOTAL

2000
Numar
salariati

Numar mediu annual salariati

2008
2010
2012
2013
Numar
Numar
Numar
Numar
salariati
salariati
salariati
salariati

2014
Numar
salariati

4,623,026

5,046,317

4,376,044

4,442,865

4,443,554

4,507,729

Regiunea
NORD-VEST

575,702

646,075

573,728

582,932

591,258

614,810

Regiunea
CENTRU

627,176

632,847

544,191

567,851

573,807

579,874

Regiunea
NORD-EST

633,331

592,399

499,314

505,799

497,928

499,798

Regiunea
SUD-EST

565,459

590,799

503,193

498,940

498,958

503,319

616,647

600,776

518,977

523,551

528,069

531,232

703,975

1,025,786

918,069

918,900

915,542

932,699

428,848

423,895

363,808

369,294

361,793

359,789

471,888

533,740

454,764

475,598

476,199

486,208

Regiunea
SUDMUNTENIA
Regiunea
BUCURESTI ILFOV
Regiunea
SUD-VEST
OLTENIA
Regiunea
VEST

Macroregiuni, regiuni
de dezvoltare si
judete
TOTAL
Regiunea NORDVEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUDMUNTENIA
Regiunea
BUCURESTI - ILFOV

2000
Numar
persoane

Numar mediu annual de pensionari

2008
2010
2012
2013
Numar
Numar
Numar
Numar
persoane persoane persoane persoane

2014
Numar
persoane

5,997,168

5,529,677

5,503,288

5,320,267

5,245,505

5,195,387

792,863

718,094

715,015

690,296

680,895

673,315

667,649

628,201

636,051

621,748

614,658

611,333

970,591

898,926

892,866

858,095

843,033

832,709

731,655

671,307

670,129

654,946

647,583

644,417

1,030,875

915,732

897,395

859,050

842,615

828,719

580,223

578,010

579,739

567,100

563,272

562,549

Regiunea SUD-VEST
OLTENIA
Regiunea VEST

686,003

631,047

619,547

587,389

575,480

565,641

537,309

488,360

492,546

481,643

477,969

476,704

In regiunea Nord-Est, cea mai saraca regiune a tarii se maifesta cel mai mare decalaj,
numarul pensionarilor fiind aproape dublu fata de numarul salariatilor, acest lucru ducand la
perspective sumbre pentru viitor.
Productivitatatea muncii a scazut deasemenea la debutul crizei, apoi a crescut. Un aspect
negative il constituie productivitatea scazuta a muncii in sectorul agricol, unde este angrenata
aproximativ 30% din populatia ocupata, productivitatea fiind la cca 20% din media nationala.
Chiar si cu aceste cresteri, productivitatea ultimului an analizat, 2013, nu se ridica inca la nivelul
celei din 2008, inainte de declansarea active a crizei in Romaniei.
Ani
Activitate

2008

2010

2012

2013

Lei /
persoana

Lei /
persoana

Lei /
persoana

Lei /
persoana

6752,6

48958

60413,9

65512,6

1759,6

12198,2

10488,7

13275,8

Total
Agricultura,
vanatoare,
silvicultura

Rata saraciei relative (ce se defineste ca fiind ponderea persoanelor sarace in totalul
populatiei. Se considera sarace persoanele din gospodariile care au un venit disponibil pe adultechivalent mai mic decat nivelul pragului de saracie) paradoxal nu a crescut la debutul crizei
decat intr-o singura regiune, celelalte inregistrand scaderi ale ratei.
Macroregiuni si regiuni
de dezvoltare
TOTAL

2008
%

Rata saraciei relative

2010
2012
2013
%
%
%

2014
%

23,4

21,1

22,6

22,4

25,4

18,9

14,6

15,9

15,9

21,9

19,9

19,4

18,6

15,9

20

32,4

29,5

33,7

33,5

35,6

28,2

26,3

29,7

32

33,3

Regiunea SUDMUNTENIA

22,3

22,2

22,1

22,4

25,5

Regiunea BUCURESTI ILFOV

6,5

3,1

2,7

3,9

5,5

Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD-VEST
OLTENIA
Regiunea VEST

36,9

30,7

29,9

30,1

29,7

15,9

17,6

20,5

22,9

26,7

In 2014, cea mai mica rata se inregistreaza cum era de asteptat in regiunea Bucuresti Ilfov,
iar cea mai ridicata In regiunea de Nord Est, unde mai bine de 35% din populatie traieste la
limita subzistentei.
Investitiile straine directe, un adevarat motor al cresterii economice face diferenta la nivel
regional.
ISD
Macroregiuni si regiuni
de dezvoltare

TOTAL

2008
% din
mil.eur
total
ISD

2010
% din
mil.eur
total
ISD

2012
% din
mil.eur
total
ISD

2014
% din
mil.eur
total
ISD

48798

100

52585

100

59126

100

60198

100

2108

4.3

2232

4.2

2814

4.8

3384

5.6

4146

8.5

3909

7.4

4625

7.8

5833

9.7

1136

2.3

1244

2.4

1767

1624

2.7

3551

7.3

3290

6.3

3253

5.5

2898

4.8

3411

3816

7.3

4230

7.2

4194

Regiunea BUCURESTI
- ILFOV

30594

62.7

32720

62.2

35859

60.6

35665

59.2

Regiunea SUD-VEST
OLTENIA

1226

2.5

1928

3.7

2068

3.5

1954

3.3

2626

5.4

3446

6.5

4510

7.6

4646

7.7

Regiunea NORD-VEST
Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-EST
Regiunea SUDMUNTENIA

Regiunea VEST

Din punct de vedere teritorial, in toti anii analizati, se observa orientarea cu precadere a
ISD spre regiunea Bucuresti-Ilfov. Regiunea Nord-Est este cea mai putin atractiva pentru
investitorii straini, aici nregistrndu-se numai 2,3 3% din investitia straina directa, la aceasta
situatie contribuind si existenta unor companii de talie mare care au pierderi importante. Un caz
aparte il constituie regiunea Sud-Est care a inregistrat pierderi importate de la debutul crizei
globale, ajungand de la 7,3% din totalul ISD in 2008 la 4,8% in 2014. Ponderi insemnate mai
detin Regiunea Centru si Regiunea Vest.

6. Concepte i terminologie

Dezvoltarea economica reprezinta un concept cantitativ-calitativ cu o sfera de cuprindere

mult mai larga decat cel de crestere economica. In timp ce cresterea economica se masoara
printr-un numar restrans de indicatori, dintre care cel mai important este ritmul de crestere a PIBului, dezvoltarea economica implica asigurarea unui echilibru dinamic pe termen lung, trasarea
unor directii de crestere sustenabila care sa se bazeze pe utilizarea eficienta a tuturor resurselor
disponibile, dezvoltarea continua a potentialului inovativ si a capitalului uman, crearea si
dezvoltarea unor institutii puternice care sa favorizeze cresterea economica si nu in ultimul rand,
asigurarea unei repartitii judicioase a veniturilor.
Dezvoltarea regional este un concept nou ce urmrete impulsionarea i diversificarea
activitilor economice, stimularea investiiilor n sectorul privat, contribuia la reducerea
omajului i nu n cele din urm s conduc la o mbuntire a nivelului de trai. Pentru a putea fi
aplicat, politica de dezvoltare regional, s-au nfiinat 8 regiuni de dezvoltare, care cuprind tot
teritoriul Romniei.

7. Rezolvarea problemei soluii identificate

Contributia fortei de munca la cresterea economica nu a fost una insemnata inainte de
inceperea crizei, in special datorita emigratiei, in multe regiuni, in special in Regiunea Nord-Est.
In aceasta regiune numarul populatiei care lucreaza e de doua ori mai mica decat numarul de
pensionari pe care ii sustine prin sistemul social de pensii. Sunt necesare politici de stimulare a
participarii fortei de munca la activitatea economica. Trebuie reechilibrat structura demografic,
prin politici de crestere a natalitii i de cretere a flexibilitii forei de munc, ct i de
distribuire judicioas n plan teritorial i pe ramuri de activitate.
ntre investiiile n resurse umane i dezvoltarea economic exist o relatie de care trebuie
s se in seama mai ales ntr-o perioad de criz, cum este perioada actuala, sau stagnare
economic. Pentru a avea dezvoltare economica i a aspira la o cretere sustenabil ai nevoie de
un capital uman bine pregtit i dezvoltat, continuu preocupat de perfectionare pentru a face fata
progrsului tehnic.
Tehnologiile si inovarea trebuie sa fie motorul oricarui model de dezvoltare economica.
Avem nevoie de schimbri structurale importante mai ales in agricultura, care sa lucreze
productiv, avem nevoie deasemenea de investiii in tehnologie si n oameni, care s asigure
modernizarea capitalului tehnic si specializarea capitalului uman, astfel nct s se realizeze o
cretere continu a economiei romneti.

8. Analiza rezultatelor
9

Scaderea numarului populatiei ocupate si a investitiilor directe, precum si scaderea

continuua a productivitatii sunt principalii factori care au dus la reducerea ratei de crestere a PIBului potential pe termen lung de la aproximativ 5%, (medie 2002-2008), la aproximativ 1,4%
(medie 2009-2013). Pentru perioada 2014-2017, rata medie de crestere a PIB-ului potential va fi
in jur de 1,8%, insuficienta insa pentru a recupera decalajele fata de media UE.
Avand in vedere structura si scenariile demografice, sursele de imbunatatire a
potentialului de crestere pe termen lung sunt cresterea investitiilor, in special prin atragerea de
fonduri europene, si a productivitatii cu care sunt utilizati factorii de productie. Este nevoie de un
model de crestere bazat pe latura calitativa, care sa genereze venituri mai mari si locuri de munca
mai multe pentru a spera la crestere economica si la un nivel de trai mai ridicat.

9. Concluzii
Investiiile statului n infrastructura rutier n regiunile Centru si Vest au permis acestor
zone s atrag investitori i s i dezvolte exporturile, sa cresca numarul de salariati si sa scada
rata somajului dar la polul opus Regiunea Nord Est a avut pierdut din perspectiva proiectelor de
investitii, fiind ocolita de investitori in mare parte datorita lipsei infrastructurii, intrand in acest
cerc vicios.
Regiunea Centru si Regiunea Vest, o zon n care locuiesc 6,8 milioane de locuitori (o
treime din populaia tarii) a atras n ultimii cinci ani investiii n autostrzi i drumuri naionale
de circa 16 miliarde de lei, n timp ce n Regiunea Nord Est si Regiunea Sud Est, cu o populaie
de 4,6 milioane de locuitori, s-au cheltuit doar 1,8 miliarde de lei pe osele n aceeai perioad,
arat datele CNADR. Alocarea disproporionat a sumelor pentru investitii se afl n strns
corelaie cu valoarea exporturilor. Astfel, anul trecut Regiunea Centru si Regiunea Vest au
realizat exporturi de 98 de miliarde de lei, n timp ce n Regiunea Nord Est si Regiunea Sud Est
livrrile externe au fost de 11 ori mai mici.
Regiunea Nord Est este ultima n materie de investiii strine atrase n ultimele dou
decenii i jumtate, avnd n vedere c sumele totale aduse de investitorii strini la capitalul
companiilor pe care le-au nfiinat n Romnia au fost de dou-trei ori mai mici dect cele din
Regiunea Centru si Vest i de zece ori mai mici fa de cele din regiunea Bucureti-Ilfov.
Companiile nregistrate n Bucureti genereaz 35% din cifra de afaceri total a firmelor
din Romnia i adun 32% din numrul total de angajai, n timp ce alte zece judee nu reuesc
s adune un business de 1,5 mld. Euro. Cu o rat a omajului de peste 10%, un salariu mediu
net care nu ajunge la 1.400 de lei, cu mai puin de 30.000 de angajai i o cifr de afaceri mai
10

mic de 1,5 mld. euro n companii, unele judee din regiunea Nord Est si Sud Vest nu conteaz n
economia romneasc.

10. Propuneri
Regiunile Romaniei par a fi foarte vulnerabile la globalizare, precum i la schimbrile
economice. Imediat dupa inceputul crizei globale, nivelul srciei a crescut, omajul s-a extins,
locurile de munc au scazut vertiginos i volumul remitenelor din strintate a sczut. A fost
afectat cel mai mult clasa mijlocie, iar populaia srac a devenit i mai srac. Un numr mare
de firme, n special IMM-uri, i-au restrns sau chiar i-au ncheiat activitatea din cauza crizei.
Alturi de agricultur, industria i exporturile nete au fost motoarele care au susinut
activitatea economic, n timp ce consumul, investiiile i construciile nu au dat semne de
revenire. Consumul nu d semne de revenire n condiiile meninerii creterii salariilor reale n
apropiere de zero i ascensiunii omajului. Dup o perioad de regres destul de lung, revenirea
economic nu a alimentat i ncrederea investitorilor sau a celor dispui s fac achiziii mari i
probabil c aceast ncredere va reveni prea curnd, de aceea, impactul cresterii economice
curente nu se resimte inca n salarii, n preuri sau n nivelul de trai.

11. Bibliografie
Dezvoltare regionala, Ionescu Romeo, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2008;
Dezvoltare regionala si locala, Maria Cristina Stefan, Editura Economica, Bucuresti, 2009;
Elemente fundamentale de economie regionala, Constantin Daniela Luminita, Editura ASE,
Bucuresti, 2004;
Restructurare si dezvoltare regionala, Prelipcean Gabriela, Editura Economica,Bucuresti,2010
Dezvoltare regionala si fonduri structurale, Dragos Jaliu, editura Economica, Bucuresti, 2014;
http://www.mdrap.ro/
http://www.analizeeconomice.ro/
http://statistici.insse.ro/shop/
http://www.mdrl.ro/
http://bnr.ro
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Regiuni_de_dezvoltare
http://zf.ro
http://cursdeguvernare.ro/

11