Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Complement simplu:
1. Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale este
preferabil sa fie realizata cu:
A Forfecuta de plastie
B Bisturiu lama nr 10
C Bisturiu lama nr 11
D Bisturiu lama nr 15
E Oricare dintre acestea
A A 3-a
B A 4-a
C A 5-a
D A 7-a
E A 8-a
A Auriculotemporal
B Auricular mare
C Coarda timpanului
D Facial
E Plexul cervical superficial
A Dingman
B Converse
C Ernst
D Dufourmentel
E Kostecka
A 2/3
B 1/1
C 3/2
D 1/2
E 2/1
A Pleiodontia
B Atelectodontia
C Aplazia dentara
D Oligodontia
E Agenezia dentara
A Chiuretaj
5
B Extractie dentara
C Chimioterapie
D Radioterapie
E Rezectie osoasa extinsa si reconstructia defectelor restante
A Recente
B Cu ciment iodoformat
C Cu ciment tip ZOE
D Cu glassionomeri
E Vechi
A 6-8 luni
B 18-24 luni
C 3 ani
D 4 ani
E 5 ani
A 45-50 min
B 90 min
C 100-110 min
D 120-130 min
E Peste 3 ore
A Actinomicotica
B Hiperuremica (gutoasa)
C Sifilitica
D Traumatica
E Reumatoida
A Marginatie leucocitara
B Microorganisme in canaliculele dentinare
C Prezenta vaselor sanguine dilatate
D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
E Ribozomi si lizozomi in numar crescut
A 70 grade
B 110 grade
C 90 grade
D 99-100 grade
E 45 grade
A Muschiul milohioidian
B Osul hioid
C Muschii genioglosi
D Muschii geniohioidieni
E Mucoasa bucala
A Vasoconstrictor
B Astringent
C Cauterizant
D Vasodilatator
E Bacteriostatic
A Tratamentul profilactic
B Inlocuirea restaurarilor existente
C Tratamentul abraziilor
D Restaurarea leziunilor incipiente
E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie
A Aspartat-aminotransferaza
B Proteinaze neutre
C Metaboliti toxici ca glucuronidaza
D Elastaze
E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide
A 2 mm
B 4 mm
C 5 mm
D 6 mm
E 8 mm
A Proceduri chirurgicale
B Igienizarea efectuata de medic
C Restaurari odontale
D Restaurari protetice
E Tratament ortodontic
A 2-3 g/ml
B 6 g/ml
C 10 g/ml
D 15 g/ml
E 8 g/ml
11
A Este un cianoacrilat
B Este un monomer metacrilic
C Este o molecula hibrid mare care seamana cu o rasina epoxidica
D Rezulta in urma reactiei dintre bis fenol A si glidico metaacrilat
E Este un lichid vascos, care trebuie diluat cu alti monomeri
pentru a capata fluiditatea necesara sigilarii
A Bonwill
B Boinyhard
C Ackers
D Kroll
E Soyer
12
A 1-5 mm
B 2,5-4,5 mm
C 0,5-1,5 mm
D 1-3 mm
E 2-4 mm
14
A Supraextensia marginilor
B DVO prea mica
C Imprefectiuni ale bazei protezei
D DVO prea mare
E Contact prematur
15
A Zona de stimulare
B Zona de iritatie
C Zona de incapsulare
D Zona exudativa
E Zona de necroza
A Marginea infraorbitara
B Muschiul ridicator al buzei superioare
C Tegument
D Muschiul ridicator al aripii nasului
E Osul maxilar
16
17
A Plaga sangereaza
B Pot aparea mai frecvent accidente de supradozare a
anestezicului
C Poate aparea osteomielita
D Medicatia interactioneaza cu anestezicele
E Poate aparea o gingivostomatita ulceronecrotica
18
A Dintii Turner
B Dintii Hutchinson
C Molarii Moser
D Dimensiunea redusa a radacinilor dentare
E Concrescenta
19
A Euriprosopia
B Buza superioara subtire, palida, tractionata la comisuri
C Pometi accentuati prin mentinerea in tensiune a buccinatorului
D Profil convex, retrognatic
E Buza inferioara groasa, fisurata, rasfranta
A Premolarizare
B Amputatie radiculara
C Operatie cu lambou si terapie de aditie
D Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata cu
tehnicile de aditie
E Chiuretaj subgingival
A Torusul mandibular
B Exostozele
C Zona de inchidere palatinala posterioara
20
D Creasta zigomatico-alveolara
E Gaura mentoniera
A Hipoglicemie
B Temperatura peste 38 de grade C
C Hipertensiune arteriala
D Temperatura sub 36 de grade C
E Tahipnee
21
A Incisivii maxilari
B Premolari mandibulari
C Molari maxilari
D Molari mandibulari
E Canini mandibulari
AI
B II a
C II b
D III
E IV b
A Sindromul Miculiez
B Sindromul Patau
C Displazia dento-faciala
D Sindromul Down
E Sindromul oro-digito-facial
23
A Aerofagie
B Cresterea secretiei salivare
C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a
mandibulei
D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
E Se reduce secretia salivara
24
A Trismus moderat
B Trismus marcat
C Devierea mentonului de partea sanatoasa
D Devierea mentonului de partea afectata
E Articulatie sensibila la palpare
A Reactii alergice
B Tulburari digestive prin ingestia voluntara sau accidentala
C Tumefactii parotidiene
D Tulburari renale
E Depunerea crescuta de tartru supragingival
A Homotropismul lingo-mandibular
B Deglutita
C Stimularea reflexului de ocluzie molara
D Memoria ocluzala Lejoyeaux
E Autoocluzorul Lende
88.
Captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale
rigide are urmatoarele contraindicatii:
A DVO supraevaluata
B Atrofia avansata a zonei de sprijin
C Proteze cu dinti degradati anatomic si cromatic
D DVO subevaluata
E Inflamatie parodontala avansata cu mobilitatea dintilor restanti
89.
Seile protezelor partiale acrilice, dupa Forna, au
urmatoarele caracteristici:
26
90.
Caracteristicile arcadei dento-alveolare in sindromul de
compresiune maxilara cu protruzie si spatiere sunt (dupa
Stanciu, Dorobat):
91.
Dupa Boboc, in compresiunea de maxilar cu prodentie si
ocluzie distalizata (clasa II Angle subdiviziunea 1) deglutitia
are urmatoarele particularitati:
92.
Coroana fizionomica acrilica are urmatoarele
dezavantaje:
93.
Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al
delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE (dupa
Boboc):
27
94.
Tulburarile masticatorii ca factori predispozanti pentru
producerea anomaliilor dento-maxilare, intervin prin mai
multe cai (dupa Boboc):
95.
Referitor la muschii vocali, urmatoarele afirmatii sunt
ADEVARATE (dupa Boboc):
96.
In disfunctia craniomandibulara dupa Murakami, citat
de Forna, rezonanta magnetica nucleara ca examen
complementar, este utilizata pentru:
97.
Cementoblastomul:
98.
Dupa Dumitriu, gingivita hiperplazica din leucemii
prezinta ca simptomatologie obiectiva urmatoarele:
29
99.
Urmatoarele afirmatii referitoare la rasinile de sigilare
care elibereaza fluor sunt ADEVARATE:
100.
Dupa Dumitriu, la nivelul zonelor ulcerate si necrozate
din gingivostomatita ulcero-necrotica se descriu urmatoarele
zone:
A Zona granulomatoasa
B Zona bacteriana
C Zona bogata in plasmocite
D Zona de necroza
E Zona de infiltratie spirochetala
102.
Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa
propriu-zisa, se face cu:
B Necroza pulpara
C Gangrena pulpara
D Pulpita acuta seroasa partiala
E Granulomul intern
103.
Linerii din eugenolatul de zinc (EOZ) prezinta
urmatoarele AVANTAJE:
A Adera de dentina
B Neiritant pulpar
C Efect sedativ pulpar
D pH in apropierea neutralitatii
E Stimuleaza polimerizarea rasinilor
104.
Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival
(epulis granulomatos) se face cu:
A Epulis fibros
B Papilomul mucoasei orale
C Fibromul mucoasei orale
D Epulis cu celule gigant
E Limfangiomul crestei alveolare
105.
Dupa Forna, medicina dentara neuromusculara are ca
mijloace specifice de evaluare a rapoartelor ocluzale:
31
106.
Care dintre urmatoarele particularitati privind
hibridizarea dentinei uscate sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si
Gafar):
107.
Cimenturile autopolimerizabile pe baza de hidroxid de
Calciu (Dycal) folosite in coafajul indirect au actiune certa
bactericida asupra urmatoarelor microorganisme:
A Eikenella corrodens
B Streptococul mutans
C Micromonas micro
D Lactobacillus casei
E Pseudomonas
108.
Biocalexul, in obturarea canalelor radiculare, prezinta
urmatoarele indicatii:
109.
In cazul protezelor scheletate, elementele care se opun
miscarii de infundare sunt:
A Pintenii ocluzali
32
110.
Care dintre urmatoarele semne radiologice se pot
intalni in parodontita marginala cronica superficiala:
A Halistereza axiala
B Resorbtia varfului septului alveolar
C Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar
D Demineralizare in aproape totalitatea septului alveolar si
parcelar la nivelul corticalei interne
E Crater septal interproximal
111.
In parodontita marginala cronica profunda lent
progresiva, in epiteliu apar urmatoarele modificari
histopatologice:
112.
Care dintre urmatoarele afirmatii privind lizozimul sunt
ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):
113.
114.
115.
Alegerea materialului de amprenta in protezarea fixa
trebuie sa tina seama de urmatoarele criterii:
A Toleranta la umiditate
B Timpul de pastrare a amprentei pana la realizarea modelului
C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
D Sa fie rigid
E Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte
dupa aceeasi amprenta
116.
In cadrul tratamentului medicamentos al nevralgiei de
trigemen valproatul de sodiu are ca efecte adverse:
A Greata
B Hirsutism
C Alopecie
D Hipertrofie gingivala
E Crestere in greutate
117.
In protezarea totala, la controlul amprentei preliminare
mandibulare, se apreciaza daca au fost inregistrate:
A. Tuberculul piriform
B. Incizura linguala
C. Santurile pterigomaxilare
D. Foveele palatine
E. Zona retromilohioidiana
118.
Osul alveolar sustinator prezinta urmatoarele
componente (dupa Dumitriu):
119.
Care dintre urmatoarele parodontite marginale intra in
clasificarea parodontitelor agresive:
C Parodontita juvenila
D Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva
E Parodontia distrofica
120.
Sinuzita maxilara de cauza dentara se poate complica cu
abcesul:
A Laterofaringian
B Maseterin
C Orbitei
D Genian
E Gropii zigomatice
121.
A Nu produc gingivite
B Nu modifica ghidajul anterior
C Preparare redusa a dintelui
D Pericol mai mic pentru pulpa
E Vizibilitatea jonctiunii dento-protetice
122.
Parodontita apicala acuta seroasa (difuza), ca si
complicatie a unei gangrene pulpare, pezinta urmatoarele
semne, CU EXCEPTIA:
36
123.
Frenu labial inferior anormal inserat poate fi
responsabil de:
A Hiperplazia gingivomucoasa
B Trauma locala
C Diasteme
D Afectare parodontala
E Tulburari de fonatie
124.
125.
Dupa Boboc, referitor la actiunea muschilor asupra
sistemului dentomaxilar prin intermediul insertiilor,
urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE:
126.
A Malformatii cardiace
B Micrognatie
C Cheilopalatoschizis
D Glosoptoza
E Sudarea vertebrelor cervicale
127.
Dupa Dimitriu, complexul rosu bacterian cu virulenta
accentuata este format din:
A Veillonella parvula
B Tannerella forsithensia
C Treponema denticola
D Porphyromonas gingivalis
E Eubacterium nodatum
128.
A Bucal
B Maseterin
C Infratemporal
D Pterigomandibular
E Canin
129.
La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o
coroana ceramica, obiectivul final consta in obtinerea unui
bont care:
130.
In timpul II, faringian, al deglutitiei, patrunderea
alimentelor in laringe este impiedicata prin:
132.
Dupa Luca, sunt DEZAVANTAJE ale cimenturilor
glassionomeri conventionale, cu reactie de priza chimica
autopolimerizabila, urmatoarele:
133.
Dupa Forna, radiografia digitala are urmatoarele
avantaje:
39
134.
Sunt caracteristici ale scheletului metalic al coroanelor
metalo-ceramice:
135.
Vindecarea secundara a unei fracturi de mandibula
apare in cazul:
136.
cu:
A Keratochistul
B Hematom posttraumatic pe creasta alveolara
C Hemangiom
D Fibrom osifiant
40
137.
Folosirea contractiei musculare ca sursa de energie
pentru aparatele ortodontice de tip functional (dupa Boboc)
se bazeaza pe urmatoarele principii:
138.
Dupa Gafar, Iliescu, urmatoarele afirmatii privind
granulomul chistic sunt ADEVARATE:
139.
A Predomina la maxilar
B Predomina la sexul masculin
41
140.
141.
Aparatul sina de imobilizare MAMLOCK prezinta (dupa
Dumitriu):
A Rezistenta
B Durabilitate scazuta
C Risc crescut de decimentare
D Aspect fizionomic
E Integrare biologica rapida
142.
Chiuretele Gracey mini cinci au urmatoarele
caracteristici, care le diferentiaza de chiuretele Gracey
standard:
42
143.
Cand deficitul de spatiu este mare in tratamentul
ectopiei dentare, se poate recurge la extractia unui dinte
permanent, pentru care se tine seama de urmatoarele reguli
(dupa E Ionescu):
144.
145.
Care dintre urmatoarele parodontite cronice NU intra in
categoria leziunilor osteitice periapicale cu imagine
radiologica circumscrisa:
43
146.
Dupa Luca, o sigilare efectuata corect cu rasini
compozite dureaza cativa ani si necesita controale periodice,
cand, prin inspectie si palpare cu sonda, sunt posibile mai
multe situatii care solicita o atitudine in consecinta:
147.
Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte
potential nocive in timpul desfasurarii paranormale a unor
functii fac parte (dupa Boboc):
A Sugerea degetului
B Masticatia unilaterala
C Dormitul cu capul in hiperextensie
D Fonatia cu interpozitii
E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn
44
148.
Tratamentul chirurgical in luxatia ATM anterioara
recidivanta cronica, dureroasa si frecventa consta in:
A Capsulorafie
B Capsuloplastie
C Meniscopexie
D Rezectie modelanta a tuberculului articular
E Rezectie modelanta a condilului articular
149.
Urmatoarele afirmatii referitoare la reincluzia dentara
sunt ADEVARATE (dupa E. Ionescu):
150.
Diagnosticul diferential al sindromului de compresiune
maxilara cu protruzie si spatiere (dupa Stanciu, Dorobat) se
realizeaza cu:
A Meziopozitia
B Diastema vera
C Sindromul de endalveolie cu ighesuire
D Macrodontia
E Spatieri consecutive migrarilor postextractionale
45
152.
Tulburarile de ritm ale functiei fonatorii includ (dupa
Boboc):
A Lambdacismul
B Sigmatismul
C Tumultus sermonis
D Bradilalia
E Balbaiala
153.
In contextul dezvoltarii ocluziei in perioada dentitiei
mixte (dupa Stanciu, Dorobat) se recunosc ca semne de
incongruenta dento-alveolara:
154.
Care dintre urmatoarele efecte ale androgenilor asupra
tesuturilor parodontale sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):
155.
Clasificarea lui Winter a incluziei molarilor de minte
inferiori:
156.
Care dintre urmatoarele afirmatii, ca principiu de
imobilizare a dintilor parodontotici, NU se refera la principiul
extinderii maxime (dupa Dumitriu):
157.
Care dintre urmatorii constituienti reprezinta
glicoproteine din corionul gingival (dupa Dumitriu):
A Fibronectina
B Acidul hialuronic
47
C Vitronectina
D Tenascina
E Trombina
158.
159.
In protezarea cu proteza partiala acrilica, conectorul
principal acrilic palatinal, dupa Forna, are urmatoarele
caracteristici:
160.
Litrotitia extracorporala in tratamentul litiazei
glandelor salivare mari este contraindicata in:
48
161.
A Deglutitie efectuata in IM
B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor
ocluzale
C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la
iregularitatile ocluzale
D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata
162.
In profilaxia sindromului de resorbtie si atrofie
alveolara, Forna sugereaza numeroase solutii, si anume:
163.
Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au
urmatoarele caracteristici:
164.
In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt incriminati
urmatorii factori (dupa E Ionescu):
49
165.
Intre tulburarile tridimensionale in arcada dentara si
ocluzie, determinate de pierderea prematura a dintilor
temporari (dupa Zarnea, citat de Stanciu, Dorobat) sunt:
166.
In determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul
total bimaxilar, pot fi folosite urmatoarele metode
antropometrice fara repere preextractionale:
A Profilometrul Sears
B Masca faciala Swenson
C Matoda Boianov
D Metoda Willis
E Metoda compasului de aur Appenrodt
167.
Respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului
dento-maxilar si fetei in general prin urmatoarele cauze
aerodinamice fizice, mecanice (dupa Boboc):
50
168.
169.
170.
In terapia edentatiei totale, ammprentele functionale
mucodinamice au fost descrise de:
A Schreinemakers
B Herbst
51
C Granger
D Page
E Slack
171.
Deglutita cu impingerea limbii arcadele in contact cel
putin in regiunile posterioare (dupa Boboc):
172.
Care dintre urmatoarele afirmatii, privind implicatille
clinice si practice asupra mucoasei de captusire a cavitatii
bucale, sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):
173.
Privitor la lamboul intrasulcular trapezoidal sunt
ADEVARATE afirmatiile:
174.
In sindromul de compresiune maxilara cu inghesuire
dentara, dezvoltarea bazelor scheletate poate avea
urmatoarele caracteristici (dupa Stanciu, Dorobat):
175.
Referitor la forma bazei mandibulei, Bjork (citat de
Stanciu, Dorobat) observa urmatoarele caracteristici
structurale pentru rotatia anterioara:
176.
In pericoronarita molarului III ainferior, ganglionii
implicati sunt:
A Submentonieri
B Submandibulari
C Genieni
D Parotidieni
E Pretragieni
53
177.
Principalele inconveniente ale determinarii relatiei
centrice la edentatul total, dupa Forna, deriva din:
178.
179.
Factorii de prognostic rezervat, legati de o adenopatie
cervicala metastatica, sunt:
C Flegmon amigdalian
D Abces de spatiu submandibular cu evolutie in recesus
E Abces de spatiu maseterin
181.
182.
Care dintre urmatoarele antiseptice denatureaza
proteinele microbiene (dupa Dumitriu):
A Permanganatul de potasiu
B Acidul citric
C Acidul salicilic
D Aminoalcoolii
E Bicarbonatul de sodiu
183.
Tumora odontogena scuamoasa se prezinta radiologic ca
o radiotransparenta:
A De dimensiuni mici
B De dimensiuni mari
C Triunghiulara intre fetele proximale ale radacinilor unor dinti
D De tip fagure de miere
E De tip baloane de sapun
184.
A Ulceratie
B Nodul
C Forma terebranta
D Forma schiroasa
E Forma vegetanta
185.
Starea de echilibru a ocluziei dentare in evolutie in
dentitiile mixta si permanenta, este dependenta de (dupa
Stanciu, Dorobat):
186.
Tratamentul diastemei vera (dupa E Ionescu) are
urmatoarele particularitati:
56
187.
Stabilitatea protezei totale are urmatoarele
caracteristici:
188.
Dupa Bucur, tratamentul hipertrofiei maseterine
benigne presupune:
A Radioterapie
B Deconditionarea obiceiului vicios prin echilibrare ocluzala
C Deconditionarea obiceiului vicios prin gutiere ocluzale
D Punerea musculaturii in repaus prin blocaj intermaxilar
E Tratament chirurgical de rezectie modelanta a muschiului
maseter
189.
Fixarea marginilor unei plagi taiate cu clipsuri sau capse
se prefera a fi facuta la nivelul:
A Scalpului
B Buzelor
C Plagilor copiilor
D Etajului mijlociu al fetei
E Regiunii cervicale
190.
Dupa Dumitriu, diagnosticul diferential in
gingivostomatita micotica se face cu:
57
191.
Prezenta spatiului de deriva Nance (dupa Stanciu,
Dorobat):
192.
In etiologia ocluziei deschise, se recunoaste influenta
urmatorilor factori (dupa Stanciu, Dorobat):
A Rahitism hipofosfatazic
B Rahitism vitamino-rezistent
C Deglutitia infantila de tip anterior
D Deglutitia palatala
E Exfolierea tardiva a dintilor din zona de sprijin temporara
193.
Injectarea intralezionala de triamcinolon sau
betametazona in tratamentul hemangioamelor are ca efecte
adverse:
A Hemoragii
B Hematoame
C Necroza
D Atrofia cutanata
58
194.
Dupa Forna, inlay-urile din aliaje metalice au
urmatoarele avantaje:
195.
Purificarea aerului la nivelul pasajului aerian
nazofaringian se realizeaza prin (dupa Boboc):
196.
Sistemul de crosete Roach, dupa Forna, are urmatoarele
caracteristici:
59
197.
Sigilantii care folosesc pentru activare raze ultraviolete,
au urmatoarele inconveniente (dupa Luca):
198.
Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate
patogene in producerea parodontitei juvenile:
A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
B Capnocytophaga sputigena
C Treponema pallidum
D Tannerella forsithensia
E Fusobacterium nucleatum
199.
Necroza de coagulare apare dupa utilizare unor
substante ca:
A Arsenicul
B Fenolul
C Antiformina
D Papaina
E Tricrezolformalina
200.
61