9-Bucuresti in Perspectiva

V urm un minunat 2016!
anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
n ncheiere: o paralel
evoluia arhitecturii pe teritoriul Romniei
pentru exemplificare: Bucureti

pentru exemplificare: Bucureti
suprafata: 228 kmp

arie construita: 70%
1996: 2 300 000 locuitori
Bucureti
relaia cu istoria?
observatorul urban
puin istorie local

1459- prima atestare documentara
1831 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii
1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti
1866 - devine capitala Regatului Romniei
1877 - Independenta
1916-1918 - primul razboi mondial
1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare
1940-1945 - al 2-lea razboi mondial
1944 - Romania trece de partea Rusilor
1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de influenta sovietica
1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti
1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej
1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu
1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea cultului personalitatii
1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic
1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului
1989 - Revolutia
Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?
BUCURESTIUL IN DISCUIE:
prin prisma istoriei arhitecturii europene
in relatie cu istoria / constituirea lui particulara
de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII
Bucuresti
Europa
TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
Traditia clasica: proiectarea cu

ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica
Sec. 19
Despartirea blinda de traditia

clasica
Sec. 20
Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
Traditia post-bizantina / balcanica

- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri
ORASUL
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control
Primele preluari din traditia clasica (odata

cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.
Importul eclectismului EBA (de factura

franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1991 Societatea Arhitectilor Romani
-1992 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.
BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
RM 1
Bucureti
Europa
TIMPUL
EUROPEI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
Primele experimentari substantiale,

mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural
anii 1930
ARHITECTURA
ORASUL
RM 1
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist
1945
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- revenirea la principiile orasului
Preluarea limbajului modernist, mai ales

la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice
1974-5
1989
Reconstructia incepe cu o noua speranta

modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.
Se mentine regula orasului traditional,

intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare
Realismul-socialist e pus in discutie

Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.
Preluarea ideilor orasului functionalist

(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE
1.
TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
Sec. 19
Bucuretiul balcanic
ORASULUI OCCIDENTAL
Traditia clasica: proiectarea cu

ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

clasica
Marile operatii urbane de
modernizarea
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL

- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
si estetica lui.
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

importuri stilistice diverse si
concomitente.
Bucureti: Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.
Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile
contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.
1. Bucuretiul balcanic
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.
Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.
Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile
contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.
Place Vendome, Paris, 1702
Bucurestiul la 1850
1750
1850
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice
Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

Cu exceptia unei zone unde se aduna toti
negustorii si care este construita dupa
modelul german,
restul orasului are aspectul unui sat.
(din memoriile unui calator strain din sec al
XVIII-lea)
Singura interventie majora:

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei
Constantin Brancoveanu (1688-1714)
Devine prima axa N-S a orasului,
de-a lungul careia se vor alinia
echipamentele urbane ale orasului modern
Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

Constantin Brancoveanu (1688-1714)
pe la 1900
1862
pe la 1900

- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;

- locuinte joase cu caracter rural,
pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta
fata de domeniul public al orasului;
Planuri cadastrale detaliate exist pentru Bucureti numai mult mai trziu Planul Borroczyn, 1847
Sfrit de sec.18, nceput de sec. 19
Primele preluri din tradiia clasic (odat cu cultura
renascentist i luminist): importuri stilistice diverse i
concomitente; la nceput la nivelul faadelor.
Sfrit de sec.18, nceput de sec. 19

Primele preluri din tradiia clasic (odat cu cultura
renascentist i luminist): importuri stilistice diverse i
concomitente; la nceput la nivelul faadelor.
1661: Pe o
portiune a ulitei
Trgului de
Afara (azi Calea
Mosilor), se
face prima
ncercare de
Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3.000ha, 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)
Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.
Este cel mai mare oras din
sud-estul european
Atena are in 1836 14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in
1838.
Foarte putin dens: in 1859
12.2000 de locuitori
o istorie specifica,
relativ independenta de dezvoltarea
arhitectural-urbanistica a occidentului
european
n Europa
Europa Regina 1548

Europa, 1810
Copper engraving, hand colored in outline.

Interesting map of Europe probably published by T.
Mollo in Vienna. Political borders are shown in
outline color, many engraved place names, rivers,
mountains, etc.
http://www.bergbook.com/htdocs
2. Bucuretiul european
privirea se ndreapt spre apus
1848, Romania accede la marea istorie european i ncepe sa blbiie limbajul comun al modernitii
naionale. Popoarele se revendic ca naiuni i naiunile reclam recunoaterea unei suveraniti
ncarnat n Stat. Ordinea tradiional, restabilit n 1815 i care pretinde s striveasc bulversrile
produse de rzboaiele napoleoniene, motenitoare ale Revoluiei franceze, este refuzat.. () Ce vor
face romnii?
i construiesc n grab un fel de paaport pentru dreptul de a cpta o recunoatere internaional: ei
au o limb pe care au nvaat s o studieze de prin secolele XVI-XVII, i pe care, de la inceputul
secolului al XIX-lea, se cznesc s o mpneze cu neologisme latine pentru a-i da vocabularul
modernitii, o limb scris n alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate roman i una mai
veche, dacic; ei au o reprezentare teritorial explodat n trei principate, Moldova, Valahia i
Transilvania, pe care i le mpart imperiile austriac i turc.
Ei au astfel dreptul pe care li-l confer istoria i descoper - la fel ca toate elitele patriotice din
Europa luminat - dreptul popoarelor de a dispune de ele nsele..
Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE
Boutonnire [fr.] - butonier, adic

chiotoare, bort fcut n hain, n care
se vr bumbulu, se mbumbuneaz.
1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn
TIMPUL
EUROPEI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
1
Sec. 19
Sec. 20

clasica
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

importuri stilistice diverse si concomitente

- arhitecti straini
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
public
RM 1
RM 2
anii 1930

stilistice

construit.
1945
program politic i ideologic

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde
se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic; societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul
otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)
CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN

RESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC
PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.
Principalele dimensiuni:
- respingerea mostenirii orientale / balcanice si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare /
sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia
construita.
Pare o negare a istoriei proprii n favoarea celei

occidentale; n realitate e o negociere cu ambele
pe fondul modernizrii oraului european
n oraul nostru totul trebuie luat de la capt!

Occidentalizarea/modernizarea modului de viata / locuire;
Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;
Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa
devina o capitala europeana.
Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)
Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi
sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana], intrind in salon [vad] cam
zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare
linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa
fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa
stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu lea trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. . (pictorul ungur Barabs
Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)
modernizarea modului de viata si a cadrului lui
modernizarea orasului

1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le
maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori
1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an
1831
1895
1929
modernizarea orasului: tesutul major
Amenajarea cheiurilor Dambovitei;
Taierea de noi bulevarde;
Construirea echipamentor publice
ale statului modern;
Constructia de parcuri si gradini
publice;
Importul de noi tipuri de locuinte
dezvoltate pe inaltime;
Controlul spatiului public si al

edificarii prin reglementari
moderne.
noile cheiuri ale Dambovitei
noile bulevarde
grdini publice i parcuri
Gradinile Cismigiu A. Meyer
Gradinile Kisseleff
institutiile moderne ale noului stat
modernizarea oraului: esutul minor
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:

1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru
modernizarea expresiei arhitecturale
Importurile stilistice continua:

a doua jumatate a sec. XIX importul eclectismului EBA (de factura franceza)
care devine stilul oficial
- arhitecti straini
- arhitecti romani diplomati la EBA
Sfirsitul sec. XIX cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa
inlocuiasca eclectismul de factura clasica.

limbajul eclectic
alte importuri / neo-uri

importul unei deliberari: stilul national
stilul national
Importurile stilistice continua:

Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.
Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism /
occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.
limbajul modernist

noua imagine a strazii
reglementarea orasului
Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada

interbelica.
Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).
1921- Primul Plan urbanistic general
1927- Societatea Urbanistilor Romani
1935- Planul de sistematizare
reglementarea orasului
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE : clasele de constructii
Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai
stralucitoare, cea mai vie, cea mai eleganta, cea mai occidentala din Balcani,
desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras european;
Sofia nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si
inca de mult timp. Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste
Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori agreabil de a se
gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie
este corecta. (Georges Oudard, 1935)
PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in
curs de desfasurare
TIMPUL
EUROPEI
Sec. 19
Sec. 20
RM 1
ORASULUI OCCIDENTAL

clasica
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
ARHITECTURA
ORASUL

importuri stilistice diverse si concomitente
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
public
MM

RM 2
TIMPUL
LOCAL
relaia cu istoria

- arhitecti straini
anii 1930

stilistice

construit.
1945
relaia cu istoria
In oraul nostru totul

trebuie fcut de la capt
relaia cu istoria: negocierea cu istoria

O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:
ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA
si
EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL
CONDUSA CU PRAGMATISM CUMPANIT
PENTRU RECUPERAREA DECALAJULUI
n ce msur a reusit Bucuretiul s se sincronizeze rmne de discutat,

dar din aceasta negociere s-a nscut i farmecul oraului.
3. Bucuretiul sovietizat
RM 2
MM
1945
3
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
teoretic;
- critica orasului functionalist
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
TIMPUL
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL
1974-5
4
1989

conservatoare.

minimal
rationalitatii.

stil national
- indesirile
Dimbovitei
5
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
lumina vine de la rsrit
sperana modernist a reconstruciei
Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea

interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.
Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic
- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.
- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.
- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.
sperana modernist a reconstruciei
arhitectura sub dicteu politic
1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie
1952: Nationalizarea profesiunii
Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:
HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN
DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR
HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE
SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI
- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru
arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)
- Institutul de arhitectura Ion Mincu
- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura
- Arhitectura sub dicteu politic
Arhitectura, nvmntul, profesiunea

sunt incluse n sistem i intr sub controlul politic.
arhitectura stalinist:
realismul-socialist
arhitectura stalinist: realismul-socialist
critica realismului-socialist, noul modernism
1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov
1954 - discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realismsocialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate)
O SCHIMBARE PRUDENTA
noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor
noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:
Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de
eficienta economica.
Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica
Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.
Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte
MODERNISMUL DIRIJAT
Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial, dar
tot ca forma nationala a continutului socialist.
Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.
modernismul dirijat
piee i completri de fronturi ale marilor artere
Piata Palatului 1958-60

Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei
modernismul dirijat
piee i completri de fronturi ale marilor artere

Continuarea axei N-S
Ansamblul Circului si
soseaua Stefan cel Mare
modernismul dirijat
creterea oraului prin construcia marilor ansambluri
creterea oraului prin construcia marilor ansambluri
Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori

relaia cu istoria: negarea istoriei
O NEGATIE PARADOXALA :
retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste
orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare
NOUL este continutul socialist in forme nationale, deci si un recurs
la istorie. (istoria locala, mai veche sau mai noua )
FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR
SINCRONIZAREA CU OCCIDENTUL:
ANII 45-50: o scurta perioada de sincronizare cu dezvoltarea arhitecturii occidentale
ANII 50: desincronizare prin realismul-socialist
ANII 60-INCEPUT DE 70: sincronizare si un inceput de desincronizare,
(pentru ca nu poate aparea o critica bazata pe realitate)
4. Bucuretiul ceauist
TIMPUL
EUROPEI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
RM 2
MM
1945
conservatoare.
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
teoretic;
traditional.
1974-5
4
1989

minimal
rationalitatii.

stil national
- indesirile
Dimbovitei
re-stalinizarea arhitecturii
1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia
1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala
1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)
o nou arhitectur naional
modernizarea prin demolare

mutilarea teatrului national

ascunderea trecutului
distrugerea trecutului
modernizarea prin demolare

noul centru civic

485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente
Casa Poporului
cortine de blocuri si cartiere

de blocuri indesite
dominarea naturii
artificializarea Dmboviei
TIMPUL
EUROPEI
ORASULUI OCCIDENTAL
RM 2
MM
TIMPUL
LOCAL
1945
conservatoare.
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
teoretic;
traditional.
ARHITECTURA
1974-5
4
1989
ORASUL

minimal
rationalitatii.

stil national
- indesirile
Dimbovitei
relaia cu istoria: distrugerea istoriei
O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :
O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:
fondul vechi este demolat
arhitectura moderna este respinsa
natura este anihilata
MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.
POZITIA FATA DE ARHITECTURA LUMII

In total si real defazaj cu modurile de abordare ale orasului, arhitecturii si
patrimoniului din occident.
Un handicap greu recuperabil pentru arhitectura romaneasca si pentru oras.
1989
5. Bucuretiul tranziiei
relaia cu istoria: motenirea
o motenire problematic
relaia cu istoria: motenirea

Vizitatorul de astazi se simte stnjenit reflectnd asupra tcerii subterane, apoi ncremenite, a
tuturor omuletilor noi ai ceausismului ce au trudit acolo si apoi s-au pierdut n decor. n fata
Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde ncepe fostul bulevard al Victoriei
Socialismului, pe trecator l cuprinde ameteala. Cu toate acestea, copacii au crescut si continua
sa creasca, fintinile mproasca cu firisoare de apa, magazinele sunt deschise, apar ctiva clienti.
Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor nsisi cu privire la orasul
lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii lui Ceausescu, cnd
au slavit acesta realizare , au vorbit despre cifre si nu au spus nimic despre anonimii
constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena ntr-un cortegiu tacut
DURANDIN, Catherine, Bucuresti. Amintiri, plimbari, Paralela 45, 2003
relaia cu istoria i cu viitorul
1991
Bucuretiul posed nc potenialul unei 'renateri',
tradiiile sale nefiind totui distruse sau depite. Ele
par mai degrab ngheate, att n arhitectura noului
ct i a vechiului.
Ca arhitect, Bucuretiul are pentru mine o structur
latent, care ateapt s fie dezgheat. Are nevoie
numai de o viziune arhitectural i de o nelegere
profund a nevoilor societii, pentru c singurul
pericol este acela ca orasul s fie propulsat n viitor de
metodele pieii libere, fr nelegerea importanei
trecutului ca experien trit, dincolo de domeniul
restaurrii propriu-zise."
Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991
relaia cu istoria i cu viitorul

2014
(din Bucarest vue par n apariie)
Uneori, Bucuretiul d impresia c e incapabil s se
integreze n timpul prezent, i asta epoc dup epoc,
iar atunci cnd o face, o face cu fora i cu dificultate.
Ca un fel de blbit, plimbrile recente prin Bucureti
reamintesc imaginile violente ale Parisului anilor 50,
60 i 70. Totul pentru automobil, o relativ indiferen
fa de istorie, o ideologie urban al crei cuvnt de
ordine e maximismul: mai nalt, mai mare, mai
departe... Punerea n aplicare strict i fr finee a
unei viziuni "moderne" a oraului.
() Oraul e brzdat de proiecte i antiere pentru drumuri rapide, radiale, inelare, poduri,
viaducte, chiar de proiecte care dau acestora malurile Dmboviei ... totul e automobil, care
domin.
() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne dect ca omotetie a bisericilor semnate
prin ora. Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n pofida regretabilelor sale simpatii
pentru modernizarea brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip nou prin funcionare i
aspect, evitnd astfel o copie patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o copie, uria
ce-i drept, numai pentru a face mai nalt, mai mare ca "palatul civic.
() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti, planeaz umbra "regilor amenajatori",
mai ales a lui Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o arat.
() Mcar dac Hala Matache ar face s se schimbe vntul
() Cea mai mare catedral otodox nu va rmne dect ca omotetie a bisericilor semnate
prin ora. Broasca voind s devin bou. Georges Pompidou, n pofida regretabilelor sale simpatii
pentru modernizarea brutal, a ndrznit s inventeze un muzeu de un tip nou prin funcionare i
aspect, evitnd astfel o copie patetic a Luvrului. Bucuretiul se mulumete cu o copie, uria
ce-i drept, numai pentru a face mai nalt, mai mare ca "palatul civic.
() Guvernarea st n umbra modelelor. La Bucureti, planeaz umbra "regilor amenajatori",

mai ales a lui Ceauescu. Chiar dac cuvintele nu o spun, faptele o arat.
Proiectul alternativ Regenerare urbana pentru zona Matache Gara de Nord din Bucuresti al grupului Arhitectii Voluntari a
primit premiul sectiunii Studii si Proiecte Finalizate si Nerealizate, iar cartea Cui ii e frica de cartierul Matache? a fost
distinsa cu premiul sectiunii Arhitectura prin Cuvant. Ambele lucrari dezvolta o propunere alternativa de regenerare,
construita in jurul valorificarii traditiei si patrimoniului de arhitectura, memorie culturala si viata comunitara.
Propunerea grupului de Arhitecti Voluntari demonstreaza ca Hala Matache ramane pe amplasament fara a afecta strada
largita, asa cum a fost ea prevazuta in proiectul Primariei, ca trebuie consolidata, restaurata si redeschisa functiunii de comert.
Regenerarea este un proces complex care trebuie sa refaca logica economica si functionala, sa intareasca coeziunea sociala si
identitatea culturala a cartierului, care nu poate fi facut prin distrugere, neglijarea cetatenilor, valorilor si calitatii mediului.
http://e-zeppelin.ro/proiectul-alternativ-pentru-hala-matache-dublu-laureat-al-bnab-2012/
Bucuretiul tranziiei
relaia actual cu istoria pare a fi:
neglijena
nepsarea
netiina
incultura
motenire pe care o distrugem n continuare

deocamdat:
Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara
discernamint si necritic.
Privire retrospectiva critica limitata si inca deformata.
Cu putine exceptii, distrugerea orasului continua prin mecanismele de piata
necontrolate de o vointa urbanistica si de o viziune asupra orasului.
Logica si farmecul orasului se inteleg greu sau rar.
Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii
deocamdata:
Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara
discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului.
Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii
Bucureti
relaia cu istoria
relaia cu istoria
desen erban Sturdza

oportuniti pierdute
Concursul Bucureti 2000 (revedei cursul cu oraul postmodern)

foarte puine excepii, adesea nenelese
Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria
Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria
foarte puine excepii, adesea nenelese
Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public

Piaa Universitii concurs 2011- premiul 1amenajare de spaiu public

Bucureti
relaia cu istoria
observatorul urban
Bucuretiul dup 1989 dar dup 2015?
paralela cu Parisul (de gndit)
Bucuretiul nu are nc un Bernard Marrey i un Paul Chemetov care s lucreze la un inventar
larg al patrimoniului anilor receni. Inventarul lor a marcat, de la apariia din 1976, debutul
patrimonializrii arhitecturilor modeste, care nu se bucurau de nicio consideraie pn atunci.
Politica urban n curs, chiar dac nu pare coordonat i dirijat cum a fost n cazul Parisului,
arat un abandon i un dezinteres fa de istoria formelor urbane, a esuturilor constituite, ale
arhitecturilor modeste. Istoria este redus la o simplist istorie a artei i a stilurilor, a
persoanelor i a evenimentelor, a crei consecin vizibil e multiplicarea statuilor. Sau
disneylandizarea unei pri a centrului istoric...
Lipsete Bucuretiului un Marco Ferreri care s filmeze un western in imensul spaiu viran care
nconjoar "palatul parlamentului", cu cavaleria care s strbat strada Berzei pn la ruinile
pieii Matache, celebrnd presupusa victorie asupra ultimilor apai. Punerea n scen a rnii
larg deschise a halelor pariziene i a demolrii ultimelor pavillioane Baltard nsoea insolena
generalului Cluster pn la ultima sa infrngere.
Lipsete un Jean Nouvel care s lanseze o consultare internaional care s se opun
mediocritii proiectelor oficiale invitndu-i pe arhitecii scenei internaionale s ntrevad alte
realiti posibile.
Lipsete un Andr Malraux, ministru al culturii, pentru a inventa dispozitivele legislative, ..., care
s permit instaurarea de sectoare protejate.
Lipsete, mai ales, un atelier public de urbanism care s ndrzneasc s ncredineze unui tnr
istoric, cum era Francois Loyer, o anchet care s stabileasc, cas cu cas, parcel cu parcel
i strad cu strad, calitile oraului motenit din secolul al XIX-lea. i care s fac s ias din
aceast anchet un regulament urban fin, capabil s regseasc o continuitate cu oraul
tradiional."
de aceea amintii-v de pisica de Cheshire
Succes n sesiune!

Tabloul aici reprodus (dup tirea mea, ntia oar) este un veritabil document istoric, databil cu anii'30 (?), pentru c arat
faada acestei construcii, aa cum aprea ea n jurul anului 1900 i n primele decenii ale secolului XX. Era vorba despre o
construcie cu un aspect precar, srccios, cel mult pitoresc, din arpant de oel, lemn i tabl. Deci, nici vorb de
vehiculrile i prerile unora-altora c ar fi fost vorba de vreo arhitectur tipologic Art Deco n acest loc. Faada cu care neam obinuit deja este o reconstrucie de tip "realism socialist", cu reliefuri de aceeai "sensibilitate" rsritean, nicidecum
burghez-apusean. Cosmetizarea i reconstrucia halei s-a fcut, conform datelor istorice, dup 1948, cnd pieei i s-a dat
denumirea de Ilie Pintilie. Basorelieful semicircular, de de-asupra intrrii principale, cu cele cinci personaje truditoare, este
conceput n perfect armonie cu triumfalismul delirant al epocii. Figura central este ntradevr a unui mcelar, cci are o
ovin pe umr, i o teac pentru dou cuite.
Interesant de consemnat c imaginea care e mblsmat pe acest tablou inedit este identic cu cea de pe o carte potal, care
se susine c ar fi de la 1900. Dat fiind c ilustrata pare doar colorizat, este dificil s ne dm seama dac brul rou prezent n
pictur -- era acelai i n epoca din jurul lui 1900. Un lucru e cert, c hala trebuia refcut din materiale mai durabile, iar
acest lucru a fost realizat dup al II-lea rzboi mondial, n epoca unor fundamentale prefaceri...politice i sociale.
Piata_Matache_1900.jpg
n concluzie, noi ce deplngem de fapt i acum, cnd se pune problema demolrii Halei Matache? Se mai vorbete serios i
despre posibila translatare a ei, cu vreo 50 de m. spre interiorul pieii. Dar de ce anume ne cramponm? De memoria locului,
de o fost construcie din lemn i tabl (cea iniial) sau de cea care pn de curnd a fost o vitrin doar pentru farmacia
Remedio i raiffeisen bank .a.? Ce legtur au astea toate pescria sau cu mcelria?

9-Bucuresti in Perspectiva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9-Bucuresti in Perspectiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

V urm un minunat 2016!

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

pentru exemplificare: Bucureti

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

pentru exemplificare: Bucureti

suprafata: 228 kmp

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

puin istorie local

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia clasica: proiectarea cu

Despartirea blinda de traditia

Traditia post-bizantina / balcanica

Primele preluari din traditia clasica (odata

Importul eclectismului EBA (de factura

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Primele experimentari substantiale,

Preluarea limbajului modernist, mai ales

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Reconstructia incepe cu o noua speranta

Se mentine regula orasului traditional,

Realismul-socialist e pus in discutie

Preluarea ideilor orasului functionalist

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia clasica: proiectarea cu

Despartirea blinda de traditia

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Primele preluari din traditia clasica (odata

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Putine strazi cu caracter central-european: LIPSCANI

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Singura interventie majora:

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Podul Mogosoaiei/Calea Victoriei

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia post-bizantina / balcanica

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Sfrit de sec.18, nceput de sec. 19

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza: