ajo ae aerueus jum anNs « Auge eOve RU ysaov ‘m8isop ‘zep) arepaid ap mynsavox 2] smpuod v ro]H0sajo1d v axeu0} ap 3 £9 ayere Bs a1e 1Zaaop aynus BsIx—a nu ‘njduioxa aq “IOTAa|a Heonpe eost}eeunquiy ef Isap YMgUyUOD v Mu IO] eaLeAIOzaL 9 JeNsUOUTOP v e110} ejodutt uns Lmsony a3saoy ‘ofafumMpers epnyp ut ‘ion aUeo} Paap nv-s aysadse ayso0e Pupjfau eazeeaur eziwundo e ap ajasues ep — ayredap tow eee 18 Jo|Hosajord mvaoword 16 yaneBard ‘tagop0s voye|e> arinosip uraund vaind wy “unson] aysaze yey es aint vaynd se-s Huized so1y> 2S HAgpD vine v ap EqeIBap ret a1s9 tagzirejoos |e yedioutad ynjou sep qeunutut y ay “TUE 1S duaye ay es 18 afouray ey 1043 E[EDO] Pay ned ne ares soumay y ze ‘sgnape-nuy “3}e)1[29 ap varepaid ap esnpe ead ais gleuoreonpa aringuyuod ejueyodwur teur vao v9 aysa (Suuier] IMISIA) axeousayue faja9 e 1S HzyD raysaov e PjUEyOduUHT gu B1E/OIS 1OJBWASIS 15 10/LIOPALIP ‘40|Losayoud aye ajeyuaw ajynyonuys eamoautay>3a ucru nu inseamni c& ar trebui si ne oprim din incercarea de 2 forma profesorii in sensul obtinerii acestui impact). Am folo- sit teste pentru a masura cunoasterea de suprafata si am utilizat notele pentru a da vina pe elevi; iar profesorii au invatat foarte bine acest joc, numai cd, oricat de inteligent ar practica jocul de-a testarea, invatarea tot nu are mare lucru de cagtigat. Am cheltuit miliarde pe cladiri, am restructurat curricula pentru a o alinia cu testele si viceversa si ne-am angajat in dezbateri minunate despre lucruri putin relevante pentru imbunatitirea procesului educativ. Ne place sa vorbim despre chestiuni care nu conteaza cu adeva- rat. Probabil ci cea mai mare rezistenta la s actual se reflecta in faptul ci am cerut mi imbunatiteascd acest sistem, iar acestia gi-au pus in aplicare crea- in sistemul nostru este profesorul si ci pana gi cel mai bun profesor are un efect ipra elevilor sai. Mesajul din aceasta carte este cd siste- mele, scolile si profesorii trebuie si dispund de dovezi de increde- re cu privire la efectele pe care le au asupra elevilor si si ia act de aceste efecte. Pornind de la aceste dovezi, acesti factori vor trebui si ia decizii cu privire la modalitatile de invatare-predare. Idea de baza este ca aceste dovezi se refer la invatarea elevului — in special la progresele inregistrate —, cu conditia ca obiectivele educationale gi criteriile de reusitd s% fie valoroase, sa fie sufi- cient de stimulative, sa aiba sens si si fie pricepute de catre elevi. Acest lucru poate fi ficut — cum este cazul, zilnic, in multe clase din intreaga lume. Rolul nostru este de a face aceasta invafare mai transparent gi de a face ca acest demers si devind o parte esentiala a predarii JOHN HATTIE ‘Acest capitol incepe cut partea de sus a sistemului si proble- la nivel de sistem; apoi se intreaba ii privesc pe liderii gcolari (pe direc- tori, de exemplu) si merge mai departe pentru a contura un model al schimbari care poate duce la un impact optimizat asu- fnvaitirii elevului. in cele din urmi, capitolul detaliaza acele pra invatarii elevului, s& devind parte integrant& din mentalitatea noas- tra prvitoare la predare-invdtare, pentru ch aceste moduri de a vedea lumea duc spre decizii optimizate pentru contextele speci fice in care lucram. Un model pentru sistemele scolare Una dintre cele mai relevante c&rti pentru mine este How to Change 5 000 Schools a lui Ben Levin (2008). Levin nu este doar ‘un cercetator de succes, dar a fost si coordonator ministerial in educatie pentru doua provincii din Canada. A pornit de la premi- sa c& in centrul imbundtatirii sco izarea activitati coti- diene de predare gia practicilor de invatare; la acestea se a‘ aug ideea c& scoala este cel mai adecvat for de evaluare — adic: i din gcoal trebuie si colaboreze pent a se asigura ci preday rea si practicile de invatare zilnice constituie principal pune le interes gi toti sunt responsabili pentru performantele acelei ‘ Acest hucru se leagi direct de argumentul din aceasta carte c& profesorii ¢iliderii scolari sunt in primul rand evaluatori. Se leag de afirmatia conform careia de cultura scoli depinde performanta susfinuta in educate. $i Elmore (2004) subliniaza aceasta tez3, anume c i scolari sunt responsabili pentru schimbarea cul- turii din scoala; aceasta nu se schimba prin ordine date de sus, ci fesorilor, cturile mentale ale Invsgara vib 305 ctorilorsistemelor scolaresurat ojouerss joann 2quosaoid ae sexuou amon «gage eoulEAU, 108 ‘impe 6 a9] aur aonuaynd afeuosiad unjyso]» fmaaja Hoy ap ejey ayeompu ueydayse ‘oieeunqur ayeyNZar vane e nayUad aperfuase onoed hou autisns waa] ‘HeHTge 1S (axjeanout) ejutoa ad ayede quo900 un no ~ azeztwndo ap ynurjsns i$ jue ‘uamya wreroad un nay ~ued imjnyiodns vazayso19 8 panrzod arepioge o-nuud tarjeanour varugiuy ‘ezrigieunquyr ap tigysedes vaxeprosuos nnuad 10} ap eoraundap “(ayya8exstp puezyeuruna) arejeaur-arepaid pug TUE o yzeazIA ad atays-aanoaiqo eaaie> ad vaiesua “too anut yexqypa (ezop un nayued vzeapayd [a ‘quityps up -ansjeyeunquar ef 2onpuoo ea atep ap waure8 no azeziqesuodsal ap wioysis un « feaxezorjaure yonpe 88 ‘o[asuy ays urd od ajeprepueys apiou I$ pjnouano enou ‘orleonpa ap mnyfod 18 pjueusaand ut pys azeo9jd ap trysund sop0ns ap aifarens o y ea auamuns ap eisyduns vareoyde ‘ours | ap vosealpypunquit 98 RS BIeoss 0 eurULD}p od FoRWa;nd apy ap gUBUTO « sdum ap yanos fen ~#9)U1 un-qUT autieygunquur o aonpe ajeod arequinys emSuIs oO yo indnsaid ps ezeauioHouny ny “oBs0ur nu aumu a0 107 aseoy wyexE 1g “vonIqnd Buleanpa ap woyouag gieod Ys E1908 up 190 tho) JeDUT jane ‘indnaf ajasiontp auyusp sopafefeap nasompax tnjoatu vy 18 1e9 ‘squeyioduar nravew ap e830] gure o-1U1 ye}e — ,20]LA9pa 10]9}0) -thzat e ganuyisns enrqeanp aurieygunquin” o umepar UiADy ! SULLY NHL _NUOWLA no 392 -uop ur nujut ‘nepaid puyy” :azepaid ap jpayrad yor mun ezeq ey gas aze> aumised eyseaoe youmzaz e ‘aSua}joy) vounistu UIP Neu -onse-vraway ‘aytTINy2/{ auNsUYD “epaid e ap eaumised 18 ajasao -ons ‘aqqioxe aySeugdury ay ps 1098 ap Jaaru vf “eo ays9 jueyroduTt {eur jo esut ‘earehpaut eplqrzia wooy S18 axe}eaut ap Hearumysodo {19J0 > amnise as ys ‘oxejpaut wt ezea|sox9 puyD nes eivaut nt Agia puro ajauausour eoynuep! e nuquad aoypads ynueyd are tide ur gund ys “,e1e098 ap jaatu ej so[A9p9 Jaluewuoysad” eanez -Howtuour najuad gpiqesuodsar pueosiad o yoseaumu ys ‘TO]LA2]0 exdnse rzgpaid re yeqoy [mya 16 pmDeduut aynosound y x0 areD Uy Mpout ef Jo}1Z9F0x [IqeIS suasuOD UN eBUAE gs ‘aPE}EAUT ay ES ezeaULM are arturprane ve 18 afajuayadutoo Py ‘arayp-ajajuysouns ef astaud no prose un v] pSunte ys amgan ayjoos ‘ANDa[09 pour uy" ynsosayord , vayeypiqesuodsas ut peo” nu WaaTa “THemumusos voreyU vy ap 1S HieNsuaarp easatasde 1S vaza}Seoundax ey ap puruiod “jfeao ad 1 rSiSus 19 ad ayadsou os gs aoe) Fe eT areigauy naqued zojLaafe mynsazayut eazaurfuoUE 2] outs uy doos un-nuy rugigauy eareunroysuen ef 18 sep “ere[O3S vjuewosiad e zeop nu — qjoos tnsadons e| gdropsed ‘Sanur vo ‘wosajoad ap indna8 area ut npous ef yx9j=1 9s ape UNquay -poedun misaoe emyeu 18 areojduure aurg a1e0} ‘eIepOIO% “pUED -souno ‘anseou ayjoo$ urp sojsaaje eadnse sofeur yoedwwy un vaxe & ap vareypedes #8 anseou apyidasuos anurp eimp8a] axdsap eqzoa aysq “WHOp af nr area ad apurequmyps aonpe umpues wm jnyay a1e> ‘uy npoutr azdsap vqxoa a¥s3 “(LL 'd) ,aquaysH@ elap apso ad eosem> -o]ut 9] ¥s ayruaws aquaureyrodutos 1S opeA fou LoUN varesnoUT ap Tewwawepuny pour us apurdap greamyno arequryps ap jnsavod” — ajuaisrxa s0jasapoad 18 10ppMINAS ‘iofaULOU ape HEISNIe Ud soeey angajament mai mare si o motivatie sporita din partea elevul J practici de predare eficientain toate s acolo zi de feedbackului oferit de elevi si personal pentru a imbundtati invatarea; iin timpuriu, cu intreruperi minime, pentru elevii care au nevoie de el; implicare eficienta in comunitatea mai large. in cadrul coli, trebuie s& colaborim pentru a crea 0 echip& nostru asupra inva{arii elevului si pentru a coopera area frecventa a lecfiilor, a obiectivelor timp ca s& lucrezi cot la cise va putea renunta laalte dezbateri, precum cele privind diversele chestiuni organi- zatorice (clase mai mici; diferite metode de omogenizare a clase- lor; gedinte de dezvoltare profesionala etc), fapt care ar face cu putint’ realocarea unor fonduri pentru o mai buna planificare sievaluare nivel de echipe profesorale. jan (2011), de asemenea, a scris despre alegerea yr potrivite pentru reformarea intregului sistem. Unul dintre mesajele majore este cd cele mai bune abordari sunt cele coal, astfel incat elevii s4 obtind rezultate masurabile mai bune. JOHN HATTIE pe care se fundamenteazit sconla. Ment jem este cea care genereazi in mod poate aduce reforma intregului motivatie individuald gi colectiva si abil Ela identificat patru vectori ,gresi lizarea rezultatelor testelor pentru a aprecia, a pedepsi sau a recompensa); accentul pe int gi pe solutiile de lea- dership; prezumptia c& tehnol respectiv strategiile dida ‘corecti” sunt: punerea in centru a conexiuni ea grupului pentru a realiza invatare-instruire-evaluare; uti aceasti culturé a invatarii-instrui noile inovatii didactice cu elemente de tehnologie (si nu invers); respectiv cor rei vectori. Acesti patru vectori reprezinta nucleul ideilor reiterat dar la acestia, mai adaugam un al cincilea vector: sistemul treb je sf ofere resurse pentru a ajuta gcolile si-si cunoasc’ impactul; acele scoli care au suficient impact isi vor putea cAstiga un anu- mit grad de autonomie. Unul dintre rolurile sistemului este de a impune sarcini spe- cifice in vederea scopurilor discutate anterior, dar si oferirea de resurse pentru a permite gcolilor sé-si cunoasc: mod eficient. Prin asta nu vrem s& spunem ca ar fi nevoie de gi mai multe teste: scolile sunt suprasaturate de teste si cifre care, indi- ferent de limba in care sunt tlmacite, duc la interpretari mai ‘curind sumative decat formative. Ce ne dorim, in schimb, sunt ‘mai multe interpretiri formative. Pachetul asTTle pe care Lam creat pentru scolile din Noua Zeelanda s-a bazat pe pri Avior vit» Structurle mentale ale profesoilo, crectosor ss‘oqvoszjaud ae ajauaw am3nas «ENG eaten Lut Fisuo9 ayayp-ejuauoduro> ‘1a01go ap BD ‘fesye ad asndxo sep quns giusjadwios nuyuad apaquy zep “eiuazaduros ap apumjaaru ad urjnd reur 18 saz8ord ad ypnur ew apeo tnquanse “raniqo aq ‘gusnau ards ump sav uy vjeoas aySase8az as apun 1S tnsavons gree uno asdsap ,,piog ap fesye“ un var ev najuad z0p[008 & 18 mjnwoysis earurliads axe eyeidasput aysa eau vounW UIP aured ozey “arefeaut ey autarid no zojayeqzap eayeyisaz9U ap ley enaods orjuaye o 18 (soptzosayoud eadnse seop nu 18) 10MAaI9 eidnse yeduit gqre ys areo areuti0y o nayuied puntos arentiqes -uodsas 0 ‘oquoa aurind yeur 8 areu0y gyfnue reuL ‘apeuorsayoad ueyoazap v axezrpsepueyS o JeUUIDSUY B MOM yd “FILODS ap Bop mrypaje v awLpUT vade Ne vo}sae gD dzaTISUOUIAP Bs 1 -ngauy gye0os uy gjeuorsayord areyoazap ap ayroumysut e19j0 39 te apun ojooe yued ‘oyedap row 1S siow e epuejaaz enon, cumoe sunfe Uwe a1eo uy nd9] ey oreo} Aye aings sopH}eULO;UT eanDadsiad Up ¢,jazenuquos ut wradey a>” ad yfnut yeu azax}\IIOUOD 3s Bs 1S stureieaut qe ajsoaSord nsaoord” epea ps (xoysjutied 18 sep) 40114 -9[2 18 1oFOsajoad “tzepod$ so[Lapyf ayfULad a] v najuad 18 aaqeur 10} ropeMo;u easejardsayut ef eInfe e nayuad asansaz oyu yeu 12930 e ap D ‘,aanoipard” tagyoudzoqur naquad nes axezriqes -todsar nquad aysa ay[nux reur 18 2onpoxquT e ap a4s9 nu vapT _ gauenuuYOD Ur PZeaULIN a” aadsap 2059p -ord 18 189]09 n> wjnosip 1ode eoseaurod ps uno np$ i$ arvigaut vudord eyardsoqut yod 11 axed ‘rue 6-1 ap vayeqoleuT “10[1A2I9 & a0 ays0 pnoeid reur vad varezI{AQ “Jo[JAaja esdnse 10 jryedurt aidsap woreqzap ey adionsed ps tuosajoad eynfe v najuad joo aymmur ut yezeqan 3803 e ‘ayedioutad apap! puruapiaa Hyerap ut ye8og aisa sep “(lunseur i areyardrayur nuquad jeuy jrysund vas -ope gurzaudai vaysaze yo nnuad) ayy woarel vere axeyioder ap LLUVH NHOL [naoqez9UD5 ‘Iojalesour vareazdzaqur ur urd urp Yrutfuuds ay ys 1S tumoe nepaid a0 no exmpa] pare Ps wysaD" BD eH|IpUoD n> — 10] fmpedunt ej azzazed no tmxpeqpas eunyes suosajoud go 2489 [nfesau (aye ap 090 Oz axsad sums Pre) epuEy—az, ENON, wl amnUtisns 4s0} ne ays Ap UO! UN aysad “InoaN NUE TeUIN “axeusd HS 2yeyzeutw apyjoos ul areur yuu asa vs wax}soj0} x04 ‘feuorido aysa [nwi}sig ‘apedap reur vse 18 10] auMPigeys 1S AYO} 10] apapund aadsap ‘aug reur jepaid ne ao ardsap ‘nu nes aurq yepaid ne-af vrorgo Haaja ardsap yerpaumt yoeqpagy utjqo tosayoud ‘areyajd wrod ednp ‘eo ayso jueyiodwyt Four [9D “HeqyfeD MwA AP 000 ZL aysad 129 utp wiydo [nyso} mnsysuod v nxuad apunses Q]-2 2p mn! ur gusaoou preru eaxewesSord azeo ednp ‘(no8are aye anus snjd Tzojemnaye> ad ‘uezo9 ad ‘ayavy ad] epoyaue ‘injnysay vay} -jnoyyp ‘aremorzano ajpansayqo “mnjrasay eauursuny ‘nydusexs 9p) naurered vias v nuquiad aymutur eaaygo ap axoaau ne Hosayord ‘nasou mymusumnsut e gjerinuy areyuazard 0 gdnq “armnsut ysvaoe nied enous apaaaid auanue 29 ap 18 129 ‘eapaud ys mzosajoud sndoad v-18 20 vaso ap yeTe PRea] as warENpeAa yD LNA -nisv au ps 3s0} & axysvou TuYyodes are afay>-ajaanoargo antp nun eo najuod eysvooe — apaysay a8ape mynd ne-1$ wosajo1d ep aresay ap rep “1w9}t no waydum ay ys ndaous wre “aysvodex aides e earexogeje edng “(qoL0z ‘me 19a) mnndury jn Buny e-ap tuaroye teu nw yuanap We Zep “LARISA PNOp 2pOd ezt[vax e naquiad tindnad-snoo} ap og ap ynuu feu gan ne-2u ‘yndasut wwe pue> ‘syeodes soysaoe rapyardrayuy eum ut ayeny ajsnsyur 450} ne are> 18 ajaqsvodes 29109 gzeayardiaqut sosajosd yep 14 any ure-au :tanpay gnop Uy ayeysa4 jso} nv aro areyaxdzayuy ap aueodes indasuos wie 1ody pedun ntidoad ej 10711791 yOR ay ‘eS mngauy ze aprjoos 1S nuosayosd yo usapax axes ad trgiaxdiaquT ay -asiaatp no yndaout wre ‘eoipe — ,asiaaut aoypepip wreparord” ore32 furnizarea de dovezi de calitate pentru a crea dezbaterile potri- vite; nu sistemele gcolare sunt cele ce rezolva dezbaterile. Cheia ste important si ne axim pe judecatile generale ale profesorilor facute cu privire la pro- gres. Cele doua intrebiiri-cheie sunt: care este calitatea dovezilor care sustin judecata profesorului gi care este c lor ulterioare privitoare la predare-invatare? Ret nu este indreptata citre date, catre raportarea de cifre, ci spre rationamentele profesionale si masurile luate de persoana-che- ie care poate fi influentata in ecuatia instruirii, anume profeso- rul. Comentarjul descurajant este c& unor scoli nu le plac aces- te dezbateri despre impactul lor — pentru c& este mai usor s& nu le sti. Dupa cum s-a observat, partea buna este ci profesorul stie, intr-un mod publ are e calitatea impactului personal (vezi Amabile & Kramer, 2011, iar sistemul din Noua Zeeland -autonomie castigata sau sustinut&”. Existé un sistem de pseudoinspectie (Biroul de Evaluare in invatémant — ERO), care presupune vizi- tarea de geo teme fiabi- Je de masurare a impactului lor (iar impactul e pozitiv), atunci scoala cdstiga un oarecare grad de autonomie — adicd, inspectia are loc o data la patru sau cinci ani; daca nu, inspectia este mult mai frecventa (chiar sila fiecare patra luni, iar ERO da indicatii pentru aceste scoli cum si-si imbunatafeasci modalitatea de cunoastere a propriului impact). La acest aspect ne-am referit in capitolele anterioare: acela de a avea cunostinte sigure despre JOHN HATTIE impactul asupra invatarii elevului prin evaluarea gi estimarea calitafii judecatilor profesionale ale profesorilor. Un model pentru liderii scolari Motivul principal pentru care profesorii raman in scoalé sau continua si predea este legat de sprijinul pe care fl primesc din partea liderilor gcolati pentru a putea avea un impact pozi- tiv. Gandifi-va la céteva motive pentru ca profesorul sa vrea si riméni la catedra: autonomia dascalului, leadershipul, relatiile siguranta. Factorul care la natura leadershipului (Boyd gi colab., 2011; Ladd, 2011). Este vorba despre motivarea profesorilor gi a elevilor de catre lider (director), cu privire la identificarea si formularea de asteptari i inainte dea Tua decizii care ti afecteaza, despre voltarea de structuri organizationale pentru Iua- a datelor despre invatarea wwatare este motivul cel mai rea constant impreuna cu profeso: elevilor. Managementul centrat pe puternic pentru a réméne in invafimant. ‘A permite profesorilor s4 se implice in evaluarea propriu- lui impact si apoi si utilizeze aceste informatii pentru a stimu- la predarea implic’ faptul ca liderii s& considere acest mod de a gandi si actiona ca fiind ia de baza prin care poti si formezi scoli cu un impact sporit este convingerea lide- lor in acest sens. E rilor scolari cu privire la roh moduri in care putem analiza cum géndesc sau lucreaza liderii linwaaree viii» Stucturile mentale ale profesoror, 38sie juossjoid ae aenvaw ajunion is» gn easeheAU qrgULIO} aye ayodse opoun vystxg “11098 up sop {Mpe eaxeULIOJ tutlids e ap aysa waejeaur soprepy] je [eWawepuNy [NJoY eanmaysur Heygunguit e nguad mmaaja ease}yaur asdsap apmjewoyut isojoy waynd um” 18 ,, cruony save ws wind” ‘, zaperfuasa ajajuajadwiod 18 ajaiunsouns ypuggop ne Haarg’ :[nua’ ap ueganjur p ’,,,epard bs wind” IS ,,gjepaad v-s eysvaoy” goep vareqanut yzvaziA nu exjuary “(aynpe 1$ aaze ayred ner axes vy azejeaun ap qnsov0xd ad njuasoe ound azeo) , upjeaut re apy” ap ea e| (asmnsysut ad are vad juaose un ound ares ewiSequrs) ,,jpeuorionasut waprl” ap vauntjou ey ap vasa994) UIP EynuT}qo vad aysa gIUeLOduTT exusip ‘vaysave a}e0} n> “g[eo9$ Ip 129 Yo ad eAKOU 404 11 guUT are9 Ut Jor ap fnuag 18 areBuTAUCD zeI ‘a[eau HINgEUOD zonpe jod euorjonsysur tapyy gave Bo aya |rjusUNBIy “(oz ‘uosingoy ‘1107 ‘aMe}T 29 UosUIqoy ‘Uosy!puag) aaneanpa 40] fajuanyur tuezmugdo varapaa ut a[usews anostp gs 18 njedurt poseouns 1-vs eosep ad amie t-s aze> asansor ypydxa pour uy aiajo ps 1S axeoywzundsaioo weydayée 18 aayoa1g0 iqeys v najuad rosayoad no azaxony gs FeztueSI0 |S mnBis nIpowt um ozaan vs azeo tanpamtp wapy] ap afoasu yyMu feu Ne MN sedi je ynzeos jaan un no apsfoss ‘quays UT yS9ATPUT AUN aieod mynjsedutt e asuiods ap jnsiouiap ut sojts0sayord vastu ~ids puezia indnyszapeay ‘sojaaza eadnse yeorpis eur edi np 9[q]09$ Uy “g[eods Up sop FOIeONpa LoMNy mpnyseduy vareN] ena ap gluasa ut Hednaoard ay ys amqayy (Injnyisuos re LuquIoUT ‘go}2aup “uosajord) yoos ump nap emnags yaLnod ‘Tx 19} ~saoe Je [eawepuny MyUDUINBIE PULIYUOD LUEWEISUOD aS90y Tmoedut yesv aze> apaqep eINDsIp 18 wIneD yod THOSay oid aze9 ut vjuemdis 1$ azaparout ap 10\ezundsez09 eur] MUN vaamsuos ad 18 preos ut mepaid jmpoeduny 18 vayeyfeo ad Hexe LLY NHL eur juns yfeuorionaysuy rHrapry “AUOD WIC] ~YO|LAd|e rOjaRealN Zax vaeHeo PUIULAFAp NU tefas aysaoe axed UY ajEt}xpUoD Ut “\40Say -oid 18 apy] axiuip eviejar ad exe reur juns yeuodeuo;suER apt] £9 aisa aquods aysaya 10ysa8 [nanoUr vo prysuO tO]MY (2’0) Atodns reur i yezrue8z0 reur nxpaur mun ruvingise jnze> uy tode 18 ([¢(0) axeynord azepaad ap ajaaroaigo ef tuwooTP Ye 1S asinsax ap tax{oajas waeidepe ye “(Zp/0) ta{notano 18 maepasd mm -pnyeao 18 ruayuopso0d ‘nayoyruryd pe “(zp‘0) sopAdarse 16 s0p—A -ppaigo tiqes nzeo ut ‘(Fs’0) mynyosejoud vare}eaut 18 ware) -joazep e| tedDnsed 8 magaoutosd prizes uz aoruxaind rer sof ne ape12953 "THO ap 3803 & [euorionsysuy Mjndyyszapeay mredwut a9 duiy uy ‘[1/0 ap 380} & s0[aaya aje azejoo$ sojajuewojsad ead -nse [puoreuojsuen myndiysiapeay impedurt ‘uopautp eye ZS pnys ap 7z ad yezeg ‘diyssapeal ap auto gnop s0720 e panesed -wioo ezjjeuee}auu 0 snpUED ne (g9QZ) aMoy 18 PAOF] ‘WOsLIGOY *pfeoos ut tapigaut emmyeu 1S vayenqes ardsap sojarep vaxejardsaqut ap tiednooaad yuns 1$ a10 vf Bistse “10] aya naquad ayeorpu ueydayse ne ‘aumrurur yums rorjonujsur apts -pqunysad go ginfise as ‘1008 tupieaut exdnse [eons uEp 10,3 soangny eaye qed 18 Deut ef edioned pouorionasur apr] « ‘axepaad ap |nsavoad azazrjear 15-es duug ne wiosajoid yo pungise as aio 190 jode 18 asvoyliquie an -ppaigo ezyear e 8 apsieynaus edap e nzjuad gunarduy exon} © ap tfoo8 vayeypedeo vyoazap azeo 1a9 ‘uNUTOD auTYSTUT © ap piey uaurefeSue 1S ar819Ua ap EMIVATU fou aNZd TOsay -o1d azaanour gs yod areo 19 yuns reuorjruuofsuvsy WAPI] _jeuorjonaysur” Jao 18, ,euorjewisoysueny” 89 uns apy adaouoo e ap UNpour ayezITHIN reUE aa “MeIODS me316 profesorilor si dezvoltarii lor profesionale despre care stim ci au impact asupra performantelor elevilor. Aceste aspecte includ mentoratul pe o perioada lungs, utilizarea echipelor de analizé a datelor, concentrarea pe felul-in care elevii invata materia si colaborarea profesorilor pentru a planifica si monitoriza lectiile bazandu-se pe datele relevante despre felul in care elevi in aceste lectii (vezi Bausmith & Barry, 201 Barrar si Fung (2007) au finalizat o sinteza a sistemelor eficiente de dezvoltare profesional gi au propus un proces format din cinci etape (vezi si Timperley, 2012) 1. De ce cunostinte si competente au nevoie elevii nostri? . De ce cunostin{e si competente avem nevoie noi, ca profesori? . Cum putem si ne aprofundam notiunile profesionale si s ne perfectionim competent Cum ii putem implica pe elevii nostri in experiente noi de invatare? Care a fost impactul activitatilor noastre schimbate? Argumentele din aceasta carte sunt pe aceeas' proces — exceptand faptul ci pem cu discutii si abia apoi Subiectul conversatiilor din cancelarii trebuie sa se indrep- spre o infelegere colectiva a efectului adulfilor asupra ele- ilor, mai degrab decat sa fie acaparate (aga cum se intampla atat de des) de ,prezenteism” si de discutii despre preferintele personale, Aceasti notiune a ,,prezenteis: , inventata de Jackson (1968), se referd la accentul pe nevoi te de la clasa, pe problemele gi satisfactiile de moment, in loc si JOHN HATTIE fim atenti la planificare si la impactul pe termen lung. Jackson a observat, asa cum a facut si Lortie (1975), modul in care pro- fesorii se bazeazi doar pe observatiile lor independente asupra elevilor, pentru a determina cat de bine au muncit, si cd exist putine discutii cu alfi dascali despre tehnici si concepte comu- ne (vezi Hargreaves, 2010). De unde important in crearea unei atmosfere de incredere si cole a permite dezbateri despre efectul asupra invata si asta in mod regulat. Este nevoie de niste ,lideri ai invatai influenti pentru a permite, incuraja si sustine discutiile asupra impactului. ‘Am fost martor la demararea acestei abordari in cadrul unui liceu: directorului i-au luat doi sau trei ani si conving’ profe- sorii c& atentia trebuie indreptata spte invatarea elevilor si spre mbunatatirea rezultatelor fiecdrui elev din scoala. Daca ar fi pus problema in termeni de responsabilitate, starea de spirit ar fi fost contraproductiva. A oferit insi un motor de raportare adap- tat scolii care si ajute profesorii sa tind evidenta efectelor asu- pra fiecirui elev, si le ofere resurse pentru a construi grafice cu traseele individuale ale tuturor elevilor din ultimii cinci ani, si creeze la inceputul anului obiective pentru sfarsitul anului (adaptate pentru fiecare elev), obiective bazate pe aceste trasee, si care sa economiseasca timpul necesar pentru ca profesorii si se intalneasca gi 4 pregateasca evaluari comune, apoi si moni- torizeze efectele lor individuale asupra elevilor. Acesta a dus la conversatii fructuoase $i scoala este renumita pentru c& a reusi si creascd nivelul de performant’ gcolara. ‘Am lucrat indeaproape cu 0 scoala primar’, din apropierea casei mele, in ultimii opt ani. Impactul acestor educatori este uuimitor gi in fiecare an vad cum mérimea efectului este de 1 sau Invatarea vz» Structurile mentale ale profesor, 3721028 ojauars se sojod ae ajeiuou 2jurapni « ug eavebeRU vountu ygny 38 40a 28 nsa00ns w] Ingysy4o9 2a jpunquis 10] wayenansy ‘viuouuofiod axvu 0 naquod ouvsorou S200 “j3uoan9 pnyood 594 vyeaw 2] 18 sopposep ynsaxRoad pqyzia pout ust-ayus yevoyipio0) wsapyr poep “e srppuoo ne (0g :T102) ouReIY 18 apLqeury “mmnyseqpa9y efong axeosrur ut und japse 1S eaneoytuutes ayerayoe yisease UL ou 12 30] nsax8ozd uz qosayord ‘wnouo “guilds sjuarya 13eI008 qepry ““ASaMpENs a ¥s ‘[njalodop guns gued sednoo s0p¥do9 varour ‘jaureaford varafinored e9 naony ysaae eapan vaynd 1 m “reaape-su] ~1OAa|? te\pauy exdnse anrzod yoedwt te es ‘na pan ‘guureasut ro Hosajord jnze> ut pAROYUIES ayEHLANIE ap vauntony “(areoyelemnssap nes ajeuTUgns ayuawituaad) ajau -1xo} 1$ (PayeHANDL Ano’ pour ut yorpardum axe9 nes urlluds a13j0 xs osagnor nu axes runs}>e) rojqryur pnppur aane8ou ajeiuan ju] “(erefemour 18 yoadsax ezeansuoulap ares — 121190 e] ap 30) 24 -uaa — apaquawuaaa) roy uargnu e 1S (ayejagoe ey ed—naed a x0]99 ae aaNerIUT ap equoa a — eayeyATe jaxp purlads o1> range) sojoyezqeye9 earaynd yeoreuras ne 1, [9 nguad anne IgiALOe [Rupes utp [nsauZo1d ays qUeyodw re [29 ‘nuon] ap apz run indury utp mynygosep apseidaosad 1$ vrjeanowt ‘oqoure emnurys yod axe apnuony ayeo} axjurp” po yeoxeuros ne (zz 1102) sourery 18 apiqeury -10] jroedun aidsap mewaosut aradea ps asazop 181 ze1yo W0sajo1d v> 2459 PUG vaIsa,, ‘qugpard prsedunt e[ azvopzajar meunojut 10ysaoe & — uMHUT 1S yond vaumnjoad 35 — vareumsa audsap 18 sop.saja 1omyry excise jrreduur ef 211A -uid no zaaop ap ajdyjnus asins eaae v aidsap equoa aysq “eu! SLLUWH NH teu uejdayée waar v ut zomyny vastutfiads rquad exesa0au vaye? -TerBojoo vf 18 10} pmyDeduat ‘x0] tnyor v] ua!Dya pou UE y>seap -uv8 as es pjeoos urp Mosajord Ho) oxe9 und wun ‘arequiTyDs © aidsap equoa aisq quater ap rund rosayoid osapue area ut Tmpour wraBajajur es ezeauoo yas ap yeo aySeoundar va Lae ‘qumyps ut 5, ese ad 8 wugoxa0ut 0-s rey ‘ne|” Indy ap aaneriiut no ru 1§ nou wruO de UN Nd Pru ‘nou wesSord un nd UTA NU ‘a1aonpoxjur ut yeuoruaW we wd egy ‘asejD a}[NUI ap Waz}xo uy sasons no pzeauorjouny a> yemnsgur v are 16 vlap yysIxa aze9 ajeyfepads ap nanyexayy ye nyprys un ad ayezeq yuns a|izeaop 18 apap] “Sumuws7 2]qis14 — eyuspadaid vao ut nes ay1e9 EISeADe Ut nou tutu pysTxo nu gO ynuTjar ap yuLyOduN aysq “Seay ep -unid ps 93309 wyseape urp ajolesau > Wasa yorp yiueyodw 2459 azequanyps nayuad jrqeogysn! jepour mun eaxeyoazaq asouns” 0-8 areo ad 10 eysnaz najuad arbeysnes gyu ap wanxa jE ne 8 weazayo af are ad sojasinsas aye tayjeyeunquit yruad ne “Eg -axuy snd ne-rur qaaya ‘faut 10[az1ZIA |RIpes UT INzZvA We-3] area ad yoo’ ayueuorsardunt reur afao anjurp eun ajsa ‘e[eo9s e apy re 1S euor}eurayUT FheyAUT aoMpe seMYD 1S yUDAD>x; pout uy pzeayizia o pnaysturut-urisd yeouy “nosound surg ap 183e 2359 Iyoos edu ,,zarenuUOD UI We8rew a9 a1dg” vareqoxjU! vy mynsundsez vareyned ur uouEULed yuns 18 IS1SuL 1a RuQUad 8489} azaroge[a es UND NUS ‘prepueys vareora aidsap dept o ne ‘qagnqeaa azayardsayut ys umd nyg “Wjuapnys reqey ne yeoap ar -enyeaa ardsap aynur reur nys 1 aNUTp My “Taaya jus aaya aurigo e nquad yeoqduur reur jao jndnuk wo aysa jerjuasy “pyeoos giseaoe uy ro) ap esndap areoyrutin eaunut ‘ejeoos eiseane up aaa mapsay [njuaurefeSue ‘erearpap 2souND “suv YIseAde Ut 420 [I areo ad QF'0< = p aysad ynur no a Tap A1Aafa Ho} NQUad Z atex20 Fullan (2012: 52) spune ceva foarte asemanitor: ,,Senzatia reali de a fi mai eficient ii indeamna pe profesori si repete acti- vitatea si si-si dezvolte acel comportament”. Un model pentru schimbare Liderii educajionali au nevoie de tehnici clare pentru pune- tea in aplicare a conceptiilor prezentate in aceasta carte. De multe ori, ne petrecem prea mult timp explicénd cum ar trebui si fie liderii, ce ar trebui s& facd, ce ar trebui si prefuiasca etc; in schimb, ar fi de dorit si ne petrecem mai mult timp gandin- du-ne cum sa creém eficient scoli in care liderii s& fie tespon- sabili gi s& incurajeze tofi profesor s& aiba un impact pozitiv asupra instruirii elevilor. Multe idei bune esueaz& din cauza ‘unui nivel scdzut de implementare, fidelitate sau dozaj. Michael Barber (2008) a dezvoltat un set eficient de metode prin care liderii sa ,livreze” (deliver) cu succes aceste obiective; din pica- te si-a numit teoria cu un cuvant nefericit: ,livrologie” (, delive- rology”) — adic&, stiinta producerii de rezultate. Degi au existat ctitici c& interese politice ar putea s& fie puse in joc prin aceasta metoda, tocmai metoda este cea care sta aici in centrul abor- darii, Urmatoarele tehnici se bazeaza pe principiile dezvolta- te de Barber si merité sa cititi mai mult despre ele (pentru c&, Dineinfeles, nu exist o cale unica prin care s& pui la lucru , livro- logia” — vezi Barber, Moffit & Kihn, 2011). Sunt patru etape, dupa cum urmeazé, la care ag adauga si 0 a cincea. JOHN HATTIE a. Dezvolté o baz’ pentru livrare 1. Definirea unei aspirafii. in acest caz, aspiratia este cunoasterea si aprecierea impactului pe care toti din coal il au asupra invatiriielevilor. Recomandarea este: ,,Asigura-te c tofi ele- vii se dezvolta la un prag de cel putin d = >0,40 in fiecare an fn aceasta scoali la nivel de invajare semnificativa”. Aceasta inseamna ca gcolile trebuie sa-si pund cateva intrebiri-che- ie: ,Ce ne dorim ca elevii nostri si invete? ,De ce e impor- tant’ invafarea?’s ,,Ce va doriti ca elevii vostri sa faci sau si produci?’; ,Cat de bine va doriti ca ei s& faca acele lucruri?*; Cum veti sti cat de bine au inteles copii?” (Gore, Griffiths & Ladwig, 2004). Cunoaste-fi impactul! 2. Revederen stiri actuale a livrdrit. in orice context educational, cunoasterea achizitiilor anterioare si a bagajului cu care vine elevul la ore (din cultura lui, motivatia lui si asteptarile sale) este esenfial pentru a merge mai departe si in spe- cial pentru stabilizea de {inte rezonabile si justificabile pen- tru imbunatitirea performanfei elevilor. Aceasta etapa ar putea implica o evaluare gi o revizuire a informafiilor actua- le (vizdnd calitatea acestora, cat de adecvate sunt misiunii, punctele forte si neajunsurile), dar sisi afli daca toti cei din scoala infeleg provocarea livrarii de servicii educationale gi daca exist o cultura pentru acest tip de furnizare. 3. Construirea unitatii de livrare, Aceasta etapa nu se referd la metode de responsabilizare si nici la imperative externe, ci Ja angajamentul inspre a acfiona pentru a realiza aspiratia, Unitatea nu este format neaparat din profesori sau lideri scolari, ci e un grup mic responsabil pentru asigurarea livra- ri de rezultate scolare. Intrebarile care se ridiea sunt: Cine mentale ale profecoiior, diectorilor sistem Snvatarea vba xeee Dmsns« ge casein foun ajiinjaaru av} nuyuad preijuass aise apiqeaysn! ar ~vowesoaoud aqutj ap vampqeig “aasvas 18 ayur) ap vaxipquis -% 10] mngmaeduut s0}:zaA0p eaqeIT| ~Iqeidaooe 18 eayeyyeD ‘emmaeu pea wiosajoud axe> ut mnqnpout vorequinyps aundnsasd nasny yay “OF )<= p IE NU ep ‘<= P ynurigo ne area yndan uNp pyoeid ajaoe auTUTTa as RS aTOAaU ay es eaind ae-5 18 mynsaoans aye aypeut reur tNSerd ap quo puvurl rarBayens waxenyeaa presanau ays ‘e920 ap ‘ex p UN | BSaun}fnUs a} eIep a8zauF [YO) ‘orjeopa ut :azUNU Hout}, ‘a[HSayens azanpeaa vs 18 aaypads emyno 18 aprurprynde “eay -eypedeo azaprjosuos vs ‘Hop tndoos a8une e ap aje> gunq eur ea eyruiad ps are arequinys ap eaapt aadope es “jvedumt Jsa0e RqIe vs BaseDIOP eS ETEOIS UEp TaD 103 vO auNdnsaid pur “loyor op tSayens 1oun eareurwmaajeq “pjeod’ ur ruejeaut ead “nse aReuTaysis 15 oHUAINE ‘TqeoyEUApT JaeduAL UN {1}qGo vs are und gpidea avesqepour oa1a nes wesford un tru ‘eo1Seur py] “nUHIOJ O PSX NYY ‘a1azeNS EYSwade eT aMatad nD euLOIUT e ap varuaur axe ragiat| rzapry aD duuy ut ‘reI008 myuapy [njor Pugs munud us ayso eiayens ‘puiojan ap Soywsis thruamussiag “1 azeyjnzai ap eaveuny nquad uejd un ey °> ropeogizaur exdnse joedurr jndosd yoseouns -ys aysa pupres 10] vurtad go 18 s0]:aa]9 omy exdnse [qyzta AN ~Y2od yoedury un eaae yod vo “ejgaur yod 11Aaqo t)o} > pueosou jay “HARqUITUPS te Fuse ap ayy! ur pea as efeoos uMp Hos yord ‘eqe8ap rew ‘neg {(,,arjeonpa ad jard und nu i$ ages ajuewnoyiad nv apeuoisajoad af1j00$ vy ap eau eur aysa nu ‘}neBaad azo eT UIA nu DEC” S,esvoe ap [NEPAL 21 9p 1 aperRs e| ap a8ien 9s MOL" ;,ajuewoysad ep 10A HES SULLWH NHOL HuaSqaqut ray no-vq” ‘nyduraxa ap) mvigaut eadnse waae [3s amqan area ad pmpeduar eqryur azo Hewenuaur BISNg 201 -e]ONUOD 1e9 ap 189 1 10d afsoy apaDY {AO[AdIo vaueiyaut uFjsns a9 ajaizoy yuns aze> epeoas utp 190 Hoy Sapaiuy auaysis usp 27 -uvnaqas sopsipnanon v 18 viuouuofiad usisns a9 sojekuof vea8aqaiuy * gatimansur wave ur earejgaut 20] axe wino (njay ap ereBaq BIE \daouoo o ap yze1syauad e[eor$ gaiLOpau s0jaluDasuoD 1 HOJPOEPUL 10|SADe LALE|AIOD 1110} -oj29qpur uns are -9ej quns ase geyur)-rOyeoIpuL juns axe> {(1H]e nyUad 8) Hutzed 1$ aajo “uejoos Lapy] ‘Uosayoid nayuad ayep aysa0" guns apiqypaxo 8 aunts ap qv> lajueuuopiad e eaysaéins rout ‘B99 epeaop ayso aze> ‘971904) HS aquszoud furuuiofiod vosonjoag aesny) 9p aie8a| ajigsonoud aBapotuy grejoos earequinyps nuyuad jexjuase 10)98y ‘yLlapaioUt wax -eyoazap naquad ppeyjuasa aysa eylyjeoD “Inqnsapons v azeSune ap eaqentiqeqord gosvars gs 104 area arejoos eyunutoD tq, -waut Ho} ad wzeq ayvod as 18 peurtoy dna un ay vs angan nu vyseany “sarysu0s 18 unqofs arafo ys 18 apoyfip ayuawuow ta nfyyrun rayoyayov sunliads 18 vjuanyfin pyvod ps “tapquasyos vaqoo ws apa]02 -ngsqo ous vavod ys 2409 axvquat.0 ap 11;v00 youn voatnysU0 ‘ayeynzai ap axezat| ap ynsaoid ap fu Suy as e nnuad asinsaz 1 dumm yuarsyns pare es 18 (10 [mB -anjuy uy eyeoo8 ejuanyur gyeod ys amgax yo nujuad) axejoos jaryresa| exeye uy ayIMyTSUOD ay BS ‘PHU ay Bs apfigNUN e9 ep -uewuooas Jaqieg “aayut} a8une 104 afauraysis aye0} vo BINS a8 are) vag aysa axe4Al] ap vayeIUN Iep “,eaUIN] ePOy” a}sa Insundsps “n$isaq ¢,tnynsazons [nyUeses” a}s9 aULD “gore — peo’ pyseaze ut 1ayESnar vareansise no jIqesuodsar a}s9 o ze324 325 faptului cd problema este real pentru profesori este impor- Sra tanta; astfel, aceasta va trebui sa fie reevaluata in functie de ‘iguranf’, n-am cerut abord everitatea si prioritatea ei, iar urgenfa acesteia va fi pusé in 5 cerut abordarea inversa. Obi s si pri i iar urgenta a P le scoala reprezinta de cele mei mule ny biectivele la nivel balanta cu furnizarea de rezultate educationale. prin urmare lasi multi elevi i Susfinerea gi construirea unei evolufii continue, Continuitatea este un produs al rutinei, al disponibilitatii de a rezolva pro- Pcatul celor ce se mulfumese cu feuprateascelor pentru atinge patter Decidefi bleme $i o dovada a succesului de-a lungul acestui traseu. an vedere on tt evalua eficacitatea aces ra hi laborati Este vorba de nevoia de a persista in activitatea didactica in I tederc este probabil 8 existe multe finte ds, va soe ciuda distragerilor, de a-i sprijni pe cel rezistenti la schim- loar la rezultatele testelor), este Hoes Tog, bare, de a evita conservatorismul $i, cel mai important, de a - asemenea valoriza succesul. necesar si conveniti iti asuy i seen conveniti asupra natu, cal 3. Planuri ri pentru asigurarea livré n rea livrérii, Planifi activitate in desfés eae sae desttsurare si necesité revizuire, ey ‘i ici leadershipul scolar se afl in paleo. d fe mai sus, litatii si acceptabilitatii e. Dezvolt’, identific’ si apreciaz’ reusita Este cea de-a cincea etapa, pe care am adaugat-o la cele patru 4. Impulsioneazs livrarea 1. Avand in vedere ce ne-am propus, toti elevii ar trebui sa obfina d = >0,40 la evaluarea anuala, dar exista multe posibilitati de a esuia: adesea, cei din scoala recunose cu ‘usurinf’ aceste egecuri si ar putea fi numeroase motive prin care si explice de ce nu au reusit. Problema este ci eu vad 1. Stabitirea de irea de rutine pentru a inc incuraja $i monitoriza performanta, Eforturile intrec i constienfi de rolul Tor th age Pte: tot trebuie a fie ce atiunile de unary atingerea obiectveor, si plant momenta potrivita prosresutal Merete in taportarea la exact contrariul in multe gcoli, Adesea, se folosesc tehnici ina- ae si 8-91 intdreasck tral eee decvate si inoportune pentru a masura gradul de reusit in 5 pare misiuinea lele folosi- atingerea acestor obiective. Presupunem tacit ci este ,nor- ers nblemelor in mod riguros g din timp. tte mal” si fii peste medie (de exemplu, toti elevii d = >0,40) si lecdrui elev este 0 ,,problema” ee 58 reugesti in atingerea acestor obiective provocatoare. Pe tot | parcursul anului, trebuie sx existe sisteme care sa identifice fiecare co " i" si daca paana il exist o problema major in fiecare anc na cel putin o proble: ene unde se afl fiecare elev, profesor, lider scolar in traseul stu Ma mare pe zi! Pe zi! Acceptarea citre atingerea obiectivelor si pentru a ne opri sa reflectam, JOHN HATTIE istemelorsolare ructurile mentale ale profesor, direc fnvitarea vil =are9$ soja ae \vosojod ao jexsous 2junapnvis« equ eeselenu aut eaapl ‘auapaoaid ajajoydes uy aimogy aprieuage ad ayezeq Pury eo ayeoyNUApL uns ajeWuOU EmNjONS nes HidaoUDD aysaoy + ease ardsap wrens nu pues nyduns weus eg” :ripaur co-snds ne ums esy “nidaouoo aysaoe eiodioouy #6 aurjsns e nuyuiod PARROYTUMES axequITUPs o ala muon ysad¥ ep “10] pAyDedUIT PULA ~ud arenjeaa ap ragqanut no edeaouy ys 2ysa jua!oys ap 729 wee ayes diay yjnur er au nu ‘e098 wapyy 18 wosajoad rijnus no enseou eounW uy (au1S0s ap jound wo nu) 09} 236000 nad azesajd op ypund 9 — oqpeptp mmyoedunt vaiayseouno ardsap jentaurepuny Infesau aresapisuos ut eny & naquad ‘aayergunquit nes ayeoy POU! yiod apeuosiad soy aprx0ay jay ad ur 1S ,, 1409)” aysaoe guNS UND luopaa ys 1 “wELSMUT Fes nes pleZow woul) a Ys AvOp nu Tes -a0au 3959 ‘oUt YyseaDe UT ayeyUAzerd afeuoronnsut o_DeId exd -nse ,su40ay” ajoun ardope ¢s nzosayoad efesnouy v nqUag ‘I0] 3010 ey ayed er ys ra naquad puureasut ao ey artatad no wosajoxd axdsap sor!Aa|9 apenejax eyuazard e und jndsouy v “taaya ap orur agumu un zeop ao1jdutt gs easape Sune ayeoqpu aptaeidoxse vo epea es Enpurogy ‘1optiosajord vanoadsiad vquiyps e ap es varearaut Ut “(c002) doysig ‘eaneuraye , e170" fe ayauaq 2940 ef astatad rnp ara8uauco ap azajnd ap yeompy jearu un ap 1S aqueyodusr 1ueq “WPS ap s10Aau YodUM 2359 eaYPoUT aj v NujUed zer ‘ofeUOsiad {109} ay89de UTAap arvo}"BUTAUOD TeUL JePe Nd “teyuaUMTadxa Tur Uu1aap waosajoud 329 n> ynuyjuoD save yua_Ya epard v nauad a1 -ezueSx0 ap 0] ajfoaau “yeany[no sojLO Dey & 6 rayyTUALy wjuaNysut ‘20} 9Jasep> Uy azaaw o ys 2sa10p axe ad ayeyRUNLIOD ap IndX P| auatid no apya8urauos y sv um> — savoad mysase ayajaoeysqo 18 HMorenp>ey audsap ,nr103y" 1S nv 1g “ayiqruodstp ajasansaz no 18 s19 -aid dun un-nur roy oy ps uno 18 yrurjuoo jtummure un repaid ps umn ‘Taafe Dyduur es 16 zouonue es wna ad pzeaxe as vaysane ‘0 aypnur reur 209 ap ‘amuysur ardsap 10] ,a[]120aY" ne 1HOSAyOrg BLLIYH NHOL quejgaut prpedurt 1$ epmang ‘eiBroua eyuIsuEN Bs [PRusop quns axed 16 azeoz9 ut apigyTuMrodo epea ys 1 eoIpaDUt posvarg1ut es ny avo wo}eoNpa ‘a1es0aoxd 1S Zopeep UL ayeoyduu guns are ‘10] jryseduur ey astatud no yaeqpady 199 avo auvosiod ‘aumnsut ut yqney tuadxa “tuequmyps re yuade ‘uoyenyead Way -uns 29 efutpain aadsap equoa aysa ‘eyeoo8 utp arzpap 1S auntise azeoay utisns a9 (widaouos) apequaur tmsnays ap 395 un axdsap eqioa aysq junrpueS areo ut pnpoUt e] PIAFAL aS aNSeOU afN|ODS UP onuaynd inpedut vo aysa ayieo wysvade amp sofeur jmyuaundry ayequaw Unqon4ys 1dO aqeHeUY no 18 suas nD axequuTYPs 6 pj arequiyss ap auusmuesow STU P| 9p voIaIAN PULLEDSUE RIDA ysaoy “a|tapzzqear 18 paypeduut ‘Injor daouo> tt wiuedionsed area ut [pour ays0 Lrequunyps aysade naqUad [eruasy “eleods utp Tue}eAL vadnse solew 1$ anyzod yedutt un eaae v ap eiutiop ap Pea] jeunsag “weunmzajapad ,ageunsap” s ape asaaoad aysary arsa ‘naysou [nze9 UE © ne nu gep ‘ajuaya juns HeqU -ngou s0jtaaya vadnse joedury un yexpaape no are aup vapaa v ap pour nunsuis eyurzardar rzanop ap ajdnynut ULI} JOUN vorISo[Oy ‘SHewAa}sIs oeduT mun afizaaop ‘suas ysaov ut soynfe ap y JOA nu TuRd aR ap vare}OA 18 91591 Py ajayeynzas ‘apayeysayy “e[eos ut tuEjeAut vasnjord 18 var uylads uy ayefefue yppurey i raya “uoyeaRpa ap azeyun und uB utid 1$ ynuquos earejgaut utsd yeztjear aise [vapl sary viouayxa ope} ad eura ep e ad yevap areuorioayiad ad vq -piBap teur ayezeq nym Jaun vareyjoazap | Inqis}UOD vaynd ae pysvaoy “wezyeutagoid vs 18 wenyeaa es ‘WEquITyas es oe328 este ca profesorii gi liderii scolari care dezvolt& aceste moduri de gandire vor avea un impact semnificativ' mai mare asupra invatarii la elevi. Conceptia 1: Profesorii/liderii cred c& sarcina lor fundamental este s8 evalueze efectele predarii lor asupra invatarii si progreselor inregistrate de elevi Feedbackul sau evaluarea formativa sunt printre cele mai eficiente interventii — in acest fel profesorul capt informatii legate de directia si destinatia activitatii sale, despre cum va ajunge acolo si cAtre ce trebuie si se indrepte mai departe. Factorul-cheie este ca profesorii s8 aib& nigte structuri mentale care si-i predispuna in a solicita un astfel de feedback despre influenta lor asupra elevilor, urmand si schimbe, s& intareas- cA sau si imbratiseze mai departe metodele lor de predare. O astfel de structura mentala — cea bazati pe cSutarea de dovezi pentru a rispunde la cele trei intrebari de feedback (,,Catre ce ma indrept?"; ,Cum voi ajunge acolo"; ,,Unde s8 mergem mai departe?") — este printre influentele cele mai puternice pe care le cunoastem asupra performangelor elevilor. Sa stii ce este adecvat nu inseamna intotdeauna si deci asupra unei metode de predare, asupra resurselor, secventelor lectillor gi asa mai departe, dupa care s& aplici aceste lucruri cat de bine pofi. Nu inseamné nici o prescriere a celor mai bune vsapte strategii care functioneaza” sau altceva de acest tip. in schimb, putem spune c& este adecvat si modifici ,din mers” procesul de instruire raportandu-te la diversii elevi aflati in etape diferite de asimilare gi infelegere, plecdnd de la feedbackul JOHN HATTIE primit de profesor cu privire la valoarea si amploarea di s ilor legate de predare. De aici $i importanta citutarii feedbacku- lui referitor la efectele noastre educationale atat intr-o manier’ sumativa, cat si intr-una formativa. Interactiunile intre ceea ce facem ca ediucatori gi ce fac elevii ca persoane aflate in procesul de instruire reprezint elemen- tul-cheie: accentul cade aici pe interactiune si pe a fi in ton cu natura gi impactul acestei interacfiuni. Aceasta inseamna sé eva- Iuam ce facem noi gi ce fac elevii si si vedem invatarea prin ochii elevilor; inseamna si evaluam efectul actiunilor noastre asupra activitatii elevilor sé efectul muncii elevilor asupra a cea ce trebuie si facem apoi. Toate acestea reprezinta esenta preda- ie si-si sporeasca competentele de evaluare a efectelor ae asupra elevilor. Doar atunci ei vor fi echipati cel mai bine pentru a decide ce s8 faci mai departe, aga incat si Sears ze imbunatatirea elevilor. Dupa o serie de lectii, daca impactul tipie nu este ridicat (adic’, cel pufin d=>0,40), atunci schimba- rea in metodele de predare va fi necesara. Sa oferi ,mai mult este probabil cea mai proastii solutie; este mult mai ies si fie implementate metode , diferite". Este o strategie de tipul _cdstigi — rimai asa, pierzi — te schimbi". - jntrebirile-cheie care definesc conceptia 1 sunt urmatoarele: © ,Cum sti c& aceasta functioneaz?” Cum pot compara asta cu cealaita? : © Care sunt meritul si valoarea acestei variabile asupra invajarii?” ctrile ment nwstarea vila 39 ale profesorilar,drectoilorssistemelorsolareP Yojvosayoid af afeivaus amnns RHaIA eaedgaN 29 199 ay Bs amgasi tosayord go neautisns aro 190 18 tatz -nqur ufjnd rw 18 wore Oey ay BS aMqax Hrosajord yO NeW -ayje area tad augur gyeunjapur asayeqzap 0 7eIsIXa Vy “taaja Pf 1ojiayan 18 ye9 ‘aysaanad 09 ao UL eye — pusMaL ap JO[ILIAIUD e 18 afeuoH}eanpa s0jAHD9"q0 qofapaiur ehueyiodwn ap aurq vaid eureas nep 161 qosajoxd yo 18 “ozeosn eu Heong ul euAyeUr tseduu es umd ef nU IS ‘axvOOA -oad vy wioyar as vazejyaut go ‘naga woo|g v ap nu 1S “efermout ap aise xosayord inum pnjos eo “xy nes [Iqenutt Baad eVepOPNU aIS9 nu go 18 zeinuans 1S yeoytpoUr y ayeod zepoos [UAUTepUEs vo par azeo tosayord azdsap eqioa aysq ‘tleonpa e pjerow vayey![euy ezenunqns ‘sajalurauig “eise 1S — eReaya}uy vs 18 ans es “ay vs 19 > 10U WHHOp att a9 waad B UANDE JUS aD Pf AP Aaa aonpUOD e ap Injoy “‘AElAnDANSUCD nes HO}eITOAzap “HOTe}TDey e9 reOp eqWRYPS 1e HuDse vo pva as Bs aINqan THOS>FOII _caanzeos ueidayse 1e vs 18 ayayana Fes wad ‘goIpe — are, -PyEp aTENIDaRaVUT HewTIge no doo audsap Hsaquon ys EAT” & wisedap y ayeod yseoe ap sojaiuanyur [e nes a[epos rasep indeorpuepy” « ydoo ad eura ep nN” & _veaae}pauy rerungury 8 nayuad ayuapya auusfuedaur juns «qiosayoid 89 so[tAaja» vareyfoazap I$ p|Sa1oyne eNDeIG” « vapjgaut vosijeeunqui nay -uad aquarya Heyumzodo yuns jnyveqpasy I$ varvora “OQUD” « ,varejgaur ezpuapye & nayuad yeu -eieaut utp W32jo9 anutp eauneizesaqUT Hoazap es [HN asa" genyea HenTIqe no rAepe zawO; ¥s yueyOduIT aISg” « mdoo tio3 nu -uad axejgauy ap atdyqnur nBareys repaid gs yueyodumr aysg’ aLLUWH NHO jratonaua pueo jnuiliads exean 1j-ps aaya tzafernouy ys yueyodun sy” 6 ,raxepayd ap so] nyound n> uu ueydanse re ys yueysodunt 9383” rareleauy yrodes ur waa toy eT a ap unyys audsap preportu “W8arens ardsap eqioa asa” « _rHlernuiys 8 Heooaosd y jod naa WoL’ : ‘ajarvoyguuan quns ayefemout amgon axes aantzod a[tio8itauo> anurp afaup “Inna -osayoud voyeyequow ap suxj arour rout yao jryseduut wo imide go -1pur equaZap teur p ‘mmrrosajord voyeyTiqesuodsar reaape-nuy yuns apEnsege nes ajasaoons avo} yO Nes HaB}RAUL e}eNd9 UL Heordur y se nu Taaza go aurjsns nu arjewye eysvaoy equityps te fuade wiaquns ton “yndBj Ne-u Nes 3NdBj Ne "YOJeUOp1009 Nes. pasep e9 ‘19 a2 e899 ud onpest as JojIna|a eareienul UL ndaéa 1S nsazans e9 pad ILuapl| /1uosajoig :2 erida2u0) ,guosajoad umpaid sauBord vy aurauid no atidaouoo weaaae asasyreduyy” « _2(anqnypayo wurtzeur vzeq ad “our wBajoo ad 18 ouput ad “eBurattoo au es a1e9) aanrzod aypayo vp ze 1S ayequauajduut y ae pnoesd aysave go anzeA ure apuy” & _zaureaoad aye 3e2ap lung eur 289 non] save g> pee axed epeAop 2359 apU” « {988A 18 ApO}AU 101 -saov warez1]Hn Ur yejasuy wre-U yD aBULAUOD Je-UI IZaAOP a>" « _gINPNDIFO CAUMLILUL aySA AME” « ore332 ee din clas& (Taber, 2010). Solutia este clara, ar Pate Ta ecare cfva ani, edescoperim aceasté ilemi (soe Mayer, 2004 2008), Aieri, Brooks, Aldcch $i Tenenbaum ara ae te jat © metaanaliza cu privire la aceasta chestiu- cae ‘utat despre valoarea invatarii indirecte prin des- sersite respect despre valoare celei direct. Din cole 580 de et hi Fes 108 studii, efectul mediu a fost de 0,38 in eee c irii directe, mai bun decat in cazul invatirii indi- a ape i au comparat metode de predare mai specifice, once tinand urmatoarele valori: solicitarea elevilor ee ey ; aie ete. (d = 0,30); stimularea elevilor 3 explice procesul de invaare sau materialul vizat (d= 0,36) WPS lai" sau feedback regulat (d= 0,50). Autorii au conchis a as spre elevii in incercarea de a realiza anumite a mn ‘ve si/sau activitati, si care le cer elevilor sat explice proy file eh cromtafirpmcernp cte eeh ee 1 ete dea fi redirectionati(...); activitafile de descope- oe ca aceast carte spriind cu sigurantsabordarea direc: dares ule on stint nu este cut destul de categorie, ga" ¢ spun fard menajamente: profesrii sunt agenfi ai schim- | ei trebuie sa fie initiatorii activitatilor gi ei trebuie od fie JOHN MATTIE responsabili de stimularea invatarii. Exist multi alti responsa- bili in procesul educational (elevul, parintii si asa mai departe), dar profesorul este angajat pentru a fi agentul schimbarii. Asa cum am observat in Visible Learning, aceasta impune o obligatie ‘morala pentru predare, mai ales cu privire la ce este predat $i a cunoasterea efectelor profesorului asupra a cea ce a fost pre- dat, De asemenea, obligatia ii vizeaza pe toti cei implicati, care trebuie si evalueze aceasta expertiz — in cancelarii, acasa, in comunitate si in cadrul profesiei. Conceptia 3: Profesorii/liderii vor s8 vorbeascé mai mult despre invatare decat despre predare Eu, unul, aproape ca am ajuns in punctul in care mi-am cam pierdut interesul pentru dezbaterile despre predare — nu pen- tru cA nu este important, ci pentru ci de multe ori impiedica discutiile mai importante despre invatare. Prea multe sedinte de dezvoltare profesionala abordeaza bunele practici, noile metode de predare sau instrumentele de evaluare, iar aceste discufii nu au niciun efect asupra lectiilor noastre prezente — si pare c& ne place si abordam aceste subiecte confortabile si neamenintitoare. Unde sunt dezbaterile despre cum invatim, despre dovezile cu privire la invatarea elevilor prin multiple cai, despre cum si invatam diferit? Puteti s8 derumiti trei teo- rii concurente asupra inva{arii? Pentru a avea aceste dezba- teri colegiale despre invitare gi despre impactul nostru asupra nvatarii, este nevoie de lideri scolari care s& susfina profeso- rii in a deveni, ei ingisi, invaticei si evaluatori. Profesorii tre- uie si fie experti in invatarea adaptativa, si cunoascé mul- tiple cai de a preda si invata, s& fie capabili si antreneze si sa Avtfareavzibil = Structule mentale ale profescllr, director 3 sisistemelorscolare