TOT CE Al VRUT SA STII DESPRE HIPNOZA 014-2015 Cabinet Individe Psihoterapie Petre-Tudor Ba www. psynosis.roMotto: CIM, iG vs yA A Cand schimbi felul cum ZY, a A privesti lucrurile, lucrurile y A — pe care le privestise w = cy schimbé si ele, la réndul lor.\ © & za) Acest document reprezinta punctul de vedere al autorilor si va este oferit spre utilizare doar pentru scopuri informationale. El nu reprezinta substitut pentru terapie sau orice fel de tratament ori interventie. Reproducerea unei parti sau a intregului document se vor face doar cu acordul scris al autorului © 2014 Psynosis.ro. Toate drepturile sunt rezervate.Ce este hipnoza ‘D ..$i cum e Sstarea de transa @ Hipnoza se aseamana foarte mult cu starea de reverie. Ea reprezinta o forma de relaxare si concentrare a atentiei — cel mai bine descrisa ca stare modificata a constiintei — in care corpul tau si mintea tasunt maicalme decat in mod normal, in vreme ce atentia iti devine tot mai vie, si este focalizata pe - respectiv absorbita de - experienta din acel moment: ganduri, imaginatie, senzatii, sunete, idei, etc. f Atentia in starea de veghe Atentia in hipnoza Cunosti, probabil, starea pe care o ai uneori imediat inaintea somnului: acele momente cand atentia ta incé mai este treaza, iar mintea exploreaza stimulii... altfel decat o face in starea normala, de veghe ? Ei bine, aceasta este hipnoza. Spre deosebire de meditatie - unde scopul este linistirea mintii si golirea acesteia de ganduri -in hipnoza clinicé mintea este stimulata sé produca si sa proceseze experientele proprii, cu scop terapeutic — pe masura ce corpul tau se relaxeaza.Din exterior, multi oameni hipnotizati arata ca si cum ar dormi. insd ei stiu ca experienta pe care au trdit-o nu a fost somn. Unii oameni se gandesc la hipnoza ca si cum ar fi o stare cu totul si cu totul speciala — radical diferita de orice au mai trait pana in acel moment. Acesti oameni sunt de regula dezamagiti de faptul ca ei raman in continuare constienti de ceea ce se petrece in jurul lor... Partea fascinantd este ca fiecare om traieste transa hipnotica in propria maniera. Practic, nicio experienta nu va fi absolut identica cu cea aomului de langa tine - la fel cum lectura unei carti nu creazd acelasi ecou psihic la mine si la tine, de exemplu. Mai mult, chiar si cand tu citesti exact aceeasi carte...la a doua sau la treia lectura, experienta nu va mai fi aceeasi, bineinteles. Prin urmare, sa explici cuiva cum te simti atunci cand esti in hipnozé este ca si cum i-ai explica cum miroase o floare. Practic, nu-i poti transfera experienta ta exact asa cum este ea — insa poti, cel mult, sd i-o evoci... a 7 So Vasta majoritate a celor care au trait experienta transei hipnotice o descriu ca fiind o stare placuta de calm, de liniste si pace interioard - dublate de o stare de absorbtie si fascinatie, in care continua sa fie constienti de ceeace se petrece in jurul lor — si isi aduc, de regula, aminte ce s-a intamplat atunci cand revin din experienta. Departe de a fi o forté misticd sau 0 putere speciala, hipnoza e o stare perfect normala si naturala pentru corpul si mintea noastra — la fel cum sunt somnul si starea de veghe. Oricine poate accesa aceasta stare — la fel cum orice om poate sé doarmé sau sd fie treaz si alert. insé cum se face ca ea are proprietati si utilizari terapeutice? Aplicatiile terapeutice ale hipnozei pot fi explicate in mai multe feluri: Noi conexiuni in creier... in primul rand, datorité faptului cé hipnoza e o stare modificata a constiintei, noi conexiuni devin posibile in creier. Milton Erickson (parintele hipnozei clinice moderne) este primul care a avansat aceasta ipoteza: transa in sine poate avea proprietati terapeutice — pentru simplul apt ca iti permite sa abordezi lucrurile din alt unghi. O buna parte dintre cadrele mentale obisnuite — sabloanele prin care vedem lumea, felul cum gandim si actiondam de obicei — se destructureaza. Astfel, putem explora cai alternative de a vedea si a face, de a gandi, a simti si actiona. Oastfel de transformare poate uneori sd vindece o nevroza, de exemplu. Depresia sau agorafobia se pot destructura odata cu cadrele mentale care e alimenteaza. intr-o astfel de terapie, meritul ii apartine in totalitate clientului — nu terapeutului. Terapeutul este pur si simplu un ghid care faciliteaza un roces de explorare si acces la ceea ce in psihologie numim , insight’. ,Felul cum vezi tu lucrurile nu este felul cum sunt ele, de fapt.” — Milton Erickson e scurt, hipnoza clinica ne poate scdpa de ,inchisorile virtuale” ale ropriilor sabloane de gandire, de comportamente si emotii.O fereastra catre inconstient... in al doilea rand, putem spune c& in hipnoza ,se deschide o ferastrd cdtre inconstientul nostru’. = granitele dintre constient si subconstient nu mai sunt la fel de rigide. Prin urmare, diferite continuturi pot fi vehiculate intr-un sens sau altul... Fenomenul sugestiei este un excelent astfel de exemplu. Odataé acceptataé de subconstient, o sugestie are capacitatea de a mobiliza resursele sistemului nostru minte-corp si a le directiona spre atingerea unui anumit tel. Studiile arataé cum sugestia hipnotica poate fi folosita cu succes pentru mobilizarea sistemului imunitar, de exemplu. Acces la resursele tale latente... in al treilea rand, hipnoza poate accesa resursele noastre latente — stari, trasaturi si calitati care sdalasluiesc in subconstientul nostru: curajul, perseverenta, tenacitatea, capacitatatile de comunicare, creativitatea, disponibilitati afective, puterea de a ierta, iubirea neconditionata, focalizarea pe un tel, puterea de concentrare, memoria, charisma, calmul, blandetea, empatia, vointa, intelepciunea si multe alte ,comori uitate” de mintea noastra constienta in vremuri mai tulburi pot sd reiasa la suprafata si sa revina in prim-planul constiintei, prin hipnoza. Eliminarea rigiditatii, anxietatii si tensiunii in al patrulea rand, hipnoza acceseazd o combinatie inedita de activitati cerebrale: undele tipice starii de veghe (Alpha) se suprapun undelor specifice somnului (Theta sau Delta). Hipnoza clinica este starea speciala in care si constientul si inconstientul participd deopotriva la experienta terapeutica. in vreme ce ne relaxdm in trans, stresul, grijile, tensiunea si incordarea muscularé acumulate de-a lungul zilei se dizolva si dispar treptat din corpul nostru si mintea noastra. La fel ca si in cazul meditatiei profunde, 6timpul petrecut in transa este un timp de vindecare, in care corpul elimina tensiunile, isi reface rezervele energetice si se regenereaza — la fel ca si in somn, de altfel. Doudzeci de minute petrecute jintr-o transa hipnotica sunt echivalentul a peste doua ore de somn! Ne aa Hipnoza Clinica este utilizarea hipnozei in scopuri terapeutice.Constient vs. Inconstient: cum proceseaza mintea noastra realitatea? Judecaté & decizii * analizi © ratiune @ logicd © atentie © planificare setarea obiectivelor ¢ memoria pe termen scurt ® vointa ° onstient Emotii © obiceiuri ® resurse ® valori © instincte ® temperament ® creativitate © vocea interioard © frici © protectie & autoconservare & ® intuitie © ,harta lumii” © credinte despre sine ® reactia de lupta/fuga ® frici @ imaginatie ® visele din timpul noptii ® reactii emotionale * traume © functii corporale automate (respiratie, ritm cardiac, echilibru corporal, homeostazie) ¢ functii neuro-vegetativeMintea Constienta + + Este responsabild pentru luarea de decizii Se ocupéa cu gandirea rationala, cu judecata Limbajul folosit este logica Are capacitate de procesare foarte limitata (doar cdteva elemente pot fi procesate la un moment dat) Mintea Inconstienta * + Activitatea ei se desfasoaré sub pragul perceptiei noastre (ex : ritmul respiratiei e gestionat de inconstient toata viata noastrd) Limbajul ei este cel al imaginatiei, al metaforelor si alegoriei (vezi visele din timpul somnului) Este activa in fiecare moment al vietii tale Are acces la ,baza de date" a memoriei, cu amintirile acumulate La cel mai profund nivel, ea regleaza mecanismele fiziologice — inclusiv gradul de mobilizare al sistemului imunitar Gestioneaza reflexele si obiceiurile tale (ex. iti mentine echilibrul atunci cand mergi pe stradd) iti creeaza visele din timpul somnului Are capacitate de procesare foarte mare (poate procesa in paralel mai multe , fire’)Undele cerebrale si starile modificate ale constiintei Starea Beta 15-38 Hz Starea normala, de veghe Atentia ealerta © Logica, analiza rationala ein partea de sus: agitatie, stress, tensiune, adrenalina, anxietate sau panica. ePoate fi crescutaé de cafeina, bauturi energizante, efort fizic Starea Alpha 9-14 Hz Stare de calm, de relaxare treaza, constienta e Vizualizare, reverie © Performante cognitive superioare © Concentrarea atentiei poate atinge un nivel superior e In partea de jos: aproape adormit... Starea Theta 4-8 Hz ¢ Stare de somnolenta * Activitatea mintii este preponderent inconstienté — participarea constienta e drastic redusa Creativitatea, vizualizarea, imaginatia devin vii Apare in meditatie profunda si in faza REM a somnului Starea Delta 1-3 Hz Stare inconstienta, de somn profund, fara vis Persoana nu isi mai simte corpul Stare de refacere si vindecare: energia corpului e refacuta, anumiti hormoni sunt eliberati e Incetinire de ritm a respiratiei, a batailor inimii © Dupé 5 minute in Delta, 14 din 15 dureri de cap vor inceta 10)Care sunt aplicatiile) hipnozei clinice @ Hipnoza clinica poate interveni acolo unde psihicul uman joaca un rol important Ea a fost validata pentru un numaér foarte mare de simptome, afectiuni si tulburari - incepand cu enurezis si bruxism, continuand cu timiditate si imagine corporald disfunctionald si terminand cu anxietate, obezitate, renuntarea la fumat si tratamentul colonului iritabil. Hipnoza este folosité in antrenamentul cosmonautilor si al atletilor de performanta. In sport, aportul sau principal este antrenarea starilor- resursa de prezentd, de focalizare, de calm, precum si faimoasa stare de flux —in care sunt posibile performante umane exceptionale. in medicina, hipnoza poate interveni in afectiunile psiho-somatice: acele afectiuni biologice produse de psihic, sau simptomele medicale care nu prezinta un substrat organic. Hipnoza medicala a fost folosita cu succes ~fie ca terapie curativa, fie ca tratament auxiliar, pentru afectiuni precum: alergii, astm, artritaé reumatoidd, colon iritabil, disfunctii erectile, eczeme, fibromalgie, hemofilie, hipertensiune, obezitate, tinnitus cronic, ulcer peptic - precum si pentru anestezie la bolnavii in stadii terminale, in operatii chirurgicale, post-operator sau in cabinetele stomatologice. Tot jin medicina, hipnoza si starile modificate ale constiintei au contribuit enorm in domeniul psihoneuroimunologiei. Ea poate fi folosita, bineinteles si in psihologia normalului si dezvoltare personala, pentru imbundatatirea capacitatilor de comunicare, tehnici de invatare accelerata, optimizarea relatiilor, cresterea productivitdtii, accesarea creativitatii, nanagementul stress-ului etc.Care sunt dovezile D ca hipnoza functioneaza si este eficienta @ Institutii si asociatii profesionale... in 1955, hipnoterapia a fost acceptata ca forma valida de tratament de catre Asociatia Medicala Britanica, iar din 1958 de catre Asociatia Medicald Americana. in 1995, Institutul National de ¢ Sanatate din SUA recomanda hipnoterapia pentru Co tratamentul durerilor cronice. in Romania, Colegiul Of Psihologilor si Colegiul Medicilor recunosc si ele hipnoza, la ? randul lor. ¢ Daca nu ar fi functionat si nu ar fi dat rezultate palpabile, nu ! imi imaginez cum astfel de institutii nu ar fi sprijinit-o pentru atatea decenii. Putini oameni cunosc gradul impresionant de validare stiintifica de care se bucuraé hipnoterapia in ziua de astazi. Studii efectuate folosind aparatura pentru scanarea activitatii cerebrale arata ca hipnoza are un efect real asupra creierului: unul masurabil si diferit de relaxare si alte stari fenomene psihice (McGeown, 2009). Studii de meta-analiza asupra hipnozei centralizeaza rezultatele a zeci de alte studii - oferind practic acces la esantioane foarte mari de pacienti si efectele observate pe acestia. In cazul tratamentului dependentei de tutun, hipnoza a fost gasita de 15 ori mai eficienté decat vointa, de exemplu. In cazul migrenelor, hipnoza le reduce frecventa si intensitatea. Practic, este suficient sd cauti in orice baza de date cu articole stiintifice (PubMed, SpringerLink sau Google Scholar) dupa termenulcheie hypnosis” + subiectul care te intereseaza. (ex: ,Aypnosis + weight loss”). 12Care sunt miturile D despre hipnoza clinica @ MITUL #1: ,,Controlul mintii” Mitul “controlului mintii” este probabil cel mai raspandit din filmele de la Hollywood — unde oamenii hipnotizati sunt portretizati ca niste roboti sau zombie, lipsiti de initiativa proprie si control asupra situatiei. Datorita faptului cd sugestiile acceptate de subiect produc efecte reale si observabile, se presupune cd hipnotistul il ,controleaza”. in realitate, nimic nu este mai departe de adevar. Toate formele de hipnoza sunt, de fapt, de autohipnoza. Operatorul nu este nimic altceva decat un simplu ghid, care iti poate aradta calea pe care poti merge pentru a realiza anumite fenomene intra-psihice —insa ceea ce faci tu tine in totalitate de decizia proprie! Concret, un hipnotist poate sta langa tine si poate spune ,Am sd numar descrescator, treptat, de la 5 pana la 1, si cu fiecare numar, poti sd lasi corpul tdu sd se relaxeze tot mai multsi sd te cufunzi intr-o stare profunda de calm si de liniste." Psihicul tau poate spune, foarte simplu: ,nu’. De altfel, daca in hipnoza primesti o sugestie care contravine normelor tale morale, etice, religioase sau pe care pur si simplu nu o accepti, subconstientul tau o va respinge instantaneu — si, de obicei, vei reveni din transa in momentul imediat urmator. Daca mitul controlului ar fifost adevdarat, atunci oamenii care au abilitatea de a hipnotiza ar conduce lumea si pe cei din jur dupa bunul plac — iar cei care jefuiesc banci nu ar mai trebui sd foloseascé arme, ori forta si amenintari, de exemplu - ci doar sugestii hipnotice. 13MITUL #2: ,,Poti ramane blocat(a) in transa” Unii oameni se tem sa nu ramana _,blocati” intr-o stare modificata a constiintei. Acestia sunt, de regula, acei oameni care cred ca hipnoza e radical diferita de alte stari psihice. in peste 200 de ani de istorie documentata a hipnozei clinice nu exista nici macar un singur astfel de caz. Chiar daca, de exemplu, terapeutul pleaca brusc din camera in timpul inductiei, tu vei putea reveni la starea normala, de veghe, in ritmul tau — la fel ca atunci cand te trezesti dupa un pui de somn, sau o scurta reverie in timpul zilei... MITUL #3: ,,Doar cei slabi sunt sugestibili” Tot din categoria ,controlului mintii” face parte si aceasta idee, ca si urmatoarea. In mod paradoxal, capacitatea de a-ti accesa autosugestia e o forma de putere - nu de slabiciune. Numai un psihic functional, increzdtor si puternic se poate concentra asupra unei idei pana cand aceasta devine parte din realitatea sa — si are capacitatea de a se vindeca de propriile limitari virtuale. MITUL #4: ,,in hipnoza nu poti sa minti” ? Hipnoza nu a putut fi folosita drept ,serul adevarului” in domeniul juridic pentru interogari. Asta pentru ca intr-o transa hipnotica poti, daca ai chef, s minti exact la fel de bine cum o faci si in starea normala, de veghe. Nimeni nu te poate face sa spui ceea ce nu vrei sub hipnoza — indiferent de cate filme de la Hollywood exploateaza (si vor mai exploata) acest mit. 14)MITUL #5: ,,Nu am mai fost hipnotizat(a)” in realitate ai mai fost deja intr-o transa hipnoticd daca: * ai cdlatorit intr-un troleibuz, metrou etc. ... si nu ai stiut unde au trecut ultimele 2-3 stati... * ai coborat dintr-un astfel de mijloc la statia gresita ... desi stiai unde era cazul sé cobori... * te-ai lasat absorbit(a) de lectura unei carti si ,nu ai mai putut sd o lasi din m4nd" pentru o buna bucata de timp... * te aflai la un curs plictisitor, in care profesorul vorbea ceva complet neinteresant, pe o voce monotonia...si ai pierdut notiunea timpului, refugindu-te in propria imaginatie * Aji simtit emotii intr-un cinematograf. Mai vrei sa stii ceva ? ; @ despre hipnoza clinica Pentru ca acest ghid e intitulat "Tot ce ai vrut sd stii despre hipnoza’, iti ofer posibilitatea de a-mi adresa orice intrebari mai ai prin e-mail, la petre.birlea@gmail.com. Pentru alte informatii despre hipnoza poti vizita site-ul nostru la adresa www.psynosis.ro. Petre-Tudor Birlea Hipnoterapeut http://www.psynosis.ro 15NE POTI GAS! SI PE: Ei) Linked} Youll} Blog Facebook: http://www.fb.com/Dezvoltare.Personala.Romania Facebook (cabinet): httos://www.fb.com/psynosis.ro Blog : http://www.motivational.ro LinkedIn: https://wwwinkedin.com/in/petre YouTube: http://goo.gl/hbUx4U Website Cabinet: htto://www.psynosis.ro Workshop Increderea in Sine: http://www. incredereainsine.ro Program Gratuit E-coaching: http://www.motivational.ro/ecoachin: E-mail: plusdeviata@gmail.com motivational.”o @)DE VIATA 16)