U N I V E R S I TATE A N I C O L A E T I T U L E S C U

FAC U LTATE A D E D R E P T
PROGRAMUL DE STUDII: DREPT

LUCRARE DE LICEN

Coordonator tiinific
conf. univ. dr. Ioan Muraru

Student
Mincioaga Adrian-Ovidiu

Bucureti
2016

U N I V E R S I TATE A N I C O L A E T I T U L E S C U
FAC U LTATE A D E D R E P T
PROGRAMUL DE STUDII: DREPT

LUCRARE DE LICEN

DISCIPLINA

DREPT CONSTITUTIONAL

TEMA

MOTIUNEA, CA ACT JURIDIC IN

PARLAMENT

Coordonator tiinific
conf. univ. dr. Ioan Muraru

Student
Adrian-Ovidiu Mincioaga

Bucureti
2016

-cuprins
-abrevieri
Introducere
Sectiunea 1. Consideratii generale a motiunii.
1. Chestiuni prealabile.
1.1. Istoric si evolutie.
1.2. Aparitia necesitatii motiunii.
1.3. Izvoare.
2. Controlul Parlamentar
2.1. Autoritati si institutii publice din sfera controlului parlamentar.
2.2. Echilibrul dintre legislative si executiv.
2.3. Procedurile de control parlamentar si sanctionare asupra Guvernului.
2.4. Delimitarea motiuniide cenzura de celelalte proceduri de control si sanctiuni
asupra Guvernului.
3. Procedurile de control parlamentar in statele europene.

Sectiunea 2. Motiunea de cenzura.

1. Definire si particularitati.
1.1.
Necesitatea temeiului verosimil.
1.2.
Votul in plen.
1.3.
Efecte juridice
1.4.
Statistica motiunilor de cenzura ultimii 10 ani.
2. Motiune exemplu. Analiza.
2.1.
Motiv politic, social.
2.2.
Influente externe.
2.3.
Propunerea motiunii.
2.4.
Votarea motiunii.
2.5.
Impactul asupra societatii.

3. Motiunea in statele europene.

3.1.
Asemanari
3.2.
Deosebiri.

Sectiunea 3. Concluzii privind motiunea, ca act juridic in Parlament.

Anexa

ABREVIERI
Titluri de periodice
Dr.
Revista Dreptul
LESIJ
Lex ET Scientia International Journal
M. Of.
Monitorul Oficial al Romniei
P.L.
Revista Pro Lege
R.R.D.
Revista Romn de Drept
R.D.P.
Revista de Drept Penal
Referiri la denumiri de acte normative, instane, hotrri judectoreti.
c.
C. civ.
C.E.D.O.
Convenia
C.pen.
C.pr.pen.
C.pr.civ.
C. S. J., s. p.
C. Apel
dec. civ.
dec. pen.
I.C.C.J., s.p.
I.C.C.J., s.u.
I.C.C.J., c5
I.C.C.J., c9
J.
T.
T. mun.
Alte abrevieri
alin.
Ed.
op. cit.
p.
.a.

Complet
Codul civil
Curtea European a Drepturilor Omului
Convenia european a drepturilor i libertilor fundamentale
Codul penal
Codul de procedur penal
Codul de procedur civil
Curtea Suprem de Justiie, secia penal
Curtea de Apel
decizie civil
decizie penal
nalta Curte de Casaie i Justiie, Secia penal
nalta Curte de Casaie i Justiie, Seciile Unite
nalta Curte de Casaie i Justiie, Completul de 5 judectori
nalta Curte de Casaie i Justiie, Completul de 9 judectori
Judectorie
Tribunal
Tribunalul municipiului Bucureti
Alineat
Editur
opere citate
pagin
i alii

Introducere
Datorita culturilor diferite ce se regasesc in lume, divizate pe teritorii greu obtinute
si aparate de-a lungul timpului, a numarului semnificant de ocupanti ce se regasesc pe
aceste teritorii precum si dorinta de convietuire data de un scop comun, s-a pus problema
crearii unui mod de conducere si organizare sociala, statul.
Pe scara evolutiei societatii in materia organizarii, umanitatea a atins cea mai de sus
treapta prin adoptarea unui sistem democratic bazat pe reguli fundamental dar si pe cutume
specifice fiecarui stat. Scopul ce a dat nastere statului este de a apara interesul general al
cetatenilor precum si gestionarea de asa maniera a raporturilor dintre acestia pentru a oferi
o satisfacere mai ampla a nevoilor ce se dezvolta in permanenta.
Preluarea acestui sistem de catre Romania a avut la baza numeroase momente de
referinta din istorie incepand cu sec al XIX-lea si anume cu statutul lui Al.I. Cuza care
dadea prima forma de guvernare reprezintativa si de separare a puterilor in stat. Urmatorul
moment il marcheaza adoptarea primei Constitutii a Romaniei, in 1866, []ca lege
fundamentala de organizare a statului roman modern, a insemnat totodata geneza propriuzisa a Parlamentului in Romania, ca institutie politica si juridical bicamerala, cu atributii
specifice infaptuirii la cel mai inalt nivel a conducerii statale si cu capacitatea de a
raspunde necesitatii de a crea conditiile de exprimare a vointei poporului care il alege si pe
care il reprezinta nemijlocit"1. In 1923 s-a adoptat cea de a doua Constitutie a Romaniei ca
necesitate de a reglementa noile schimbari ce s-au produs in urma Marii Uniri din 1918.
Alaturi de elementele organizare teritoriala si social-economica a tarii, Constitutia
prevedea si anumite elemente democratice noi cum ar fi: votul pe linie barbateasca,
universal, obligatoriu si secret. Mecanismul de preluare a sistemului democratic a stagnat
in Romania din pricina instaurarii dictaturii regale conform Constitutiei din 1938, urmata
de dictatura militara antonesciana din 1941 si de regimurile comuniste.
Dupa revolutia din 1989 pana in 1991 cand s-a adoptat Constitutia, Romania a
redevenit o tara cu un regim democratic si parlamentar. Exercitarea autoritatii publice intrun regim democratic presupune separarea si echilibrul puterilor in stat. Cele trei puteri,
legislativa, executiva si judecatoreasca, sunt prevazute in art. 1 alin (4) din Constitutia
Romaniei revizuita in anul 2003.
1 Marian Enache, Renasterea parlamentarismului in Romania, Ed. Polirom,
Bucuresti, 2001, p. 28

Parlamentul este titularul exclusiv a puterii legislative intr-un stat democratic.

Acesta are la baza principiul suveranitatii nationale conform caruia Parlamentul reprezinta
poporul, iar parlamentarii sunt reprezentantii sai. Ei nu pot delega prerogativele lor altor
institutii sau chiar unor functionari ai statului.2. Parlamentul isi creeaza propriul set de
reguli prin care isi organizeaza functionarea si controlul asupra celoralalte institutii ale
statului asigurandu-si astfel autonomia. Raspunderea acestuia este declansata cu ocazia
alegerilor parlamentare in fata poporului.
Functia de legiferare a Parlamentului se realizeaza prin constituirea de norme
juridice ce se propun, se dezbat si se voteaza prin metoda majoritatii calificate, daca legea
este constitutionala, absolute, daca legea este organica sau majoritatii simple, daca legea
este oridinara de catre parlamentari. In atributiile Parlamentului intra si acordarea votului
de incredere asupra Guvernului, desemnarea a 6 judecatori la Curtea Constitutionala,
numirea Avocatului Poporului etc. Acesta are si functia de a ratifica tratatele internationale
la care Romania este parte conducand astfel si politica externa.
Controlul Parlamentului asupra unor institutii publice garanteaza functionarea
democratica a statului in activitatea realizarii raporturilor cetatenilor si ocrotirea valorilor
publice. Instrumentele ce stau la baza controlului sunt intrebarile, interpelarile, motiunile,
comisiile parlamentare, rapoarte, mesaje si programe, petitiile cetatenilor, controlul prin
intermediul Avocatului Poporului. Delimitarea si analizarea acestora le vom face ulterior in
cand vom detalia deosebirile intre acestea si subiectul principal al lucrarii, motiunile.
In Romania Parlamentul este bicameral (Camera Deputatilor si Senat) oferind astfel
posibilitatea unei duble judecati asupra importantei, continutului si semnificatiei unor
anumite legi, permitand o mai buna gandire a solutiilor juridice[...]3. Cele doua camere
sunt alcatuite din membri ce au candidat in alegerile parlamentare independenti sau ce
apartin unui partid politic si au fost alesi pe o perioada de 4 ani. Fiecare Camera isi alege
un Birou Permanent format din presedinte, vicepresedinte, secretari si chestori.
Desfasurarea activitatii Parlamentului se realizeaza prin sesiuni oridnare, de doua ori pe an
si extraordinare, ori de cate ori este nevoie inafara celor oridinare. In cadrul acestor sesiuni,
Parlamentul isi desfasoara activitatea in sedinte comune si sedinte separate in functie de
problematica ce se dezbate conform Regulamentului comun sau a fiecarei Camere.
Puterea executiva are ca scop punerea in aplicare a legilor adoptate de Parlament.
In Romania puterea executiva este formata din Presedintele Romaniei si Guvern. . Primul2 Stefan Deaconu, Institutii politice editia 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2015, p.148
3 Stefan Deaconu, Institutii politice editia 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2015, p.159

ministru este numit de catre Presedintele Romaniei, acesta isi prezinta planul de guvernare
impreuna cu structura Guvernului in fata Parlamentului ce ii va acorda sau nu votul de
incredere. Conducerea generala a administratiei publice este realizata de catre Guvern.
Spre deosebire de Guvern, Presedintele Romaniei este garantul Constitutiei alaturi de
Curtea Constitutionala, reprezentantul Romaniei si nu raspunde politic in fata
Parlamentului ci doar in fata poporului.
Structura executivului se face pe baza principiului ierarhiei. Relatia de subordonare
exista doar intre Guvern si celelalte autoritati ale administratiei publice. Presedintele si
Guvernul sunt intr-o relatie de egalitate juridica, astfel actele juridice emise de presedinte
si de guvern au aceeasi forta juridica. In luare deciziilor, Guvernul, functioneaza colegial
fiind mult mai mobil in modul sau de lucru. Mandatul membrilor Guvernului este, de
asemenea celor Parlamentului, de patru ani iar a Presedintelui Romaniei de cinci ani.
Actele emise de Guvern sunt ordonantele, ordonantele de urgenta si hotararile.
Orodonantele se adopta pe baza unei legi de abilitare avand un anumit domeniu ce nu face
parte din cadrul legilor organice si sunt supuse aprobarii de catre Parlament doar daca
legea de abilitare o cere. In stituatii extraordinare, Guvernul emite ordonante de urgenta ce
necesita dezbaterea ei de in procedura de urgenta de catre Camera competenta pentru a
intra in vigoare. Hotararile se adopta intotdeauna in baza legii, fiind secundum legem si
urmarind organizarea executarii si executarea in concret a legii[...]4.
Raspunderea politica a Guvernului in fata Parlamentului contureaza stransa
legatura dintre aceste doua institutii si egalitatea intre puterile statului.
Presedintele Romaniei este ales de catre popor si se ocupa pozitia in exercitarea
functiei executive alaturi de Guvern. Alaturi de aceasta functie el reprezinta Romania pe
plan extern cat si pe plan intern, este un arbitru intre institutiile statului ocrotind
respectarea Constitutiei si a valorilor nationale si este comandantul fortelor armate fiind si
Presedintele Consiliului National de Aparare a Tarii.
In relatia cu juridicul, Seful Statului, numeste si revoca judecatori si procurori cu
exceptia celor stagiari precum si numeste si revoca din functia de conducere a judecatorilor
Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie , la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta poate acorda
gratierea individuala fara sa-si justifice masura, iertant astfel un condamnat de a a-si

4 Stefan Deaconu, Institutii politice editia 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2015, p.219

executa in tot sau in parte pedeapsa. Alaturi de aceste atributii Presedintele poate emite
decrete cu valoare juridica.
Autoritatea judecatoreasca este formata din instantele judecatoresti, Ministerul
Public si Consiliul Suprem al Magistraturii.
Instantele judecatoresti asigura respectarea legilor tarii, a drepturilor si libertatilor
fundamentale a omului prin judecarea egala, echitabila si intr-un mod impartial si
independent de orice influenta a proceselor aflate in jurisdictia fiecareia dintre ele. Acestea
sunt organizate ierarhic descrescator astfel: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtile de
apel, Tribunalele, Tribunalele specializate, Instantele militare si Judecatoriile. Acestea sunt
alcatuite dintr-un numar specific fiecareia dintre ele de judecatori ce isi desfasoara
activitatea bucurandu-se de imovabilitate.
Ministerul public este format din procurori care isi desfasoara activitatea organizati
in Parchete de pe langa instantele judecatoresti sub autoritatea ministrului justitiei. Acestia
conduc si coordoneaza cercetarea penala a politiei judiciare, aparand astfel interesele
generale ale societatii.
Garantul independenteii justitiei este Consiliul Superior al Magistraturii avand doua
atribute: a) propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a
procurorilor, cu exceptia celor stagiari; b) este colegiul de disciplina al judecatorilor si a
procurorilor[...].5
Datorita separarii acestor puteri in stat se asigura organizarea convietuirii
democratice a populatiei ce se afla pe teritoriul tarii pe plan intern si pe plan extern.
Raporturile ce se instituie pe plan intern formeaza buna desfasurare institutiilor publice si
private in raport cu cetatenii ocrotindu-se astfel interesele generale ale societatii. Numarul
mare de tari ce se regasesc in lume a condus la crearea unui mecanism de politica externa,
prin diplomatie, tratate, conventii etc. pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala a
statelor, buna intelegere si ocrotirea drepturilor omului la nivel global.
Dupa o scurta insiruire a functionarii separarii puterilor intr-un stat democratic,
vom continua cu aprofundarea subiectului lucrarii, motiunea, ca act juridic in Parlament, in
scopul de a analiza unul din modurile de control a Parlamentului asupra Guvernului, de a
delimita acest mod de control de celelalte modalitati de control precum si abordarea unor
chestiuni de drept comparat cu alte state democratice ce au la baza un astfel de sistem si

5 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice

Editia 14 Vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 294

impactul juridic ce se propaga asupra institutiilor si a raporturilor dintre acestia in cazul

organizarii unei asemenea actiuni.
Consider ca tratarea acestui subiect are o mare importanta in consolidarea
democratiei Romaniei si increderea cetatenilor in conducere deoarece reprezinta un punct
esential in stabilirea egalitatii dintre institutiile principale ale statului.

SECTIUNEA 1
CONSIDERATII GENERALE A MOTIUNII
1. Chestiuni prealabile.
In incercarea cunoasterii acestui subiect trebuie stabilite anumite evenimente ce au
luat nastere in cursul istoriei. Acestea au ca scop oferirea unui punct de vedere mai amplu
asupra temei prin atingerea unor puncte de referinta: de unde a pornit ideea de motiune, de
ce a fost necesara instituirea unui asemenea procedeu de control parlamentar, bazele legale
unde se regaseste aceasta institutie.
Actul juridic reprezinta manifestarea de vointa, in acest caz a Parlamentului, cu
intentia de a produce efecte juridice, adica de a demite Guvernul/retrage votul de
incredere/stinge un drept.
1.1 Istoric si evolutie.
Termenul de motiune este definit ca denumirea unor hotarari ale parlamentului
prin care se exprima atitudinea acestuia intr-o problema discutata6. Acesta apare oficial in
Constitutia franceza din 1958 cu ocazia delimitarii acestui intrument ce are menirea de a
sanctiona executivul prin angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului, de
celelalte intrumente de control parlamentar. Anterior, pana in 1946, in Franta, interpelarea,
ca instrument de control parlamentar, era admisa ca procedeu de angajare a raspunderii
Guvernului. Astfel se crea un dezechilibru intre legislativ si executiv prin usurinta
demiterii Guvernului.
Introducerea motiunii de cenzura ca act juridic exclusiv de demitere a Guvernului
in modalitatile de control parlamentar are ca scop aducerea echilibrului in exercitarea
controlului asupra executivului. Consecinta ce rezulta din introducerea motiunii in cadrul
instrumentelor de control parlamentar este atat posibilitatea de remediere anumitor erori
create de Guvern prin intrebari, interpelari precum capacitatea consolidarii Guvernului
deoarece procedura motiunii de cenzura este complexa.
In Romania, motiunea de cenzura isi face aparitia dupa revolutia din 1989, in
Constitutia din 1991 si nu mai devreme din cauza regimurilor totalitare.
6 Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, Drept constitutional si institutii politice
Editia 14 Vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucuresti 2013, p. 239

Esenta motiunii de cenzura ramane aceeasi in toate statele ce au aceasta institutie

reglementata in dreptul lor dar procedurile prin care se adopta un act juridic de asemenea
gravitate difera.
1.2. Aparitia necesitatii motiunii.
Datorita separarii si echilibrului puterilor in stat, cu ocazia investirii a votului de
incredere, de catre Parlament, Guvernului s-a pus problema intiderii libertatii de exercitare
a puterii executive. Astfel daca aprobarea Guvernului impreuna cu proiectul de guvernare
reprezinta o regula, sanctiunea acesteia este motiunea de cenzura. Prin interpelari,
intrebari, comisii etc. Parlamentul urmareste sa controleze activitatea guvernamentala
pentru a fi intocmai cu interesul general al societatii. Aceasta sanctiune este la indemana
Parlamentului pentru a demite Guvernul daca a produs erori substantiale. Separarea acestui
instrument de control de celelalte, cu o procedura mult mai complexa, ajuta la prevenirea
unui dezechilibru pentru a nu demite Guvernul frecvent.
Totodata, Parlamentul avand la indemana aceasta sanctiune, Guvernul poate sa se
bucure de libertatea de conducere a administratiei publice, de delegarea legislativa si de a
pune in executare legile adoptate.
Datorita opozitiei in Parlament, fiecare dintre grupurile politice doresc ca puterea
executiva sa puna in aplicare legile conform doctrinei specifice fiecaruia. Acest lucru
asigura diversitatea hotararilor fara a se ajunge la o conducere unidecizionala.
1.3. Izvoare.
Institutia motiunii de cenzura, facand parte din dreptul Constitutional, are mai
multe surse de unde izvoraste. Ca si act juridic, acesta se regaseste in lege, mai precis in
Constitutie. In alte state nu are o reglementare precisa fiind considerata cutuma.
In Romania motiune de cenzura este reglementata in art. 112 din Constitutie dar si
in art. 92 din regulamentul sedintelor comune a Camerelor Parlamentului. Facand parte din
legea fundamentala si regulamentele organice, modificarea acesteia implicand o procedura
complexa.
2. Controlul Parlamentar.
In abordarea subiectului lucrarii, cunoasterea acestei subsectiuni este indispensabila
deoarece motiunea este o modalitate de control parlamentar iar cunoasterea intregului ne
va oferi o imagine mai clara a partii.

[...]Credem ca in Romania controlul parlamentar s-a nascut din cristalizarea

procesului constitutional si din proclamarea, in Legea fundamentala, a principiului
separatiei puterilor in stat.7
Pe langa functia deliberativa a Parlamentului, functia de control parlamentar este o
alta insarcinare importanta a acestuia, ce se realizeaza cu ajutorul modalitatilor si
procedurilor specifice (informarea parlamentarilor, intrebari, interpelari, comisii de
ancheta, motiuni de cenzura etc.) pe care le vom analiza ulterior.
Datorita principiului separatiilor puterilor in stat, activitatatea de control
parlamentar reprezinta una din modalitatile de echilibrare a puterilor pentru a nu se ajunge
la un abuz. Principiul reprezentarii ce sta la baza activitatii parlamentului garanteaza
sistemul democratic prin obligatia si dreptul deputatilor si senatorilor de a exprima vointa
poporului si asigurand binele public si de a apara interesul general al societatii. Asadar
controlul parlamentar se rasfrange asupra multor autoritati publice avand ca scop
coordonarea si conducerea acestora.
2.1. Autoritati si institutii publice din sfera controlului parlamentar.
Fiecare dintre cele doua Camere ale Parlamentului are in sfera sa de control
autoritati si institutii diferite, in afara cazului in care cele doua camere isi exercita
impreuna controlul asupra unei institutii ce are o insemnatate ridicata.
2.1.1. Consiliul Suprem de Aparare a Tarii prezinta rapoarte despre activitatea sa in
sedinta comuna, anual sau ori de cate ori considera necesar comisia permanenta de
specialitate a Parlamentului.
2.1.2. Serviciul Roman de Informatii, prin intermediul directorului ce a fost ales de
Parlament la propunerea Presedintelui, prezinta rapoarte Parlamentului in sedinta comuna
despre activitatea ce a interprinso in vederea prevenirii si diminuarii amenintarilor
nationale de ordin intern si extern asigurand suplinirea cu informatii a celorlalte institutii
ale statului.
2.1.3. Serviciul de Informatii Externe datorita pastrarii secretului mijloacelor de
obtinere a inforrmatiilor, controlul se exercita printr-o comisie speciala formata din
deputati si senatori avand ca scop cercetarea legitimitatea si conformitatea cu Constitutia a
activitatilor interprinse de acesta.

7 Marian Enache, Controlul Parlamentar, Ed. Polirom, Iasi, 1998, p. 126

2.1.4. Serviciile militare sunt structuri cu domenii de activitate specifice, alcatuite

de catre Ministerul Aparari Nationale, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul de
Justitie, ce se supun controlului parlamentar.
2.1.5. Serviciul de Protectie si Paza este institutia creata si coordonata de Consiliul
Suprem de Aparare a Tarii si este controlatat tot de comisiile Parlamentare de specialitate
permanenta, asemanator controlului exercitat asupra CSAT prin raport anual sau la cererea
Parlamentului.
2.1.6. Serviciul de Telecomunicatii Speciale prezita rapoarte acelorasi comisii de
specialitate permanente constituite pentru CSAT.
2.1.7. Curtea de Conturi este supusa controlului parlamentar prin hotararile
Camerei Deputatilor sau ale Senatului ce o obliga sa efectueze controale si sa raporteze in
legatura cu gestiunea resurselor publice. Controlul bugetului Curtii de Conturi se realizeaza
de catre o comisie alcatuita de cele doua Camere ce isi da avizul asupra propunerii spre
aprobare a excutarii bugetului.
2.1.8. Banca Nationala a Romaniei are ca rol mentinerea stabilitatii financiare.
Controlul parlamentar asupra B.N.R. este realizat cu ajutorul numirii celor 9 membri a
consiliului de administrare a B.N.R. de catre comisia permanenta de specialitate delegata
de cele doua Camere, pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea de reinoire a mandatului.
Consiliul prezinta rapoarte Parlamentului in legatura cu activitatea B.N.R.
2.1.9. Autoritatea de Supraveghere Financiara are ca scop supravegherea pietei de
capital. Asemanator B.N.R. membrii consiliului de conducere A.S.F. sunt numiti de catre
Parlament in sedinta comuna a celor doua Camere la propunerea Comisiilor de specialitate
a celor doua Camere.
2.1.10. Consiliul Concurentei are ca scop supravegherea si garantarea a unei
concurente corecte tinand cont de functionarea eficienta a pietei. Controlul parlamentar in
acest caz se realizeaza prin cererea comisiilor parlamentare, deputatilor sau senatorilor a
parerei Consiliului Concurentei despre orice aspect a practicilor concurentiale.
2.1.11. Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune
este controlata de parlament prin numirea conducerii celor doua institutii publice, prin
prezentarea de rapoarte despre activitatea din anul precedent si anul in curs.
2.1.12. Consiliul National al Audiovizualului este institutia publica ce
reglementeaza standardele si normele de conduita morala si etica ale televiziunii si ale
radioului public si privat. Aceasta se supune controlului parlamentar prin elaborarea de

rapoarte cu privire la activitatea ce a intreprinso si prin numirea conducerii C.N.A. de catre

Parlament.
2.1.13. AGERPRES. In sedinta comuna a celor doua Camere se numeste directorul
general al AGERPRES iar acesta are obligatia de a prezenta anual raportul de activitate.
2.1.14. Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii
garanteaza principiul libertatii de circulatia a informatiei. Conducerea este numita de catre
Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului. Controlul parlamentar se exercita prin
dezbaterea rapoartelor Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in
Comunicatii depuse la Comisia de specialitate in domeniul a celor doua Camere, precum si
alocarea bugetului anual prin hotararea Parlamentului.
2.1.15. Consiliul Legislativ prezinta anual raportul asupra activitatii sale
Parlamentului. Acesta reprezinta un organ consultativ al Parlamentului.
2.1.16. Avocatul Poporului trebuie sa apere drepturile si libertatile persoanelor
fizice.Activitatea institutiei Avocatul Poporului constituie principalul mijloc de control al
Parlamentului asupra adminstratiei publice centrale sau locale, regiilor autonome[...] si
serviciilor publice care sa afla sub autoritatea administratiei publice centrale sau
locale[...].8. Avocatul Poporului prezinta anual un raport Parlamentului prin care propune
proiecte legislativ pentru a imbunatati drepturile si interesele generale ale cetatenilor.
2.1.17. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii este condus de un
Presedinte cu rangul de secretar de stat si de un vicepresedinte ales de Colegiul director.
Colegiul director este numit de catre Parlament in sedinta comun toti 9 membri au rang de
secretar de stat. Raportul anual de activitate se depunde la birourile permanente a
Camerelor.
2.1.18. Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter
Personal are ca scop apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice.
Este condusa de un presedinte ce prezinta rapoarte si reprezinta institutia in fata Camerei
Deputatilor si a Senatului. Presedintele este numit de Senat la propunerea birourilor
permanente.
2.1.19. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este controlat de
Parlament prin obligatia de prezentare de rapoarte anuale sau la cererea Parlamentului.
Institutia este condusa de un Colegiu ce raspunde in fata Parlamentului alcatuit din 11
membri, 9 dintre ei fiind numite de Parlament.
8 Marian Enache, Modalitatile Controlului Parlamentar, Ed. Universul Juridic,
Bucuresti, 2014, p. 65

2.1.20. Agentia Nationala de Integritate este sub controlul parlamentar exercitat de

senat ce numeste presedintele si vicepresedintele institutiei la propunerea Consiliului
National de Integritate.
2.1.21. Institutul Cultural Roman este controlata parlamentar prin numirea
conducerii acesteia de catre Senat. Tot Senatul dezbate activitatea anuala a institutiei in
urma raportului.
2.1.22. Institutul de Drept Public si Stiinte Administrative al Romaniei prezinta
rapoarte anuale Parlamentului. Senatul aproba alegerea presedintelui si vicepresedintelui.
Aceasta institutie are ca scop buna organizare si functionare a autoritatilor publice.
2.1.23. Institutul Roman pentru Dreputrile Omului este supus controlului
parlamentar prin alegerea conducerii acestuia de catre cele doua Camere a Parlamentului.
2.2. Echilibrul dintre legislativ si executiv.
Poporul fiind detinatorul unic al suveranitatii nationale, intr-un sistem democratic,
isi alege reprezentantii in conducerea autoritatilor publice pentru a realiza interesul general
al societatii. Poporul prin corpul sau electoral se infatiseaza deci intr-o dubla calitate:
ca forta propulsorie a puterii o forta primara, originara, politica, juridica si morala care
ii confera puterii legitimare si autoritate si ca fundament social al acestei puteri.9
Plecand de la ideea ca Parlamentul este unicul organ legiutor iar acesta este alcatuit
din Senat si Camera Deputatilor, fiecare dintre aceste camere este formata de catre membri
din diferite circumscriptii electorale care sunt alesi de catre locuitorii judetului respectiv.
Puterea executiva este alcatuita din Guvern si Presedinte. Presedintele este ales de popor
pentru a reprezenta statul in relatiile internationale, el este garantul idependentei nationale,
asigura suprematia Constitutiei si are rol de arbitru intre institutiile statului. Acesta
numeste Primul-Ministru iar Parlamentul il investeste sau nu cu votul de incredere. In caz
de incalcare a prevederilor Constitutiei de catre Presedinte, Parlamentul in sedinte comuna
poate sa-l suspende si in cel mult 30 de zile poporul, prin referendum, poate vota demiterea
acestuia. Guvernul asigura punerea in aplicare a legilor si initiaza proiecte legislative in
functie de program de guvernare aprobat de catre Parlament, si se poate bucura de
delegarea legislativa acordata de Parlament printr-o lege speciala de abilitare. Vointa
poporului se regaseste in aceste proceduri la nivel de autoritate centrala. La nivel local,
9 Ion Deleanu, Institutii si procedure constitutionale in dreptul roman si in
dreptul comaparat, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006, p. 561.

primarii sunt alesi la fel ca si consilierii locali prin votul cetatenilor din respectivele unitati
administrativ-teritoriale iar prefectii fiecarui judet sunt numiti de catre Guvern, caruia ii
raporteaza anual.
Astfel, avand in vedere procedurile prin care sunt alesi reprezentantii poporului si
atributiile acestora in conducerea statului, concluzionez ca principalul pilon a echilibrului
dintre puterea legislativa si cea executiva este poporul.
2.3. Procedurile de control parlamentar si sanctionare asupra Guvernului.
Functia de control exercitata de catre parlament conduce la mentinerea echilibrului
si dinamizarea executarii politicii de punere in aplicare a legilor de catre Guvern. Aceasta
se realizeaza prin diferite procedee.
2.3.1. Informarea parlamentarilor este un procedeu consacrat in legea fundamentala
in art. 111 alin (1). Acesta norma ofera posibilitatea membrilor Parlamentului sa ceara
informatii si documente referitor la activitatea Guvernului. Solicitarea informarii
Parlamentului este obligatorie in cazul unei initiative legislative ce are ca scop modificarea
bugetului de stat sau bugetului asigurarilor sociale de stat. Cererile de solicitare de
informatii sau documente se depun de catre membrii parlamentului la presedintii Camerei
din care face parte. In cazul solicitarii de informatii sau documente ce implica un secret de
stat, Guvernul poate refuza solicitarea. Membrii Guvernului pot sa participe la lucrarile
Parlamentului dar sunt obligati sa participe in cazul in care li se solicita prezenta de catre
Parlament.
2.3.2. Intrebarile si interpelarile reprezinta modalitatea de control cea mai utilizata
de catre parlamentari asupra Guvernului. Art. 112 alin. (1) din Constitutie stabileste ca
Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la
interpelarile formate de deputati sau senatori. Acest text de lege nu face distinctia intre
cele doua masuri de control. In concret acestea sunt detaliate in regulamentele Camerelor.
Intrebarile adresate de catre parlamentari au ca scop stabilirea daca o anumita
informatie este exacta, daca Guvernul are intentia de a lua o decizie intr-o cauza anume sau
daca inteleg ca trebuie sa ofere anumite informatii si documente Camerelor. Acestea pot fi
adresate de oricare dintre membrii Parlamentului, oral sau scris, Guvernului sau ministrilor
si vor solicita un raspuns oral sau in scris.
Inteprelarile urmaresc lamurirea politicii Guvernului in probleme importante de ale
activitatii sale interne sau externe. Acestea se formuleaza in scris indicand, motivul si
obiectul acestora, de catre un membru sau de mai multi membri ai Parlamentului sau de

catre un grup parlamentar. Raspunsurile sunt prezentate de catre primul-ministru daca

inteprelarile sunt adresate Guvernului sau de catre membrii acestuia daca pe acestia din
urma ii vizeaza interpelarea.
2.3.3. Comisiile de ancheta sunt comisii de specialitate permanente sau
deteterminate pentru un anumit scop instituite de fiecare dintre Camere ce urmaresc daca
Guvernul aplica legea adoptata de Parlament este intocmai interesului general in cazul in
care s-au produs activitati ce au avut efecte negative. Acestea se constituie cu o treime din
numarul senatorilor in cazul Senatului sau de minim 50 de deputati din cel putin doua
grupuri parlamentare diferite. Persoanele din cadrul Guvernului sau a administratiei
publice sunt obligate sa vina la audiere daca sunt citate de comisia de ancheta in legatura
cu anumite fapte sau imprejurari ce fac obiectul comisiei.
2.3.4. Motiunile sunt mecanisme de sanctionare a conduitei Guvernului.
Motiunea simpla este o sanctiune politica initiata de cel putin 50 de deputati sau o
patrime din nr senatorilor si are ca scop sugerarea pozitiei acestora fata de o problema de
ordine interna sau externa ori a unei probleme ce a facut obiectul unei interpelari. In cazul
in care este adoptata solicitarea ce face obiectul motiunii devine obligatorie pentru Guvern.
In cauzul in care este respinsa, nu se mai poate initia si vota o motiune de aceeasi membri
ai Parlamentului in acea sesiune.
Motiunea de cenzura este actul juridic a Parlamentului ce demite Guvernul. Acesta
se adopta in sedinta comuna cu cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si al
senatorilor prin vot secret cu bile, legiuitorul consacra aceasta norma in legea
fundamentala in art. 113. Daca este aprobata se demareaza procedura de investire a noului
Guvern, daca este respinsa, membrii Parlamentului nu o mai pot semna in aceeasi sesiune
ci doar in cazul angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului. Motiunea de
cenzura este modalitatea de control cea mai importanta in asigurarea respectarii vointei
poporului in cadrul conducerii si aplicarii legilor.
2.3.5. Angajarea raspunderii Guvernului asupra unui program, a unei declaratii de
politica generala sau a unui proiect de lege este controlul parlamentar prin care acesta [...]
urmareste sa verifice in mod concret pe ce sprijin poate conta in Parlament si, eventual, sa
convinga Camera Deputatilor si Senatul ca programul sau de guvernare este inca viabil si
ca echipa guvernamentala inca are capacitatea de a-l infaptui10. Astfel odata angajarii

10 Marian Enache, Modalitatile Controlului Parlamentar, Ed. Universul Juridic,

Bucuresti, 2014, p. 49

raspunderii Guvernului acesta este demis daca o motiune de cenzura este votata si aprobata
de catre Parlament in termen de 3 zile altfel este aprobat.
In toate cazurile raspunderea Guvenului este angajata solidar, astfel sanctiunea se
rasfrange asupra intregului Guvern si nu poate viza doar anumiti membri.
2.4. Delimitarea motiunii de cenzura de celelalte proceduri de control si
sanctiuni asupra Guvernului.