Evreu Din Roamnia PDF

Kissingen, 14 Julie 1912
Incep sa-mi scriu amintirile, lucrare pe care am
amnat-o din an in an. Am putut sd md hotrsc

mai lesne a o incepe aici, unde sunt departe de vultoarea lumei de afard al cdrei ecou abia sosete pand
la mine. Pot, aproape nesuparat de imbolduri streine,
s'mi imorc privirea In luntrul meu. In preajma mea
linitea domnete ; prin fereastr razele soarelui se
cern i joacd pe masa la care scriu ; din dealurile
inverzite cari incadreazd acest ginga colt de lume,
vdd brazii i moliftii inaltandu-se mndri spre cer,
iar de jos, din grddind, neamul multicolor al florilor
imi trimete mirezmele sale, pe cnd din parcul apropiat imi sosesc accentele dulci din Rosamunda de
schubert. Si gdndul calAtorete spre tarmurile trecutului, amintirile se deteaptd din somn i yin nvalnic
sub condeiul meu.
Dar nu numai locul 1 ceasul sunt prielnice. 0 alt
imprejurare a fost deopotriva, dna nu 1 mai boaratoare. Moartea nenteptatd a maestrului Caragiale !
L'am vazut in luna Aprilie la Berlin, in tusculul sdu,
daca aa se poate numi o locuinta in Babilonul .modern.
Am iubit totdeauna pe omul sincer, simplu, modest
i bun ce era Caragiale, i am admirat pe acest arwww.dacoromanica.ro
IV
DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN
tist desAvarit, pe acest Benvenuto Cellini al limbei,

cum II numete Vlahutd. El m'a fermecat i acum prin
verva sa scantaietoare, prin humorul sdu nesecat. Entuziasmul comun pentru muzicd ne-a apropiat mai strans
unul de altul. Nu voi uita cum, 1 de randul acesta,
care pentru el era un
vorbind de Beethoven,
fredona pa1
simfonia
pastorald
analiza
titan,
sagii dintr'insa, Wand mdsura cu man ! Am venit

apoi cu dansul 'in tard i trebuia sd ne IntAlnim iar
in curand. Ei bine, Caragiale, care in Aprilie era
plin de viata 1 vigoare, i vorbia de viitor 1 de operele dramatice pe cari le avea in lucru,a murit fArd
de veste. Ca 1 dansul sunt in varsta and moartea

pandete in fiece clipd, i prin urmare se cade sd md
grAbesc.
Se va intreba poate : ce nevoe este sd scriu aceste

amintiri ? Fost-a viata mea WI de bogatd in cat sl
merite a fi povestitd ? Fost-am d'adreptul sau lAturalnic, pArta la fapte de mare interes ? Imi inchipui
cl voi putea da vre-o pildd pentru a indrepta sau

convertl pe oameni" ? Sau ravnesc cumva la glorie
literard ?
Intrebdrile au WA indoiald rostul lor.

Acum un an am intalnit pe d-I T. L. Maiorescu,
eind dela Universitate. In_ cursul convorbirei noastre
el mi-a spus, cu zambetul sdu fin 1 glasul sdu me,
lodios : Am un sf at sd-ti dau. Scrie-ti, dupA cum fac
i eu, memoriile. E cea mai bund ocupatiune cand

te-ai retras din arena vietii.
Vorba aceasta mi-a dat de gandit (caracteristic este
cd acel care vorbia de procul negotiis, este acum Premierul Romaniei in imprejurdri politice de cea mai
mare insemndtate !), dar mi-am adus aminte cd si
www.dacoromanica.ro
duo faciunt idem, non est idem. Maiorescu, distinsul

literat, profesor, parlamentar, barbat politic, care a
ocupat un loc de rangul intAi in teatrul vietii in care
se joaca dramele mari, are ce spune ; i ce opera de
arta va face ! Dar eu ?
Totui mi-am zis : nu este o viata de om un fragment din viata omenirii, legata. de aceasta prin mii
de fire nevazute ? Nu este viata mai bogata deck o
poate infiripa mintea cea mai rodnica a poetului ?
Cea mai mare lauda a unei opere de artaaceasta

viata concentratanu este, daca putem zice ca ea resfrange ca inteo oglinda viata reala, ca este trdita ?
bed o viata, cAt de umila ar fi, poate alcatui materie pentru povestire. Firete, din aceiai marmura
un meteugar va face un chip mort ; un artist, o
poezie in Okra...
Insemnarile mele, insa, nu voesc sa fie numai, i
nici in partile lor de capetenie, autobiografice. Titlul
lor o dovedete. FacAnd parte dintr'o minoritate religioasa impotriva careia un nationalizm fals i orb
duce, de mai bine de 40 ani, un razboiu crAncen, am
trait viata tragica a evreului-romAn intelectual, declasat, cu viforul ski sufletesc, cu risipa celor mai
pretioase energii inteo lupta negativa i stearpa.
Daca omenirea este impartita in oameni ai actiu-
nei i ai visului, sau cum zice Eminescu, in cei ce

vor i cei ce Au... cAnd unii tes la haina vremii, ceilalti a vremii coji adun... ce unii fac, iau alti aminte",
apoi eu de felul meu am fost mai mult pornit spre
luarea-aminte decat spre ictiune.
Era dar firesc ca, inspaimAntat de lupta ce ma intAmpinA de la intAiul pas, am voit sa fug de ea in
tail straina. Insa mi-a fost sortit altfel. Se va vedea

www.dacoromanica.ro
VI
In urma cAror Imprejurdri m'am intors In tard i am

fost prins In vartejul unei lupte In care, fall voia
mea, am avut chiar un rol de frunte. In aceastA luptd, plind de sbuciumdri, de suferinti i de dureri, cdreia i-am Inchinat cei mai buni ani ai vietii, mi-am
fAcut datoria fArd ovdiald. Nu ma plang de ea : lupta
aceasta mi-a otelit vointa, a deteptat in mine puteri
nebAnuite i mi-a dat lnalta multurnire care isvordte
din lucrarea pentru un ideal omenesc.
Iatd dar rostul insemnArilor mele. Scrise de un 1nitiat i pArta direct al evenimentelor ce voi nark
scrise cu sinceritate i adevdr, ele vor deslu1 rolurile celor ce au luat parte in aceastd luptA, 1 or
sluji, naddjduiesc, ca documente pentru o istorie viitoare a chestiei evreilor din Romania.
Nu mi-a rAmas In suflet nici urd, nici desnAdejde.
Tara este bunk dar intocmirea rea. Poporul roman,
In pAturile sale adanci, nu rdspunde de isprAvile norodului de politiciani, cari au pus la cale prigoana
evreilor i exploateazd o prejudecatd atavicd, spre
a-si asigura puterea, i spre a scApa de concurenta
supArdtoare. Si cand puterile sociale ale poporului, incdtuate astAzi, se vor libera, acest joc frivol va
Inceta ; se va pune capdt acestui odios rdzboi civil ;
aceastd luptd fratricidd va trebui sd se mantue. Cuvantul lui Eraclit se aplicA i In lumea morald : totul
este in micare i curgere. Si totul evolueazd spre
progres. Fenomenul convergentei spre culturd este o
lege sociald, i mai curand sau mai tarziu, va birul
i la noi toate pedicile artifjciale ce'i se opun. Nici
urd dar, i nici desnAdejde I Dar nici indiferentism, nici
pasivism, ci luptd pentru triumful libertAtii ! Aceast
povatd o las motenire tovardilor mei de suferinta.
www.dacoromanica.ro
CopilAria.
Familia
Datini i curente.
Int Aia InvAtAtur A.

(1848-1858)
Un publicist roman, bun i bine-voitor prieten, imi
scrie cd viitorimea va pomenl numele meu ca acel

al unui luptAtor pentru libertatea credintei". Cum In
firea oamenilor celor mai zmeriti
i eu sunt WA
doar i poate unul dintre ei
se afld un zdamant
de iubire de sine, Imi zic : te pomeneti cd prietenul
are dreptate ! i de aceea md cred dator, tap de mai
sus numita viitorime, i spre a preintampina galceava
intre biografii mei, sd Insemnez aici locul i ziva
naterii mele. Ardt dar cd am vAzut lumina lumii
acetia in Bucureti, in casele pdrinteti din ulita fran-
strada Carol). Ele poarta azi No.. . .

(aceastd ardtare este trebuincioasd pentru cazul and
s'ar ivi nevoia punerei unei placi comemorative !).
Cat despre data naterii, lucrul e cam Incurcat : pe
acele vremuri condicile de stare civild erau tinute
de fetele bisericeti, la evrei de Epitropiile obtiilor.
Dar la evrei datele se insemnau dupd calendarul
evreesc i aa tiu numai (din Insemnarea trecutd de
tuzeascA (azi
tata inteo carte de rugaciuni) a marele eveniment

www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVRED-ROMAN
s'a petrecut la 1848, T8 chevan. Nu tiu lAmurit

care este ziva din calendarul gregorian : am prAznuit
ziva mea la 6 Noembrie. Si a rugh viitorimea sA o
pAstreze. Dar vai ! tiu cA biografii, nu se vor mul-
tuml cu atat i vor cAuth inteun calendar perpetuu

adevArata zi corespunzAtoare. Ii iert de mai 'nainte,
cAci nu vreau sA supAr pe aceti oameni cArora nimic nu le este sfnt 1 cari au o diabolicA plAcere sa
rAscoleascA viata i micile mizerii ale unui suflet chinuit" 1). La botez am cApAtat numele Abner, dupA strA-
bunicul din partea tatii. Acest nume ilustru al viteazului general al nefericitului rege Saul, s'a pArut insA
prea
biblic, i de aceea a suferit mai multe primeniri : un dascAl neamt II schimba in frumosul nume
de August, la intrarea in gimnaziu nu tiu cum m'am
pomenit Avram (o regretabilA recAdere in biblie !) i
apoi fratele meu, Leopold, Tutors din Viena, mA boteza, cu numele pe care l'am pAstrat. De1 m'am
nAscut In anul furtunei revolutionare ale cArei valuri
au atins i tara noastrA, i am primit numele unui
general, nu m'am dovedit nici revolutionar nici strateg...
Intre meserii, pururi In mare cinste la evrei, aceea
de giuvaergerie a tatAlui meu, aveh o vazA deosebitd
in obtie, pe semne pentru metalele pretioase i nestematele cari sunt obiectul ei. Dealtfel tata era un adevArat artist : desemnurile sale erau mult cAutate i fAcurA
ca, thnAr IncA, sA fie ales staroste al breslei sale.
In prAvAlia cea mare din fata ulitei el lucrh cu cAl-
file sale pAnd noaptea thrzill Child se Inserh se aprindeh lampa de untdelemn, a cAreia luminA, resfrantA prin globuri cu apA, arunch fAii de raze pe
1) Eminescu, Satira I.
www.dacoromanica.ro
pietrele cari se fintuiau in feluritele scule de aur
argint : inele, cercei, fermoare, broe, bratare. Noi

copiii
eram trei bAefi atuncea
holbam ochii la
aceastA lume de minuni scAnteietoare. In Inchipuirea
mea pietrele scumpe capAtau forme
asemAndri
fantastice.
Meseria era bratard de aur, pe atunci. Cei mai

buni muterii erau, de build seama, boerimea. Cum ne
speriarn i ne ascundeam and se opriau la ud calescile i sAreau de pe capra arndutii cu fustanelele albe
i brAurile Incdrcate de iatagane i pistoale ! Apoi
boerii, In tombatere" i antereuri cu fungi falduri,
se scoborau a lene 1 intrau cu ciubucile cu musciuc

de chihlibar, i se aezau tacticoi i tabetlii Wand
mdtAniile. Nu se tocmeau 1 plateau cu galbeni f erecall.
De MAI. Inca tata incepuse sd meargd Induntru"

la bAlciul din Lipsca, cel mai vestit 1 mai cercetat pe
atunci. Atingerea cu lumea apusand trezi in el dorul de
invatatura, motenit de altminteri dela tatAl sdu, care a
fost ajutor de rabin al comunitAtii ilucru rarisim in

acele vremuri !avea cunotinti profane,. i scria germana. Dupd cAsdtorie tata prinse dar a invdta limbile ;,
greaca, germana, franceza, ba inteo zi Ii fAcu aparilia un pian i-o profesoard de pian ! Ce mai vAlvd
i zumzet in obtie ! Familia, o puternicA alcdtuire
tiranicd pe atunci, Incepit sl cArteasca 1 scandalul
ajunse la culme cAnd tata se Imbrdcanenzte#e. Un
apikores (necredincioscuvAnt stricat din Epicur)

nu altceva ! Dar el, odatd pornit pe aceastA cal e a
perzaniei, nu titter seama de furtuna strnitd i-i
valet de treabd. Biata mama se gAsia intre doud focuri. Dar In taina sufletului ei era bucuroasd sAil
www.dacoromanica.ro
10
DIN VIATA UNUI EVREU.ROMAN
vazd bArbatul lepAdand uratul port strein adus in
tard de imigracii polonezi Impreund cu jargonul lor,

i invtand carte i pian ; atat numai cd ar fi fost, bAnuesc, mai bucuroasd dacA profesoara era-un profesor.
ScumpA, dulce mamd ! Daca sunt ingeri pe pd-
mant, ea a fost unul ! Tandra fatd, aa de frumoasA
In cat la soare te puteai uita dar la dansa ba"

ceeace nu impedica pe toll ghigherlii obtei sd fure
ochii la ea 1 sd dea tarcoale in preajma ei !
a
fost mAritatd, dupd datina de atunci, la varsta de 14
ani, (dar i tata era numai de 18 ani). Cand, Inainte
de nuntd, ii se tAid frumosul ei pAr bogat i se MI
locul cu o perucA cu cArarea de ata alba, ea vArsa
lacrimi amare i pricepit, In mintea ei de copil, cd
de acum a inceput greul vietii. Curand venird grijile
de copii i de gospoddrie. Dar prin cretere era pregAtitd pentru aceasta. Aa era obrazul aspru al vietii
de atunci ; rareori suradea. Datoria 1 munca erau
rostul traiului. CAsAtoriile se fAceau In cer", adicd de
OHO i petitori, i amorul, simtire nesfantA, n'avea
ce cduta in aceste daraveri. Inima fecioarei nu trebuia sd vorbeascd de cat dupd chipa" (pologul nun-.
jo) Si totuice minunate se dovediau acele cdsdtori!, 1 cat de rare erau cdsniciile neisbutite ! Hymen cu lanturile sale de roze" ii arAta mai mult
lanturile, pe can soliile le purtau cu resemnare, pe
and azi se cauta mai mult rozele". Dealtminteri,
pornirea femeilor de a fi scoase de sub epitropia
bArbatului, este fireascd, cad slAbiciunea sexului"
Inchipuitd de juritii romani, pentru a indreptAti aceastd epitropie, este una din numeroasele fictiuni ale
pravilei, i adesea femeea ne este superioard in pdtrundere, In judecatd i In simtul practic al vietii...
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA 1.1-51UI EVREII-ROMAN
11
Dar asemenea ganduri nu chinuiau mintea mamei.
Casa era lumea ei toatA. 0 plimbare In Cismigiu,

sau o seard la noptile venetiene" din grOdina Schlatter (azi Aleea Carmen Silva) erau petrecerile ei In
zile mari. Nici in toiul verilor dogorAtoare viata nu
se schimba. Vilegiatura in tail era necunoscutO, ca
cuvnt si ca lucru. AlbAstrimea si bogAtasii mergeau
induntru", sau pe la mosii si manAstiri, iar vAile si
muntii nostri minunati cari azi desfatd si odihnesc pe
orAsenii istoviti de ropotul traiului, nu erau Inca
descoperiti. 0 singurA data eram de vre-o 7
ani atunci
am petrecut vara la Jilava. In duioasd
tovArAsie cu felurimi de vietati, in casa unui sAtean,
asezatA lAngd soseaua InecatA in praf sau noroi,
si pe marginea santului care cu apa sa
InverzitO
semAna cu o reptilA vArgatA, si in care mAcAiau

ratele si orAcAiau broastele...
Peste drum de casele parintesti, In casele Ougiu
(azi se aflA Posta pe acel loc) locuiau pArintii mei.
Bunicul
lancu Cronberg, zis lancu Pecetaru
era, cum ii arata porecla, gravor. Vesnic II vedeam
sezdnd la tesgheaua lui Incovoiat pe lucru, parand a fi una cu scaunul lui. La geam erau atArnate felurite peceti si alte lucruri curioase pentru
noi copiii, cari ne duceau adesea In ispitA. Bunicul
isi petrecea viata Intre lucru si rugaciune. Era crescut in asprA disciplinA religioasA. Frica lui D-zeu",
dupA conceptia aceea, nu se impach cu plAcerile

usoare ale vietii. Religie care ne aratA paradisul
pierdut in trecut, face din acest pmOnt o vale
de plAngere, si ne mAngAie cu impArAtia cerurilor"
pe and atiinta veselA" ne invata o conceptie melioristA" si ne pune raiul in viitor, ca tel final al
www.dacoromanica.ro
12
mersului inainte. Bun 1 iubitor in fond, bunicul, cu

fatal neguroasA, cu barba'i lungA 1 resfirata, cu
ochelarii mari cari dedeau privirii
sale cevh ne-
desluit, ambeh rar, 1 aceasta de ate ori ne vedeh

pe noi, nepotii. Ii eram dragi i la vederea noastrA
se topeh parca asprul Inveli pe care creterea o
pusese pe firea lui. Dar, in schimb, bietul unchiul meu,
nu duceh zile bune. Seara dupA dna, and se lAsau

obloanele, bunicul II Inv Ala biblia pe mezin. lute
la mAnie li %/it in cap Sfinta Scriptura prin bataie,
in cat rAcnetele copilului ajungeau pAnA la noi. Rezul-
tatul acestei metoade a fost ca sA nu indrazneti sA

vorbeti omului de Bib lie i religie ati gaseti beleaua 1
Un contrast isbitor cu bunicuL erh -strabunicul. In

vArstA de 90 de ani, bAtranul Eremia se intorsese din
Braov ca sa'i ispraveasa zilele la bdiatu sail. Tin

bine minte pe moneagul maruntel, cu caftanul cafeniu,
cu brAul negru, cu palAria moaie de paslA IndesatA
pe frunte sub care isvoreau uvite rare de par alb,

cum Incovoiat i rezemat pe bat tropAi tuind cAtre
sinagogA pentru rugAciunea de dimineata. In fata lui
stafidita straluceau doi ochi mici, prietenoi, In cari
parcA se resfrangeh un bland apus de soare. Intr'o

dimineata bunicul 11 gAsi culcat in pat rostind psalmil
rugaciunea evreului in ceasul mortii. Facia un semn

sA se cheme copiii, i and cu tolii am fost adunati
In preajma lui, 1i intinse mAinile tremurAnde spre a
ne binecuvAnth 1 adormi pe venicie. Astfel mi s'a
infatiat moartea pentru intaia data. Am simtit i
atunci fiorul nedesluit al tainei obtescului sfArit,
dar nu m'a inspaimAntat, ad a fost o adormire farA
agonie ; in ochii strabunului a rAtcit o clipa, ca o ultima
adiere, ca un ultim fAlfAit de aripi al sufletului, un zam-
www.dacoromanica.ro
13
bet nespus de bland, care apoi Increment in paloarea

ce se revArsa pe fata lui Mil sange. Apoi s'a
lAsat tAcerea cea mare... Ah, mi-a fost dat sA vAd,
mai tarziu, moartea in alt chip deck acel al asfintitului unei vieti ajunsA la capAtul ei firesc i care se
mistue linititA in noaptea de veci. Am vAzufo lasandu-se ca o rApitoare care i-a pandit prada din
depArtari, pe fiinte fragede, abia imprimAvArate, pe
fiinte cari in pargul lor erau dornice de zile i de

fericire. Si am vAzufo iarAi sosind, temutA dar in
tainA doritA, ca mantuitoare supremA din lungi 1 crude
chinuri. Totdeauna insA m'a lAsat cu inima insange-
ratA. Dna despre cealaltd lume mai bunk de care

se agatA desnAdAjduitul nostru suflet, n'avem dovezi,
in schimb ranile cari ne insangera pe cei ce rAmanem IndArAt ca sA plangem pe morminte, sunt o
groaznica realitate...
Si Inca o fiinta dragA se desluete din zarea depArtatA, cu soarele in ochii desmerdtori : mama mare,
Miriamin curata 1 sfanta ei mandrie pAreA o figura

scoboratA din vremile biblice. Cum ne alinta, 1 cu
cat nesat ascultam de vorba ei dreapid 1 inteleapta,
puternicA prin dragostea care vibra. inteinsa! Ce bunAtate in sufletul ei, 1 cebunatAti in cAmara 1 pe
masa ei ! Chiar cand mama nu mai pute de drAciile
noastre, bunica IncA ne cApAta iertare...
Campul isprAvilor pentru noi copiii se intindeh
panA la casele Bellu (azi Prager) unde se afl potia
austriacA, pe stanga, apoi pe dreapta pan in curtea
bisericei Sf. Nicolae, unde crucile de pe morminte nu
ne speriau deck cand se coborau umbrele inserArii,
iar In dos panA in Dudescu (azi strada Brancoveanu)
unde Dambovita ii rostogolia alene apa ei mAloasA.
www.dacoromanica.ro
14
DIN VIATA UNUI EVREU-110MAN
Adesea hoinAream ins& pAnA in Cimigiu unde ne

jucam sub salciile pletoase din ramurile cArora ne
faceam talangi, 0 pocniam intre degete foile de salcAm.
Azi Inca imi place sA mA plimb In bAtrana grAdink
sA ma opresc la salciile plangatoare cari, gArbovite,

10 pleacd crengile pAnA in luciul lacului. Ele deteaptd
stoluri de amintiri 0 gAnduri, 1 mi se pare straniu

cand vAd grAdina, tovarAa copilAriei mele, reInnoin-
du'i in toti anii tineretea ei, pe cAnd pentru mine

nu mai este primAvarA.
La jocurile noastre se impartAeau toti copiii maha-
lalei, WA deosebire de credinta, cAd buruiana antisemitismului nu pdtrunsese Ina la noi de peste Milcov. Aricele, sodronul, mingea erau jocurile noastre
in timp de pace, adesea intrerupte prin rAsboaie 0
bAtai. In asemenea vremuri eu
bursucul"
mA
tineam inteleptete departe de bAtala focului.
AceastA viata fericitA a fost tulburatA printr'o intAmplare mare : la vArsta de ase ani i jumatate am
fost dat la coalA. MA vAd cu o stranie Ihnpezime,
scoborAnd ulita, cu ochii plani i cu inirna svAcninda.
CinevA ma duce de mAnA. Trec pe lAnga Biserica

Sf. Nicolae 1 fur privirile spre curte, spre crucile
i lespezile cu pisaniile lor, mAncate de ploaie i ninsoare, la cari mA uitam totdeauna cu evlavioasA slialA,
1 spre bAetii cari se joacA sglobii 0 se opresc pentru
a se uit la mine cu rAsul in ochi, fAcAndu'mi sic!

Trecem Curtea Veche, urcAm strada Patria, intrAm in
Tabaci pe la Ochii-Albiun calvar !i iatA-ne ajuni

la coala Comunitatii evreilor lehi" lAnga sinagoga
mare... MA revAd in urmA in clasa lungA, cu pereti
vAruiti 0 goi, In fata unei namile de om, lung,
uscat, cu pArul vAlvoi, 0 cu nuiaua in subtiori, care
www.dacoromanica.ro
15
ne face sA rdcnim in cor silabe i cuvinte. Trei ani

am urmat in coala aceasta unde am invdtat ebraica,
romana i germana. Cumcd romana se InvAta binior
se dovedete cd la inscdunarea lui Cuza Vodd eu, In
varstd de noud ani, am inighebat un acrostih in onoarea lui. Vdd Inca initialele Alexandru loan
Cuza" din capatul stihurilor. Si ce mAndru am fost
and am vdzut intaia mea izbucnire poeticd tipAritd
in Monitor ! In ebraicd n'am facut pricopseai multd,
mdcar cd dascAlul meu era eruditul N. C. Popper.
Putind gramaticd 1 traduceri din biblie nu m'au Invdtat lucru mare nici din limbd nici din Sf. Scripturd.
In rdstimp tata, stdruind in calea indrdsnetelor reforme, dusese pe fratele meu mai mare, Leopold, la
Viena inteun pension. Ce lacrimi a vArsat mama
cand a trebuit sd se despartd de odorul ei, intaiul ei
ndscut, care 'i era mai drag deck lumina ochilor ! Dar
tata era neinduplecat in dorinta lui de a sparge cercul stramtelor datine care impiedica apropierea de
rostul vremii.
www.dacoromanica.ro
II
PaOele 1858.
Pratia
Suntem in Aprilie 1858. Casa i-a pus hainele de

sarbiltoare. S'au facut pregatirile pentru Patele evre-
esc. Toate faramiturile de paine au fost stranse i

arse, s'au scos din lazi i dulapuri tacamurile de Pati
smaltuite cu figuri i inscriptii pe cari le priveam cu tin
adanc interes ; vasele au fost spoite, furculitele i cutitele, cari venisera in atingere cu painea, infipte in pamant spre a se curati,i s'au adus azimile nedospite. In
odaia cea din fata ulitei s'a acoperit tejgheaua, s'au
strans toate uneltele de lucru, i s'a intins masa pentru
slujba celei dintai seri de Pact!. Simtiam ins noi
copiii Ca plutia in aer ceva neobinuit. Nu puteam
sa ne dam stama ce era pricina, dar Intelegeam din

franturile de vorbe ce le surprindeam, din neastamparul pe fete ci cautaturile nelinictite, ca o primejdie
oarecare ne ameninta pe. noi i pe ai noctri. Unchiul
ci bunica tainuiau cu paring mama ofta din greu
i ne strangea pe langa ea, ca ci cand ar fi vrut sa

ne apere de un pericol. i pericol a fost inteadevar ! A trecut iar pe la noi atunci stafia care dealungul veacurilor paete prin lume insemnandu'i drumul cu foc i sange : groaznicul basm al omorului
ritual.
www.dacoromanica.ro
17
Ciudata intoarcere a lucrurilor 1
Aceasta oribila Ora a pruncuciderei pentru scopurl rituale, a fost scornita impotriva primilo4 cretini ! Ea a isvorat din taina impartairii, scotandu-se
vorba ca painea eucharistica este muiata in sange de
prune, i a dat loc la groaznice prigoniri 1 maceluri
sub Imparatii Romani, i mai ales sub Trajan i
Antonini. Cretinii au fost invinuiti de cele mai cumplite nelegiuiri, de farrnece, incest 1 pruncucidere.
Pliniu, in vremea cand era guvernator al Bithyniei
(111-112), inteo scrisoare in care cere lui Trajan
sfaturi cum sa judece pe cretinii acuzati de aceste
vini, le numete flagitia cohaerentia nomini (nelegiuiri inerente sectei). Din scrierile parintilor bisericii, cari au comNitut calomnia, aflarn ce fapte se irnputau cretinilor. Astfel cel mai de frunte, Tertulian
zice (in Apologia Cap. VII) :
Suntern acuzati, ca rnontri de Mutate ce suntem,
Ca avem un obicei sfant de a omora un copil, i a'l
nand apoi. In urma, dupa ospat, savarim adulter 1
nite caini sarind peste masa rastoarna lumanarile i
le sting, ca sa ne lase in intuneric, i aa s ne putern ded la nerginate desfranari..."
.
Apologistul Minutius Felix (c. 320-230) pomenete
mai pe larg faptele ce se imputa cretinilor. In Octavius, disputatiune dintre un pagan i un cretin, cap.
IX, paganul Cecilius sustine c cretinii se inchina la
un cap de magar i la genitaliele preotilor bor. Botezul
cretinilor se face astfel : Inaintea lor se pune un prunc
acoperit cu faina ; dupa aceea ei indeamna pe neofit

sa loveasca cu cutitul in faina, i astfel ucide prun-
cul. Apoi ling stingele 0'0 impart mddularele lui.

Fronton, prietenul lui Antonin Piul, dascalul filosofu2
www.dacoromanica.ro
18
lui Marcu Aureliu, sub domnia aruia autorii hagiografi

pun cele mai cumplite martirizAri de cretini, spune cA
la agapele cretinilor se sting luminile cdnd befia a

aprins poftele A in mijlocul intunericului, se impreuneazd in desfrdnare imundd.
DupA triumful cretinismului Biserica incepu a indrept acelea$1 caloryznii impotriva sectelor eretice cro-
tine. AO, ca sA nu pomenesc deck pe un autor, Philastrius (387) din Spania acuzA pe Montan 4tii 1
Ozataphrygii i Gnosticii cA ei ar amestecA sAnge de
copil in jertfa lor de Pati. La 1020 Ademar povestete acela lucru despre Manichei 1 Kathari. i in
Rusia sf. Dimitrie Rostovsky denunta aceleai erezuri
in sarcina Rascolnicilor (Lipovenilor).
Si iatA CA de prin secolul al XII cretinii incep a
pune aceastA oribilA crimil in spinarea evreilor cari
au inscrisA pe fiecare paginA a legii lor oprirea de a
gusta sAnge de dobitoace, necum de oameni !
Si nApasta infamA, mkar cA niciunul din faptele
nAscocite pe seama evreilor nu a fost vreodatA dovedit, cu toate bulele papilor osAndind aceastA su-
perstitie i cu toate cA cei mai mari savanti au dovedit netrebnicia i inanitatea ei, s'a pAstrat pe
fundul acelui incontient care rezistA criticei cu atAta indArAtnicie i in care mortii duc o viata aa
de lunga...
La noi pacostea aceasta n'a lipsit. Si ea a fost

respAndit in popor prin scrieri tipArite cu blagoslovenia bisericii. IntAia scriere antievreiascA a apArut
in Iai sub titlu de Alatuirea aurit a lui Samuil
Ravvi Jidovului mustrdtoare rdtdcirei evreqti, din latinefte in grece$te de ieromonahul Teotoki, din grece,Fte in ronzdnqte de logofdtul Toma", (14, 1771,
www.dacoromanica.ro
19
ed. Mitrop. Gavriil). Cartea a avut Inca cloud editii:

una la 1836, tiparita in tipografia Episcopiei Buzeu cu
blagoslovenia iubitorului de D-zeu chir Chesarie,
Episcopul Buzeului, din Myna" dumnezeiascd invitat
find dumnealui logoldtul Nicolae al sfintei Mitropolii
Buctoveanul", 1 alta, care pentru a treia oara din

nou s'a tipeirit spre obgescul folos cu cheltuiala d.
marelui logojat Alecu Sturza din kqi, in tipografia
Nifon Mitropolit din Bucuregi". 9
Cartea aceasta nu pomenete Inca calomnia sangelui,
ci are mai mult un scop de proselitism ca sa mustre

indestul i s In de ajuns pe jidovi ca sa creaza,
povatuindu'i pe ei la lumina adevaratei credinte".
Scrierea care, pe langa un ir nesfarit de nascociri cari de cari mai stupide impotriva evreilor, afirma calomnia omorului ritual, s'a tiparit la 1803 in
lai, sub titlul : Infruntarea jidovilor, asupra legii $i
obiceiurilor kr, cu dovedire din sfeinta # Dumnezeiasca scripturd, atat din ceb vechie cat 1 din cea
noud", i este tiparita cu blagoslovenia 1 cu toatd
cheltuiala Prea sfinfiei sale Kiria Kir kkov 2), Mitropolit a toatd Moldova". S'a tiparit de ieromonahul
Kir Makarie, Duhovnicul sfintei Metropolii 1 de Gherasim, ierodiaconu tipografiei". Pamfletul acesta, atribuit ca de obicei unui pretins rabin (haham)
botezat, Ii propune a destainui cate-va taine mail

ale jidovilor spre Infruntarea kr" i trateaza de scingele ce iau jidovii de la crqtini, de desdemoniile
(jarmecile) jidovilor filcute cu sage creAnesc etc."
1) Vezi pentru amnunte : Calomnia ludrit Sngelui tn Romania, de Lath- Schein in Anuar pentru Israelifi 1882-1883 p.
55 seq.
2) Este vorba de Mitropolitul Jacob Stamati.
www.dacoromanica.ro
20
DIN VIATI UNUI EVREU-ROMAN
La 1858, tocmai inaintea Patelui nostru, a apArut

InsA o alt carte a cAreia titlu aratA Indeajuns rostui ei de a arAta patimile rnultimii. Ea poartA numele
sugestiv de Pra4ie. TipAritA intAi la 1836 in A/MIAs-
tirea Neamtului, sub Mihai Sturza, cu blagoslovenia

Prea Sfintiei Sale D. D. Veniamin, Mitropolitul Sucevei 4 Moldovei" '), ea a lost retipAritA la Bucu-
reti cu voia tenzurii biserice#i" de Sfin(ia Sa parintele Joil Duhovnicul i directorul tipografiei Prea
Sfinfiei Sale Pdrintelui Mitropolitul D. D. Mon".
In aceastA Pratie, autorul Kiriak Ieromonah i
Duhovnic din Sf. MAnAstire Neamtul, arat ca a tAlmAcit-o dupA scrierea ruseascA Hristos adevdratul Messia,
adAugAnd i din alte carti ca sA'i fie ca o aducere

pentru multele pricini ce a avut cu jidovii vdand
cd tare s'au incuibat infra aceastd pravoslavnicd lard
de D-zeu hulitorii jidovi".
Cucernicul Kiriak Ieromonah i Duhovnic, in aceastA carte In care ferhe ura cea mai sAlbaticA, Inchipue o disputatie Intre un cretin 1 un evreu, care
combate de multe ori in mod victorios pArele cretinului. Acesta descrie cu deamAnuntul cum se i de
evrei sangele pruncilor cretini i cum se intrebuinteazA la tot felul de drdcii, la nenumdrate farmece,
la doftorii, in vremea cununiei, in vremea cdnd se taie
pruncul imprejur, in vremea plagerii Ierusalimului pi
in vremea cdnd mor jidovii, i iard$1 cdnd fac ei
ni#e turte i amestedi acel sage inteasele" i es1) De notat este c5. inaltul prelat care a blagoslovit acest
imund pamflet este marele Veniamin Costache, unul din cei
mai 1uminati capi ai Bisericei, care s'a ilustrat prin activitatea
sa pc tara.mu1 bisericesc, Folar i literar. Seminarul din Socola este intemeiat de el.
www.dacoromanica.ro
21
clamd : cine poate s scrie toate draciile voastre pe

cari le uneltiti voi ?"
Ar trebul sd se ucizd mii de prunci de cretini pe
fiecare an ca s se indestuleze cele 12 milioane de
evrei cu sdngele trebuincios pentru ad numeroase
acte rituale ! ')
Pratia" urzise de blind seamd o mare ferbere in

ora, mai ales in pleava din mahalalele Tabacilor,
i evreii aveau de ce s fie ingrijati...
Dupd asfintitul soarelui obloanele au fost trase,
uile zavorite i luminile aprinse pe masa lungd la
care ne-am aezat cu totii, i tata rezimat pe perne2)
cu Hagada 3) in mana, incepu slujba celei dintdi seri
de Pate, care rechearnd int?'un simbolizm ad de
poetic liberarea neamului lui Israel din robia Egiptului,
trecerea miraculoasd prin Marea Roie, ederea in

pustiu i drumul spre tara fAgaduintei. Pe un blid
de argint sunt aezate trei azime, i deasupra lor
s'au pus rddcinile amare, amintitoare ale patimilor stra-
bunilor sub biciul Faraonilor, electuarul ca simbol al

utului cu cari ei lucrau in Egipt, carnea friptd pe
carbuni i oul copt in cenud inftidnd jertfa care
in vechime se aduced in ajunul Patelui.
2i se umplii cu vin paharul al doilea 1, dupd randuiald, eu, mezinul, ma sculai intrebnd :
1) Calomnia luarii sangelui s'a ivit de mai mulle ori la noi.
Schein (1. c.) pomeneVe cazurile din 1717 la Iai, 1783 Botoani, 1797 Galati, 1816 Neamt, 1824 Bath!, 1834 BucureVi,
1841 Piatra, 1859 Galati, 1864 Ismail, 1867 Calrqi, 1868 Galati, 1871 Ploeti, 1881 CAlArqi. Cazul cel mai recent e cel
din Bucurqti la 1913, despre care vom vorbi pe larg in aceste
pagini.
2) Semnul omului liber in Orient.

3) RAnduiala celor dintAi dota zile de Pa$e.
www.dacoromanica.ro
22
De ce se deosebete noaptea aceasta de toate ce

lelalte nopti ? CAci in toate noptile putern mam atat
paine dospitA cat 1 nedospitA, iar noaptea aceasta
numai nedospitA. In toate noptile putem manca tot
felul de verdeturi, in noaptea asta, numai verdeturi
amare. In toate noptile nu Intingem nici o singurd
data ; in noaptea asta de cloud ori 1). In toate noptile
putem manca. ezand, slobod sau rezemati ; iar In
noaptea aka edem cu totii rezimati".
$i tata rdspunse :
Pentrucd robi am fost lui Faraon in Egipt, i ne-a
scos Domnul, D-zeul nostru, de acolo cu mand puternicd i cu brat intins"...
lar and s'a Mut cel dintai pahar, din cele patru
pahare prescrise, tata a desvelit blidul cu azimele i
toll comesenii, ridicand blidul in sus, au zis aceste
cuvinte din Hagada :
MM. painea suferintei, pe care au mncaro pdrintii
no$tri in tam Egiptului. Tofi cdrora le e foame sd
vie sd mdndnce. Toti carl duc lipsd sd vie $1 sd
prdznuiascd cu noi Pgtele".
Pdinea suferintel I Azima nedospitd in graba fugii
care trebue sd aminteascd evreului patimele pArintilor,
trebue in acela timp WI invete, ca rod pretios al

patimei, mila i indurarea cAtre toll oamenii, sA'l Invete a chemA i sAtur i ajutA pe cei ce flAmanzesc
1 pe cei ce InsetoeazA, nu numai de paine i apA,
dar i de dreptate i de libertate.
Acestea sunt sublimele amintiri 1 InvAtaturi ale
painei nedospite in care, dupd ticAloasa calomnie seculard, se amestecd sange de prunc cretin !
.
1) adicA pAtrunjel in apA sAratA si rAdAcini amare in elec-
tuar dulce.
www.dacoromanica.ro
23
Si cum de atfttea ori, in lungul veacurilor diasporii,

tocmai azimile, imboldul celei mai curate iubiri de
oameni, a starnit cele mai crude prigoane, ele au

trezit i In acea seard de Pati, care s'a intipArit adnc in mintea mea, nu numai amintiri de suferinti
trecute, dar 1 groaza celor ce ne pAndeau acuma...
Alta data eceastA duioasd ceremonie, amintirile din
istoria departata a neamului, mancArile alese, vinul
generos, inseninau fruntile i fAceau sl pAtrunzd pa-
cea i voia bund in suflete. In astd seard insA ceva

greu apdsd inimile. Se vorbi in papte, privirile f urau spre uA, 1 tAceri adnci se Idsau. La cel mai
mic sgomot comesenii tresdrau, slujba se intreruped
i mama ne strnged mai aproape de dnsa.
Aa s'au scurs clipele tdrAgAnate, intrerupte prin
citiri grAbite, i turburate prin sgomote surde din afar i strigatul repetat de dna acolo ? al vAtAelului
din stradd...
Dar a trecut acest pahar de la noi.

Ins in alte parti ale tarii, in deosebi la Galati,
norodul a nAvAlit in sinagoga, cartile sfinte au fost
rupte, casele evreilor prAdate, barbati, femei i copii
loviti i sAngele a curs.
Praftia i-a implinit dar rostul ei blagoslovit. Cucernicul Ieromonah 1 Duhovnic Kiriak a putut svArll
piatra in neindumnezeitii i hulitori de D-zeu jidovi,"
cum spune in a sa Inainte-Cuvntare". D-zeu sA-I

ierte
www.dacoromanica.ro
III
In gimnaziu qi liceu... Actoria

Din coala primard a evreilor lehi" am trecut la
o coald particulard a unui dascdI neamt, anume Zoller, situatd Inteo ulicioard (azi desfiintatd) pe Podul
Calici, in care curgea un ant murdar i rAumirositor. De aid, unde am stat putind vreme, am urmat
in pensionatul Giant loni, 1 la 1859 am intrat, dupd
un examen, in gimnaziul Lazdr, care atunci se afla
In casele Mdcescu, o clAdire bAtrdneascA in fundul
unei curti din strada Sf. loan Nou, de unde s'a mutat
apoi in curtea bisericei Sf. George Vechiu. In clasa
intdia am urmat cu fratele meu Isidor (nume modernizat
din Israel), care, dacd nu se impunea prin puterea

de muncd, era temut pentru puterea bratelor sale
cari erau i o pavdzd Rentru mine in hartele dintre
bdeti. Profesorul Ciocanelli 1mi deschise Intdi tainele
limbei latine prin Epitomae Histotiae sacrae i De
Viris illustribus. Premiul al doilea incununa silinta
mea, spre marea bucurie a pdrintilor.
In clasa a II-a Insd o scrintii... Si iatd in urma cdrei Imprejurdri.
Fratele meu, Leopold, trecuse In coala politecnica
din Viena. Era Mat de o rard frumusete. In fata-i

www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVIIEU-ROMIN
25
paid ochii cei negri scanteiau sub gene lungi i matdsoase cari dedeau privirei lui un farmec deosebit.
Albeata de filde a fruntii rsdrea in cadrul pdrului
sau negru i cret Avea trupul puternic 1 mldios,
1 mainile mici i fine ca de femee. Dar ceeace isbia
mai mult era glasul lui, un glas sonor i adanc, plin
de caldurd 1 de mare putere de modulatie, parca
vibrand de fiori adui din suflet.
Pe langd aceasta avea o adevarata fire de artist,
inteligenta, pasiunea, expresia. Ce mirare ca de timpuriu aceste insuiri au fost remarcate ? La serbrile
colare, i in urm la teatru de amatori, talentul su
eI la iveald. Imbdtat de aceste succese i ademenit
de prieteni, el pardsi inteo build dimineat coala i
se angaja la un teatru dintr'un ora din provincie in
Austria (dacd nu ma inel, Reichenberg).
Cand tirea sosI acas ea starni de bund seamd o
panica. Actor I Nici a se putea inchipul ceva mai
deochiat : un saltimbac, un farmazon ! Familia, nea-
murile pand la gradul al zecelea bdzaird ca un roi

de albine. Parintii 1i frangeau manile. Un singur
mijloc de mantuire se al-6.M : directorul teatrului din
ordelul austriac angajase pe tandrul debutant dar nu

intelegea sd-i dea destuld leafd pentru trai. Tata Ii
ti dar bursa i astfel bietul fugar a fost silit s-i

intoarcd paii spre cdminul printesc, cu frica in san.
edeam atunci in Olteni. Tata parasise meseria i
se Meuse contracciu" in acele timpuri and statul

incepu a inzestra tara cu o retea mare de drumuri i
osele. Avea antrepriza oselei Bucureti-Giurgiu. Ste-
tea mai mult la Ord schimband locuinta pe masurd

ce inaintau lucrarile. In vacanta ma lua adesea i pe
mine la tail, i astfel am petrecut cateva yeti in sa-
www.dacoromanica.ro
26
tele din acele judete, la Jilava, Frateti, CAlugareni..

La CalugAreni am trait luptele eroice cu Turcii. Par'c
auziam glasuri i vuete cutremurAnd vAzduhul. Vedeam apele domoale ale Neajlovului roite de sAnge
i pe viteazul Mihai In luptA trup la trup cu Sinan
Paa care cade dupl pod urlAnd. Si am invatat atunci a cunoate mai de aproape pe taranul roman,
numit Talpa rii, se vede pentru cA toatA lumea calca
pe el...
Noi copiii eram lasati in grija mamei care nu prea
puteA sa vazA de cei apte copii. AO am crescut
cam in voia lui Dumnezeu, dar dragostea pentru
buna noastrA mama ne facet sA nu ne folosim in rAu
de libertatea de care ne bucuram. Ne mutaserAm din
casele parinteti, din strada FrancezA in ulita Olteni,
in case incapAtoare, cu curte mare i gradinA. Felul
traiului se schimbA, gospodAria se fad' mai cuprinsA,
slugile se inmultira. i curAnd profesorul de pian apAru. Vechiul pian Btisendorfer, pe care tata invAtase
sA ante dupA cAsAtoria lui, sluji acum pentru invAtAtura surorilor. CAt a rAbdat bAtrAnul pian, cu clapele sale de filde ingalbenite I Ne-a slujit cu credinta pAna and batrAnetele II istovira, i veni un
alt instrument in locul lui. Cu ce strAngere de inima
am vAzut pe oameni carAndu-I afarA, ca cioclii pe
mort, 1 l'am auzit vuind tAnguios par'ca plAngAnd
despArtirea de noi...
Mahalaua Olteni ajunse acum scena isprAvilor noastre. In curte i grAdini, pomii inverziau, florile rAspAndeau miresmele lor, pe cradle incovoiate sub belugul lor, roadele strAluceau. Dar cnd veneau ploile
prefAcnd praful in noroi, i ulitele in baltoace, sau
cAnd iarna zApada introienA ulita i, purtata de vAnt,
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVIIEU-ROMIN
27
astupd ferestrele i portile, atunci ce sArbAtoare pentru noi copiii ! Aveain lipsd motivatA in coald : noroi sau zApadd, dupd anotimpuri !
In casele acestea din coltul ulitei Olteni s'a intors
bietul frate-meu Leopold.
Venise cu vaporul dela Bazia la Ginrgiu, i de
acolo cu diligenta la Bucureti.
Tata '1 priml rdstit, mama InlAcrAmatd. El, indrdgostit de arta sa, increzdtor in chemarea lui, Ii plea
cauza cu foc, dar se lovi de o veche prejudecatd sociald, adAnc inrAdAcinatA ca orice prejudecatd. Totu
rdmase statornic, i cu incetul opozitia tatei i a familiei incepa a sldbl, mai ales dupd ce Bogumil Dawison, cel mai mare artist dramatic al Germaniei de pe
vremuri, neintrecutul interpret al lui Shakespeare la
teatrul imperial din Viena, scrise tatei prezicAnd fratelui meu o carierd strAlucitd. Eu, atunci elev in clasa
a doua din gimnaziul Lazar, priveam la el cu admiratie i sfiald, i ceasuri intregi ascultam versurile pe
cari le declama cu glasul sAu fermecAtor.
VdzAndu-mA aa de entusiast, el prinse a'mi spune
rolurile sale favorite : Faust, Melchthal din Wilhelm
Tell, Mortimer din Fecioara din Orl6ans, Marchizul
Posa din Don Carlos, Hamlet i altele din reperto-
riul clasic. 0 lume noud mi se deschise cu vraja ei.

Schiller mai ales, cantAretul tineretii, cu patosul sAu
sublim, md ridicA in raiuri.
TrAiam In lumea baladelor sale, din care am tradus cAteva. Pentru Goethe aveam mai mult respect
decdt dragoste. In acele clipe, i sub imboldul fratelui meu, se nasal patima mea pentru literaturd care
absorbi apoi cea mai mare parte a vremii mele, in
paguba coalei.
www.dacoromanica.ro
28
DIN VIATA UNUI EVREU ROMAN
Dar aceeai cauza a avut i o alta urmare. Frate-meu
jucA in acea stagiune (iarna 1862 mi se pare) in

Teatrul National. Katarina Howard, Luarea lerusalimului, Fata aerului, lata capodoperile in cari a trebuit sA debuteze. Doar in drama de efect Kean, el
putii sa'i afirme intru cAtva talentul. Acest epizod a
fost neapArat de scurta durata, caci repertoriul ce-i
se impunea nu putea sa multumeasca rAvna sa artistica 1 nici mediul cultural al Capita lei de atunci
nu era un Warn prielnic pentru arta dramatica. Dorul
lui era sa se intoarca in Germania. Si pentru a grabi
infiriparea acelui dor, el traduse in romanete o piesa.
germanA inteun act al cAreia titlu era Voi fi actor"
i care avea de subiect lupta unui fanar cu piedicile
de tot felul pentru a se putea face actor, i biruinta
lui finala. Piesa fu jucatA pe scena Teatrului National ; i frate-meu, care tinea rolul principal, plea
insai pricina sa. A fost un succes deplin pe scena,
i in viata aevea, cad curAnd dupa aceea tata se invoi a'i indeplini dorinta de a'i urma cariera de artist.
Dar i in mine, care dela fratele-meu i intre culise sorbisem magia scAndurilor cari insamna lumea",
se trezise un dor nebun : eu, piciul de 12 ani, sim-
tiam 1 eu ca voi fi actor" ! Auziam in mine faimosul glas tainic". Voi fi actorzis i facut. Trupa
a fost repede inighebata : sorl-mea Clara i cAtiva
colegi de coala. Teatrul: opronul din curtea noastra ;
repertoriul : bucati din Schiller traduse de mine 1
piesele lui Alecsandri ; costume : garderoba frateluimeu. Mare succes inaintea unui public entusiast care
nu era sgarcit cu aplauzele.

Ambitia mea cresca insa : de acum imi trebuia un
cadru mai mare, un public mai numeros. Trupa" a
www.dacoromanica.ro
29
fost dar intregitd cu amatori de talent : intre altii yenird Anestin, Nic. Breitianu, N. A. Popovici i altii, i
curand irrcepurdm reprezentatiile In arena din grAdina Krebs, la Jignita (astAzi grAdina Lieblich). Teatru
In toatd regula, md rog, cu muzia militard.

Protagonitii erau : eu pentru rolurile de eroi si
amanti, Anestin pentru cele cornice. In Chir Zuliaridi,
in Baba HeIrca, In C'ucoana Chirita, in Herscu Boccegiu, i Barbu Ldutaru strAluceh Anestin, care in figurd si vorbd imith pe Matei Millo ; in Nunta Tdrdneascd, i allele, cuceream eu aplauze. Faima noastrd
se Idt1 repede.
Intro seard jucam, in nu mai tiu ce piesd, un
sclav, cu fata Inegritd cu scrum de hartie arsd. Dupd
cdderea cortinei si pe cand rdsunau Inca aplauzele

publicului entuziasmat, ne pomenirdm pe scend cu
fruntasii teatrului roman de atunci, M. Pascali .1,51
Velescu. Pascali, idolul publicului, pe care'l fermech
prin temperamentul sAu arzdtor, se apropid de mine
i bdtandu-ind pe umeri imi zise : bravo, Mete". Mi
se pare cd simt i acum Infiorarea care m'a cuprins
la aceastd magicd atingere, i revdd imbdtAtoarea viziune ce rdsdri inaintea ochilor mei umeziti de lacrAmi.
Eram consacrat artist ! Focul sfant pentru teatru
crescil In mine. Cum ma grozdveam intrun rol de

cavaler purtand botfori galbeni cu pinteni sbarnaitori,
o pand lungd pe paldria indrasnet rdsucitd i o spadd
la coapsd ; sau ca mandru flAcdu, in cdmad cusutd
cu fluturi si fir si panglici tricolore, In Nunta TarAneascA", cantand versurile lui Alecsandri pe melodiile dulcegi ale maestrului Flechtenmacher !
Crampeie din ele imi mai yin In minte :
www.dacoromanica.ro
30
Frunzd verde mdcia

Eu iubesc un fldcdia,
Tinerel
i
voinicel
Ca un fir
De trandafir
Ce inimd putea rezista la atAta farmec ? Ochii f etelor imi zAmbiau. Dar ochii viorii ai frumoasei Amalia,
nepoata proprietarului, aprinse in mine intaia dra-
goste. Doamne, ce foc mistuitor, ce of tad adAnci, ce

strAngeri tainice de mAnd, ce jurdminte de venicA
credinta ! De cat ziva bund se cunoate de dimineatd !
mArturisesc cd-rni era dragd 1 eroina din
Vivandiera" de Alecsandri, artistA Imprumutatd dela
Teatrul National, care cAnta aa de duios :
Dar dacd oare-cine

Vr'un tinerel viteaz,
S'ar da pe lAngd mine
Sd-mi facd bun obraz

Atunci cu voe build
1-a d sufletu 'n dar "...
Tinerelul viteaz eram eu
1 aa sufletul meu era
ImpArtit Intre douA patimi.
CAnd s'a desprimdvdrat in anul urmAtor, ne mutat-Am carul lui Thespis la arena din GrAdina cu
Cai". De rAndul acesta luai directoratul trupei, Impreund cu Anestin i N. Bnitianu (mai tdrziu profesor la conservator). Aicea Insd pAtirdm una bund.
Fiecd veniturile scAdeau, fiecd casierul nu deosebise
indeajuns intre buzunarul lui i al trupei, destul cd inteo seard ne veni vestea cd nu se ajung banii pentru plata muzicei. Am rdmas trAsniti. Abia putui scApa,
www.dacoromanica.ro
31
plecand tiptil, cu garderoba fratelui meu subsuoara,

i lasand ghetele zalog. A doua zi, cum se MO de
seama lipsa pretioaselor incaltaminte, am fost luat
din scurt i silit s marturisesc toate pacatele. 0
stranica mustrare a urmat
i astfel s'a sfArit In
chip jalnic scurta dar glorioasa mea cariera dramatica...
Cum slujba Thaliei 1 Melpomenei nu se putea im-
paca cu coala, ramasei inapoi cu invatatura, spre

marele necaz al directorului gimnaziului Petru (citete Pdtru) Popescu, care era i profesor de latina.
Batranul dascal
ardelean, bine inteles cu fata
rotunaa i rumena, cu parul carunt i des ca peria,
cu ochii albatri sub sprncene sbarlite, era, cu tot
felul su d'arz, o fire blajina. Pronuntia sa era obiectul glumelor rutacioase ale baetilor. II aud inca ras-
tindu-se la mine : No, nu te mai lai de blestemaVi ? Teatru iti trebue, sau carte ?"
Nici vorba s mai iau un premiu in clasa a doua,
nici macar un biet accesit. Abia trecui clasa. Ca sa-mi
impac parintii avui nenorocita idee sa ma pregatesc

de clasa a treia i apoi sa sar in clasa patra dupa
un examen trecut in SePtembre. Aceasta sariturA ma
lasa inteo stare de inferioritate in toate clasele, mai
ales la matematici cu cari m'am necajit i de cari
m'am poticnit inteuna. Unde pui ca ma ocupam mai
mult, in earl. de clasa, cu fel de fel de citiri, sorbind toate agile pe cari puteam pune mAna. Atunci
am tradus mai multe balade de Schiller, precum Montqa care s'a tiparit in Poporul lui Valentineanu,
Lupta cu Balaurul 1 altele. In clasa a patra aveam
la romana pe directorul Adam. Inalt, cu fata supta,
cu ochii albatri, sever dar drept, cautand a intelege
firea qcolarului i a'l indruma spre bine, el ne dete
www.dacoromanica.ro
32
odatd pentru cornpozitie Moartea lui Decebal la Sarmisegetuza". Dupd ce cativa elevi citird lucrArile lor
i'mi veni rndul, Ind sculai i incepui a citi o baladd
uriaA, compusd din vreo sutd de strofe de cte doudsprezece versuri. Un potop de poezie ! Greoi i solemn pdiau alexandrinele descriind homerica bdtAlie.
Tropotul cailor, sunetul trmbitelor, vaerul mortilor,
dupuitul cohortelor dftrdaiau in versurile InflAcArate.
Luptd nu de oameni, ci de zmei, oimi, vulturi. Viteji Romanii, dar mai viteji Dacii. In sfkit eroicul
Decebal cdza infdurat In falnica flamurd 1 cu el .
se stinse ultimul Rege al Daciei. Profesorul, Care la
Inceput pAreA surprins 1 ave un zmbet ironic, se
scobor apoi dupd catedrd, ascultd plimbandu-se prin
clasd, ciupindu-i, cum ave obiceiul, mustata Nona
i, dupd ce Decebal Ii d1duse sufletul, el ma felicia
ilucru nepomenit in analele coaleiimi trecii In

vAzul tutulor un 10 in catalog. Aceasta a fost un eveniment mare In gimnaziu. Eram poeta laureatus !
V ai, laurii au vestejit repede ! Poate cd se alegea
ceva de mine in artd i literaturd, dacd talentul meu
ar fi fost lAsat sd se desvOlte in voie, dacd nu incurajat. Dar poftele mele artistice au fost, cuin am
ardtat, InAbuite, iar din calea literaturei am fost abdtut prin cumplita descAlicare a antisemitismului In
tail. Ca un cutremur care ndrue orae i ingroapd
vieti sub ddrarnAturi, astfel se prAbuird visurile ce
cu drag le hrdniam, sperantele cari imi fAceau scard
la cer. StrAin ! strAin !
un vas rAtAcind pe valuri
fArd pAnzd i catarg, depArtat de marele suflet al
neamului, In adancurile cdruia sufletul meu ii aveh
rkidcina, din care isvoreau avnturile mele, indemnurile 1 nAzuintele mele...
www.dacoromanica.ro
LEuPou) Suns
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVRELT-ROMAN
33
Am drat i Indurerat, in curgerea multor ani am

legat de gard literile romane. Abia am cetit pe Emi-
nescu, a cdruia stea tocmai rdsdrise pe cerul literaturii, geniul care a primenit limba dandu'i o bogatie
minunatA de forme noui in care a turnat aurul adancilor sale cugetdri. Am regdsit, mal tarziu, o limbd
care nu mai semAna cu cea vorbitd i invatatd de
mine In coala lui Maxim i Circa. Pe cel dintai l'am
avut profesor in clasa a cincea din liceul Sf. Sava, iar
pe acesta in clasele 6 i 7 din liceul Matei Basarab,
In care am urmat dela Infiintarea lui. Ei 1 tovardii
lor din coala ardeleand aveau un ideal limbistic dar
i politico-national. Tinzand sd aseze genealogia curat
latind a limbei, ei vroiau s dovedeascA originea di-.
rect romand a Romanilor, uitand cd limba se transmite
prin traditie i nu prin generatie. Amestecul limbei unui
popor cu elemente Imprumutate dela alt popor, chiar
and aceste elemente au Inraurit asupra foneticei
structurei sale sin tactice, nu schimbd caracterul ei principal precum nici caracterul principal al unei limbi nu
dovedete neapdrat descendenta etnicd a poporului care
o vorbete (Wundt, VolkerpSychologie, p. 614-647).
Porniti pe aceastd cale ei nu voiau sd tie seama de

influentele streine, i mai ales de cea slavond asupta
morfologiei i foneticei limbei romane, i ajunserd i la
ortografia radicald, ap in cat eu imi scriam numele
cu u scurt, pentru a arda cd el se trage dela Adolphus Sternus" iar eu deadreptul dela Divul Traian !
Vai, dacd bunul meu dascAl Circa (pronuntd Tdrcd),
entuziastul extretnului radicalism, el ai cdrui ochi sea-
pdrau de mandrie cand, dupd regulile de el aezate,

putea sd ne derive pe feregd din filex, ar reinviA ca
sd vazd halul in care a ajuns limba lui, cum e robitd
3
www.dacoromanica.ro
34
DIN \ IATA UNUI EVREU ROMAN
poporanizmului, inecat de slavonisme i moldovenizme,
cum poetii notri fug de neologisme ca de Satana, i

scriu dulz i duhliu ! Cu sigurant ca ar murl din nou
de spaimddacd cumva n'ar urmd pilda mea ca sd

se impace cu intoarcerea limbei la izvoarele vii de
unde se adapd i de unde'i trage puternicul ei avant
i tandra ei rodnicie.
www.dacoromanica.ro
IV
1866. Cuza i Evreii

In anul 1866 urmam clasa VII la liceul Matei Basarab din Podul Calici. Multe erau zilele in cari nu
puteam razbi la coala, and venea mare Dambovita.
Ce apa dulce" ni se parea Inteadevar atunci aceasta
pacinica garld care in vremuri obicinulte curgea
trandava 1ntre malurile ei joase, napdite de balrii,
i a careia apa galbena, adus din Vadul Sacagiilor" i limpezita cu sare de lamaie, slujea de bautura higienica bunilor Bucureteni I Dar cand venea
mare, valurile tulburi, navalind din curtea Divanului,
taneau potop peste ulita i izbindu-se In poarta aezmintelor Brancoveneti se infundau galgaind in
curtea spitalului. Cum nu era chip de trecut, ne intorceam bucuroi acasa. De altminteri nu perdeam
mult, caci nu era mare pricopseald la coala. Stiintele
aplicate se invatau din carti : fizica i chimia fara
demonstratie i WA laborator, istoria naturala fara
aratarea vreunei plante sau animal. Dar nici la celelalte obiecte nu se facea treaba mare. Profesorii de
limbi straine mai ales erau, bietii, obiectul poznelor
noastre draccEase : ce renghiuri le jucam i de cateori
www.dacoromanica.ro
S6
DIN VIATA. UNUI EVREU-ROMAN
ti trdgeam la fit i plecam cu totii hoindrind pe campul Filaretului i Idsand clasa goald !
PAnd la sfaritul anului colar cAnd am absolvit
liceul (legea bacalaureatului trebuia s fie pusd in
lucrare abia In Septembrie al aceluia an) cloud fapte
Insemnate se intamplaserd. In Februarie rdsturnarea
lui Vodd-Cuza. Mie Imi era drag Vodd-Cuza. La
suirea sa pe tron urzisem, cum am spus, cea d'Intai
lucrare poeticd a mea : un acrostih Inchinat lui, i
nefiind in tainele politicei Inalte, noi bdietii nu prea
Intelegeam rostul revolutiei. Stiam noi cd Cuza-Vocla
Inzestrase tara CU pravili bune 1 cd sdvArise cloud
mari fapte : improprietdrirea taranilor i secularizarea
mandstirilor inchinate.
Pe lAngd aceasta Cuza-Vodd a cdruia domnie, dupd
cum zice M. CogAlniceanu 1), represintd epoca gene-
ratiunei dela 48, adicd realizarea marilor reforme nationale si sociale dovedise nestrdmutata lui vointa de
a emancipd pe evreii romani. Ind la 1860 el a adresat Comisiunei Centrale urmdtorul mesaj, contrasemnat de preedintii ambilor consilii de minitri
D-lor membri ai Comisiunei Centrale,

Principatele Unite si mai ales Moldova, coprinzand o
numeroasd populafie de religie israelitd, datoria gayernului este de a se ocupd si de imbundtdtirea soartei acesteia, ca asa sd conteneascd, cat mai curand, tot ce
aeeastd populafie are strain in sanul nafiei romane cu
care ea nu va trebul sd formeze decat un trap si un

suflet. Potrivit art. 33 al conventiunel din 7 (19) August
1858, vd invit, d-lor, ca sl vd ocupati cu elaborarea

1) In cuvAntarea sa din Senat la 1879.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-IWMAN
:37
unui proiect menit de a pregdti graduala emancipare

a locuitorilor de cultul mozaic, previzutd fiind aceasta
0 de art. 46 al conventiei, precum si de a oprl netvdlirea jidovilor strdini in Principate".

La 1864 Cuza respunse unei deputatii evreeti cari
veni sd-1 felicite de anul nou, urmAtoarele cuvinte :
In 1864 israelitii romani vor avea a se felicit de
mai multe drepturi. Am voit sd le dau total, insd

nu s'a putut. Veti avea o emancipare graduald. Pre-
tutindeni, unde am fost, v'am iubit i n'am fdcut

nici o deosebire de religie.
.
Si aceastd fAgAduiald domneascd nu a fost data in

deert. In urma mesajului domnesc, legea comunald
din 1864, votatd in unanimitate acordd drepturile comunale la anume categorii de evrei, iar in Codul Ci-
vil din acela an s'a linscris art. 8 care, consfintind

principiul dobandirei nationalitAtii romane jure soli,
adicd prin faptul naterii pe pdmantul tarn, principiu
admis de mai toate statele culte, dispune :
Verce individ ndscut i crescut in Romania pand
id majoritate, i care nu se va fi bucurat niciodatd de
vre-o protectiune streind, va putea reclama calitatea
de roman, in cursul unui an dupd majoritate".
Dar legiuitorul nu a admis principiul nationalitAtii
jure soli, in deplinatatea lui, ci a mai addugat o altd
conditiune, adicd aceea ca individul" sd nu se fi bucurat

de vre-o protectiune streind. Aceastd conditiune marginete de o parte beneficiul legli, dar, ce este mai
insemnat, Idmurete -rostul adevdrat al legii : ea are
in vedere tocmai pe evreii beigina#, cari indeplinesc

aceste cloud. conditii, 0 erd indeplinirea articolului
46 din conventia de la Paris din 1858, care a hotdrat a exercitarea drepturilor politice se va puted in-
www.dacoromanica.ro
38
DIN VIATA. UNUI EVREU-HOM AN
tinde i la Moldovalachii necrestini, prin dispozitiuni

legislative. Aceasta hotardre a conventiunii din Pa-
ris, lasa, cum s'a exprimat cu drept cuvnt d-nu T.

L. Maiorescuj in edinta Camerii deputatilor din 1J
Septernbre 1879 (v. ale lui Disc. Par lam. pag. 356)
la dispozitia Romaniei, cum s punem in practica
acordarea drepturilor politice ale evreilor, Insd ne arats, ca directie in viitor, ca sa le dam-odatd".
Si dispozipile din aceastd conventie alcatuiau drept
public Roman, cad, cum o spune Statutul desvoltdtor conventiei din 7 August 1858, promulgat la 2
lulie 1864 : Conventia incheiata la Paris in 7 (19)
August 1858 intre Curtea Suzerand i puterile garante autonomiei Principafelor-Unite, este si ramilne
legea fundamental(' a Romaniei".
Pentru Moldovalahii cretini nu era nevoe de aceasta lege : cad ei se bucurau de drepturile cetateneti dupd alin. I al aceluia artico! 46 din pomenita
conventie.
Dupd acelai articol 8 Cod. civ. cei ce devenisera

majori inainte de promulgarea Codului, aveau un termen de un an dela promulgare pentru a reclarna calitatea de cetatean roman.
Evreii pamanteni aveau dar, in puterea acestei legi,
putinta de a devenl cetateni romani printr'o simpld
declaratie de vointa.
Era ad deslegarea deplind a chestiei evreeti, cum
o dorea mintea lurninatd i dragostea lui Cuza-Vocla.
Dacd s'ar fi adus la indeplinire, evreii, s'ar fi con-
topit de mult cu natiunea, ar fi intrat in sanul poporului roman i s'ar fi irnpiedecat creterea 1 latirea intolerantei religioase care a npadit ca pirul ogorul tarii noastre.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATk UNUI EIIREU-110MAN
3)
Dar, din nenorocire, nu s'a adus la indeplinire.

Chipul cum s'a zAdArnicit aceast lege este o pildA
izbitoare de interpretare tendentioasa.
Dui:A ce Codul civil admite, pentru plinnteni, nesupu# streini, tin mod privilegiat de dobandire a nationalitatii, Mil a face nicio deosebire de confesiume,
se ocupA, in art. 16, de naturalizarea streinilor propriu zMi, i in art. 9 dispune cl aceastA naturalizar e
n'o pot dobandi cei cari nu sunt de rit cretinesc".

Aceasta Insemna o recAdere in plinA prejudecatA
religioasA, fatA de aceti strAini. Dar aceast restrictiune a fost aplicatA i la art. 8, introducandu-se astfel
in lege conditiumea confesionall care fusese tocmai
InlAturatA de acel articol ! i astfel acest privilegiu a
fost restrans la pAmantenii cretini, putini la numr,
si s'a refuzat acelora in vederea cArora a fost urzitA !
Si pe and justitia tArii se rostea astfel, Cuza-VodA

in mesagiul ski din 6 Decembre 1865, zise AdunArii
Legiuitoare :
Tinand seama de imprejurArile locale, guvernul

meu a luat i va lua mAsurile cuvenite pentru a
gr.lbi, pe cat cu putinta, ernanciparea romdnilor de
rit israelit".
SA se bage de seamA nuanta : Domnitorul nu se
multumete a vorbi de evrei-pAmanteni, ci ii numete
d'adreptul roman!, roman! de rit israelit !
Si, impArtAind cu totul vederile Domnitorului, Par-
lamentul, in raspunsul la acel mesagiu, spune :

Egalitatea drepturilor ceteifene#i va pune nafiunea
romand Ia nivelul civilizafiei moderne".
Cand vedem puhoiul de urA care de atunci s'a revrsat val-vartej peste noi, and auzim viforul de
patimi rele care ne ImpresoarA mugind, acel splendid
www.dacoromanica.ro
40
DIN VIATA UNU1 EVREU-ROMAN
prinos adus egalei libertati, care e rostul adevArat

al statului modern, ne apare, in depArtarea anilor, ca
un vis. Aceste cuvinte ar trebuI scrise cu litere de
foc pentru a sluji ca stalp de lumind in bezna ce ne
InconjoarA, i a deslui Orli cum am pArAsit drumul
care duce la nivelul civilizatiei moderne !"
Tocmai acum, a doua zi dupd ce aproape 20.000
de evrei i-au dovedit in randurile oastei romane pe
campiile Bulgariei dragostea de Ord i virtutile lor
cetateneti i du contribuit partea lor ins emnatd la
mArirea pAmantului i prestigiului Orli lor, orgia evreofobiei pare a fi ajuns la apogeul ei! In capul
prigoanei nebune stau profesori, studenti, preoti i
Liga Culturald pentru unitatea Romailor, indrumata
pe acest pripor cumplit, care astf el 1i tae craca pe
care ade i'i schimbA numele in porecld. i azi 9
ne vine tirea din Iai ca nationalitii" i studentii
au nAvalit inteo said unde partidul socialist tinea o
intrunire pentru a discuta chestiile sociale la ordinea
zilei, intre cari i chestia evreeascA, i cd au fost batai, stalciri 1 capete sparte, sub ochii complezenti ai
politiei...
VAzand aceastA supravietuire a urei de 'om, rudiment al unei stAri inapoiate a evolutiei omeneti, IV
vine sA desnAdAjdueti de izbanda finalA a culturei,
cu toate cd tii cA mersul progresului este oscilator
i unduios. Te crezi prada acelui miraj al Apei mortilor" din bArAganuri, care te face sA vezi in apd
toate lucrurile pe dos !
Dar prapAdul care trebuia sd vie putin in urmA,

nu putea sa'i arunce umbra in mintea noastrA, la
1) 1914.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVIIEU-ROMAN
4I
Februarie 1866 ! Libertatea plutea in aer ; Constitutia,

care trebuia s chezApiascA tutulor toate bunatatile,
era in pregAtire.
Brat la brat cu camarazii mei am mers, in irurile

dese ale multimei, cu muzici i steaguri tricolore i
masalale, la Palat, cheltuind multA resuflare patrioticA,
pentru a aclama pe capii revolutiei i pe merbbrii
Locotenentei Domneti.
Apoi la 10 Mai o altA manifestatie. MA vAd iar pe

dealul Metropoliei. Printul Carol de Hohenzollern a
depus juramantul i a pArdsit Camera ; capetele se
descoperA i un ura uria, ca un bubuit de tun, cutremurA vAzduhul, i se prelungete prin valurile
multimei. Prini in aceast mare de oameni, care se
revarsA undoind de pe deal, am cutreerat strAzile, in-.
dreptndu-ne iarAi spre Palat...
Par'cA simt i acum fiorii acelor clipe mArete, and
in flacAra unui sublim entuziasm se topira toate patimile, and un suflu sfAnt de dragoste pAtrunse in
toate inimile, i in limpeziul zArilor pArea cA resare
soarele infratirii !
Dar venic schimbAtoare este multimea fArA nume.
Lesne 1i pleacA urechea la oapta patimelor i ademenirilor, ca valurile duse de vAnturi. In fulgerarea
amintirei mi se desluete, in lunie aceluiai an, o altA
manifestatie pe dealul Mitropoliei, dar cu altA infa-
tipre i avand un rost de alt soiu : stoluri de norod impAnzesc dealul, cu fete inarjite 1 ochii amenintatori. CAtiva surtucari" pAesc in lAturi, iar in
mijloc se vAd mutre suspecte, in ferbere surdA, vanturAnd ciomege. PAlcurile nAvAlesc in curtea Mitro-
poliei i oprindu-se in fata Camerei isbucnesc in stri-
gatul Jos Jidanii".

www.dacoromanica.ro
42
Sgomotul rasbete in Camera unde era intrunita

Constituanta. Deputatii se arata la ferestre spre a
vedeA revolutia". Si vzand ca poporul cere jertra

liberttii religioase, aflate in scuticele proectului de
ConstituVe, bietul prunc a fost, cum se tie, sugrumat.
www.dacoromanica.ro
1866. Constitutia. Crmieux in tarA. Evreii

pamanteni si Pro ectul Constitutiei. Inceputul
desbaterilor. DrAmarea Templului
I Mai 1866.Proectul de Constitutie a fost inain tat
Constituantei prin mesagiul Locotenentii Domneti,
dupd ce fusese studiat de Consiliul de Stat i aprobat de minister. Intre membrii Locotenentii era generalul Nicolae Golescu ; In minister figurau I. C.
Brtianu la finante i C. A. Rosetti la culte i instructiune, liberali invdpiati cari la 1843 ridicaserd
stagul revolutiei pe Campul Regenerarii" din Islaz,
i iscAliserd proclamatia in care se cereau drepturi
egale pentru evrei, precum i partidul national din
Moldova, din acela an, inscrisese in programul sdu
emanciparea lor graduald. Era dar firesc ca proectul
de Constitutie s poarte pecetea acestor bArbati chemati a infiripa acum ideile i convingerile de infidcarat liberalism pentru cari suferiserd surghiunul
rsturnaserd o domnie.
Tocmai in aceast epocd criticd, s'a intamplat ca
sd se opreascd la Bucureti, intorcndu- se din Turcia,
Adolphe Cremieux.
Acest mare fiu al Frantei era 1 Preedintele A-.

www.dacoromanica.ro
/14
liantei Israelite Universale", intemeiata la Paris, in

1860, de cativa tineri entuziati, cu scopul :
1. De a lucra pretutindeni pentru emanciparea 1

progresele morale ale Evreilor ;
2. De a da un sprijin eficace acelora cari sufr

din pricina insuirii de Evreu.
In fruntea acestui maret aezamant, isvorat din a.
dancurile contiintei de solidaritate omeneasca, se puse

Crmieux. i era omul providential pentru aceasta
inaltd Inenire. La 15 Julie 1863 el adresd Evreilor
din toat lumea aceasta chemare.

Veniti catre mine, veniti catre noi. Trimite-li-ne
mii i mii de aderenti ; constituiti-vd In Comitete,
Evrei englezi, Evrei rui, Evrei polonezi, Evrei belgiani, Evrei olandezi, Evrei din toate parcile Germaniei, Evrei din toate .statele Europei, Evrei din
Africa, din America, Evrei din toate tinuturile universului, uniti-va printr'o legatura frateasca cu Co-
mitetul din Paris.

Asemenea valului care, trezit de un graunte cazut
in apa, se intinde in Titmice cercuri, 1 pune In micare nisipurile pe tarmul departat, aceasta vibratoare
fanfara care cliemh la lupta sfanta, strabatit peste
hotare, i fu auzita de evreii din cele 30 sau 40 tinuturi ale diasporei. i Alianta Israelita Universalr,
rasarit din durerile unui neam asuprit, se inchega
repede i In curgerea vremii a indeplinit Malta ei opera de a aduce un spor de dreptate, de dragoste
i de lumina in aceasta lume. In tarile Europei, ca
i in Asia i Africa, in ghettourile din Maroc, Algeria, Tunisia, Persia, Turcia, ea s'a dovedit, in clipe
de cumpand, un zid de aparare pentru cei obiditi, i
printeo retea de coli i aezaminte de educatie ea
www.dacoromanica.ro
LIN VIATA UNLII EVIIEU-ROMAN
45
a sdvArit o vastd operd de culturd i de civilizatie.

Era nevoe sd spun acestea ; cAci in tara noastrA
unde, and tAgAdueti numai cd evreii trdesc aici ca
in sanul lui Avram, eti denuntat ca vandut streinilor, Alianta a devenit o sperietoare, i ti se cere sd
te lepezi de ea ca de satand, dacA nu vrei ca huhurezii nationaliti sA tipe cd eti trAdAtor de neam.
Ce mirare dar cd evreimea din Capitald i din
toatA tara primi pe acest inimos crainic al libertAtii
lor, cu alai impArdtesc ?
Era gAzduit la preedintele Epitropiei Evreilor
lehi" in casele din strada Udricani. Am putut rAsbi

prin multimea care roi in stradd si in curte !And in
sala cea mare, tixitd de lume, unde Crrnieux primea delegatiile din toatA tara. VAd incA aceastA nobild figura : capul acoperit de par cret, nins deja,
nasul cam sumes sub fruntea larga i inaltA i zAmbetul bland pe buzele fine.
El asculta cu vddit interes pe delegati 1 vorbele
lor aruncau lumini i umbre in ochii sAi limpezi, pe
fata sa expresivA.
Apoi vorbi el. Oh, muzica i vraja acestor vorbe !
Vorbe de mangaere, de imbArbdtare, de sperantA in
zile mai bune.
Dar i in cercurile politice din Ord se fAcii o primire strAlucitd fostului membru al guvernului provizoriu al Frantei din 1843 4efii guvernului, BrAtianu
i Rosetti, prieteni cu el, cu Quinet, cu Michelet i
Massini, luaserd doar i ei parte impreund cu alti tineri din Paris la micarea revolutionard din Franta 1
cunoteau rolul mare pe care l'a jucat Crdmieux in acea
micare cAreia i se datora i revolutia din tail. I se

fadt marea cinste de a putea tine o cuvantare in fata
www.dacoromanica.ro
46
DIN VISTA. UNU1 EVREU-HOMAN
minitrilor 1 a deputatilor intro said din Camera. In

termeni inflcarati i in aplauzele entusiaste ale celor
de fata Crmieux indemnd pe aleii poporului s
consfinteasca in noua Constitutie, libertatea contiintei
i egalitatea religioas.
*i Preedintele C. A. Rosetti li respunse : am inscris in proiectul nostru din Constitutie acea pre?loath egalitate a oamenilor, acea fraternitate pe care
o laudati cu drept cuvant. Nu va fi vina noastra
dacii ea nu va fi proclamata.
Fost-au acestea numai vorbe de claca ? Nu. Dar
in rezerva fcutd de Rosetti se afl o indicatie cd
isbanda acestor principii egalitare intampina pedici.
Cum ca guvernul inteleged inteadevdr nu numai sd
Inlture din Constitutie intoleranta religioas ci s indrumeze emanciparea evreilor roman!, 11 dovedete
textul articolului 6 din proiectul guvernului care avea
cuprinderea urmtoare : (vezi Memoriile Regelui Carol
I, p. 73)
Confesiunea nu este o pedica pentru naturalizarea
in Romania.
In ceeace privefle pe evreii de mai 'nainte agzati

in Romania o lege speciald va reguld admiterea lur
treptata la naturalizare".
Dar in Proectul prezintat Parlamentului art. 6 are
alt cuprindere. El sund astfel :
Insuirea de Roman se dob'andete, se conserv
1 se pierde potrivit regulilor staturnicite prin legile
civile.
Religiunea nu mai poate fi un obstacol la impamantenire".
Acest al doilea aliniat desfiintand art. 9 din Codul

civil, art. 8 din acel Cod deveni aplicabil evreilor
www.dacoromanica.ro
DIN V1ATA UNUI EVREU-ROMAN
47
romani i le deschidea prin urmare calea incetatenirii. El infatia dar un pas inainte, i reprezentantii
Orli primird proectul cu aplauze prelungite, in mijlocul urdrilor entuziaste i aclamatiunilor
de bu-
curie".
Se vede dar cd aliniatul din Proiectul pi imitiv al

guvernului tinzand la emanciparea treptat a evreilor
pmanteni s'a perdut .In drumul dela Minister la Carnet-A !
Cum 1 pentru ce ?
In Moldova coala faimosului Simeon Barnuf flumr numerosi adepti ferventi. Acesta a fost profesor
la Universitatea din Iai i In prelegerile sale, tinute
intre anii 1855-1863, a propovkluit un romanism

fanatic, pretinzand Intre alte bazaconii, cd Romanii
trebue sd se intoarcd la matca" lor, la dreptul Romei
barbare, la legea celor doudsprezece table, i s urmeze, MO de streini, regula : adversus hostem aeterna
auctoritas. Hostis era neamful i jidanul. De ad ura naprasnica i lupta ucenicilor pseudo-doctului maestru,
lupta cu atat mai crancend cu cat ea pornea dintr'un dogmatism mistic i intransigent, lipsit de simtul
realitatii. Din aceastd micare a vlstdrit i acel ovinism nationalist cu care s'au rdsboit in urrnd membrii
Junimei" din Iai i Convorbirile literare". Se tie

cum T. L. Maiorescu in faimoasa sa scriere Contra
,scoalei Barnuf", a desvdlit toat absurditatea i tot 11-
dicolul acestei micAri. Un alt membru al Junimei"

d. Negruzzi, inteo satird 1) a zeflemisit astfel aceastd
micare :
1) Cuvintele lui Pepinescu, din aceste satire. V. scrisorile

din Cpii dupd naturd.
www.dacoromanica.ro
48
Domnilor, literatura romdneascd va sa fie 1

Arta fie romdneascd ; fii romdni in poezie.
Industria i comertul s vA fie romdnegi ;
Romdnefte de-acum sa fie dogmele biserice0,
Maniera romdneascd ; fiti romdrti in imbracare,
Romdneascd sa Ara fie bautura i mancare
MAndrul soars sus pe ceruri romdnefte s luceasca,
Caci romand e deasupra imparatia cereasca,
Romdnesc e Domnul Sfdntul I
CAnd dupA resturnarea lui Cuza-Voda fruntaii

politici ai taril, vroind a infaptul dorinta rostitd de
Divanurile ad-hoc, propuserA alegerea unui doom
strein, aceasta stArni de bunA seamA o mare frAmAntare in familia Barnutianilor. Fierberea spori insa
cAnd se svoni cA e vorba de un print german. Caveant consules ! i Barnutianii IntemeiarA atunci,
spre a duce lupta impotriva acestui hostis, are
sbArleA principiile cele mai sfinte ale maistrului lor,

un partid politic, numit fractiune liberd ii independentd, chematA a jucA un rol galagios i bucluca,
dacA nu folositor, in luptele noastre politice. Aceasta origine a partidului a destAinuit'o chiar M.
Kogdlniceanu! 1) Dui:a ce se vAzu bAtutA in aceasta
lupta i se proclamA alegerea Printului Carol de Hohenzollern, fractiunea cAutA sa ia garantii prin Constitutie in contra influentei principelui strain, cad se
ziced atunci pe strazile Bucureglor ca principele

strein aved s emanctpeze pe evrei ca inainte mergatori ai germanismului, $i iatd cum s'a inscris articolul 7 in Constitutie".
51 I. C. BrAtianu a IntArit acest istoric. Vorbind in
Camera de revizuire, la 25 Februarie 1879, de IntAmplArile din 1866, el zice : i astfel, poate unii
9 In edinta senatului din 9 Martie 1879.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA DNUI EVREU-ROMAN
49
fara contiinta de ceeace fAceau, au asmutit pasiunile
poporului celui mai de jos, care s'a dus i a darAmat sinagoga, cu gdndul de a se duce in altd parte.."
Aluzia la Palat este strAvezie. Dealtminteri chiar tanarul domnitor a Inteles perfect rostul acestor micari. Primind, dupA dardmarea Templului din Bucu-
reti, o deputatie a evreilor le-a spus : tiu CA aceste turburari au fost indreptate in realitate impotriva mea".
Astfel dar evreii, banuiti ca avangarda germanistnului I) 1 ca unelte ale Printului de neam german, au
fost tapii ispAitori pentru acesta! Aa se lAmurete
de ce guvernul a renuntat la aliniatul privitor la emanciparea evreilor. A facut'o In scopul de a potoli

viforul starnit in potriva Domnitorului, i isbucnirea
fAra de veste a unui antisemitism care, macar ca

exista in Moldova, nu a avut inainte acest caracter
violent, 1 n'a impedicat ca, cu cativa ani indArAt, la
1864, sa se voteze, fara nici o protestare de nici o

parte, legea comunala care da evreilor pamanteni electoratul comunal.
Acestea fiind ideile unei grupAri politice alcatuita
din oameni tineri manati de o conceptie fanatica

1 sectara, i luptand cu aprindere pentru infiriparea
convingerilor lor, era firesc ca opera palamentarA sa
poarte pecetea acestui partid. Evenimentele sunt doar
dupa doctrina HegelianA, evolutiunea logicA a catorva
idei.
In aceastA atmosferA InnAbuitoare se incepa i se

perindA discutia.
In edinta din 16 lunie 1866 Aristid Pascal citi

1) Despre acest ponos voi vorbi mai la vale.
4
www.dacoromanica.ro
50
Camerei raportul sAu. El trAdeazA inceputul unei reactiuni puternice. Pascal, doctor in drept i profesor,
bArbat luminat 1 cu idei progresiste, manat de curentul protivnic evreilor, ajungand la art. 6 al. II al
Constitutiei, pe care Constituanta, cum am vAzut II
primise cu aplauze entusiaste", anunta cd acest articol :
a inspirat o justA temere ce s'a manifestat in

toate partile Romniei cu o vivacitate vibrantd" i
c prin urmare, majoritatea Comitetului a crezut de
cuviinta a adAoga. urmAtorul "aliniat la art. 6 :
In cat privote pc Israeliti o lege speciald va reguld
admisiunea lor treptatd la impdmiintenire" 9.

Pascal adaugA : Viitoarele adunAri legiuitoare vor
Ingriji a acorda dreptul de impAmantenire treptat in
proporfie cu amelioratiunea moralA ce aceastA populatiune va dot:Audi prin instructiunea obligatorie
ce se introduce in lard".
Acest alineat a trecut numai cu majoritate in comitetul delegatilor. Intre cei trei membri cari au fost
protivnici oricArei concesii, era Nicolae lonescu, profesor din Iai, care va juca o parte de seamA In tragicomedia pusA la cale. El era cApetenia Fractiunei
lib ere i independente". Scund, cu capul intre umeri,
cu ochii mici sclipind prin ochelarii incalecati pe nas,
cu rnjetul larg pe buze, era treerAtor de fraze goale,
care, cu glas dulceag, scotea vorbe inflorite 1 goale
ca bulbucile de apA.
1) E straniu cl aici ese iar la ivealA alineatul guvernului
care nu se mai aflA in Project I Aceasta ne indrituete a bAnui
cl el s'a suprimat in Procesul-verbal. BAnuiala aceasta devine
aproape o certitudine prin aceia c BrAtianu va retrage oarticolul privitor la evrei".
www.dacoromanica.ro
51
Chiar in edinta din 18 lunie, and Incepii discutia

general, A. Sihleanu, unul din cei trei membri din
minoritatea Comitetului delegatilor, deschise ostilitatile
i exclama, cu mai mult patos deck gramatica, ca :

fiecare Roman, dud a vazut ca este amenintat de
acest pericol, nu a scos dealt un singur strigat :

jidanii".
Discutia generala urma in mijlocul unei atmosfere
incarcate. Grigore Lahovari, inteo cuvAntare scurta i
calda, cer ca conditiuni esentiale ale constitutiunei,
egalitatea i libertatea i, inteo frumoasa peroratiune,
exclama : sa darn, d-lor, drepturi nu numai claselor,
ci i fiecarui individ, drepturi egale".
Trecandu-se la discutiunea pe articole, dupa ce
Teodor Latq desvolta un arnendament la art. 1, deodata un zgomot asurzitor patrunde de afara in sala,
i acopera glasul vorbitorului.
[Walla nu trebuia sa se dea numai in Parlament ! Pentru a'i asigura isbAnda trebui ajutorul
ulitei. Vechia papuerie, care i astazi se joaca fara
a da gre, se puse i atunci la cale. Nimic mai uor.
Mitocanimea de toate soiurile se poate uor catiga.
Numai sa tii s'o iei. Ba cu o cinste sdravana, ba cu
o fraza. sforaitoare. Si o ai gata pentru orice isprava.
Stoluri de cetateni indignati, armati cu ciomege,
drugi de fer i topoare (arme pe cari le vor intre-
buinta mai tArziu pentru o and isprava !) au dat

navala in curtea Mitropoliei, i rAcnete
danii" au. izbucnit.
de jos ji-
Atunci un lucru uimitor se intArnpla. Ca i and

s'ar fi pregatit lucrurile dinainte, numai ce se auzi
sgomotul, I. C. BrAtianu, ministru de finante, se scula
i declara ca guvernul retrage articolul privitor la e-
www.dacoromanica.ro
52
DIN VIATA UNUI EVREU-DOMAN
vrei,i) i pentru a sublinia mai bine cd aceastA capitulare a guvernului este motivatd de manifestatia din
curtea Mitropoliei, ministrul liberal nu se sfiete a
mArturisI cd cere aceasta : pentru ca sd tie lumenafard hotdrar..ea adundrii cdt mai curdnda.
In procesul-verbal al edintei se zice cd declarata ministrului a fost primitA cu aplauze prelungite din
Camerd. 1 dela tribund". Vom vedea CA aceastA afirmatie e neadevdratd.
Aa zorit este ministrul sd sfareascd cu aceastd
chestie in cat cere votul imediat.
N. Blaremberg 1 C. Boerescu au o revoltd impotriva acestei nevrednicii i declard cd nu vor vota siliti, sub nici o presiune.
Dar Nicolae lonescu, umbld forfota prin said, radios. El nu intelege a perde clipita priincioasd i
cere ca deputatii sA dea exemplul linitei 1 sA stea
neclintiti ca o stdncd la locurile lor", pentru cd el

nu vede presiune nici din nduntru nici din afard" I'
Cu toatA aceastA adancd miopie a vajnicului retort
grabd i
dupd ce blajinul P. Cerndtescu, profesorul meu de
numeroi deputali pArAsesc Adunarea in
istorie, propune, satiric WA de voe, ca deputatii s

meargA sA calmeze lumea", edinta se ridicA.
Numai cd lumea nu se calmA" I Deputatul Fdlcoianu, membru al partidului liberal, este acela care
eind din Camerd dA semnul pentru inceperea exceselor 2) i norodul adunat se revarsA in vale spre
cartierele evreeti.
I) Care ? Vezi nota pe pag. 50.
2) 0 spune Lascar Catargi in cuvAntarea sa din Senat irt
Iunie 1899.
www.dacoromanica.ro
53
Pacinica strada Olteni, unde edeam, era invaluita

in toropeala i mutenia acelei zile calduroase de vara.
Deodata vasarira in capul strazii palcuri de barbati, femei, copii, alergAnd cu fetele palide i spaima in ochi.
Unul dintre fugari, ajungand in dreptul caselor noastre, striga gafaind : Se dal-3mA templul". Tot mai
multa lume trece in goana. Rude 1 prieteni de prin
partite vecine cu templul, au cautat adapost la noi.
Poarta 1 uile s'au incuiat, obloanele s'au scoborAt.
In odaia intunecata e tacere, rar intrerupta de oapte ;
copiii stau gribuliti inteun colt. De gall se aud sunete nedesluite. Clipele trec trganate, chinuitoare. Intr'un tarziu se aud bocanituri In poarta : ni se vestete
Ca garda nationala a sosit la templu. In sfarit ! Preedintele Consiliului Lascar Catargi a alergat singur
sa impratie lumea. I) Ma strecor binior din curte ;
merg in umbra caselor pna in strada Sf. Vineri.

Templul, frumoasa cladire, abia ispravita, era devastata de derbedei imbatati de isbanda de pe dealul Mitropoliei, in urma unui cuvant de ordine. Vederea e infioratoare. Falnica fatada insngerata de
mii de gauri ca de nite rani, ferestrele sparte 1 deschizaturile lor goale ca nite ochi orbi ; inauntru totul sfararnat ; pe jos un morman nedescris de ailmaturi. In albastrul inserarit cladirea pngarita zace
ca leul unui om injunghiat, stelele se aprind i cu
aceti ochi vecinici cerul pare Ca se uita trist la aceasta treaba de vandali. A mai vazut el alte temple
s fartun ate !
E o veche poveste i totu

Rmne de-apururea nou,
I) V. acel discurs. Catargi mai adaog c altfel : se ddrtimau i cele din urmci ornamenle de pe sinagogd".
www.dacoromanica.ro
54
lar cui i se 'ntAmplA,adese

II sidvie inima'n douA !", ')
Printul Carol, care se IntorceA din TArgovivte,
primevte la Ploevti vtirea despre cele intAmplate In
buna sa Capitala. lnspAimAntat se intoarce de grabA
vi sosevte la Bucurevti In toiul -noptii. Ministrul-Prevedinte, Ion Ghica, care'l avteptA, ii comunicA faptele,
vi a doua zi se publicA o proclamatie cAtre popor.
Printul da din caseta lui privatA vase mii de galbeni

pentru repararea templului. Acest nobil gest al Domnitorului a fost singura reparatie" data evreilor. Nici
unul din huliganii pArtavi ai vandalismului sacrileg
n'a fost suparat...
1) Din Heine, tAlmcire de St. 0. Josif.
www.dacoromanica.ro
VI
Urmarea desbaterilor Constituantei.Articolul 7.

La 20 lunie Constituanta urmard desbaterile i se
dovedi o lamentabild capitulare a guvernului in edinta din 18 lunie nu gdsise aprobarea unanimd a deputatilor. In procesul-verbal al acelei edinte se zice
cd declaratia rninistrului I. C. BrAtianu cum cd guvernul retrage articolul privitor la evrei" ar fi fost
urmatA de aplauze prelungite din Camerd i de la
tribune". Deputatul N. Blaremberg, furtunosul mun
tean, i D. Gizika Conzein4teanu, boierul moldovean,
protestd. Cel dintaiu constatd cd atat el cat io parte
din Camerd, departe de a aderk au protestat ; iar cel
din urmA cere sd se rectifice cd nu a aplaudat pe

ministru, ci din contra a cerut cuvantul ca sd protesteze".
Dupd o scurtd discutie, Adunarea incuviinteazd a
se indrepta procesul-verbal in sensul cd au fost aplauze i protestdri."

Art. 6 revenl in discutie in edinta memorabild din
21 lunie.
.
Sunt in tribuna cu camaradul meu de liceu lancu
BrAtescu, Nea lancu, care a ajuns in urmd o figurd populard in Bucureti. In sala tixitd, deputatii
par agitati i valuri de glasuri nedesluite se ridicd
www.dacoromanica.ro
56
pAnd in tribune, cari gem de .lume. Minitrii sunt vddit preocupati ; pe fata lui C. A. Rosetti, plutesc um-
el IV mAngaie barba cu mAnd nervoasd. BAtrAnul democrat nu va rostl un singur cuvAnt Intr'o
chestie care atinge libertatile publice. Singur ministrul de finante, I. C. BrAtianu, va interveni. Un zAmbet stAnjenit rAtAcete pe feta acestuia : parcd nici acest meter vraciu nu este multumit cu duhurile rele
pe cari le-a chemat...
bre ;
Pe jiltul preidential se apazd M. K Epureanu.

E o figurd puternia, impunAtoare, cu capul sAu leonin, cu feta smolitA In care ard doi ochi mari, negri, adAnci. Caracterul sAu curat i cinstit, vasta sa
culturd, Ii dau o mare autoritate morala.
.
In mijlocul atrnosferei IncArcate, prevestitoare de
furtund, raportorul Aristid Pascal se urcd la tribund.

El anunta CA Comitetul Delegatilor a addogat la articolul 6 din proectul guvernului urmAtorul aliniat :
ImpArnAntenirea se dd de puterea legislativA. Numai ImpAmAntenirea aseamAnd pe strein cu RomAnul pentru exercitarea drepturilor politice.
Dar Camera nu se multumete cu atAt. Se prezintd alte arnendamente la alienatul cu pricina. Intre altele faimosul amendament Vcileanu (iscant de
C. Vdleanu, Al. MargAritescu, G. Cnezevici (!), Murgulet Negulescu, P. Olanescu, G. Valeanu, D. Racovila, Gr. C. Sutzu, H. Racotd, Plevianu), in cuprinderea urmAtoare :
Numai streinil de rituri cregine pot dobandl impdmeintenirea".
In zadar Gr. Lalzovary aratd cd aliniatul privitor

la israelifi s'a retras 4 nu mai poate fi pusd in discufiune". Marea urld i'i cere prada.
www.dacoromanica.ro
57
iatA a se ivete un fenomen uimitor. In acest sfat

al Orli, stApAnit de curente dumAnoase i pdtimae,
doi boeri moldoveni se ridia 1, fAcAnd zid impotriva puhoiului de patimd i urd ce se revArsA in
clocot, se fac, cu tin curaj admirabil, apdrAtorii tolerantei. Cel dintAiu este Ghica Comdni,Fteanu.
CuvAntarea lui, plind de o mare lathe de vederi, vibreazd de o caldd elocventa. Argumentele lui
astdzi Inca meritd sd fie cetite. Cu cAtd Idcomie am
sorbit aceste nobile i curagioase cuvinte! Ca balsamul
alindtor pe rand, ele azurd in inima mea Indureratd.
Dup ce, cu un superb dispret, declard cd nu se teme
cIe amenintarea cA aceia cari vor sustine pe Israeliti
vor fi in pericol and se vor intoarce pe la casele

lor, el exclamd : nu cred sci fie o pretenfiune mai
dreaptii dead pritenfiunea Israeli/nor de a fi considerafi ca cetdfeni, cdnd sunt supu# ai statului
nostru, cdnd sunt dorniciliafi i ndsculi in fard din
neam in neam, cdnd sunt supu# la recrutafii i la
one asemenea indatoriri exclusiv cetdfeneA.
apoi boierul de dincolo de Milcov combate toate
invinuirile aduse evreilor din punctul de vedere al
moralitdrei, al religiunii i al nafionalitafii.
In privinta moralitdfii, zice intre altele :
Stim cu totii de cAte sacrificii, de ate abnegatiune
personald sunt capabili Israelitii pentru interesul societAtii lor. Imi pare rdu sd vdd asemenea bune dispozitii, atAta capacitate comerciald 1 industriald instrainate intereselor societatii i statului nostru. Cu
toate acestea am vAzut cd Israelitii au contribuit la
Imprumutul national in Moldova mai tot atat ca i
RomAnii. Dacd Israelifii ca strdini au contribuit
www.dacoromanica.ro
.58
DIN. VIATA UNUI EVREU-ROMAN
atdta, judecali ce ar fi in stare sei pal dacd ar

aved # ei dreptul de ceteiteni".
In -cat privete religiunea, el zice :
Nu voi crede niciodatd cd este imorald o religiune
care confine in capul ei legile cele marl ale lui Moise,
acele legi atdt de simple in stil i totdeodatd atal
de meirete in princip, cd nimeni nu poate sta la in-
doiald cd in adevdr sunt cuvinte ale Dumneze-
irei.
In sfarit rdspunde la argumentul de cdpetenie, cd
Evreii ar fi un pericol national, i dupd ce aratd

cd i-ar fi ruine sd se teamd cd elementul israelit ar
putea sd indbue pe romni, cd Evreii compun o populatiune activd care muncete 1 catigA", cd un
asemenea element nu este niciodatd pernicios pentru
o natiune" i cd inmulfindu-se numdrul cetatenilor
se Inmultqte # puterea statului", el amintete de decretul Impdratului Caracala prin care se (La drepturile
de cetateni romani la peste 5.000.000 de locuitori liberi ai Imperiului i care a fAcut ca statul Roman sd
devie cel mai puternic i in fine singur domnitor in
lume, i sfarete cu aceastd splendidA peroratiune :
A fi dar de pArere cd e asemenea in interesul
statului nostru, sd dam Israelitilor inlesnirea de a
devenl i ei cetateni.
Sd le dam kr o patrie de iubit, sd desvoltdm i

la ei, cari compun o mare parte a populatiei noastre,
acele sentimente nobile i patriotice de cafi suntem
atat de mandri, ca in viitor tam noastrA sd se foloseascd de un mai mare concurs din partea lor, ca
in viitor Israelitii sd inceteze a forma in statul nostru
o clasd de supui romani mai putin indrituitd decAt
cealaltd.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-11011AN
59
Ei bine, aceste cuvinte asa de curagioase au gasit,

chiar in aceastA Camera, aplauze parfiale !
Cel de al doilea crainic al cauzei libertati religioase
este M. K. Epureanu. Coborandu-se dupd scaunul
presidential, de unde urmarise furtunoasele desbateri,
el rosteste o cuvantare de o largA Intocmire, hranitd
de argumente solide, plinA de bun simt si de dreaptA
judecatA. Vorbeste asezat, WA patos, dar cu o sinceritate simpld care duce convingerea in mintea celor ce'l ascultA.
el aratd cl pe cat/ vreme se vor
mentine Evreii in stare de iloti, ei vor fi un element

dusman natiunii romane, face istoricul evolutiei comertului in tail, aratA rolul insemnat al evreilor in
desvoltarea economic/. a Orli, si conchide astf el :
Din punctul de vedere al economiei politice, Evreul, ca oricine care tine capitaluri, este un agent
folositor societatii... Din punctul de vedere al nationalitatii, iarasi zic cA cu cat vom vol sA o Intarim
mai mult, trebue sA ingrijim ca sa nu se InrAdAci-
neze alAturi cu noi un popor ostil nationalitatei

romane.
... Siliti-va cu totii sA romanizam aceastA popu-
latiune.
Oratorul sfarseste, propuind a se suprima orice se

zice in Constitutie despre evrei, si protestand contra
manifestArilor cari sunt nedemne de natiunea romanA. Aplauze isbucnesc la aceste cuvinte. 0 licArire de speranta se trezeste in mine.
Dar nu amutise Inca ecoul cuvintelor lui M. K.
Epureanu, si se scull ministrul de finante I. C. Brafianu. Cuvantarea sa uimeste si pe cei mai darzi ciraci
ai nemuritorului Barnut, prin violenta ei. Ministrul, reprezentant al guvernului, se nApusteste cu furie asupra
www.dacoromanica.ro
60
DIN VIATA UNUI EVREU-ROMIN
Evreilor, pe cari li numete o plagei sociald, o leprii,

care prin nundirul lor amenint nationalitatea Rom&
ni lor. El incheie cerand Camerei sl amAne chestia plind
cad societatea romdnd va fi linigitei, va fi asiguratd, i, atunci, chestia aceasta va veni dela sine la
ordinea zilei. E aproape jumAtate secol de atunci i
aceasiA clipA fericitA n'a sosit incA !
DupA diatriba atotputernicului ministru, sfAritul nu
mai putea fi indoelnic.
Amendamentul Wileanu, pe care raportorul Aristid

Pascal declarA cA Comitetul delegatilor l'a respins ca
nefiind conform cu spiritul secolului, se pune la vot

i se primete cu mare majoritate.
Si astfel aceastA vijelioasA desbatere, pornitA dela
o propunere liberalA a guvernului, se sfAr1 prin inscrierea in Constitutie a dispozitiei intolerante din
art. 9 al Codului civil !
Si astfel tara s'a ales cu Constitutia-famen in care
se bat la cap cloud principii protivnice : cAci ea proclamA deoparte libertatea contiintei i de alta parte
excluderea streinilor necretini dela dreptul de naturalizare, ceeace este negatiunea acelei libertAti !
and se proclama votul asupra amendamentului

VAleanu, Nea lancu, in graiul lui scortos, imi zise :
ma, v'a mAncat fripti !" Eu li rAspunsei : Dar ce are
aface acest articol cu mine, cu noi Evreii-RomAni,

Evreii-pAmAnteni ? Noi doarA nu suntem strdini !
Bunul meu camarad tresArl la tremurul glasului

meu care trAd amArAta grije. El se uitA lung i intrebAtor la mine ; apoi MIA din umeri cu un zAmne despArbet jumAtate ironic, jumAtate milos, i
tiram.
SimbolicA despartire ! ParcA simleam cri in acea
www.dacoromanica.ro
DIN VIA.TA UNUI EVREU-ROMAN
61
clipd o negurd s'a lAsat care m'a despArtit de trecut i a Intunecat zArile viitorului.
CAci Nea lancu a avut dreptate !
De cand Constituanta din 1866 a trezit galbena

fried" de Evrei, acetia au fost Incetul cu Incetul desmoteniti de toate drepturile dobandite, goniti din sate,
adicA din cea mai mare parte a OM, tArcuiti in oboarele oraelor, alungaci din coli, IngrAditi in toate ramurile de mund, dati prada hulei, i coborati la starea de vagabonzi, aa incat ei, pe langa acele
Mii de dureri i suferinfi firefti
Cc's moftenirea came
mai suferd urgia meteugita a legei.
Dar dad yeti cAuta in acest morman de legi cuvantul de evreu, nu'l veil gAsi ! Veti da numai de
cuvantul strein. In limba legiuitorului Roman, strein
Inseamnd Evreu ! Fariseism fArd pereche in lume...
Totui, cai mine la 1866, toatA populatia bAtinae
evreeascA pune Inca stAruitor intrebarea tulburAtoare :
ce au aface legile impotriva streinilor cu Evreli-Romdni ?
www.dacoromanica.ro
VII
Plecarea in strinatate, la studii. CA Muria.--
Berlin. Imatricularea.
In lunie 1866 trebuia sa trec examenul clasei a

aptea (i celei din urma) a liceului.
Matematica, cu care eram mereu pe picior de razboi, ma pascii i de rndul acesta : ramasei corigent
la trigonometrie. Ce'mi ardea mie de trigonometrie ?
Eram printre cei dinthi elevi la celelalte materii 1 ma
bucuram de o deosebita vaza in liceu, la studenti i
profesori. Aceasta se dovedi lammit la 1865. Acest
an adusese o seceta ne mai pomenita ; foametea
bantui la tara. Se hotara a se aduna studentii ca s
pue la cale strangere de ajutoare, i ei pe mine ma
alesera sa rostesc cuvantarea! Stiu ca m'au trecut

racori Cand m'am suit pe catedra, in sala cea mare
a liceului, i Ca vazand in fata mea pe profesori i
camarazi uitandu-se tinta la mine, mi se Ma glasul.
Dar dui:Id cele dintai vorbe balbiate, imi veni inima
la loc, 1 am obtinut atunci intAiul meu succes oratoric. Baetii ma purtara in triumf afara ; dar vai ! eu,
triumfatorul, eram corigent!
In Septembrie trebuia s fac examenul de corigenta.
Daca nu raueam, toata cariera mea era amenintata.
Pe and urcam Calea Moilor spre Str. Sfintilor unde
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EN IIEU-IIOMAN
63
edea d-I Robescu profesorul meu de trigonometrie,

svacnea inima in mine, aci, de0 mA pregAtisem, aveam
o foarte modestA incredere in succesul meu. Speram

mai de grabA intro minune : ba cA ma va Intreba
din cele cateva chestii pe cari le tiam mai bine (i
intre ele era azimutul : pe acesta, nu tiu de ce-I
InvAtasem perfect !), ba cd mA va trece LAM examen.
GAsii pe profesorul meu cu fratele sAu C. F. Robescu,
care in urmA a apArat pe d..I. C. BrAtianu de glontul
asasinului. li spuse fratelui ski cA sunt un bun colar

la limbi, literaturA, istorie 1 mA IntrebA ce am de
gdnd sA studiez.Literile, ii rAspunsei...Ei, atunci,

nu-ti trebue trigonometria" zise el zmbind i adAogA :
IatA, te trec fArA examen. Du-te cu D-zeu i bun

succes." Minunea pe care o visasem se intamplase
dar ! Era pe atunci IncA vremea minunilor ; astAzi,
and examenele de corigenta se trec, cred, inaintea
comisiunilor, un profesor cu scaun la cap nu ar mai
putea da cu piciorul acelui sistem nenorocit care in-
tinde pe acela calapod pe toll elevii, fArA a tine

seama de aptitudinile lor deosebite, i a face selectiunea trebuincioasA.
In sfarit puteam sA'mi vAd visul cu ochii. SA plec

in strAinAtate la studii. Inca din clasa a cincea din
liceu Incepusem a da lectii, in coli 1 la particulari,
i stransesem banii astfel agonisiti. Cu aceste economii 1 cu ajutorul tatii 1 al bunului meu frate Isidor,
imi luai sborul.
Plecai insotit de fratele meu Leopold i al unui
prieten Al. I. S., artist dramatic cai el. Noutatea privelitilor ce se perindarA inaintea ochilor mei uimiti mA
birul atat cA rAmAsei ca nAuc, spre marele necaz al tovarAilor mei de drum cari luarA mutenia mea drept
www.dacoromanica.ro
64
nepAsare. Pornirea in deligentA, popasul la Hanul

Calugarenilor, sosirea la Giurgiu, vederea bAtrnului
Danubiu, imbarcarea pe vaporul Orient", Portile de
fer pe care majestosul fluviu i le deschide prin
stand in volbure de spumA le vAzui toate ca printr'o ceata. Luneand apoi pe apa domoalA ajunserAm
la Orova, si la Bazia. Aid gAsirAm drumul de fier pe
care'l vedeam pentru intdia data. Ne aezarAm tustrei
pe bAnd de lemn Intrun cupat de clasa a treia, avnd

uA in ambele laturi. PornirAm cu voe bunA, mAcar
cA aveam un drum de 36 de ceasuri panA la Viena.
MA uit la nemArginirea pustei ungureti care fuge
in sclipiri de lumini i culori i se pierde in zare.
Ceasuri intregi abia cate un copac sau o mAgurl
verde care ati desmerde ochiul : glia hrAnitoare
n'are zor de altA podoabA decal bogatele sale holde...
La fiecare statie trenul se oprete cu o zguduiturA.
care ne izbete de pereti. Uile se deschid i nAvAlesc taranii, In ube unsuroase i pAlArii Indesate
pe ochi, cu nAdragil albi, largi i cismele lungi. Ei
miroasA nu tocmai a paciulie i pufnesc din pipele
lor ridicnd groase rotogoale de fum.
Uruitul rotilor, zguduelile trenului, fumul, mirosul,
incep a mA ameti. Amurgete. MA ghemuesc intrun
colt i
atipesc. and i and tresar : maina uerA
prelung, clopotul zurue, lumina in lampa din tavanul

vagonului pdlple somnoroasA. TAranii se coboarg i
altii urcA. Cmpia a albit in tuna. Intrun tArziu adorm
deabinelea ; dorm somnul adnc al tineretii.
Ne deteptAm in zorii zilei, rebegiti de frig. Ce drum
lung mi se pare ! Trecem Budapesta. Incd vre-o nouAzece ceasuri trAgAnate i intrAm intro garA care mi
se pare giganticd cu bolta ei uriaA pe stAlpi de fer.
www.dacoromanica.ro
65
DIN VIATA UNU1 EVREU-ROMAN
Viena ! Acest cuvant magic md trezete din piroteala
care m'a cuprins. Deschid ochii largi. Inainte-mi se

desfdurd feeria vechiului ora de pe malurile Dunaei albastre, oraul I'mpArdtesc !
Coboram Praterstrasse, inundatd de lumind in care
f urnicd o multime veseld. Ea se micA unduind, par'cd
dupd mdsurile unui vals de Lanner sau de Strauss,

cari plutesc In aer. i este doard dupd Kiiniggratz .,
Am pdstrat putine amintiri di aceastd intaia a mea
edere la Viena. Doar cateva culmi luminoase !Isar
din negura vremii : Catedrala St. Stefan, Burg, Schonbrunn. Imi amintesc i Karltheater unde am vAzut pe
marele comic Knaak in rolul croitorului Fips. Para!
vdd : nalt, subtire, cu ochii aiuriti, cAlcand mdrunt,
gangdvind rAguit pe nas 1 tinand in mand o maind de cAlcat ca sd nu-1 dea vantul jos !" Era un
hohot de ras nebun in sald.
Berlin ! Locul rneu de destinatie. Ce deosebire isbitoare ! Pe land splendida Capitald a Austriei, pitoresc aezatd pe malurile Dundrii, plind de lumina,
de micare i de viatd, Berlinul, pe atunci modesta
Capitald a Prusiei, se ardta ca un colt de provincie,
mohorat, rece, in care viata curgea greoaie ca apa
trandavd a negrei Spree. De cat, pe aleea umbroasd
Sub Tei" erau inirate, pe cloud randuri, sclipitoare,
.
tunurile cucerite la Sadowa 1 KOniggrAtz. Bdtranul
Fritz de pe monumentul salt de bronz se uita cu un

zambet In colturile gurii la aceste trofee cari veneau
pand la poalele lui spre a i se inchina. Hei, par'cd tia
filosoful dela Sanssouci cd aceasta era numai Inceputul i cA in curand din campia insangeratd dela Sedan va rdsdri. Germania unitd i cd nu departe de
5
www.dacoromanica.ro
66
DIN VIATA UNUI EVIIEU-110MAN
el intre Castel i Spree, se va ridich, falnicd, statuia

intaiului Imp drat din neamul lui...
M'am mutat inteo odaie din casele din coltul Mauer
i Behrenstrasse. Fratele meu edea cu mine. Nu 'rdiam
din belug ; mijloacele mete modeste abia indestuldtoare pentru unu trebuiau sd ajungd pentru amandoi.
Dupd ce am stat multA vreme la cumpand, m'am ho-
tdrat sA md inscriu la drept, cu gandul insA sA urmez i la filosofie i litere. Cu evlavioasA sfiald am
intrat in aula UniversitAtii spre a md imatriculd. Vasta
sald este plind de studenti cari se Indeasd In jurul
catedrei pe care std rectorul, vestitul chirurg Langenbeck. Mdruntel la trup, uscat, cu parul i favoritele
albe pe fata vetedA, batranul InvAtat std solemn cu
obrazul de sfinx. Ii prezint mandretea mea de diploma,
o batalama neobicinuitA ca mdrime i tipar. El o inUncle .rufd, o citete incet i cam mirat, apoi, dupd
un rAstimp, zice : Ah, Turcia?" Sant trAznit ! Raspund, cam tdrAgAnat : Nu, d-le rector, Ro-md-ni-a !"
El se uitd la mine peste ochelari, incruntand putin
sprancenile 1 apoi zice : Ah, bine, bine. Dar, n'aveti
diploma de bacalaureat". Imi sare inima din loc. Dupd
ce insA Idmuresc cd certificatul tine loc de bacalaureat, el dispune inscrierea mea.
Eram dar cetAtean academic ! Acest fapt memorabil a fost sArbAtorit, dupd datind, printr'un chef in
modestul birt din str. FrancezA, unde luam pranzul.
Cum panea era la discretie" (Nemtii nu prea mdnancd paine la masa) noi ne credeam in drept sA ne
umplem golurile stomacului cu paine. Dar neamtul tot
neamt ! BAgand de seamA birtaul cd prea dedeam
busnd in paini prinse a se uita cam piezi la noi.
Noi o inteleserdm 1 ne aduceam painea in buzunar.
www.dacoromanica.ro
67
Nebanuite orizonturi se desfacura acum curiozitatii

mele i nesatiului meu de a dobandl cunotinte.
Urmai cursul prof esorului Heinemann de hermeneutica
juris. Din nefericire o nemerisem rau : dascalul era

sarbad, greoi, plicticos. Dialectica Hegeliana era Inca
stapana absoluta : pentru a Weil adanc trebuia neaparat sa fii obscur ; claritatea presupunea superficialitatea. Insa un publicissimum al prof. Karl Werder ma
despagubi cu prisos. El vorbi despre Don Carlos de

Schiller inaintea unui auditor numeros, compus atat
din studenti cat 1 din filisteni. Verva spiritualului
profesor, expunerea sa limpede, analiza sa fina ma
incantara.
'
Apoi mi se deschise o alta lume de vraji ; in concertele simfonice conduse de maestrul Liebig, intrai
in atingere cu eroii muzicei clasice : Beethoven, Mozart, Haydn, Mendelsohn. Wagner nu se pomenia.
Inca. Micarea in tiinte i arta cari au dat o nota
orientare gandului omenesc i vietii sociale, erau in
fae : Darwin necunoscut, Spencer abia se aratase ;
toata zarva era in jurul materialismului aI caruia propovaduitor de frunte era Biichner i se pregatia acea
perioada stranie de dumanie intre tiinta 1 filosofie
care abia in zilele noastre a incetat, cele dotia. mari
brate ale fluviului cunotintei orneneti intrunindu-se
iar in aceiai matca.
www.dacoromanica.ro
VIII
Vizita la Frankfurt pe Main. Plecarea la

Lipsca.Universitatea gi studiile.PAtania din
Meissen.
Doctoratul
(1867-1869)
Inteaceasta, fratele meu plecase la Frankfurt pe

Oder unde fusese angajat. Incercai sa-mi uit singuratatea prin munca incordata. Incepui i lucrari literare
i tradusei in romanete Clopotul de Schiller 1). Totui
mi se furia in suflet tanjeala. Intr'o seara stam singur singurel in odaia mea. Marl era ger de crapau
pietrele. Strada dormea in lumina plumburie, acoperiurile ingropate In zapada, cu turturi de ghiatd, pareau nite monegi garboviti cu barbi albe. Un dor nesfarit ma covari. Si atunci, asvarlii repede ceva
haine Intr'o geanta, coborai sarind cele trei scari, ma
urcai In cel dintai omnibus care mergea la gara i
WA-ma pe drum la Frankfurt pe Oder. Cum punga

mea e secata, merg in clasa patra. 0 patesc cat de
buna. Vagonul e o cutie Iunguiata, fara band, garnisita de figuri cari se agita in penumbra facuta de
fumul tutunului, abia razbit de slaba lumina roiatica a lampii : sunt muncitori 1 provinciali. Ma aez
1) Tiprit in BucureVi, la 1869.
www.dacoromanica.ro
69
pe geanta, Inteun colt. Frigul ma patrunde i drumul mi se pare fara sfArit. Dar toate au un sfArit.
CAnd ajungem la statia Frankfurt, eu, razbit de frig
i aproape inecat de fumul care ma ustura in ochi
1 et, ma reped afara i rasuflu adAnc aerul curat.
Un domn ma indreaptA. Merg, mai mult alergand,
ca sa ma Incalzesc, prin zapada Inalta care trosnete
sub pai, OM cAnd ajung In piata Primariei. Un ca&Hater pustiu, ImpAnzit de zapada albastrita de lumina lunii. Casele stau tacute, somnoroase, o scena
par'ca eita dintr'un basm. Gasesc uor, in bataia
lunii, casele unde ade fratele meu, In fata primariei. Bat In poarta mare 1 bocaniturile rasuna a
jale, In mutenia pietii. Dintr'un colt se deslipete un
chip care inainteaza spre mine : e paznicul, cu corn
1 sulita. El Imi descuie poarta 1 patrundem Inteo
bolta intunecoasa. Paznicul aprinde un capetel de
lumAnare 1 la stAnga se desluete o scara In melc.
Ma urc, scant, scant, pe treptele ubrede i, ajuns la
catul IntAi, trag cordonul. Un sunet ascutit se trezete, urmat de un pas grabit. In pragul uii se arata o femee, cu o lumAnare In mAna. Dar numai ce
ma zarete, ea scoate un tipat i se trage repede

inapoi. Apoi exclama, tragAndu-i abia sufletul: Isuse,
cine sunteti ?" Seaman aa de leit cu fratele meu In

cat biata femee crede ca vede un strigoi, nu altcevA.
Dupa ce o linitesc, servitoarea Imi spuse a fratemeu joaca In acea seara, 1 ma grabesc sa ma duc
la teatru.
Pe peretii Primariei, in lumina ovaitoare a felinarului, citesc afiul : se joaca Viata un vis de Calderon i frate-meu tine rolul Regelui. IntrAnd in sala
teatrului, el este tocmai pe scena i 1 aud inainte de
www.dacoromanica.ro
70
a-1 vedeh. LangA mine o femee tAnara, pe care, dup&
portul 0 felul ei, o recunosc ca artista, tresare and

ma vede. Se repetd aproape scena cu servitoarea t
Ea ma privete mereu, admirativ cum mi se parea,
i numai ce cade perdeaua, se ridica 0 ese repede.
Nu trec multe clipe 0 ma pomenesc cu un uier,
care ma chiamA pe scena : doamna in chestie a alergat la fratele meu 0 1-a spus ca colea in staluri
este un domn bucAtica ruptA cu el, un geaman sau
un drac ! Ne cuprindem Induioati. Raman In culise
pAnA la sMritul reprezentatiei : frate-meu e chemat
de mai multe ori la rampA in aplauzele publicului.

Era aa de superior tutulor colegilor sdi ! Apoi plecam la birt, unde veselul morod al artitilor 0 artistelor ma impresoara 0 ma Ingramadete cu intrebari.
Ce ciudati mi se parura atunci aceti oameni : interpreti ai fictiunei in teatru pAreau cA urmeaza fictiunea pe scena vietei reaie !
Bagai de seamA cl fratele meu e abAtut 0 obosit.
avea fata panda, obrajii trai, ochii cerniti. Ingrijat
cAutai sA aflu ce are pe suflet, 0, In cele din urma,
imi marturl amArAciunea sa ca trebue sa joace
pe o scena de provincie, cu artiti de a doua mAnA,
piese de efect, Inaintea unui public necunoscAtor. Alt
ideal visase el : a juca Intr'un centru mare, repertoriul clasic, cu maetri ca Davison, Wagner, Devrient,
Lewinsky 0 a cuceri nemurirea in viata, deoarece,

cum eanta Schiller :
Actorului posteritatea nu'i impletete cununi".
10 dadea seama acum ca a razbl pe aceste scene

era nespus de greu i drumul spre ele presarat cu
spini. OricAt credeam in talentul sail; simtii o sfAiere
de inima and vazui starea in care a ajuns i care

www.dacoromanica.ro
7t
bAnuiam cA, in parte, se datora i traiului destrAbAlat in mediul in care trAia.

MA hotArAi sA-1 scap cu orice pret din acest mediu. ToatA noaptea ne chibzuim i a doua zi, el Imi
zice : ai dreptate, pleam chiar azi". Ne pregAtim

1 o tergem in toiul noptii, ad directorul putea sA
opreascA pe artistul in rupturA de contract. Sunt fericit i par'cA 1 frate-meu se InvioreazA. Incepe iar
sA vorbeascA de viitor, de izbAnzile cari trebuiau
sA-i vie, mAcar CA se simtea cA entuziasmul ii scA-
zuse, ca i increderea in sine.

Dupd o scurtA edere la Berlin, plecai la Lipsca
uncle aflasem ca viata e mai plAcuta i mai eftinA i
unde facultatea de drept era renumitA. Micul Paris,
pe rAul Pleisse, era in acele vremuri un intreit centru de atractie : prin universitatea, prin conservitoruf
i prin bAlciul sAu, cercetat de negustorimea din toatA.
lumea. Frate-meu plecA la Bucureti,
MA pusei cu un indoit zel pe muncA.

BAtrAnul Waechter precla Pandectele, cu mare autoritate ; W. Roscher, intemeetorul economiei politic&
istorice, fAcea cursul sAu erudit i original, mult cercetat. El dicta pArtile. fundamentale pe cari apoi le
desvolta cu vorba curgatoare, dei cu trupul sAu scund
gras, cu ochii sAi spalAciti i cu tusea sa nervoasA,
pocnind frazele parcAl scutura cineva de umeri, nu
prea era o fiita atrAgatoare. De altminteri, toll profesorii dictau partite esentiale ale cursurilor, fArd
grija formei. Am cAtigat Insd mult dela aceti dascAli, din spiritul lor sistematic, scotAnd in relief principiile cAlAuzitoare. Cu greu imi venea sA Intelegvorbele latineti cum le rosteau profesorii ! Astfel
profesorul Muller care preda Institutele dreptului rowww.dacoromanica.ro
72
man
i In chip cu deosebire plictisitor
pronunta
zife in loc de sive i pe seu ca zoi ! Cat despre

greaca nici vorba s'o pot intelege in pronuntia germana.
Locuiam la vacluva unui medic, d-na Drexel. Frau

Doctor", ramasa cu multi copii i putina avere, abia
eia deasupra nevoilor, inchiriand oclai la studenti.
Eram cativa din tart, parte urmand la conservator.
Intre acetia, un domn Ciurea din Iai i varul meu
Leopold, care s'a facut cunoscut in urma prin cornpozitiile sale melodioase, danturi i cantece populare.
Mai era 1 un tanar rus,.Lissenko, harnic 1 serios,
insurat cu fata unui general rus, fernee gingaa 1
prietenoasa. Acesta ii vedea de teal:4 i, dupa cum
Arn aflat, a ajuns la oarecare fairna In Rusia., ca director al unui conservator (din Moscova, nit se pare).
El puse pe muzica o poezioara facuta de mine, intitulata : Dor de lard". Tiu minte Inca strofa finala :
Du-te cAntui meu 1 zboarl,
Spune ce ti-am zis,
CA in vis fiind in tail
Viata mi-e un vis".
Melodia era dulce, tanguioasa, leganata pe un acompaniament culorat. Acuma Inca crampee din ea
Imi trec prin minte.
Conservatorul din Lipsca, traind Inca in traditia
stralucita a lui Mendelsohn, care-i clacluse lustrul
mumelui sau era in floarea lui. Din toate 'Agile lumii
veneau tinerii spre a se aclapa la isvoarele acestei
coli, i concertele din Gewandhaus erau piatra de
Incercate pentru toti artitii. In acest mediu s'a desvoltat patima mea pentru muzica,pururea nu izvor
www.dacoromanica.ro
73
de bucurii in zile senine, de mdngdiere In zile de

suferinta.
La Frau Doctor" toate camerile (Mara de a mea)
frau inchiriate la conservatoriti. De dimineata incepea vuetul. In dreapta i In stdnga se toca pianul
i rasunau chinuite sonatele lui Beethoven, baladele
i nocturnele lui Chopin ; din fata veneau tipetele
viorilor, iar In salon, fata gazdei, dloara Anna, Ii
clregea glasul in solfegii. Pentru a pune vdrf acestei
babilonii and veni vacanta, ca sa nu ramdi mai
pe jos, Imi luai cu chirie o epineta, care zdranganea
.ca o cobza, i incepui a Invata dupa o metoda". Si
dA'i i dal cu atala infernala staruinta, Incdt gazda,
{lisperata, ma ruga sau sa o mai slabesc, sau sa ma
mut N'am avut Incotro i biata epineta se intoarse
in pacea sa seculara pe care o turburasem eu. Noroc
insa ca dioara Anna se Indura de mine :
cu ea
prinsei a anta din pian 1 din gull. Glasul meu de

sopran care a rApit publicul din arenele dela Jignita
i Gradina cu Cai, acii se schimbase in bas baritonal. Dirigentul societatii corale Psalterion" in care
intrasem
era ladassolm, prof esor la Conservator
i compositor stimat pe vremuri
ma povatul chiar
sa ma pregatesc pentru opera, prezicandu-mi o stra-
lucita cariera. Dar unde puteam sa aleg dupa pornirea mea ? Trebuia sa urmez fagaul tras de rotile
destinului.
MA Imprietenisem cu cdtiva comilitoni germani. Ne
strangeam seara, de mai multe ori pe saptamdna, la

mine, In apartamentele mele. Ocupam un salon In
pItt rou i un iatac, pentru 6 taleri sau 18 marci
pe luna ! Fericite timpuri ! Cum ii cinsteam cu Bemmen (sandwichuri) 1 bere, treceam drept un Na-
www.dacoromanica.ro
74
DIN VIATA. UNUI EVEU-ROMAN
bab Valach, eu care primeam de- acasA 30 talere pe

lunI, 1 IncA acetia in mod neregulat. Ei, bietii,
mancau la convict 'i-i primeau untul i painea de
acasA. Dar ce harnici i de treabA bAeti, i catA carte
tiau. Unul din ei mai ales, Man, pipernicit, cu capul mititel pe un gat lung, cu o figurA de fatd mare,
se deosebiA prin spiritul sAu juridic. In desiurile cele
mai intunecoase ale dreptului roman, el totdeauna gasia o cArare care sA ne ducA la liman. FArA IndoialA
cd a ilustrat mai tarziu o catedrA la vre-o universitate germanA. Eu i-am uitat numele i i-am perdut
urma.
Cum tineam sA sfAresc studiile In cel mult ase

semestre, nu prea aveam ragaz de petreceri, nici nu
putui intra in vre-un corp studentesc in care men-,
sura i comersurile mistuiau o bunA parte din timpu
studentilor. MA multumeam cu concerte, teatru i
plimbAri in frumoasele imprejurimi ale oraplui. Adesea ne plimbam cu luntrea pe garla incadratA de verdeatA, i mergeam la Gohlis unde beam berea, recea
blondd. De multe ori ne intalniam seara in gara BavarezA, sorbind bArdacele cu bAutura oacheA i cantand cantece studenteti :
In Olimp, in zi de sArbAtoare
Fratilor cu totii noi la chef vom sta,
*i dacA ne vine Hebe cu 'ntrebare :
Oare Ambrosie nu poftiti cumva ?
tii cA ai haz, zeu? Valerala.
Here bavarezA vreu, Valerala.
Vepic bavarezA, aleluia 1
Intre oaspetii obinuiti din birtul gArii, erau nelipsiti in fie care searl trei ini : profesorul Bock, auto-
rul unei carp pe atunci vestitA : Cartea despra owww.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-110MAN
75
mul sanatos 1 bolnav", spatos i pantecos ; editoruI

celei mai raspandite reviste germane din acea vreme
(Gartenlaube) 1 un critic literar. Soseau la ceasul
hotarat, se aezau la masa lor 1 incepeau a goli
paharele, tacticos, cumpanit. Conversatia, la inceput
Insufletita, scadea pe masura ce paharele se inmulteau,
apoi Med tot mai adanci se lasau ; tustrei se uitau

ganditori la pahare, ca i and in fundul lor se aflau tainele vietii ; capetele se plecau, sunetul sec
al capacelor se face tot mai rat, 1 intr'un tarziu se

sculau domol 1 plecau pe doutt carari.
Nu e vorba, i noi ne strecuram adesea afumati
de ne pareA, cum zice cantecul studentesc, ca ulita
s'a imbatat, ca felinarele nu se mai tin drepte 1 ca.
luna se stramba, avand un ochiu deschis i altul
inchis" ! Si azi Inca ma ispitete recea blond. i sorbind-o Imi rasare in minte birtul din gara bavareza,
ma vad ciocnind paharele cu camarazii mei i'mi revin icoanele din fericita viata de student, and vedeam lumea in fard trandafiriu.
In vacanta de vara ma dusei la Meissen uncle era
angajat ca actor i regisor, I. S., prietenul fratelui
meu. II gasii la repetitii, in teatrul de vara, pitoresc
aezat pe malul Elbei. Dar o patanie, pe care n'am
uitat-o nici odata, puse un capt neateptat vizitei
mele. Intr'o seara, cantam In corul studentilor din cpereta : Flotte Bursche de Suppd. Tocmai in toiul
corului Gaudeamus igitur, o mustata mi se deslipi
i cazu jos. Ras mare In public, de nu se mai auzia
muzica. Deodata un corist se apropie de mine i'mi
smulge cealalta mustata, In hohotele publicului. A
doua zi am ters'o dis de dimineata.
Pregateam dreptul Roman, mai ales. In curgerea
www.dacoromanica.ro
76
studiului, am avut adesea ori nedumeriri cari mA tulburard. Astfel am fost uimit din capul locului dtind
cd jurisprudenta este omnium divinarum atque humanarum rerum notitia" ; mi s'a pdrut cd aceastA definitie calcA peste hotarele firesti ale Dreptului si cotropeste tinuturi streine. Tot asA md lAsA pe gAnduri
definitia dreptului natural ca fiind quod natura omnia animalia docuit 1 afirmatia cd dreptul scris nu
este decAt emanatiunea con#iinfei poporului, a obiceiului piimtintului (cum s'ar zice la noi) care ar fi
izvorul de frunte al legii. Frd voe mA intrebai : dacd
este ask de ce atunci acele mormane de pravili, acele maldAri de tAlcuiri si comentarii si controverse ?
i dacd. legile trebue sA fie norma actiunilor, mAsura
drepturilor si datoriilor noastre, cum pot ele indeplini
rostul lor dacd chiar oamenii de legi se ceartd in

privinta Intelesului lor ? i regula : ignorantia juris
nocet mi se Orel, in asemenea conditiuni, o supremd
nedreptate.
Aceste gAnduri nedeslusite se plamddird incet in
mintea mea, WA a se lAmuri pe deplin, dar prinse

a mA muscA arpele indoelei". Mai tArziu cAnd vdzui groaznica anarhie care domneste in practicd, cum
colegii tAlmAcesc cu aceiasi convingere aceleasi fapte
in sens contrar, cAnd vAzui, mai ales la alcAtuirea codice-
lor mele adnotate cum cd hotArArile, caripro veritate
habentur (f), se bat la cap, si cum chiar aceleasi instante se Tostesc ba inteun fel ba intealtul, am inteles adAncul adevAr al cuvintelor lui Goethe cd :
Vom Rechte das mit uns geboren ist
Davon ist leider nicht die Frage
i
aici Olimpianul a nemerit drept la tinta ! Lozinca
www.dacoromanica.ro
77
trebue sa fie : indarat la dreptul care este neiscut cu

noi ! i cum ca primenirea se urzete i se indrumeaza in ace.st sens o dovedete chiar pravila care
recunoate juriul in materie criminala (in alte tari i
in materie civila i comerciala) 1 arbitrajul in materie
civila, arbitrii putAnd judeca dupa cugetul i chibzu-
iala lor. Da, cugetul! In contiinta omeneasca, luminata prin tiinta, Inobilata prin cultura etica, incal-
zita prin dragostea de oameni, se va dura templul

justitiei, fara slujitori ai altarului sau alti mijlocitori.
Aveam ca corepetitor" pe contele Sulkowski, un
lstar al unei vechi familii nobile venite din Polonia
cu August cel Tare, Rege al Poloniei. Aproape septuagenar, batrAnul era Inca. voinic. Parul cadea in
plete albe pe ceafa plina ; mustatile lungi ii dedeau
un aer martial cu care contrastau ochii sai albatri
in obrazul rotund i imbujoraf. Calca greoi, rezirnat
pe bastonul sau gros, care pocnea and urea cele trei
scari pAna la mine. Avea apte fete batrAnul conte,
fall zestre...
Cinci semestre se calatorira repede: Pregatii din
vreme teza de doctorat, tratAnd despre legate in

dreptul Roman, saxon i roman" i 1 1 ziva de 29
August 1869 ma prezintai la examenul oral inaintea
unui juriu din care faceau parte, Intre altii, germanistul v. Gerber i romanistul Hanel. Cel dintAi, rectorul universitatii i preedinte al Comisiunii, cu aer
pontifical, ma examina din dreptul canonic, i anume
de soboarele ecumenice. Le tiam pe de rost i Incepui : Constantinopolitanurn primum, Niceanum primum;
aici ma oprii deodata ; par'ca mi se Muse un gol

in minte. Ma trecura naduehle : profesorul, impasibil,
cu fata 1ncremenita, se uita tinta la ceasul de pe
www.dacoromanica.ro
78
DIN VIATA UNUI EVEIEU-ROIIAN
masa, al carui ticait imi trecea fiori prin inima. Deodata par'ca mi se lumina memoria 1 ma pornii repede : dar vaiprea tarziu! Profesorul imi Ma vorba :
trecusera cele zece minute reglementare 1 celelalte
soboare imi ramasera in gat ! Acestor nenorocite soboare -- n'ar mai fi fost ! le datoresc ca am fost
promovat cum laude, in loc de magna cum laude, cum
ravnisem.
Si cand intinsei man dreapta ca sa depui juramantul, rectorul intepat mi-o dete inlaturi fiindca nu
scosesem manua. Si ma felicita apoi cu jumatate
gura. Dar toate astea erau floare la ureche ! Ce'mi
pask mie de grozavirea acestui tip de dascal scortos.
Scapasem ! Eram vir clarissitnus atque doctissimus,
doctor utriusque juris, aveam cheia tuturor fericirilor.
Impreuna cu mine teal examenul de doctorat un alt
Roman : G. Gociu ; cu un alt prieten din tail, Jianu,
am cutreerat Svitera Saxona, de la Schandau pang
In Boemia. Atunci am cunoscut intai farmecul munflor, vraja codrilor, mandretea vailor racoroase in
care rasuna clipotul tainic de isvoare. Si am putut
vedea i faimoasa cascada pe care, pentru o groita,
o sloboza un om trgand scandura care retinea apa
de ploaie....
www.dacoromanica.ro
IX
Intoarcerea. La Giurgiu. Revederea.

Reinapoierea. Plecarea.
La Paris i Viena.
Priveliqtea In tara.
In seara zilei examenului chiar, dupA traditionalul

()spat de doctorat in Taverna Auerbach, la care meditatorul meu dovedi a nu ti numai carte dar i
sA tragA un gat sdravAn, plecai in tara, manat de
dorul de a revedeA pe iubitii mei, dui:4 trei ani de
despArtire.
Gandurile mele, mai iuti de cat trenul, cAlAtoreau

spre ei, i'mi zugraveau bucuria revederei. Dar, in itstimpuri, ele se intorceau i la gingaa copilA care mi-a
adus prinosul inimei sale nevinovate. Din muzica,
aceastA ireatA petitoare, rAsArise plApanda floare -a
dragostei noastre. In clipa despartirii pe genele ei a

ultimul cantec WA vorbe i
in unda de jale ce mi se sul in inimA am simtit a
tremurat o lacrimA
idila noastrA e sfaritA pentru totdeauna, precum pen-
tru totdeauna mA despArteam de fericirea vietii studenteti, spre a infra in sbuciumul asprei realitati.
0 jerum, jerum, jerum
0 quae mutatio rerum L.
La Giurgiu mA IntampinA cumnatul meu W. Staa-
decker care luase pe sora mea mai mare, Clara, pe
www.dacoromanica.ro
81
and eram la studii. 0 mandretA de om. Viata lui, tit/

un adevdrat roman. Fiul unui rabin din satul Merchingen din ducatul Baden, nu dusese tocmai zilealbe in casa parinteascd, mai bogatd in copii de cat
in avere. Tatdl, iute la manie, nu prea alinta pe copii. La varsta de 16 ani, Wilhelm, pe care bAtranul
Il socotea desmetic i trengar, plecd in lume, cu
putini bani in buzunar, dar cu curajul nepasAtor al
tineretei. Cutreerd bdiatul Austria, Serbia, Bulgaria,
parte i pe jos, dormind adesea pe camp i in curti,
i traind din roadele de prin grddini i pdsdrile de
prin ogrAzile oamenilor cum li placea sA povesteascA aceste isprAvi, razand cu hohot! rand ajunse
In sdlbatica" Valachie. Ad acest bdiat strein In tarA
streind, inzestrat cu o vointA de fier i o rail putere
de muncd, ajunse unul dintre cei mai de seama negustori, iubit de toatA lumea pentru cinstea i bundtatea sa. Avea atunci o casA de expeditie i comision
la Giurgiu. AcasA mA ateptau pArintii. Oh ! clipele
neuitate ale revederii, cand bucuria se descArcd in
lacrimi i sArutul scumpei mame 1mi puse in suflet
soarele ! Mama mA sorbia din ochi, dar cu o
stloasA ferealA, cd doar eram doftor, o altA fiinta
de cat odorul ei de altA data! Tata era radios.
Invdtasem, dupd dorinta lui, o profesie practicA. Visase omul sa'i vadd copilul avocat, i avocAtura era bratard de aur pe acele vremuri.
Dar dela plecarea mea din tart micarea impotriva Evreilor fAcuse progrese man. I. C. BrAtianu,.
ajuns eful puternic al partidului ro" intelesese
numai decat minunatul mijloc ce-i da aceastd chestiepentru a catiga elementele eteroclite burgheze i a'i
injgheba partidul. El fAcuse dar dinteinsa 0 armA de
www.dacoromanica.ro
DIN 1 IATA UNUI EVREU-HOMiN
81
partid. Targovetii i negustorii, in cea mai mare parte

streini, cari voiau sd scape de concurenti supdrdtori,
se porniserd impotriva dumanilor neamului", 1 a

cotropitorilor tarii".
Un puternic ajutor le venise din partea fratilor de
dincolo. Ardelenii, cari, dupd spiritualul cuvant al lui
Victor Eftimiu, sunt ruiscuti martini, ajuni in tard un
factor insemnat atat prin numArul cat i prin cultura
lor, stdpaniti de o urd nAprasnicd impotriva Evreilor
Unguri cdrora nu le iartd patriotismul lor maghiar,
printr'o ciudatd rdtdcire, se rAsbund de ei asupra
Evreilor Romani !
Nu numai cd acetia au fost desmoteniti de drepturile lor din vechime, dar se inaugurase legiuirea salbaticd contra streinilor (citete : evreilor) care trebuia sd-i aducd la sapd de lemn i se incepuserd *acele goane din sate cari au inchis evreilor trei pdtrimi
ale tarii 1 i-au ingrAmddit in oborul oraelor.
Bine inteles cd am gdsit toate uile inchise. Reste
tot regimul polinezian al tabuu-lui.
VAzandu-mi cariera zdrobita, descurajarea, revolta
m'au covarit. M'am simtit. cuprins de valuri i dat
afund. Dar cu incetul speranta a rendscut : ce d-zeu 1
sunt doar tanar, am invatat carte, tiu limbile i lumea e mare. S'o gdsi doar sub soare un locor pentru mine !
Si am pArdsit iar tara, simtind insd in sufletul
amarat adevArul acelei legende mitice despre Anteu,
ale cdreia puteri sporeau numai cand atingeit Omantul patriei...
Sosit la Paris in Octombre 1869 am stat in Oraul-Lumind numai vreo trei luni, lucrand in biuroul
avuatului Maitre Popelin. Rostul meu era sd scriu
www.dacoromanica.ro
82
concluzii" cat mai lungi, spre a mAzgAll cat mai multe

coli timbrate,In socoteala bietilor Impricinati. Scriam
verzi i uscate, ca umpluturi, scoase din Da lloz. Am
vAzut atunci ce rotArie nefolositoare este aceastA invechitA breasld a avuatilor, de care francezii rutinieri
nu se pot hotAra a se lepAda. ScArbit de aceastA

bucAtArie a meseriei, lAsai pe Maitre Popelin in plata
Domnului, 1 trecui In cartierul latin, unde urmai
cursurile facultAtii de drept.
Dar curand candidatura Printului Anton de Hohenzollern la tronul Spaniei deslAntui urgia : pe bulevarde rAsunarA strigAte de A Berlin", i dincolo
de Rin se trez1 furoarea teutonicA. RAzboiul era in

aer. MA hotArdi atunci sA plec la Viena. Acolo aveam
mai multi sorti de izbandd : mi-am fAcut studiile in
Germania, eram perfect stApan pe limba germanA i
puteam spell i inteo activitate literarA panA voi putea
exercita avocatura. La Viena mi se cera sA trec un
examen de nostrificare a diplomei mele, 1 anume
de drept civil 1 penal austriac. MA pregAtii pentru
acest examen studiind tratatele lui Unger i Herbst.
Intamplarea vol sA fac cunotinta unui filolog german care se ocupa in deosebi de limba i literatura
englezA. DupA imboldul lui Incepui sA invAt limba en-
glezA dupA metoada Toussaint-Langenscheidt. N'am

putut prevedea cA acest lucru va hotAra in curand
de cursul vietii mele !
InteadevAr, douA zile inainte de ziva hotArata. de
Facultatea din Viena pentru trecerea examenului, ma
pomenii cu o telegrama a bunului 1 regretatului meu
amic Saniel Marcus, rugandu-mA 8A primesc postul
de secretar al consulului Statelor-Unite din America,
Benjamin Franklin Peixotto, de curand venit in tail

www.dacoromanica.ro
83
cu misiunea speciala de a lucr pentru indreptarea

strei Evreilor Romani. Surprins, am stat la cumpana
o vreme, i pentru cuvntul Ca cunotinta ce o ayearn atunci de engleza era slaba de tot. Dar perspectiva de a ma intoarce in tail i de a conlucra la
o aa opera ma ademeni puternic. Si cand i parinlii ma rugara staruitor sa primesc, orice ovaiala ineta 1, in ziva and trebuia sa trec examenul, reluai drumul patriei !
Aa intamplarea, mai mult de cat aptitudinile sau
menirea fireasca, hotarate mai adesea ori de soarta

omului. Dar ori unde te pune destinul, in orice loc,
esentialul este sci-fi faci datoria, 1 atunci vei putea
sa zideti o petricica, cat de mica, in marea cladire,
UM de sfarit, a progresului omenesc.
www.dacoromanica.ro
Benjamin Franklin Peixotto.

Solia lui.
1371
Dela 1866 goanele de prin sate ale evreilor-pdmnteni, priviti acum ca vagabonzi, se fdcurd din ce
in ce mai dese i mai slbatice, dupd firea i toanele
administratiei localnice. Ele isbucneau periodic, cnd
inteun judet and intealtul, dupd ordine ministeriale,
intemeiate pe regulamente vechi, desfiintate de Codul
civil. In lulie 1867 s'a intAmplat acel episod zguduitor
-
cunoscut ca Inecurile din Galati. Vre-o 8-10 evrei, alungati dela vetrele lor, Intre cari se afld i un bdtrAn bol-
nav, furA incarcati de soldati inteo luntre, dui pAnd

la un ostrov inundat din fata Galatilor, i prasiti
in mlatinele acelei insule. Nite soldati turci, gsindu'i acolo, Ii duserd Inapoi ca sal preded postului
din Galati. In loc de a primi pe aceti nenorociti,

aproape morti de spairnd i de foame, soldatii postului Ii lovird cu paturile putilor i baioneta i le
deter/. brand Inapoi in Dundre. Doi dintre evrei, Intre
cari mmeagul istovit, rapiti de curent, se innecard

sub ochii soldatilor cari nici nu Incercard sd'i scape.
0 barca a vasului austriac Mercur" se repe_
zi In ajutorul lor, dar sosi prea tftrziu. Ei penr in valuri. Ceilalti expulzati, lasati multd vrewww.dacoromanica.ro
DIN \ IATA LNUI
\ LIEU-ROMAN
85
me In apd i in arita soarelui, furd in sfarit ridicati i varati in temnitA. Corpul consular din Galati
protestd energic impotriva acestei neomenii, inteo

notd adresatd prefectului. Aflai de aceastA intamplare
din ziarele din Lipsca cari vorbeau de ea nu in termeni mAgulitori pentru tard, i ateva zile nu m'am
dus la curs spre a'mi ascunde durerea i ruinea.
In primAvara i vara anului 1870, goanele au urmat din ce In ce mai nemiloase, la Botoani, Vaslui,
Tecuci, sub ministrul I. C. BrAtianu, apoi sub M.
CogAlniceanu, care randul goanele cu aceeiai Inverunare.
Un freamdt de indignare se trezi in toatd lumea

civilizatd. Undele lui trecurd oceanul In America i
se prelungird pand la coastele Pacificului, la San
Francisco. In acel ora locuia atunci tandrul avocat
Benjamin Franklin Peixotto.
In clipa and scriu acest nume iubit, imi rdsare in
fate mea chipul lumipos al aceluia care mi-a fost un
scump prieten i un dascAl in cea mai inaltA tiint,
aceea a luptei pentru un ideal omenesc. Durerea mA
covarete i trebue sd mA opresc putin, cAci :
,,Mi-e inima colea'n sicriu la el
Si va s'agept panermi va reveni... (*)
Peixotto era coborator dintr'o familie de sephardim

alungatd din Spania la 1492 de Ferdinand i Isabella,
Impreund cu toatd evreimea din acea tarA. Aceastd
izgonire a unei populatii intregi a fost cea mai mare
fArd de lege a sfntului oficiu, a acelei inchisitii care,
injghebatd de Papi pentru a starpi pe eretici, a in*) Din cuvntarea lui Marcu Antoniu in Iuliu Cesar" de
Shakespeare.
www.dacoromanica.ro
86
sangerat lumea In cursul mai multor veacuri. Ea n'a

fost formal desfiintata nici pana azi de Roma i daca
un nou Torquemada nu mai poate azi arde eretici pe
ruguri in majorem dei gloriam, este pentruca bratul
secular nu mai este in slujba bisericei Romane.
Ce minte poate gandi, ce pana descrie nemarginirea acestei catastrofe, jalea i disperarea acestor
sute de mii de oameni, barbati, femei, copii, siliti sa
paraseasca in pripa tara i caminurile lor, sa Infrunte
primejdiile i mania mai-nor, sa. rataceasca in cautarea
tarmurilor streine unde sail poata pune piciorul pd.
beag !
Dar Spania a plata scump acest pacat. Bogata 1

prospera, ea i-a pierdut toata vlaga ei, a saracit 1
s'a despopulat, 1 nu s'a mai putut redetepta pana
in ziva de azi. In acea tail, despre care un rege
trufa a zis ca soarele nu apune in cuprinsul ei, azi,
In valuita in noaptea ultramontanismului, se poate zice
di soarele nici nu mai reisare intr'insa !

azi Spania cauta a reace ironie a istoriei !
i
duce In sanul ei pe coboratorii celor isgoniti acum
patru veacuri, i, pentru a putea cucerl sufletete Marocul, trebue sa recurga la evreii marocani, odrasle
aIe celor isgoniti la 1492, cari au pastrat datinele,
moravurile i limba Spaniel, i sunt, intre Mauri 1
Berberi, singurul element de cultura.
Fugarii din 1492, cap scapara din groaznicul prapad, se aezara In Olanda, Englitera, Franta, Italia,
Turcia (de unde putini venira i In Romania) aduand In aceste tad cultura lor i puterea lor de munca.
Din sanul lor rasarl, ca sa nu pomenim deck pe
cativa, oameni ca Disraeli, Ricardo, Crmieux, Lombroso, Luzzatti. Olanda datorete acestor noi fii ai
www.dacoromanica.ro
87
sai una din gloriile cele mai mari ale omenirei : pe

Baruch Spinoza.
Familia Peixotto (citete Peipto) se statornicl la
Amsterdam, i emigra .mai tarziu, Impreuna cu alti
coreligionari, in America de Nord, intovaraind, pe
vasul Mayflower, pe puritanii englezi cari, refugiati
i ei in primitoarea Olanda, au pus temelia marei Republici Americane.
Moise Peixotto, bunicul lui Benjamin Franklin, iubit
pentru invatatura i evlavia sa, ajunse rabinul comunitatii din oraul New-York.
Daniil, tatl lui Benjamin, medic cu vaza i om de
litere, murl In varsta de 43 ani, and fiul sau era

abia de noua ani. Acesta Invala dreptul i se aeza.
la San Francisco, unde incepii avocatura, pentru care
avea o deosebita destoinicie prin agerimea mintii i
vorba sa ward i eloquenta. Se casatori cu Hannah
Straus, dintr'una din cele mai de seama familii din
New-York, cu care a trait in cea mai fericita casnicie.
Urmand nobila traditie a familiei sale, Peixotto lua
de timpuriu o parte vie in chestiile cari priveau pe
coreligionari i infra in Ordinul Independent Bnei
Britlz (Ordinul Fiilor Aliantei). Aceasta societate fu-
sese Intemeiata in New-York la 13 Octombre 1843

cu scopul de a strange macluralele razlete ale evreimii din America i mai vartos pe numeroii imigrati,
acea multime eteroclita, venal din toate Odle,

cari traiau fara nici o legatura intre ei i duceau o
viala grea in Lumea Noua. Francmasoneria era pe
atunci foarte raspandita in America, dar nu primea
de loc, sau prea cu anevoe, pe Evrei. Atunci un imigrat german, Henry Jones, modest mecanic, cunoscand
rodnica activitate a Masoneriei In acea vreme de pla-
www.dacoromanica.ro
88
DIN VIATA UNUI EN REU-Ii0MAN
mddire i inchegare a Statelor Unite, intelese cat de

folositoare ar fi o asemenea alcAtuire pentru Evrei i
se gandi a intemeia un ordin simbolic evreesc.
Gandul acesta, isvorat dintr'o viziune adevdratA, and
glas unui simtimant de toti irnpartAit, gdsi, firete,
un rAsunet puternic. Cei mai de frunte evrei se stransell cu entuziasm in preajma steagului desfdurat de
Henry Jones. In repede succesiune rdsdrird loji" in
oraele mai insemnate din Statele-Unite, fratii" se
inmultird repede .1 Henry Jones, avu, Inca in viatd
fiind, norocul sd-i vazd visul Thfiripat. Dar de sigur
n'a visat cd din plApandul !Astor sAdit de el in pamantul American va crete un copac uria ale cdrei
crAci se vor intinde i peste ocean, cd ordinul sAti
va numAra odatd peste 35.000 de membri i a va

ajunge organizatiunea de frunte a Evreilor din lumea
TntreagA pentru infdptuirea celor mai curate i inalte
idealuri omeneti !
Peixotto ajunse curand in fruntea ordinului ca Grand
Saar i-i dete o puternicA desvoltare.

Faima sa se tap 0 insuirile lui alese ii prey esteau
o strAlucitd carierd.
Dar nite intamplAri ivite departe, intr'o tard de pe
malul Dundrii, trebuia sd dea tandrului avocat de pe
coasta Pacificului, o neateptatd indrumare.
Cand vetile despre goanele evreilor din Romania
sosird, tot mai dese 1 mai cumplite, inima lui Peixotto
se cutremurd de durere 1 groazd. i crezand cd este
datoria lumii civilizate i in deosebi a patriei sale, de
a ocrotl aceste victime, se dospi in mintea lui gandul

sd meargd chiar el in ajutorul lor sub scutul steagului Marei Republici Americane.
L'au numit vizionar, acei cari privesc rece la lu-
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI El REU-ROMAN
89
mea asta". Poetul Alfred Towusand, intr'o poezie

InchinatA lui, 11 va numi insd preot i poet :
His dark face kindled in the East.
He walks our Europe like a dream,
And in his great board gravely seems
To meet the poet and the preast.
(Fata'i oachesA e arsA'n rAsArit;
El colindA Europa noastrA ca un vis,
Si'n barbal mare parecA solemn

Se'ntAlneste preotul i poetub.
Sal numim un inspil at, mAnat de acel eroism fArA

de care nimic mare nu se savArete pe lumea asta.
Si energica lui vointd zori infdptuirea viziunei trezita in el. In Decembre 1870, Peixotto plecA din SanFrancisco, treci) prin oracele mai mari ale Americei
In deosebi Chicago, Cleveland, Cincinatti, Louisville,
New-York, unde cu limbd de foc propovAdul solia
sa ci Incdlzi inimile pentru ansa. Sprijinul nu'i lipsi.
Prietenii sal i Ordinul Bnei Bilth ii puserd la'ndemama mijloacele trebuincioase. Apoi merse la Washington unde se prezintd Secrctarului de Stat Hamilton Fish ci Precedintelui Republicei, ilustrul general
Grant. DobAndi numirea sa ca Consul al Statelor
Unite in Romnia, i pentru a nu las indoiald, asupra rostului acestei numiri Generalul Grant li clan
la mand
contrar obiceiului diplomatic
o scrisoare
In cuprinderea urmAtoare :
Washington, Dec. 8, 1870
Purtatorul acestei scrisori,.d-1 Benjamin Franklin

Peixotto, care a primit insemnata, de$i neremunerata
posifie de Consul al Statelor-Unite in Romania, se
www.dacoromanica.ro
00
recomandei bunelor oficii ale reprezentanfilor acestui
guvern in strdiatate.
D-1 Peixotto a intreprins sarcina funcfiunii mai
mult ca o lucrare misionarei in folosul neamului pe
care'l reprezintd, deceit pentru vre-un folos al sat!
o lucrare pentru care tofi ceteifeniiii vor urd cea mai
mare isbeinda. State le-Unite necunoscnd nici o deosebire a cetelenilor din pricina religiei sau na#erei,
crede de bund seamei inteo civilizafle peste toad
lumea, care va chez4u1 vederi universale".
Congresul Statelor-Unite incuviinta indat aceastA
numire a Presidentului Grant. Pentru sprijinul material al misiunei se intemeid la New-York Societatea Americano-Romdnei sub preidentia bancherului
losef Seligmann, i in Decembre 1870 Peixotto plecd
din New-York pentru indeplinirea unei grele sarcini

inteo tara depArtatA. Pe drumul sAu el se consfAtul
cu fruntaii coreligionari din marile capitale ale Eu-
ropei. La Viena gasl pe Berthold Auerbach carel

dete o scrisoare cAtre Printesa Elisabeta. lath cuprinsul acestei scrisori :
Viena, 31 lanuarie, 1871
Altefd,
Ce mijloc mai bun de a reinnol o amintire credincioasd decal a trimite un sol care poate d voti
despre noi in cuvinte eloquente !
De aceea fie-mi ingdduit a prezintd cunoOnfei personale a Altefei Voastre, pe Consulul Statelor-Unite
acreditat la Curtea dv., d-1 Benjamin Franklin Peixotto.
www.dacoromanica.ro
DIN V1ATA UNIA EVREU-ROMAN
91
El WI va spune amintirea mea pururi calduroasa de

Mon Repos $i Heidelberg, $i acest domn de 'Malta
culturd care este, dup cum se zice la Heidelberg,
Gothereif", va gasi, sunt incredintat, in Alteta Voastra
ecoul armonios al zelutui &au Malt $1 curat umanitar $i o primire simpaticd.
Este una din privilegiile vietei mele ca cunoginfa
personald ma pune in stare sd sprijin rosturile curate $1 adevdrate ale fiintei noastre $i-mi procurd fericirea a apropia pe reprezentanfii acestor inalte
sc op uri.
In ultima zi de lanuarie ma folosesc bucuros de

prilejul de a exprima acele urari cari apartin mai de
graba intaii zile de anul nou : fie ca Anul nou $i toti
anii urmdtori sa desavargasca rodul copt $i bogat
al activitafii dv. fi al nobilului dv. sot, $i fie ca, potrivit dorintei dv.. sa fie harazita casei dv. $i tutulor
locuitorilor WU o pacinica prosperitate.
www.dacoromanica.ro
Xl
So lia Peixotto (urmare). Primirea oficiala

Peixotto sosi la Bucurefi prin lanuarie 1871. A
doua zi dupd intoarcerea mea, ma dusei la el, la Hotelul Brofft, in fata Teatrului National. In acea dupdameazA de iarna, soarele de pe cerul senin Ii cer-
nea razele prin fereastra salonului unde md primi

Peixotto, i'i lumina trAsAturile fine ale fetii. Arsura
rdsdritului se vedea pe pelita brund a obrazului, pe
luciul negru al pdrului s'al bArbii, i'n luminile adanci
ale ochilor sdi. Era in puterea varstei, mijlociu de
stat, svelt, i avea micdri rnlddioase, elegantd i distinctiune. VAzandu-I, uor Iti puteai inchipul pe lastarul Granzilor din Castilia.
Inainta spre mine i-mi Intinse maim cu un zambet prietenos. Si, ca scanteia din cremene, a scdpArat
in noi, din intaia clipd, acea tainicd simpatie, ace.a
afectiune sufleteascA ce trebuia sd inchege trainica
noastrA prietenie. Dintr'o vorbd ne inteleseram : pri-
mii a fi secretarul lui. Imi dedeam perfect seama de

sarcina grea ce luam asupra-mi, dei n'am putut prevedea cd voi fi nu numai secretarul i interpretul lui,
dar i un sfatuitor care adesea va trebui sd'i astampere boldul" firei sg,le impulsive. Rareori am Intalnit
pe un om la care gandul zoria astfel faptao Insu-
www.dacoromanica.ro
93
DIN NIATA UMJI EVIIEU-ROMIN
ire de multe ori, dar cam primejdioasd intr'o treabd

gingaA, cerand cumpAnire i migald.
Era aturici o vreme de mare incordare politica. In

end, rAzboiul franco-german in toiul lui. Inlduntru
o crizA din cele mai grele. Rdscoala din Ploeti cu
republica ei de o zi, i'i arunch Inca umbrele ei. In
Camerd lupte aprinse 1 certuri, cu curente dumdnoase pentru tandrul Print. Intre partidele politice
vecinicile frdmantdri sterpe. LAzile visteriei sleite in
cat nu se putea face fatd trebuintelor celor mai imperioase ale Statului. Pe deasupra afacerea nenorocitd cu drumul de fer Stroussberg incepand a intuneck zarea. Printul, amdrat 1 descurajat, perzand
orice ndclejde in viitor, se hotdrase a abdica. El vestise despre aceasta pe suveranii statelor garante i
Idmurise pricinile hotdrarii sale in faimoasa scrisoare
care apdra in Augsburger Allgetneine Zeitung din 27
lanuarie 1871. Aceastd scrisoare desmetici pe democratii cei mai aprigi, ardtandu-le prdpastia cdtre
care impingeau tara. La 11123 Decembre Printul primise delegatia Camerei care'i predd o adresd pe care
el o numete in Memoriile sale un capodoperd de
viclenie fanariotd". Ministerul M. K. Epureanu demisionase i se alcdtuise un nou minister sub preidentia lui Ion Ghica.
Peixotto fu primit de Print in audientd privatd i-i
lAsa o copie dupd scrisoarea generalului Grant. Apoi
se prezenta Printesei cdreia ii inmana scrisoarea lui
Auerbach. Primirea oficiald nu puta 'Inca avea loc
de oarece Peixotto avea numai beratul Sublimel Porti
ca putere suzerand, i se cereh ca, potrivit obiceiului
recunoscut de celelalte state, sd prezinte o scrisoare
I
www.dacoromanica.ro
94
de acreditare dela Secretarul de Stat al StatelorUnite.
In rstimp Parisul capituld, armata germand ocupd

o parte a Capita lei Frantei 1 se proclamd, in Palatul Versailles, imperiul german. Imparatul Wilhelm
Intors la Berlin, deschise intaiul Reichstag in ziva de
21 Martie.
In seara zilei de 10[22 Martie colonia germand din
Bucureti se intruni in sala SlAtineanu de pe Podul
Mogovaiei, ca sA sArbAtoreascd ziva de natere a
imparatului lor printr'un banchet. Agentul diplomatic
al Germaniei, d-1 de Radowitz, era de MO. Din ferestrele consulatului In hotelul Otetelianu, puteam ye-
dea sala splendid luminatd i frumos irnpodobitd cu

steaguri 1 verdeatd. De odatA zArirAm palcuri de oameni curgand din Orli opuse i oprindu-se in fata salii
SlAtineanu. Tot mai multd lume sosea i curaud strada
toata pe o mare intindere era impanzit de oameni.

Dar iatd cd din multimea furtunoasd isbucnesc stri-
gate de Jos Nemtii" ! Trdiascd Republica!" 1 la

Palat !", i aceste strigAte se infratesc cu dangAtul clo-
potelor dela bisericile vecine, cari prind a suna grabit, puse in micare de nu se tie eine.
In acela timp pietre incep a zbura i izbesc f erestrele salii, geamurile se sparg i tanddri cad pe pa vele cu un clinchet ascutit. Bolovanii lovesc pe oaspeti,
cari speriati se scoald dela masA. Cativa se aratA la

fer.estre, dar vAzand roiurile amenintatoare din strada
se trag repede inapoi. Vedem pe d-1 de Radowitz,
galben ceard, stand in capul mesii i Wand semn
conationalilor sdi sd stea linictiti. In furnicarul de jos
vedern nu numai pleava mahalalelor, ci i fete simandicoase, senatori i deputati. DeodatA lAmpile de
www.dacoromanica.ro
DIN VIATI UNUI EVREU-IZOMAN
fl
gaz se stang i strada infra in umbra. Sthpanirea

stralucete prin lipsa ei ; cativa sergenti stau privind
la taraboi cu dulce nepasare Fierberea i vuetul cresc
mereu i iau un caracter dumanos pentru Pa lat.

In sfarit trupa soseste In goana cailor sub comanda generalului Solomon. Ca prin farmec strada
s'a golit, glasurile de arama ale clopotelor au incetat i felinarele se aprind unul dupa. altul. Pe la miezul noptei ministrul Calimaki-Catargi sosete in trasura. 1 se urca in sala ; peste cateva clipe se coboara
urmat de Radowitz pe care'l duce la Palat.
Aa s'a sfarit aceasta nesocotita urzire care a avut
ca epilog concediarea cabinetului Ion Ghica de catre
Print Inca in acea noapte, o nota stranica din partea Printului Bismark cerand satisfactie, i condamnarea Prefectului de Politic la ase luni inchisoare,
pe and ceilalti capi ai turburatorilor s'au ales cu peclepse mai mici.
A doua zi umbra.' zvonul ca Printul e hotarat sa
paraseasca numai deck tara. Din fericire Lascar Catargi izbuti sa formeze un minister conservator, in
care intra 1 G. Costa-Foru, ca Ministru de Externe.
Catargi era barbat cu mare vaza i autoritate, In
cinstea i energia carui Printul se puteh bizul. Parlamentul fu dizolvat. Spiritele rscolite se potolira i
linitea se restabill.
Primirea oficiala a Jul Peixotto av loc la 25 Mar-
tie, tocmai in ziva Patelui evreesc, o indoita sat.batoare pentru Evrei, in inimile carora misiunea lui
Peixotto trezih mari sperante i iluzii. Intre Hotelul
Otetelianu (unde se mutase Consulatul) i Palat,
Podul Mogovaiei era impanzit de lume. Evreimea a
eit sa vaza onorurile facute coreligionarului lor. Lumea
www.dacoromanica.ro
06
DIN VIAT \ UNIJI MIFU-ROMAN
a nvalit pana pe strada. In cea dintai trasurd de

gala se afla Peixotto, in a doua eu cu un aghiotant
domnesc. Ele puteau abih rsbi iragurile Invalamite.
Freamatul nabuit al multimei, palele de lumina scanteind In chiverile cu surgiucuri i in taiurile sabillor
escortei de jandarmi calari cari precedau i urmau
convoiul, nechezatul cailor inspumegati, toate astea ma
cam ametira. Vedeam ca printr'o sag. Ajuni la Palat,
furam intampinati de marealul curtii G. Filipescu, i
urcaram scara, prin irul lacheilor in fireturi stand
gravi i drepti lumanare, pana la cabinetul Domnitorului, care ne primi in prezenta Ministrului de
Externe Costa-Foru. Peixotto rosti urmatoarea cuvantare :
AltetA I PrezentAnd scrisorile mele de acreditare ca reprezentant al Guvernului Statelor-Unite, sunt fericit cA pot
exprimA, in numele Prezidentului, urArile sale cele mai bune
pentru Alteta VoastrA si pentru propAsirea tArii pe care ati
fost chemat sA o carmuiti. Dela intemeierea guvermlui, Statele-Unite au urmrit totdeauna scopul de a intretine raporturi prietenesti cu toate nMiunile. Nefacdnd nici o deosebire
tare cetalenii lor pentru cauzd de religie sau nationalitate,
ele cred de band seamd inteo civilizatie care va imprdgi
peste tot global aceleafi vederi liberate fi laminate. /Mita
Creatorului pare a fi favorizat in deosebi aceastA frumoasa
tar& si dace', principiite de dreptate fi umanitate de care Altefa Voastrd e insufletitd care toti locuitorii ei se vor pane
in lucrare, sperantele cele mai mart in viitorul ei vor fi fara
indoiala infiripate.
MA voi simti fericit dacA, in exercitiul functlunilor mele ofi-
ciale pe facia guvernul Altetei Voastre, voi puteA contribui

intru cAtva la propAsirea si fericirea tdrilor noastre respective".
La acest discurs in care se reproduceh partea cea

mai semnificativa din scrisoarea generalului Grant,
www.dacoromanica.ro
_
B. F. PEIXOTTO
www.dacoromanica.ro
97
Printul rAspunse astfel (reproduc dupd Monitorul

Oficial"):
De catva timp deja am resimtit sincera dorinta de a vedea
Statele-Unite reprezintate din nou in aceastA tail, sunt dar
fericit de a primi dela guvernul d-voastrA scrisoarea ce vA
acrediteazA in calitatea de consul general si aginte diplomatic in Romania.
Doresc ca relatiuni pe cat se poate mai intinse sA se formeze intre ambele tAri, de cari pentru Romania nu poate rezulta de cat eel mai mare avantagiu.
Am avut totdeauna cea mai mare admiratiune pentru tara
d-voastrA si stint convins a numai prin spiritul liberal 0 ospitalier ce o anima, ea a parvenit la o rip de puternica des-
voltare a prosperitalii. Sper ca vom aved placerea de a vd

plistrd ani indelungati in mijlocul nostru fi guvernul meu nu
va lipsi de-a vd face indeplinirea misiunii d-voastrd atat de
lesne fi placuta pe cat va sta in puterea lui".
Acest rAspuns al Suveranului insemnd fArd nici o

indoiald cd misiunea lui Peixotto era agreatA.
Ne intoarserdm la hotel cu acela alai de paradA,
intre irurile multimii grAmAdite 1 murmurul ei conf uz. Eram multumiti de izbanda audientei, 1 eu in-
deosebi eram vesel i mndru cd am eit cu cinste

din acest debut de tAlmaciu diplomatic.
Cand discursurile schimbate la Palat apArurA In
Monitorul Oficial", se trezl o mare vAlvd In tabAra
opozitiei rqie. 0 larmd uriad isbucni in ziarele

ei. Intunecatul Fundescu mobilizA pe tort dumnezeii Impotriva Printului, a guvernului 1 a lui Peixotto ; Cezar Bolliac, care odinioard, cum zice Eminescu, cntd iobagiul 'a lui lanturi de amnia.", dar
acuma ajunsese un energumen xenofob, sund alarma in
Trompetta Carpatilor (fosta Buciumul), iar savantul

i spiritualul Hajdeu, care in acea vreme Ii rAtAcea
pana inteun antisemitism feroce, le tint' isonul. De
7
www.dacoromanica.ro
98
DIN VIATA. UNUI EVIIEU-ROMAN
scrierile sale ultraloviniste se poate zice ce a zis

el Insui de opera sa poeticA :
O poezie neagra, o poezie dud!'

Migatei de teroare $i palpitnd de urd"
Aceasta era pelin amar in cupa bucuriei lui Peixotto. El Incepit sA IntrevazA greutAtile pe cari le va
intAmpina in cale ! Dar nu era omul sA dea bir cu
fugitii in luptA. DimpotrivA.
www.dacoromanica.ro
XII
CMAtoria in Moldova. Rumnische Post.

SocieLegea comunal inaintea Casatiei.
tatea pentru cultura evreilor.

(1871)
Peixotto dorea, inainte de toate, sa cunoasca pe

Evrei i starea lor, din observatie personala. Pentru
acest scop intreprinse, Insotit de prietenul Saniel
Marcus 1 de mine, o calatorie, prin Moldova mai
ales. Aceast caltorie a fost plin de interes i pentru mine care vedeam pentru intaiai data aceasta
parte a tarii di ncolo de Milcov i pe evreii moldoveni, aa de deosebiti, in acele vremuri, de cei din
Muntenia, prin port, grai, obiceluri 1 indeletniciri. Ni
se Mal pretutindeni o primire entuziasta i numeroase
persoane 1 delegatiuni venira intru intampinarea noas-
tra. Pentru a putea judeca starea populatiei evreeti,

Peixotto vroia sa vaza cu ochii sai. Am fost in saloanele bogatailor, am vazut gospodariile oamenilor
mai Instal-4i 1 ale acelor cad puteau s se Vila Inca
deasupra nevoilor ; am intrat in magazinele negustorilor de seams, in dughenile modeste cu marfuri etoroclite, cu maruntiuri i vechituri, in locuintele me-
seriailor cad lucrau din greu spre a indestula foamea celor cinci sau ase gun din casa, 1 am pawww.dacoromanica.ro
100
truns 1 In vizunille scunde, mohorAte, fArA aer i luminA, ale mizerei plebe, cuibAritA in mahalalele depArtate unde miunau copii zdrentuiti 1 desculti, tA-
valiti in norii de praf sau cleplind In bAltoace murdare. Tin minte bine cA la Botoani, voind a vizia
o stradA locuitA de aceastA sArAcime, ea ni se /iliatiA ca o uriaA mAzga neagrd de noroi In care rotile trAsurii noastre se IngroparA pAnA In obezi !
Am fost sguduit de privelitea acestei mizerii omeneti pe care n'o vAzusem nici odatA.
Am cercetat i aezdmintele culturale i filantropice, pe cari le-am gAsit in stare mai bunA numai
In unele comunitati. In cele mai multe incepuse paraginirea. Vechile legiuiri ocroteau comunitatile
breslele, ob,tii1e natiei evreoti cari se cArmuiau dupa
anume rAndueli intArite prin hrisoave domneti 1 guverne, de Eforii sau Epitropii cu dreptul de a implin1
dari de la enoriai, cu cari se intretineau sinagogi,
coli, spitale, etc. Dar la 1862 un Consiliu de Minitri,. fiind chemat a se rosti asupra jAlbei proistailor Israelitilor lehi din Bucureti impotriva pregltirii listelor de alegeri pentru noii Epitropi dui:4 statutele In fiintA" hotArA prin jurnalul sAu din 3
lulie 1862 cA : in ceeace privete cultul 1 aezAmin-
tele lor (ale Evreilor) de binefacere, guvernul sA inceteze a se mai amestecA in viitor in cestiunile de
asemenea interese, lAsAndu-se liberi israelitii de orice
protectii de a'i regulA interesele lor religioase, de
binefacere i. invAtAturA precum Intre dAnii se vor
puteA intelege fdrei ca majoritatea sei poatd impune
ceva minoritatil, sau vice-versa".
0 fi izvorAt acest jurnal dintr'un end dumAnos
comunitatilor sau din sincera vointa de a le lAsA dewww.dacoromanica.ro
101
plind libertate in daraverile lor, de fapt insd ultima

-dispozitie a jurnalului
in caucla venenum 1 luaudu-le putinta de a impune dad enoriailor, a adus
cu sine derdpAnarea sau vlAguirea comunitatilor.
aceasta cu atat mai mult, cu cat, dela punerea in lucrare a codului civil din 1864, li s'a contestat comunitatilor 1 personalitatea juridicd, aa in cat nu mai
sunt indrituite a dobandi danii, nici mdcar lcaurile pentru exercitiul cultului 141.
Am gdsit incA, mai vartos in straturile de jos, un

numAr mdricel de Evrei purtand costumul polonez,
caftane, pAlAriile blAnite i perciunii in uruburi,
call nu vorbeau bine romanete. Dar in pdturile mai

culte i intre cei tineri se arAtau urmele unei primeniri ; mare parte din ei au lepddat impreund cu portul strAin, i jargonul, i vorbeau o romaneascd curata, invatata in colile publice. Acestea erau larg
cleschise evreilor, i ei se foloseau in mare numAr de
ele. Acl, pe bAncile colilor romaneti, se face.a cuce-
rirea sufletelor evreilor de batind, cucerire care tre-
buie sd duck firete, la intrarea lor in matca neamului. Acest proces de inchegare l'au inteles i au
voit sd'l inlesneascd barbatii notri de stat de altd
data. C'. A. Rosetti, ministru de culte la 1866, Inteo
circulard trimisd Prefectului de Iai, a cerut sa se inchizd vechile coli evreeti Instrdindtoare de fard i
sd se deschizd larg evreilor colile statului. i chiar
I. C. Brdtianu, inteo circulard din 1867, privitoare la
comuniatile Israelite, adresatd Primarului din Iai i
*) Curtea de Casatie a recunoscut in urmA ca persoane juridice toate comunitatile eterodoxe cari au avut fiinta legall
inainte de Codul civil. Dar nici pAn azi nu s'a regulat aLeast/ gravA chestie printeo lege.
www.dacoromanica.ro
102
DIN VIATA LINUI EVREU-ROMAN
recomandatA tutulor Prefectilor i Primarilor din tarn,

le-a cerut :
a privighia cu cea mai mare luare aminte ca toti

copiii sd meargd la golile publice unde th invete
limba romdneascd".
i a sfarit cu aceste cuvinte :
SlAbiciunea i neactivitatea In aceastd privint ar
fi mai mutt de cat o lipsA de datorie, ar fi un pdcat
in contra viitorului, in contra romdnismului..."
Ei bine, acest pAcat In contra viitorului i In contra romanismului s'a sAvarit in urmA, nu de functionari subalterni, ci de inii legiuitorii tArii I Prin legea asupra instructiunei publice din 1893, i allele
care au urmat'o, copiii evreilor au fost de fapt go-
niti din colile statului. AceastA legiuire nelegiuitA, croitA dupd modelul moscovit, este Inca in vigoare azi.
Si vedeti minunea minunilor ! Acest neam oropsit

al evreilor, purtand In el, ca glorioasA motenire mi-
lenard dela pdrinti, dorul de carte i dragostea de

luminA, a Intemeiat cu din banul sAu, economisit din
sArAcia sa, coli particulare In care se invald limba
i tot evreul e invinuit cA nu se roma-
romdneascd.
nizeazA !
Ceeace isbi mai mull pe Peixotto era starea sulkteasth a evreilor. Erau intimidati, cu frica de stapdfire, i cu resemnarea celor indelung Ingenunchiati.
Umblau Incovoiati parcd sub povara vitregiei seculare. Se obicinuiserd
A purtA al vremii biciu i hulA,
4i
nedreptatea impilAtorului,
Nesocotirea celui mandril, junghiul

RAnitei dragoste, zAbava legii,
Trufia shijbei i dispretul celor
Netrebnici pentru rAbdAtorul merit".
www.dacoromanica.ro
103
Seara se tineau intruniri, in sinagogi sau In case

particulare i, dupA ce ascula cu bAgare de seamA
toate cuvntArile 1 toate plngerile, Peixotto, in limba
lui ealdA i plina de vervd ImbArbAt inimile, f Ace5
sA strAluceascA speranta unor zile mai bune i combAte apatia ucigAtoare, dumana vietii, rudA cu
moartea. IndemnA pe Evrei a scutur aceastd nepAsare, a incepe lupta pentru indreptatirea lor i recomanda, mai ales tinerilor, a se Impotrivi cu arma la
atacurile asupra vietii i averei lor. 0 asemenea apArare, zicea el, este o datorie a fiecAruia cAtre sine
insui i cAtre nearnul intreg ; ea va cAtigh respectul adversarilor i va MA pofta mieilor cari nAVA-
lesc asupra celor ce tiu cA nu pot sau nu voesc sl

se apere. Le mai spunea cA trebue sA se uneascA
In gAnd i faptA pentru a cucerl drepturile cetateneti ; cAci numai astfel se va Indrepta 1 starea lor
socialA 1 economicA, cAci o minoritate politice$te sub-
jugatd va fi pururi prigonita ; Imbi In sfArit sA se

strAngd In preajma lui, stegarul lor in aceastA luptA.
In aceste clipe Peixotto pAreA IntradevAr un inspirat. Ce grea i ingrata sarcinA era InsA pentru mine
a tAlmAci aceste vorbe 1 0 bunA parte din parfumul
lor se perdeA pe drumtraduttore, traditore... Totui
din impresia produsA asupra auditorilor puteam des1u0 cA la sfnta flacArA a elocintei sale se aprinsese
putin 1 vorba mea...
Intors In Bucureti, Peixotto cAutA sA stabileascA
bune reporturi cu colegii sAi din corpul diplomatic,
precum 1 cu societatea cea band. Elita societAtii se
IntAlneA in saloanele sale unde sotia sa fAceh onorurile cu o gratie fermtcAtoare. Cu figura ei junonicA,
cu
strArucitoarea ei frumusete
www.dacoromanica.ro
spiritul
104
ei sclipitor ea vrajea pe toll call se apropiau de ea

1, bine inteles, Ca eu, cu cei douazeci de ani ai mei,
eram intre cei dintAi vrajiti I Ea, contienta de farmecul ei, trecea zAmbind inaintea privirilor galee,
se desfata de vorbele dulci ce o urmareau, cu ingaduinta i linitea femeii care era o sotie admirabila,
o mama fArA pereche pentru cei cinci copii ai sai.
0 Arad Inca la un bal costumat dat de Printul *utu

in palatul din strada Coltii : In costumul ei de Rebecca pare& o figura biblica 1 era regina balului inaintea careia toata lumea se inchina... Ii dedeam lectii
de limba franceza i ea 'mi citea pe poetii englezi, cu glasul ei desmerdator. Ah, ceasuri fericite,
aa de departate, In cat ma intreb daca le
am trait aevea..
In acela timp Peixotto cauta sa intre in contact
Cu barbatii politici influenti i chiar cu protivnicii cei
mai vajnici in chestia israelita. Numea aceasta a
apuca taurul de coarne". Astfel vizitaram pe rAnd pe
Boliac, pe Pantazi Ghica, pe Hajdeu 1 altii. El discuta cu ei i incerc a'i aduce la sentimente mai
bune. Daca nu isbuti a convinge pe acei ce nu vroIan sa fie convini, putit insa dobAndi respectul lor
prin inaltimea vederilor sale, prin sinceritatea cuvAntului sat' i taria argumentelor sale.
In aceeai ordine de idei se hotarA sa infiinteze
un ziar care sa lamureasca opinia publica. Cunotea
doar din America rostul i puterea presei. IntAiul numar al ziarului a aparut la 28 Aprilie 1871 sub titlul
Rumtinische Post, in limba germana.
Cel dintAiu articol Programa noastra", scris chiar
de Peixotto (i tradus de mine) faca senzatie i
cAtigA ziarului dela inceput un loc de frunte in
www.dacoromanica.ro
105
presa. Acest numdr aveA o traddcere a mea din poezia lui Cesar Boliac BAtrAna cochetd la oglindd"
cdreia ii au urmat alte tAlmAciri din Alecsandri, Bolintineanu, etc.
Ziarul L' Orient, salutAnd noul ziar, ii recunoscii
vervd politica, stil literar" i lauda traducerea potsiei romneti. Telegraful se rosti astfel : ziar
respectabil, mult talent i tact, traduceri strAlucite, f e-
licitdm pe editorii lui". Firete, a mai tArziu, cAnd

Rumanische Post lud fAti apdrarea chestiei evreeti,
d-I Fundeseu ii schimbd pe loc pArerea despre ziar
1 se ndpusti cu furie asupra lui !
La ziar, la care am colaborat dela inceput
al
cdruia director deveni mai tArziu fratele meu Leopold,

Peixotto contribul cu multe articole. Ziarul a sustinut
tot timpul vietei sale, o luptd energica i curagioasd,
infruntAnd toate greutAtile, insultele, ba chiar ame-
nintarile cari n'au lipsit.

.
Tocmai pe atunci se intAmplA ca un medic distins
din Iai, doctorul Rosenthal, sd ceard inscrierea sa
In listele electorale pentru comund, in temeiul articolului 24 din legea comunald din 1 Aprile 1864 care
(IA dreptul de alegAtor comunal 1 evreilor-pdmAnteni
call indeplineau anumite conditiuni. Hind respins de

Consiliul Comunal, fad' recurs la Casatie. HotArArAm
sd angajam pe T. L. Maiorescu ca sd sustie recursul, i
dupd ce inteo convorbire pe care o avui cu el se
declard gata a pledA, Peixotto se duse la el, insotit

de mine (14 Decembre 1871). Maiorescu ne zise9 :
Primesc cu plAcere procesul. Chestia este foarte in1) Citez din memoriile mete pe cari am inceput a le scrie
la Noembrie 1871, desi cu intreruperi.
www.dacoromanica.ro
106
DIN NIATA UNUI EVREU-ROMAN
teresantd. Dacd se catigd procesul s'ar catiga o

bazd pentru emanciparea evreilor-pdmdnteni. Comuna
n'are aface cu politica i legea comunald este, dealtminteri, categoricd. tiu cd chestia nu e populard, dar
am curajul opiniilor mete 1 nu md sfiesc a'mi face
datoria".
La 16 Decembre 1871 se infatid recursul. Maiorescd pledd cu toatd cAldura convingerei i clasica sa elocventd. El sustina cd drepturile comunale
nu sunt drepturi politice in intelesul strict al cuvantului, adicd drepturi de participare la puterile statului,
i cd art. 24 din legea comunald este executarea art.
46 din conventia din Paris din 1858, in acea parte
care a Minas bine aplicabild, i care s'a consfintit 1
pri n art. 16 din Codul Civil dela 1865, 1), apoi arata cd in realitate nu existd nicio contrazicere intre
art. 7 din constitu(ie i art. 24 din legea comunald,
cdci art. 7 dispune cd numai strdinii de rit cretin
pot dobandl impAmAntenirea", pe cand legea comunail acordd oarecari drepturi evreilor pdmanteni cari
nu stint strdini, 1 conchise astfel :
Incat privete constitutia noastrd poate fi in spiritul ei a inlAtura pe evreii din comund ? Dad. constitutia garanteazd libertatea contiintei, a invdtdmantului, a presei, a intrunirii, libertatea individuald i egalitatea inaintea legii, aceasta insemneazd cd atunci
cand e vorba de anume drepturi normale, naturale,

nu e nevoe sa cercetezi ce religie are individul.
Recunoaterea evreilor pdmanteni nu este o favoare pe care o ddm, ci o garanfie pe care o cdc1) Aceastl Were d. Maiorescu a rostit'o i in pdinta Camerei din 20 Sept. 1879.
www.dacoromanica.ro
107
tigdm noi. DacA facem strein pe un evreu Omantean inAbuim cu deasila simpatiile naturale ale ori
cArui om pentru tara naterii sale, dacA repudiAm pe
un evreu care posedA insuiri folositoare societatii, pe
un jurisconsult sau medic, facem dintrInsul un element strein i periculos. SA deschidem bratele noastre
acelor evrei cari sunt buni cetateni, aceasta este calea
cea bunA. CealaltA cale, propaganda in plin al nouasprezecilea veac Impotriva evreilor este o ruine pentru
not, o patd ne$tearsd pe numele roman .
Procurorul general Grigore PAucescu lila concluzil
pentru admiterea recursului. Curtea insA 11 respinse.
Motivul acestei decisii se poate rezuma astfel : electoratul comunal este un drept politic, i de1 prin legea ComunalA din 1864 se dA israelitilor (Curtea omite cuvntul pdmateni din lege !) dreptul de alegere
comunalA, insA fiindcA Constitutia din 1866, tAgAduete dreptul de ImpAmantenire celor ce nu sunt cretini,
ea a privat de orce drepi politic pe israelitii locuitort

in lard. (i aici curtea ocolete cuvntul peimdnteni).
LAs'and la o parte teoria contestabilA cA electoratul
comunal este un drept politic, curtea uitA cA nu era.
In chestie impeimntenirea unui strein necregin, prohibat de art. 7 din Constitutia dela 1866, ci cererea
unui evreu pcimntean reclamand un drept ce-i apartinea In virtutea unei legi in vigoare, i care nu era
deloc In contrazicere cu constitutia. Curtea desfi-
inta legea In loc de a o aplich. Cea mai asprA

desmintire a dat'o Casatiei legiuitorul Roman el insug
prin aceea cA in art. 24 din legea comunalA din 1874
a reprodus dispozifia art. 24 din legea dela 1864 I

Bine inteles cA Curtea o declarA i pe aceasta ca
inconstitutionala (Decizia din 30 Martie 1875 S. II)
www.dacoromanica.ro
108
ceeace nu impedica pe aceeai Curte ca 16 ani In

urma sa recunoasca existenta israelifilor pdmanteni
calitate prevazuta i recunoscuta prin legea comunala
dela 1 Aprilie 1864" (Decizia 30 Martie 1891). Dar
vezi ca ad era in joc un evreu botezat, deci alt socoteala ! 1)
Este firesc ca autorul voluminoaselor : Explicatiuni

ale dreptului civil Roman" 2), vajnicul antisemit D.
Alexandresco (de care vom mai avea ocazia sa ne

ocupam in cursul acestor insemnari) abunda cu entusiasm- in parerea a art. 2 din legea dela 1874
trebue sa fie considerat ca nul 1 neavenit fiind contrar constitutiei dupa care nu poate set existe israeliti
sau alfi streini pdmOntent I
S'a dovedit i cu acest prilej cum patima poate
duce la o interpretare tendentioas 1 intuneca dreapta
judecata.
Tot pentru scopul propagandei Peixotto se hotara
sa intemeieze o societate pentru cultura evreilor care,
intre altele, trebuia sa publice scrieri populare pentru
a lumina opinia publica in chestia- evreiasca. Cea
dintai lucrare tiparit a fost faimosul discurs al Lordului Macaulay rostit in Camera Comunelor cu ocazia desbaterii asupra drepturilor evreilor englezi.
Traducerea a fost facuta de tanarul Dimitrie I. Glzica 8),
1) Mai mult: Curtea a recunoscut mai tarziu, prin decizia sec-
tie a 2-a No. 213 din 26 Mai 1904 cA evreii cari sunt nascuti
vi locuesc in tark s'au supus legilor tart, oi au indeplinit
serviciul militar, sunt peinzanteni romni iar nu straini sau
heimatlofl.
2) Tom 1, p. 149, nota 2.

3) Care in tirm se pocgi de acest act de curaj inteo scrisoare pubiicatA in Romnul.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNIJI EVRED-ROMAN
109
lui Ion Ghica. Peixotto insofi lucrarea cu o

prefafa pe care o Incheia cu aceste vorbe :
Romania are azi o constitufie care, drept interpretata, ar d evreilor parnanteni toate drepturile cetafeneti. Cine va fi Macaulay al Romaniei ?"
fiul
www.dacoromanica.ro
XIII
TurburArile din Basarabia

(1871)
In mijlocul acestei activitati, i pe cAnd linitea pAreA asigurat, isbucni VIM de veste, ca un trAznet
din cer senin, tragedia sAngeroasa din Basarabia.
In noaptea din 25 spre 26 Decembre 1871 un furt
IndrAznet se sAvAri in Catedrala din Ismail : se
furarA nite vase sfinte i nite bani ai preotului BargAun. Un individ .strein fost vAzut in bisericA, pitulat Inteo stranA cu o carte in mAn, i se bAnui cA
acel individ, uitat i nevAzut de nimeni, a rAmas In
bisericA dupA sfAritul slujbei 1 spre ziuA, and dascAlul a deschis biserica, s'a strecurat afarA inainte de
aprinderea candelelor, fArA a fi simtit. Hotul s'a tinbrAcat noaptea cu odAjdii ca sA se apere de frig i
a pAngArit biserica. Din cercetArile politiei rezultA cA
individul bAnuit Este un anume lankel Silberman, sau
cu adevAratul sAu nume Moise Samson, un evreu

botezat, care a fugit din Rusia i s'a pripAit de vre-o
trei luni in Ismail, unde se bAgase calfA la croitorul
Praisman, dAndu-se drept evreu. DupA sAvArirea
furtului fugi din Ismail.
PAnA a se pune mAna pe el, o fierbere mare inwww.dacoromanica.ro
lii
cepa in ora. In cafenele, ceaindrii, i pe strAzi norodul prinse a se frAmanta.Spre seard tot targul era
in colcot i de odatd se auzird strigate impotriva jidanilor". Popa BArgdun mai ales atata focul : Carafe,
misteriosul Cahal, a pus la cale pangArirea sfantului
lAca! A doua zi lucrurile se ingroard. Amenintdrile
impotriva Evreilor curgeau. Populatia, in mare parte
compusd din Rui i Bulgari, ignari i fanatici, cloceau
ganduri negre. Se poate cd focul a fost atatat i de

acea mand ascunsd la care in urmA a fAcut aluziune
Ministrul de justitie G. Costaforu in Camera, adicd
de sfanta Rusie, vecinic la pandd ca sd trezeascd tulburArile in acea Basarabie romaneascd pe care o
ravnea. Si doar erau destui dornici ca sd facd sdmanta de parale din pielea jidanilor !
La 5 lanuarie 1872 Silberman este prins la Chilia.
Intrebat pe loc el mArturisete faptul i addoga cd
neindemnat de nimeni, a sAvarit furtul pentru a se
putea insura cu fata unui anume Waisman, pe care
l'a cunoscut la stApanul sAu Preisman ; cd din banii
furati. a cheltuit o parte, iar restul l'a incredintat viitorului socru Vaisman ca sa-i pAstreze pentru el,
spuindu'i cd sunt banii lui, i in sfarit cd obiectele
furate le-a aruncat. Aclus la Ismail nenorocitul e supus la groaznice bdtdi 1 torturat in chip sAlbatec de
comisarul Petrache Christea i translatorul Dropulo.
Din beciurile politiei se auzird vaetele victimei. Rostul acestor cazne se lAmuri iute : Silberman fAcu mdrturisirile dorite, implicand pe Praisman, pe tovArdul
acestuia Haim David, apoi pe Vaisman viitorul sdu
socru, in sfarit pe David Goldschlager, un negustor
cu vazd i pe bdtranul Rabin Alter David. El declard
acum cd a fost indemnat de Evrei la fapta lui, cd o

www.dacoromanica.ro
112
DIN VIATA UNUI EVREU-RONIAN
parte din bani i-a dat lui Vaisman, iar lucrurile sfinte
lui Haim David care le-a aruncat Inteo privatd, cd
David Goldschlanger i-a spus cd numele sAu va if
cunoscut ii skivit de toil Evreii $i cd Rabinul ti va

binecuvantd. Instructia .fAcutA in tainitele politiei cu
mijloacele inquizipei stabill astfel conspiratia Cahalului in sacrilejul sAvarit ! Cele cinci persoane implicate de Silberman, furl aruncate in temnitA 1 su-
puse asemenea la torturi cumplite pentru a face

mdrturisiri.
In vremea aceasta urgia se deslAntuete : cete turbate
se abat ca o furtund asupra evreilor cari sunt stalciti

in bAtAi, i nAvAlesc prin casele lor jefuind i pustiind..
Trei zile tine acest vandalism : parcA au trecut tatarli prin ora! Autoritatea nu se micd.
Lucrul insA nu se oprete aici. Svonul despre profanarea sAvaritA de jidani se latete in toatd Basarabia romaneascA, i in oraul Vdlcov se repetd
scenele din Ismail, luand insA un caracter mai sdlbatec. Mai intai o ceatA de vre-o sutA de rui, inarmati
cu revolvere i cutite IncearcA sA nAvAleascd in casa
unui evreu : acesta insA ajutat de cei patru fii ai sAi,
hotdrati a'i vinde viata cat mai scump, primete pe
agresori cu focuri de revolver. Mieii fug. A doua zi
un puhoi se revarsA din nou, orb de manie i lacorn
de jaf, Dintr'o cash evreii trag iar focuri i cula la

pAmnt pe doi dintre nAvAlitori. Dupd o clipd de o-
vaiald randurile se strang i se dA un nou iuredar,

In acest moment sosete ,armata. CApitanul indeamnd
pe evrei sd iasA din case cad soldatii Ii vor escorta.

la cazarmd unde vor fi mai bine apdrati de furia
multimei. Evreii se supun cu oarecare sfiald, ei LArasesc casele cu femei i ,copii, 1 sunt inconjurati de
www.dacoromanica.ro
113
soldati. Convoiui porneVe, dar muItimea 11 urmeazd,

cu priviri ucigAtoare V vanturand bate i ciomege.
Deodat un vuet prelung se tidied In vAzduh printre
irurile soldatilor prAvAliti in Mud a rAzbit gloata cu
rAcnete sAlbatice 1 a inceput sd loveascd In fugari
cari, ingramdditi, nici nu se pot apAra. Cei loviti cad
la pAmant i convoiul lugubru inainteazd incet, in urletele multimei, in gemetele mamelor i tipetele copiilor. Drumul este roit de sange. Cali rAman cu
zile ca sd ajungd la capAtul acestui calvar, scapd in

cazarmA.
Trei zile sunt tinuti acolo, sgribulii, clae peste grdmadd pe scanduri, dardaind de frig, aproape morti
de spaimd i foame. In vremea aceasta multiinea
poate sd-i potoleascd pofta in voe : casele evreilor
sunt prAdate i ddramate, sinagogile pangdrite, lucrurile jefuite, Incdrcate 1 apoi ImpArtite ca prAzi i
trofee de rdzboi.
Tulburdri se petrec apoi la Wilcov i in alte locurl din Basarabia. i la Clzilia se face o micare
de acest fel, dar ad a fost de ajuns garbaciul politaiului energic pentru a opri revolutia".
0 telegramd aduse intaia veste din Ismail. Peixotto
unui fapt mai sAlbatic

de cat acela care l'a fAcut sd vie in Romania! MA
InmArmuri. Iatd-1 in fata
chemd in toiul noptii. II gAsii galben-ceard i tremu. rand de emotiune. MerserAm, chiar noaptea, la Minis-
trul-Preedinte L. Catargi. Acesta se scula din pat

i ne primi. El fAgAdul a trimete trupe la Ismail
ca sd opreascd excesele 1 a pedepsi pe vinovati.
Ah, ce zile de durere i sbucium am petrecut atunci, cate ceasuri de chinuitoare grijd, ate nopci de
nesomn !
8
www.dacoromanica.ro
114
Am mers la Ministrul de jus.titie CostaForu, pe care nu Pam gsit acasA. Apoi la I. Mitilf4
4 Februar.
neu, secretarul general la Externe. El ne Incredinta

cA linitea e restabilitA 1 cA turburAtorii vor fi aspru
pedepsiti..
6 Februar. Am copiat un raport al Consulului aus-
triac din Ismail care invinuete pe evrei.

7 Februar. Vizita consulului grec. El pfotesteazA
impotriva Invinuiri cA grecii din Ismail ar fi luat
parte la excese.
9 Februar. Dimineata, Peixotto ia parte la o intrunire a corpului diplomatic. Se hotArdte o altA Intrunire pentru a doua Zi. DupA amiazd audienta la Palat. Printul spuse lui Peixotto :
Ai cAtigat o pozitie frumoasA i nu trebuie sA o
compromif printr'o atitudine prea agresiv.A. Aceasta in
interesul misiunei d-tale.
Minitrii mei au fost rAu impresionati de Intrunirea de azi a corpului diplomatic. Nu trebue exercitat
nici a presiune, altfel se va slAbl actiunea guvernului.
ResvrAtitorii vor primi pedeapsa pe care -o meritA.
Am propus odatA lui KogAlniceantt sA se facA o lege
pentru respunderea comunelor de asemenea excese.

Eu stArui acuma sA se inlocuiascA Prefectul de Ismail care nu i-a fAcut datoria, i sA se numeascd o
comisiune mixtd care sA constate pagubele, pentru
ca Statul sA le plAteascA. Vorbiti cu d-nii minitri".
Dela palat ne-am dus la ministrul Costa-Foru. Acesta
a declarat cA evreii ar trebul sA se apere, 1 cA guvernul va statuA un exemplu. VA dau cuvAntul meu
de onoare, adAugA el, cA privesc pe israeliti ca conafonali ai mei. li voi apArA. ca pe orice alti romAni.
Cele IntAmplate sunt o ruine pentru secolul nostru
www.dacoromanica.ro
115
-i pentru noi, i vom al-MA lumii cd tim pedepsi.
Este o mand care atata spiritele".

14 Februar. A sosit o deputatie a evreilor din Ismail, cu care m'am dus la ministrul de interne. Acesta
a cerut un memoriu. Apoi am Insotit pe Peixotto la
M. K. Epureanu. Acesta deplAnse barbariile din Bamai zise
sarabia care compromit tara. ,Am fost
-el Preedintele Constituantei din 1866 i am sfAtuit
pe Print sd atepte trei luni Inainte de a jurd pe
Constitutie. N'a ascultat de sfatul nou, 1 acum se
vdd urmArile. Autoritatea este cu totul slAbitd. Ea
trebue Intdritd, i aceasta se poate face numai prin

restrAngerea dreptului de vot. Clasa proprietarilor
trebue sd aibd precumpAnirea in cArmuirea treburilor
Orli".
A doua zi corpul diplomatic s'a 1ntrunit iar i a ho-Milt sd adreseze guvernului o otd identicd. Iatd
textul ei :
Domnule Ministru,
Mn
aflat cu regret despre scenele deplorabile cari au avut

loc in ora011 Ismail i Cahul Populatia ar fi nAvlit asupra
israelitilor, dArdmAnd locuintele lor 0 pricinuind vrsare de

sange.
Imi permit a atrage atentia guvernului Princiar asupra

gravel primejdii de a se veded atari tulburdri reinoindu-se i
ludnd proportii mai mari, precum i asupra nevoei de a se
pedepsi autorii. Este in interesul guvernului a reprimi toate
tulburdrile ordinei 0 in deosebi excesele ale al-or victime au
-lost aa de deseori evreii, i cari in diferite randuri au indreptdtit demontratiile guvernelor Europei.
Stint incredintat cd cabinetul actual va fi in stare prin energia sa sa impedice repetarea oricdrui exces impotriva evreilor 0 O. apere principiile umanittei 0 ale civilizatiei".
Nota a fost iscAlitd de reprezentantii Marei Britanii,
www.dacoromanica.ro
t16
DIN V1ATA UNUI EVRED-ROMAN
Fran lei, Germaniei, Austro-Ungariei, Ita liei, State lorUnite, Olandei, Greciei i... Rusiei.
Consiliul de minitri, sub preidentia Printului, hotara atunci a randul o ancheta i insarcina cu
dansa pe procurorul general al Curtii din Bucuretir

Petre Bor$. Printul personal spuse d-lui Bor, sa
faca o cercetare severa i nepartinitoare. Bor i-a Indeplinit cu sfintenie sarcina data. Raportul sau n'a
fost niciodata publicat, dar el singur, Inaintea juratilor
din Buzau (unde s'a judecat procesul), a vetejit cu
sinceritatea magistratului contient i indignarea omului civilizat, fardelegile 1 abuzurile savarite i a
aratat netemeinicia acuzarii impotriva pretinilor cornplici.
Cu toate masurile fagaduite, tulburarilecum am

vazut -- urmara ; judecatorul de instructie din Ismail
dadfr ordonanta de urmrire Impotriva lui Silberman i
a lui Preismann, Vaisman i Haim David, scotand de
sub urmarire pe Goldschlager i Rabinuf Brandes
cari sunt pui in libertate. Camera de acuzare din
Focani reforma insa ordonanta gasind ca este caz

de urmarire i impotriva acestor doi ! Dintre turbura-
tori au fost arestati cei mai deochiati, insa in urma

46 dintre huliganii din Valcov au fost pui in libertate, iar din cei 180 din Ismail au rams numai treizeci cari furl trimii inaintea juratilor. Cat privete
pe autorii bestiali ai torturelor, comisarul Hristea a
primit alt post in districtul Bolgrad, iar Dropulo n'a
fost nici inacar arestat, ci se plimba janjind prin ulitele Ismailului, batandu'i joc de victimele sale.
Jalea i mizeria evreilor jafuiti 1 schingiuiti era
ingrozitoare. Peixotto intocmi un comitet de aju-
torare i publica, In numele acelui comitet, un apel

www.dacoromanica.ro
117
catre Romani 1 filantropi". In acelai timp el nu

lipsi a trezi opinia publica mondial, i rareori s'a
vazut o manifestatie mai impozanta a solidaritatii omeneti de cat in aceasta Imprejurare. In toate Wile
se tinura meetinguri de simpatie i protestare ; in parlamentele Engliterei, Frantei, Olandei 1 In Congresul Statelor-Unite se vestejira salbataciile savarite,
1 guvernele intervenira. Comitetele de ajutor se alcatuira. de coreligionari in strainatate 1 ajutoarele sosira din toate partile.
Numeroi evrei au fugit In Turcia. Multi venira In
Bucuret4 i full adapostiti in casa lui Peixotto. In
aceste clipe grele doamna Peixotto s'a dovedit o duioasa samaritana. Ea deschise refugiatilor casa ei toata,
ingriji personal de cei nevoiai i bolnavi cu dragostea unei mame, avand pentru fiecare o vorba buna,
o mangaiere. Sub cutele marei Republici Americane

s'au adapostit atunci aceste biete victime ale fanalismului i urei.
Spre a pune varf situatiunei, Cesar Bolliac tuna In

Camera contra evreilor cari ar fi batjocorit legea cretineasca, i deputatul Varnali ceti o petitie a unor locuitori din Ismail cerand isgonirea tutulor Evreilor ! Totodata se cerit suprimarea ziarului Ru-
manische Post" In care am dat In vileag toate dedesubturile ruinoase ale exceselor, i am cerut pedepsirea vinovatilor, fail a oval in fata amenintarilor
i insultelor ce curgeau asupra noastra.
In acest tablou intunecos au fost, din norocire,
i cate-va puncte luminoase : o dovada ca acel %rant
de nebunie care a suflat in Basarabia nu a stins In
toate inimile mita omeneasca, i cd molima nu a atins pe toti locuitorii. Un numar de cretini inimoi,
www.dacoromanica.ro
118
mai ales Greci, au adapostit pe evrei, ba s'au impotrivit chiar furiei multimei. Printre acetia comunitatea israelita din Ismail, Inteo scrisoare de multunlire,
publicata in Rumanische Post", pomeni pe ViceConsulul grec din Ismail M. Mavromati, i pe bra-
vul locotenent de jandarmi Sburlea, care cu putinii

oameni pe can ii avea la indemana a facut tot ce i-a
stat in putinta ca sa tina in frau pe razvratiti.
Judecarea evreilor acuzati i a rdsvratitorilor din
Ismail s'a mutat pentru cauza de banuiala legitima,
la Buzau ; aceea a huliganilor din Cahul, la Braila.
Procesul inaintea curtii cu jurati din Buzau fit
sorocit pentru 5 April. Ministrul Costa-Foru delega
ca sa reprezinte Ministerul public, chiar pe Procurorul general P. Bor$, In al carui talent i nepartinire putea avea deplind incredere. In ajunul zilei
procesului plecai i eu la Buzau, insotit de reposatul
Mihail Schina, un eminent membru al baroului din
Bucureti, care s'a insdrcinat cu apararea acuzatilor.
Impreuna cu mine plecara Goldschlager i rabinul
Brandes
cari, fiind in libertate, se Infdtieau de
bund voe la judecata, i martorii apararii. Ajuni
la Buzau aflarAm ca nite agenti din Ismail au venit
la Buzau spre a atata poporul impotriva evreilor i
cA persoanele trecute pe lista juratilor sunt tinute in
chefuri. In ora domnea o atmosfera primejdioasa.
A doua zi pornim cu totii la Curte ; o cladire batraneascA In fundul -unei curti nApAdite de Mart In
care forfota o gloata de mutre suspecte. Urcam o
scard ubredd care da inteo tinda i de ad patrundem cu anevoe In sala Curtii. Aceasta e tixita de
lume : cetateni indignati, drojdiile mahalalelor, gunoiul omenesc ridicat depe maidane i fundaturi i adus
www.dacoromanica.ro
119,
in templul justitiei. Zdresc ciomege i bate in mAini
vanjoase. Se vede 0 sunt prevestiti de venitea

noastrd : cad suntem primiti cu priviri urAte 1
gesturi amenintdtoare. Mdrturisesc cd ma trecurd rd-
cori and md simtii invdluit de aceste valuri de oaineni indumaniti. Cei cAtiva jandarmi i Comisarul
care umblA prin multime cu garbaciul i'n mama, n'au
putut sd'ini liniteascd temerile.
Pe estrada din fundul sdlii, despartita de public

printr'o barierd, a luat loc Curtea, Preedintele Veropulo i doi judecdtori ; la stAnga std Procurorul ge-
neral i avocatii, la dreapta banca juratilor. Se face

tragerea la sorti a acestora ; n'avem pe cine recuz,
cdd toti sunt de aceld soi : prostime i tarani, din
cari cei mai multi analfabeti. Ei fuseserd toti strapic
cinstiti i am inteles, cAnd am vdzut mutrele acestor
oameni, a soarta acuzatilor este pecetluitd.
Se introduc acuzatii intre baionete. Iatd-I pe Silberman. Un tip de mongol. Ras la cap, span, cu
fruntea ingusta 1 osoasd, cu umerii- obrajilor scoi,
cu un rAnjet incremenit pe buze o umbra de om,
eitd parcd din mormant. Apoi yin ceilalti cinci acuzati. Pe fetele lor vetede, In ochii lor stini, se vdd
urmele chinurilor suferite. Rabinul, slab, rupt de ale,
cu pdrul alb i barba rard, zguduit mereu de o tuse

convulsivdtuse agonisitd in iadul politiei din Ismail,
i din care i s'a i tras moartea putin in urmd...
Pentru partea civild,
pdrintele Bdrgdun,
vorbete intAi avocatul Cdpikineseu din Ploeti. El tuna
contra natiei isdraelite (sic) ri inflorete vorbaria cu
minciuni gogonate, uitAnddacd I'a cunoscut cumvA
sfatul ilustrului sdu confrate Cicerone cd e ertat a
intrebuinta doar minciuni mdrunte, minciunite cum s'ar
www.dacoromanica.ro
120
zice : causam mendaciculis aspergere. Nemultumit cu

vechilul su, parintele Bargaun sare singur cu gura :
cu glas pitigaiat o ia tot pe aceiai strung i da drumul unei diatribe furioase impotriva acuzatilor in particular, a neamului jidovesc, a Cahalului, etc. in genere, adeverind iar vorba aceea : pang la Dumnezeu
te mannca sfintii... Si sfarete cerand os.andirea a-
cuzatilor la 118 galbeni, uitndslab la socoteli se

vedeca primise inapoi cei 80 galbeni gAsiti...
Se ia apoi interogatorul lui Silberman. El spune
ca e nscut in Rusia, ca -a fost botezat In legea cretina-ortodoxa la varsta de 14 ani, c venind in Ismail s'a dat drept evreu I Ca a intrat calfa la Vaisman
i Haim David. Arata cum a savarit furtul i cum a

incredintat o parte din banii furati lui Vaisman, zicandu'i c i-a gasit pe bulevard. Apoi retrage boate
pdrele fdcute contra celorlalti acuzati.
Preedintele intreaba cine l'a indemnat la furtiag.
Rdspuns: Nimeni.
Prepd. Nu spui adevarul. Inaintea judecatorului de
instructie ai zis ca Vaisman i ceilalti te-au indemnat.
and am fost prins la Chilia am declarat
R.
Indata in fata Politaiului ca n'am lost indemnat de ni-
meni. Dna in urma am invinuit pe aceti oameni,

dintre cari pe Goldschlager i pe Rabin ii vac' acum
pentru inthiai data, am facut-o silij de Wane comisarului Hristea 1 ale talmaciului Dropulo.
De ce ai savarit furtul ?
P.
R.
Ca sa ma pot insur cu fata lui Vaisman,
ceiace ar fi fost cu neputinta frA sa am ceva bani.

Acuzatul Praisman tagaduete ca a avut vre-o cunotinta de. furt. Intrebat de ce a marturisit contrariul la instruc.tie raspunde :
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNIII EVREU-RONAN
121
Cat am putut rabdh torturele ingrozitoare la

care m'a supus comisarul Hristea n'am admis nimic ;
in urma dupd ce doud nopti deardndul m'au legat

cu mdnile $i picioarele de un par # m'au ridicat astfel la o indltime de vre-o $ase picioare ldsdndu-md
sd cad iar jos de vre-o 25 sau 30 ori, a0 cd am

fost ametit # pe jumItate mort, am zis tot ce mi
s'a cerut. Cand a venit d-1 procuror general Bor
am indraznit sal povestesc tot".
Haim David, intrebat de ce a aruncat vasele furate in privata respunde :
Mi se cereh morti sa spun ca eu am aruncat lucrurile in privata. Netiind nimic n'am putut spune
uncle. Atunci mi s'a smuls Oral din barbd, un pistol
incarcat mi-a fost varat in gull, am fost crunt batut i amenintat cu aceleai torturi pe cari le sufereh
Praisman in fata mea. laceam zdrobit langa Praisman and a treia zi a fost adus hotul. El se apropia
de mine i ma intreba de ce ma vaet.Pentru ca mi
se cere sa spui unde sunt lucrurile furate i eu n'o
tiu, respunsei. Atunci el imi zise : Dna vrei sa
.
spui ca tu le-ai aruncat acolo, ti-oi spune locul". FAgaduii, i atunci el imi numl privatile din casele Pascalovici, uncle au i fost gasIte.
Acuzatul Vaisman declara ca Silberman, logodnicul fetei sale, i-a predat niie bani zicandu-i ca i-a
gasit pe bulevard, ca vor fi zestrea lui, i l'a rugat
sa'i pastreze, pana se va intoarce de la Chilia unde
se duce ca sa-i ia un act de natere ; ca a luat
banii in pastrare i Indata ce a venit politia i-a i dat.
Rabinul Brandes declara ca nici n'a vazut pe Silberman, nici n'a auzit vre-odata de el.
Prepd. Ai zis lui Goldschlager ca el sa faga-
www.dacoromanica.ro
122
duiasca lui Silberman ca vei face ca numele lui s

fie cunoscut pe toata fata pamAntului, ca unul care
a slujit neainului evreesc ?
Resp.
Este mai bine de un an de cAnd stint cer-
tat cu Goldschlager. El a adus pe un alt rabin la Ismail, i de atunci n'am mai vorbit cu dAnsul.
Presed.
De ce, indata dupa prinderea hotului, ai
vrut sa fugi la Tulcea ?

Resp.
Am mai stat la Ismail. CAnd au inceput
excesele, locuinta mea a fost sparta i pradata, d'abia am scapat cu viata. A doua zi familia mea a f ugit la Tulcea i eu am stat trei zile pe vaporul austriac Pest 1 apoi vream sa plec la Tulcea. Dar am
fost oprit i tinut trei saptamani in inchisoare fara
sa tiu de ce.
In sfArit acuzatul Goldschltiger declara ca n'a vazut niciodata pe Silberman.
Martorii apararii intaresc pe de-antregul zisele

acuzatilor.
Apoi ia cuvAntul Procurorul general.
In aceasta clipa o micare se ivete In multimea

din sala, care unduete ca o apa rascolita. Eu stain
in fata grilajului ce despartea estrada Curtil de public. De odata ma pomenesc cu o lovitura stranica
in genunchi ; scot un tipat de durere i era sa cad
daca nu ma tinea multimea care sta zid imprejurul
meu. Abia desmeticit, ghionturi i pumni incep a
ploua pe spate i pe cap, IncAt vad stele verzi i
sunt aproape sa cad in nesimtire. Caut in toate partite 1 nici o putinta de scapare. Atunci, in disperarea mea, inaintez spre ball i smucind ua sar pe
estrada i cer protectia Curtii. Judecatorii sunt in picioare. Preedintele Veropulo ma ia de mana, ma awww.dacoromanica.ro
123
eazA langd un judecAtor, i ordond sd se facd linite, cAci altfel va dispune golirea sAlii.
Scapasem ca prin minune cu viata !

Martorii aparrii, amenintati i ei, se strecurard
tiptil afard. Dupd restabilirea linitei, Procurorul general Bor ia cuvAntul i rostete un rechizitor care
ii asigurd un loc de cinste in analele magistraturei
romAne. Dupd analizarea instructiunei, el vestejete tor-
turile Intrebuintate, aratA in mod luminos cd impotriva celor cinci complici ai lui Silberman nu exista
nici o umbrd de dovadd, declard cd nu-si poate in-
aired constiinta cu acuzdri cari nu se pot deduce

din nici un fapt, si incheld astfel :
D-lor jurati. NiciodatA nu am simtit o satisfacere
mai mare decAt astAzi and md \tad silit sd combat
o rdtdcire monstruoasd.
Fi-voi eu care ami calc
contiinta cu o acuzare bedreaptA ? Fi-voi eu care sa.

afirm de pe fotoliul Ministerului Public rAtAciri ce
pot fi condamnate de intreaga lume civilizata ?
Nu,. D- lor, niciodatd !"
Avocatul lui Silberman, Pdtdrldgeanu, recomandd

pe clientul sat' indulgentei juracilor, i cere i el achi-
tarea celorlalti inculpati nevinovati pentru ca ei sd

ridice glasul i sA arate cd in aceastd tara fanatismul n'a pring nici odatd rAddcind".
Mihail Schina rostete o cuvAntare caldd i impresionantd pentru cei ce'l intelegeau.
Pentru jurati i lumea de strnsurd din said era
icre negre.
Prin urmare : Silberman a retractat toate pdrile impolriva celor cinci indulpati, Ministerul Public a pdrdsit acuzatia contra acestora, martorii au intdrit nevinovatia lor, nici o altd dovadd nu existd
dar ce
www.dacoromanica.ro
124
DIN VIATA UNUI EVREU-BOMAN
are a face? Evreul trebue sptinzurat,

vorba patriarhului din Natan Inteleptul. Dupa o scurta chibzuinta juratii aduc verdictul afirmativ pentru toti inculpatii, fara circumstante uuratoare !
Magistratii, siliti s aplice legea, osandesc pe Sil-
berman la cinci ani, pe ceilalti la cate un an reclusiune, pe toti solidar la 35 galbeni c4tre partea civil.
Tunef de aplauze In public. Unul singur este nemultumit, Sfintia-Sa partea civild. Nu i s'a facut rost
nici de cei 80 galbeni Intori : ptiu ! ce mai cretini
i ce mai judecatori I
Macar ca ma ateptam la acest sfarit, totui in
fata realizarii materiale a temerii, mi se stranse inima
de jale.
Cei cinci nevinovati au isbucnit inteun hohot de
plans. M'apropiu de ei, le strang mana, le fagaduesc ca nu'i vom parsi i'i rog sa'i tie firea. Cu lacrimi in ochi ei ma implora s nu uit de sotiile i
copiii lor.
MA uit la Silberman : cand a Inteles osanda, ochii

lui aiuriti s'au Wu: leie 1 un spasm i-a straits buzQle. Cine tie ce durere inabuia acest suflet uitat
de D-zeu i de oameni...
Soldatii au scos pe osanditi din sala.Prin ua deschisa zaresc Inca palcuri de oameni In curte i In
strada. Ei ne ateapta ! Soldatii ne iau In mijlocul lor :
pe procurorul general, pe avocatii apararii i pe mine,
i ne duc la hotel. A doua zi am pornit la Bucureti.
Intr'un articol incepand cu vorbele patriarhului din

Natan Inteleptul, am dat seama de chipul cum s'a
impartit dreptatea la Buzau. Stirea a facut ocolul
lumii.
A doua zi se infatia, tot la Buzau, procesul tulwww.dacoromanica.ro
125
buratorilor din Cahul i Va lcov. Bine inteles, ca toti

au fost achitati. *i in Mai al aceluiasi an juratii din
Braila au achitat pe talharii din Ismail. Romtinul lui
C. A. Rosetti saluta acest verdict cu strigatul : Ira.iasca dreptatea poporului roman !
Decat nu tot acesta a fost sentimentul obtesc In
lume. Corpul diplomatic adresa. o alta non. colectiva
guvernului in care, regretand verdictele juratilor din
Buzau, zice ca Guvernele lor vor avea a chibzul
daca impunitatea data agresorilor evreilor nu este de
natura a favoriza repetarea scenelor de violenta cari
stfnt nedemne de o tar.1 civilizata care trebue sa chezauiasca libertatea i siguranta tutulor cultelor". Lordul Granville trimise o nota puterilor garante. Printul Bismark raspunse comunitatii din Stettin, la 2 April, astfel :
Intamplarile regretabile din Romania, pomenite in
adresa d-v. din 26 Martie, nu au scapat atentiunei

guvernului M. S. Imparatului 1, del pot spera ca
guvernul roman va indeplinl datoria sa de a impedica repetarea unor asemenea excese, totui, in vederea viului interes pe care soarta coreligionarilor
dv. II deteapta la Majestatea Sa, am insarcinat din
nou pe reprezentantul guvernului Imperial la Bucureti, in conglasuire cu instructiunile date inainte, sa
mijloceasca pe langa guvernul roman pentru masuri
de protectiunea lor".
Organul cancelarului, Nordeutsche Allgemeine Zei-
tung, publica, in numarul sat' din 25 April, un articol asupra procesului, incheiand cu cuvintele : osanditii au fost de bund seama victimele urei impotriva nationalitatii i religiei lor".
Reichstagul German adopta, dupa discursul depu-
www.dacoromanica.ro
126
DIN \ IATA UNUI EN REU-RO)IliN
tatilor Dr. Bamberger 1 Lasker, o rezolutiune inviValid pe Cancelarul Imperial a lua toate masurile posibile pentru impedicarea persecutiunei evreilor-romani. Deasemenea in parlamentul italian, Ministrul de
externe, raspunzand la intrebarea deputatului Mauro
Machi daca guvernul italian va interveni In favoarea
evreilor romani, declara Ca reprezentantul Italian la
Bucureti a fost instruit sa intervie energic pentru
cauza civilizatiei i tolerantei religioase.
Ambasadorul Statelor-Unite, d. E. S. Washburn,
inteo nota adresata d-lui de Rmusat, ministrul de

externe al Frantei, ii comunica Ca guvernul sail siinte
cea mai Ma simpatie pentru israelitii aa de neomenete persecutati ai principatului moldo-roman", Ca
raul in chestie este aa de strigator i de un caracter aa de universal, incat toate tarile, toate guvernele
1 toate confesiunile religioase au interesul a cere in-
laturarea lui", i ca guvernul american va saluta cu

cea mai mare satisfactie tot ce guvernul Republicei
franceze va putea face pentru a pune capat acestor'
persecutiuni mereu repetate cari sunt o ruine pentru
civilizatia europeana". La aceasta scrisoare d-nul de
Rmusat raspunse ca patimile populatiei i slabiciunea guvernului (Romaniei) au pus In pericol viata
israelitilor 1 averea lor", ca consulul general al
Frantei a fost instruit sa ceara respectul jtistictei i
umanitgtei, i ca guvernul Frantei va strui ca sa se
dea ocrotire tutulor confesiunilor din Romania.
Prin decret domnesc din 20 April, dat in urma

unui raport al Ministrului de justitie Costa-Foru,
Goldschlager i Rabinul Brandes fura gratiati, iar pedeapsa lui Vaisman, Praisman 1 David fu redusa la
www.dacoromanica.ro
127
doi ani 1nchisoare. Tocmai la 17 Septembre i aceti
trei din urtna au fost gratiati.

Astfel s'a incheiat aceastA zguduitoare drama. Mai
toate persoanele dintr'ansa vor fi dormind acum somnul de veci, i vremea, mancatoarea lucrurilor, le-o
ti ters i numele depe lespedele mormintelor lor.

Eu mai traesc pentru ca, reinnoind negrAita durere,
sa spun jalnica poveste; care e un alt capitol din
martirologiul unui neam obijduit. Intr'o nAzArire de-
partata, vAd fantomele acelor pe cari i-am rechemat

la viala pentru o clipa : huliganii sAlbatici i victimele
cu dungi roii pe frunfi, juratii i acuzafii, preotul fanatic 1 rabinul flames% i toatd gloata In colcotul
patimei, tofi se strecoard iarAi in acela laca, acolo
in pamantul Infrafitor. S'au impAcat Insfarit acei
cari in lume s'au sbuciumat, s'au Invrajbit in apriga
i zadarnica frAmantare, i din trupul lor s'a plamaclit viala noua In venica primenire...
Si a perit panA i colful de pamant pe care s'a
desfaurat acea teroare ! Mina ascunsei care a starnit urgia, s'a dovedit o ghiard hrApareafa care s'a
intins 1 a smuts acea parte din trupul Romaniei.
www.dacoromanica.ro
XIV
0 vilegiaturfi.Planul unei emigrfiri.Opozitia.

Conferinta din Bruxelles.
Epilog.
(1872)
Evreii au sarbatorit patele lor in linite, 1 a sosit vara. Vara Bucuretilor. Oraul tnjete inecat
in moleala caldurilor i in norii de praf. Lumea build
a inceput s piece in streinMate : statiunile din lard
nu erau Inca descoperite 1 farmecul muntilor notri
necunoscut. Istoviti de munca. i de emotiuni, cautam
un colt de pmant pentru a ne odihni in linitea naturii, departe de .vultoarea lumii. Eu, in deosebi, aveam
mare nevoe de aceasta. De cand cu patania din sala

juratilor din Buzau eram suferind : am contractat o
boald care m'a intovdrdit toat viata, ba inteun rand
m'adus In aa hal, in cat multi ani de lancezeald,
primdvara vietii, trebue &AI scad din traiul acesta
atat de scurt.
Am ales ca vilegiaturei modestul Zizin din Transilvania. Peixotto cu familia au fdcut drumul In trdsurd, eu cu parinti i surori am plecat cu trenul pand
la Ploeti 1 de acolo In chervan pantecos, incdrcat
cu o gospoddrie intreagd. Pe fan ul mirositor s'a intins aternut i covoare, i pe ele, sub coviltirul de
panzd, stdm ca intr'un ietac micdtor, In legdnare
www.dacoromanica.ro
129
moale, fdrA a simp hopurile oselei. De altfel carul
greoi merge alene, domol. Doar nu suntem grabiti

i putem astfel gusta pe'ndelete frumusetea plaiurilor
i mdretia din valea Prahovei. Pe oseaua arsd de

soare trecem Bdicoiul, Campina nimic nu trAdeazd
Inca cd in adancurile acestui pdmant zace, plAmdditd
incet Mut, In curgerea vremei, bogAtia neagrd, care
avea sd rdzbeascd mai tarziu, sd schimbe fata acestui tinut, sd dea lumina la orae 1 sate, sd mite
trenuri i corAbii i sd cucereascd vAzduhul !
La
Campina poposim, i In zori de zi urmdm drumul
care erpuete dealungul Prahovei, acum se urcd
pe deal, 1 iar se lasd jos in cotituri. In valea stramta,
In fundul cAreia Prahova 1i lunecd uvitele repezi
pe prundi, in rdcoarea aerului 1 umbra brAdetului
se aratd Sinaia. Un cuib tdcut de munte ; numai pe

alocuri 1i deschide pleoapele prin frunzi cate o cdsup. La dreapta, pe deal, se aratd, In blanda lumina
a Inserdrii, mandstirea. In hotarul MTH, Bucegii IV
ridicd crestele cari se zugrAvesc lAmurit pe panza
cerului. In vagduni, pe piscuri, se zdresc blni albe

de zdpadd.
Printul 'a ales aici aezarea de yard, in Inca-
perile stramte ale mandstirei, In ateptarea mdretutui caste] ce se va Malta la poalele muntilor, in valea sAltdretului Pele, care'i va da numele sAu. Dupd o
noapte petrecutd In singurul hotel al Sinaiei, pornim de
manecate. Valea doarme in tAcerea evlavioasd a diminetii. Trecem Butenii, Azuga. Aceste nume cari mai
tarziu vor trezi vedenii de vile luminoase, de lume gdtita i veseld, de sgomot de fabrici 1 cariere, Inseamnd
doar nite sate ale cdror colibe se revarsd pe coasta

dealurilor. Uruitul trenurilor i uerul locomotivei nu
9
www.dacoromanica.ro
130
tulbura Inca pacea acestor locuri 1 nu se vad Inca

sulurile de fum 1 spuza de scantei topindu-se In vazduh. Numai greu incarcatele brapvence i diligente
brazdeaza acest drum : vechea 1 principala artera
care mijlocete schimbul de bunuri intre tara 1 apusul Euiopei. Suim la Predeal, scobordm braul deirat al Temeului i inteun tarziu sosim la Braov,
de unde un drum de cdteva ceasuri ne aduce in

sfrit la Zizin.
Ceva intre sat i targuor. 0 singura ulita, despartit printr'o garla cu maluri joase, umbrite de
salami, Weil 1 rachtii. De arnandoua laturile cdte
un ir de case i bordeie razemate de dealuri verzi.
Pe ulita prfuita sau inecat de noroidupa vreme
ratacesc pasarile, covitae purceii, marde cnii,
idila! Ca mijloace de cull" un isvor de borvis, baia

in &la i in lobogd. Ca distractie" un taraf de
lautari. Dar ce minunati muzicanti sunt aceti tigani
unguri ! Cum scripca, i basul 1 timbalul urmeaza
pe primatal lor, in capriciile extatice ale arcuplui
sail, par'cd manati de aceiai iuspiratie I Simt o stra-
nie placere s ascult aceastd muzica razbita din sufletul acestor oameni carora singura natura le-a fost
dascal.
La capatul satului se afla casa inchiriata de Peixotto ; mai incapatoare, cu curte i gradina cu flori.
Cu mainile ei metere, doamna Peixotto a schimbat

repede aceasta cas inteun home minunat. Faceam
dese plimbari, pe jos, pe dealurile vecine, i mai de-parte, pana in Sapte-Sate. Imi placea sa intru in casele taranilor romani, ingrijite cu gospodarii bine tinute. Imi placeh mai ales s leg vorba cu preotii i
invatatorii, cari, cumpniti 1 aezati, imi spun In grawww.dacoromanica.ro
131
iul lor zAbavnic starea i traiul poporului, necazurile

i sperantele lui. Ce puternic vibr In ei idealul na-tional 1 cum am inteles cA din randurile acestor oatneni ne-au venit cei dinthiu apostoli ai culturei ! ()-
data am mers i mai departe, in trAsurA, pAnA la
ElOpatak i Tunad, statiuni mai .cuprinse, cercetate

de multA lume din tarA.
*
In aceste plimbAri singuratice ne-am apropiat i

mai mult sufletete. Peixotto vorbi cu drag de patria
sa cAtre care tindeau mereu dornicile lui Onduri.
Adesea imi recith din poetii lui favoriti, Tennyson i
Longfellow, Byron i Shelley, Edgar Allen Poe 1
mai ales, Shakespeare, divinul Shakespeare, pe care
11 ti In mare parte pedearostul. Si ce meter de
dictiune era! Mi-aduc aminte ce fiori mi-a dat cand
imi zise Corbul", fantastica poesie a lui Poe ! ParcA
auzeam paserea cobitoare cronanind fiorosul sAu :
Niciodatd" !
Si vorba se intorceit mereu spre chestia evreeascA
-Carel frAmanth inteuna, i incercam a aterne dreptarul pentru activitatea noastrA viitoare. Dela inceput 11 se vorbise lui Peixotto de invazia evreeascei
in tall, i se explich legile ticluite contra lor ca mAsuri de apArare. Peixotto ti perfect cl se exagerh
inteadins numArul populatiei evreeti unii urcand'o
pAnA la un milion1 pentru a construl un pericol

national, scornire bine aleasA i cu iscusintd folositA.
Atunci se urn in mintea lui planul unei emigreiri a
Evreilor in America.
DouA erau scopurile urmArite cu aceasta de el :
unul curat umanitar, i celalt politic.
Inthi,
i aceasta era un punct de cApetenie,se

www.dacoromanica.ro
32
DIN 1TIATA UNUI EVREU-ROMIN
Inlesnea emigrantilor o soartA mai bund Inteo noud

patrie. Din acest punct de vedere probabilitatea izbandirei trebue judecatd, ca orice f apt istoric, nu prin
prisma prezentului ci dupd imprejurdrile vremii and
s'a produs faptul. Cum stAteau lucrurile In aceastd
privintd atunci, la 1872 ?
State le-Unite nu erau incd sdtule, nu primiserd Incd
acel uvoi uria de emigranti cari au rodit ogoarele
marei Republici. Departe de a vol sd Ingradeasca
acest influx de valori omeneti, America era dornicd
sd le atraga, mai ales pentru popularea intinselor
cuprinsuri din Kansas, California, Texas, IncApAtoare
de cel putin 10 milioane locuitori fiecare i avand
atunci abia ate o jumdtate milion. De aceea ea fAcea
tot felul de inlesniri : dupd o lege in fiintd (homes-,
tead law) se da fiecdrui imigrat, in anume conditiuni, cafe 160 acri pdmant In plind stdpanire. Pretul
pentru terenurile statului In teritoriile mAnoase apusene erau de 6 lei de hectar. Atat pentru agricultori
i acetia alcAtuiesc marea
cat i pentru meseriai
majoritate a evreilor romani i orice alta munrd,
materiald sau intelectuald, era un camp rodnic. Era
vremea putintelor nemarginite", and se Inchegau
cu uimitoare repeziciune averile colosale : cei mai de
seamA bancheri i negustori din New-York, marii agricultori din Illinois 1 Texas, fabricantii din NewEngland 1 Pennsylvania erau oameni de curand yeniti ca emigranti sAraci. Dealtminteri Peixotto se pusese in legAturd cu prietenii sAi din America i propunerea sa gdsise o primire bund. Presa americana
salutA cu cAldurd venirea unui Insemnat numAr de
brate i minti, de oameni valizi i harnici, meniti a
deveni cetateni folositori 1 fermenti pretioi in des-.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATI UNUI EVREU ROMAN
133
voltarea statului. Un ziar Insemnat din Philadelphia

The American United States Gazette Intr'un lung articol intitulat : Emigrarea evreilor romani in America"
zicea :
Evreii cari se afl in America au propa0t mult i o dovedesc aceasta prin apzmintele lor de binefacere, prin sprijinul ce'l dau artelor, prin intreprinderile lor comerdale i caracterul lor curat american. Progresul lor este un spectacol
care ar trebui sa atraga aid din ce in ce mai mult pe hap

lor din apusul Europei. Ne trebuie mijloace pentru a razbi la
evreii mai numero0 din Europa rsariteana, i persecutia din
Romania ne cla un prilej pentru aceasta".
Cat despre al doilea scop pe care'l urmarea : tia

.cloar c pentru Romanii serioi i de buna credinta
pericolul national ca urmare a numarului evreilor
nu'i avea fiinta, i ca pentru antisemitii nationaliti
i codifele lor, acest numar era o sageata mai mult
Th tolba lor, mai mult o arma de lupta. Totui, emigrarea putea in tot cazul avea un folos tactic : ea
putea rapi aceasta arma primejdioasa din mainile
abile ale protivnicilor i curata campul nostru de
lupta.
Inainte insa de a face vre'un demers, Peixotto

trebuia sa afle sentimental guvernului roman In aceasta chestie, i ce sprijin va da el.
Peixotto adresa dar guvernului urmatoarea nota :
Domnule Ministru,
Un numar de cetateni filantropi ai Statelor Unite, simpatizand adanc cu trista stare a israelitilor din Orient, din punct
de vedere politic, intelectual i social, mi-a adresat o scrisoare
in care propun sa inlesneasca emigrarea lor in acea tail libell i fericita, unde o treapta inapoiata de maw% i educatie
este un titlu mai mult pentru ajutor i indreptare.
www.dacoromanica.ro
134
Se propune aldtuirea in acest scop a unei societati de e

migrare care A-0 indeplineasc sarcina cu ajutorul filantropilor din Europa qi al guvernului.
Am fost invitat s intreb dacA guvernul Princiar ar favoriz
asemenea propunere intru cat priveVe pe evreii din Romania
i dacA s'ar putea conta pe vr'un sprijin din partea corpurilor
legiuitoare.
Aceast nota ava efecte peateptate.
Ea era din 9 August (28 lulie). Si in acee4i zi,

imediat dupa primirea ei, ministrul Costa-Foru faca
un raport catre Consiliul de Minitri, i tot in aceea#
zi Consiliul de Minitri Incheia urmtorul jurnal :
Consiliul de miniVri in edinta sa de azi Vineri 9 August
(28 lulie) 1872, luand in deliberare propunerea d-lui Peixotto,
Consul general al Americei, privitoare la emigrarea israelitilor
din Romania ;
Considerand c guvernul nu poate implinl dorinta exprimatA

de a inlesni aceastA emigrare de cat in limitele puterilor sale,
hotAr4te pa,,A la intrunirea Corpurilor Legiuitoare, sA elibereze israelitilor fArA mijloace pwporturi gratuite.
Dispozitiile acestui jurnal se vor aduce la indeplinire de

d-nu Ministru de externe, dupa. obtinerea aprobArii DomnWi.
(isc.)
L. Catargi, N. Cretzulescu, G. Costa-Foru,

General Florescu
Acest jurnal a fost aprobat de Domnitor 1 decretul publicat in Monitorul Oficial" din 18 August.
Mai mult. Circulari ministeriale fura trimese tuturor Prefectior din tara ca sa se conformeze intocmai
decretului.
Ce Insemna aceasta pripa uimitoare a guvernului ?

Nota lui Peixotto era o simpla 1ntrebare. Se vorbea
Inteansa de o intentiune, un proiect departat. Cum se
face dar ca guvernul In loc de al raspunde lui la
intrebarea pusa, se grabl sa pue In micare tot a-
www.dacoromanica.ro
135
paratul oficial, ba sA trimitA circulAri Prefectilor, ca

1 and s'ar fi afl at In fata unui lucru hotArat i
sigur ?
Vroia guvernul sA dovedeascA cA in chestia evreilor nu se lasA mai pe jos de partidul liberal din
opozitie, care, ca de obiceiu, II Invinuia de a vinde

tara jidanilor"? Dorea sA incurajeze pe urzitorii emigrArii ca nu cumva &IV ia seama ? In aceastA ipotezA era straniu cA, hotArand a libera pappoarte
gratuite, guvernul margini chiar aceastA jertlA numai
la emigrantii frA mijloace ! Cum se Impacd aceastd
sgarcenie cu zorul guvernamental, cu venica jelanie
a invaziei evreqti, cu care ametiserA lumea ?
Oricum ar fi, un lucru Ora. catigat : Guvernul

punea in vedere CA va aduce chestia inaintea Corpurilor Legiuitoare 1 se putea crede in bunA logica
dacA logica, ca 1 morala, se poate impAca cu o
politica stdpanitd de patimAcd parlamentul, credincios datinelor sale antisemite, nu va precupeti
banii Orli pentru a o scApa de o pacoste.
Presa din tail, fArd deosebire de culoare, Wit din
palme. Totui opozitia, rAu nArdvitA, cauta sA se foloseascA de acest prilej ca sA dea in dArmon pe evrei i sA scarmene guvernul. Astfel Romdnul, dupA
ce declarA cA atat Camerile cat i fiecare roman 1i
va face datoria patriotic de a inlesnl ptin toate mijloacele plecarea evreilor, i chiar a le da parale de
drum" rostl bAnuiala cd totul este o perfidd mano.
perA, o specula infamA" ticluitd de Costa-Foru cu

Peixotto. Un ziar din Iai, Clopotele, denuntd d'a-
dreptul aceastA comedie InscenatA de Peixotto, in

care Costa-Foru joacA rolul principal 1 al cAruia scop
infam este a duce cu orice pret chestia evreiascA
www.dacoromanica.ro
136
Inaintea Camerilor". Boliac dupa ce, in accente ditirambice, dete di um bucuriei sale extatice fata cu
privelitea emigrarii pe care Insa ar fi dorit mai bine
sa o inlocuiasca cu gonirea lor", ameninta cu perzanie i urgie daca cumva ea nu s'ar face aevea. In
acest macini de vorbe se lamuri iar politicianismul
nostru sterp 1 netrebnic..
Opinia publica din streinatate apron planul emigrarii, din punctul de vedere curat umanitar, vete jind in acela timp politica pacatoasa i oarba care
o impune. Ilustrul Crmieux insui se rostl in acela chip inteo scrisoare adresata rabinului Maurice
Flugel, din St. Paul, America.
Dar o opozitie se ridica dintr'o parte de unde ne
puteam mai putin atepta la aa ceva : din randurile chiar ale evreilor din tara. Nu doar dela marea
masa a lor. Paturile largi ale poporului, muncitorii
trudnici can poarta mai greu povara traiului, cari
sufera mai mult vitregia legilor i rabda mai mult
prigoana 1 samavolnicia, precum i acei mai instariti pe cari li durea durerea celorlalti, salutara CU entusiasm emigrarea mantuitoare. Multi se inscrisera
printre emigranti. Mai cu deosebire din Moldova. Am
vazut un numar din aceti candidati de nevoe ai pribegiei, perindandu-se Inaintea mea. Am vazut saracia lor, dar i obida din sufletele lor. Toti call Ili ridicasera glasul impatimat in aceasta zarva, uitasera
ca nu era vorbA de cifre, de mutare de figuri nesim-
titoare de ahci de fiinte omeneti,de0 evrei. Ce

zice Shylock, pe care netiutorii 11 dau de prototip al
evreului, caruia Insa marele Shakespeare i-a dat Insuirile vecinic omeneti ce fac din figurile plAsmuite de
el, caractere universale, apartinand tutulor timpurilor?
www.dacoromanica.ro
137
Sant evreu. Oare un evreu n'are ochi ? N'are un evreu

mani, organe, trup, simturi, afectiuni, patimi? Nu e hrAnit cu
aceeasi branA, rAnit cu aceleasi arme, expus acelorasi boli,
vindecat prin aceleasi leacuri, incAlzit i rAcorit de aceeasi
iarnA si varA ca si crestinul ? Dac ne loviti, nu sAngerAm ?
Dac ne gAdilati, nu rAdem ? DacA ne otrAviti, nu murim ?"
Ei bine, am vdzut In aceste suflete chinul amar al

oamenilor siliti sd se deslipeasca din matca lor, acea
dragoste de tard, care vlAstrete in sufletul fiecdrui
om pentru coltul de pamnt unde s'a ndscut, unde
a crescut, i- a cdrui limbd o vorbete, care este
memoria inimei pentru Intreg trecutul nostru cu tot
ce-am simtit, gandit, nzuit i sperat. Acea puternica
simtire ne intrupeazd pentru vecie in neamul cdruia
apartinem prin natere, i dacd rutatea cdrmuitorilor
ne poate scoate din alcatuirea i tocmelile Statului,
niciodatd nu va putea s ne scoata din sanul natiunei !
Aceastd dragoste va face pe evreu, chiar in statul
,
vitreg, s sard in al:di-area patriei and dnsa va fi

in primejdie. *i ea ii va fi un tovard nedeslipit in
pribegie ; acolo el venic va auzi themprea pdmntului, i va simti fiorul dorului de Wei...
Era Ins In Bucureti un mnunchiu de aa zii
fruntai evrei cari se ridicard impotriva emigrrii.
Motivul ? Nu'l veti ghici ! Pentru cd ea ar dovedi
lipsei de patriotism ! Aceti oameni, ghiftuip ai soartei,
erau In largul lor de a face politica Malta pe seama altora. Patriotismul, dupd prerea acestor filosofi
satui, impunea datoria de a muri de foame In patrie,
adicd celorlalli. In belugul lor nu auzeau stranica
poruncd a firei : primum vivere ! Aceasta imi amintete vorba ordanului din Faust, in egoismul sdu
brutal :
www.dacoromanica.ro
138
Ce'i mai plAcut, cAnd e vr'o sArbAtoare
Decal despre rAzboi sA poveste0,

Pe card departe'n fri1e turcesti
Neivald peste-olaltit dau popoare.
SA stai la geam, c'un pAhArel pe masA,
SA vezi pe apA bArcile plutind :
Si seara apoi sA te intorci acas1 ;
A pAcii multumiri blagoslovind
Lipsiti de patriotism milioanele de oameni de toate

neaMurile 1 legile, Irlandezi, Germani, Italieni, etc.
cari emigreazd spre a'i croi o soartA mai build ?
Puritanii cari au fugit de asuprirea contiintei i au
intemeiat Republica Americana ? Dar incai evreii romani poftifi cn staruintd de a pleca, cu indernnul guvernului i fgAduiala de incurajare a Parlamentului ?
Dar spre a Intelege adevAratul rost a acestei opotrebue sd lAmurim cd aceastA mdruntd tagmd de
frunte4i intampinase pe Peixotto, din clipa venirei
sale in lard, cu o neincredere care se schimbd repede In dumania MVO. Giupul cuprindea cativa intelectuali (medici) i bogAtai : ambitioi cArora Pei-
xotto le fAcea umbra, oameni cu spinarea moale, adepti ai politicei capului plecat cdror le era groazA de
orice micare barbdteasca, preacuminti cari tiau toate
mai bine. Ei puneau lui Peixotto bete in roate, ii criticau cu Mutate i-I defAimau chiar in tard i In
strdinAtate. Era acel nenorocit spirit de intrigd, pismA
i zdzanie, care, ca la orice grup de oameni cercuiti
inteo sferd strama de activitate publicA, se aratA i
la evreii din Ord : inteun cerc Ingust se ingusteazA
mintea. i cine din acei cari au muncit pentru binele
lor, n'a pAtit-o la fel ?
In aceasta situatie, i'n vederea chestiunilor insem1) Traducerea d-lui Ion Gorun.
www.dacoromanica.ro
139
nate ce se puneau in legaturA cu pregAtirea i infAptuirea emigrArii plAnuite, Peixotto dorea sA se consfAtuiascA cu fruntaii evrei din streingtate. Prin
mijlocirea Comitetului roman" din Berlin o conferinta
fu convocat la Bruxelles pentru 29 i 30 Octombre

1872. LuarA parte la dansa 35 delegap din Franta,
Anglia, Germania, Austria, Belgia, Olanda i America, sub preedintia lui Cremieux. Ca vice-preedinti
full alei : Sir Francis Goldsmith, membru In Camera Comunelor, L. Kompert, eminentul scriitor, din
Viena, i filosoful
profesor Lazarus, din Berlin.

Din Romania au fost de MIA, pe langa Peixotto,
prietenul Saniel Marcus, rabinul A. Taubes din Barlad, fratele meu Leopold i rabinul din lai Antoine
Levy, organul grupului de opozitie.
Intaiul punct al ordinei de zi era petitionarea evreilor peimanteni ceitre Parlamentul roman pentru recunoaterea Insuirii lor de romani. AceastA actiune f Acea parte din programa lui Peixotto. Inainte de plecarea sa la Bruxelles, noi fAcuserArn chiar demersurile pregAtitoare pentru InfAptuirea ei. Propunerea
cAtre congres porni din initiativa delegatilor-Romani.
cari o motivara. prin dorinta ca deslegarea chestiei

sA se facd prin tard i CA deci datoria evreilor pamanteni era de a 6. mai 1ntai prilej reprezentantilor
natiunii de a se rosti. Conferinta pretuind sentimentul patriotic din care isvora aceastA propunere, o
primi In aplauze unanime.
In al doilea rand venl in desbatere chestia propagandei in tare'', avand de obiect luminarea opiniunei
publice in privinta dreptelor revendicAri ale evreilor
pAmanteni, i In legatura cu aceasta, ridicarea fivelului lor cultural, trezirea contiintei i autonomiei de
www.dacoromanica.ro
140
DIN VIATA UNUI EVIIEU-IZUMAN
vointd in lupta pentru drepturile lor cetateneti. De

oarece mijloacele lor nu erau indestuldtoare pentru acest
scop, se hotdri a veni In ajutorul lor pentru intemeierea de coli, de seminarii i alte aezdminte i mijloace
de Invdtamant, publicatii s. c. I. Si spre a organiza
acest ajutor, Conferinta hotdri alcdtuirea unui comitet
executiv compus din delegatii diferitelor comitete in
flintd, cu sediul la Viena, sub preedintia lui Crmieux.
Al treilea i cel din urrnd punct al ordinei de zi

era chestia emigreirii in massei. Dupd lungi i furtunoase desbateri, conferinta, netinand seamd de impotrivirea lui Peixotto i a majoritActi delegatilor din
Romania, se rosti contra emigrArii, i aceasta atat
pentru cd ea ar fi nepatrioticd, cat 1 pentru cd evreii
din lard chiar s'ar impotrivi !
De build seamA aceastd hotdrare uimitoare se datoria uneltirilor cartitelor din grupul opozitiei.
Nu trecurd insd zece ani 1 emigrarea, indbuitd la
la 1872, se impuse ca urmare silnicd a unei stAri ce
se inrdise mult, pand a ajunge nesuferitd. Atunci cei
ce combAtuse cu mai multd indarjire proiectul lui
Peixotto, se fAcurd cei mai aprigi apArdtori ai emigrArii in mask numai cd de randul acesta indemnul
social 1 economic al exodului, se combind cu romanticul dor Sionist, i Palestina lud locul Americei. Dupd
doi ani insd, in urma punerei in lucrare a legei asupra comerciului ambulant din 1884, emigrarea se indrepta, nAvalnicA, spre America, Argentina, etc. devenl catastrofald la 1891, i urmeazd mereu.
Se socotete cd de atunci au pArdsit tara. intre
70-80.000 evrei. Dar emigrarea nu a mai urmat in

conditiile prielnice din 1872, 1 n'a putut avea efectul
economic i politic la care tintea Peixotto.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-HOMAN
141
S'a facut atunci o mare greala.

Proiectul trebui firete sa fie parasit. Romeiru Il
-conchise ca dna evreii nu emigreaza, prin aceasta
dovedesc lumii Ca sunt aa de putin nenorociti $i

prigoniti incat mai bine vor s ramae aid, decal sa
piece in bogata i egalitara America". Logica antisemita. l-am raspuns : clan neplecarea evreilor dovedete Ca ei trdesc in Romania ca in sanul lui.
Avram, apoi plecarea lor ar fi dovedit a ei stint

nenorociti i persecutati aid !
La aceasta Romanul" tact) malc.

$i ca sd incheiem cu o nota vesel, voi constath
ca s'au gasit totui adevarati patrioti cari au fost gata
sa aduca jertfe pe altarul patriei pentru a o scapa
de evrei. Sd'i pomenim pentru a le cinsti amintirea.
Astfel au dat : d-na Ecaterina 7 zoni din lai 275
galbeni, dardurere !Intr'un zapis al prefectului de
Ia$i (socot di evreii, neurmand pilda stramoplui lor
Shylock, n'ar fi stdruit 'in acest zapis! ); domnu P.
Botez o trasura cu opt cai pentru transportul evreilor la gar fail plata (Cu 8 cai, ma rog! Ce duioasa
atentie). Un anonim modest : nite frdnglzii pentru a
. . . . Bulgarul (?) nite
usturoi, ceapa i ridichi,desigur zarzavaturi venite
din Bulgaria unde s'o fi procopsit acest patriot cu
ceafa groasa. Tzoni, Bulgarul, Botez, Greco-Bulgeirimea i pui de renegat evreu : banuesc CA mci anonimul cu fringhiile bun de legat el insui - nu a
legci pe emigranti, i in sfarit
fost roman mai neaq !

Am zis Ca inchei cu o nota vesela. Dar e cu adevarat hazlie aceasta batjocura haina ? Mai de graba
gaseti lacrimi inteinsa.
www.dacoromanica.ro
XV
Zionul. Inaintasa lui. I. C. Bucuresteanu.

Initierea noastra.Intemeierea Infratirei
Zion".
Noua Constitutie
(1872-1873)
Apele rdscolite de furtuna emigrArii plAnuite se reteasel-A cu incetul, nu Mil a lAsa mdlul amdrAciunei
In sufletul lui Peixotto. Neisbutirea acestui proiect
i eirea la iveald a unor puteri dumane, Intre evrei
chiar, II Idsard pe gAnduri. Ii dete seama cA treaba
pe care o luase asupra'i era mai anevoioasd deck

i-o inchipuise el. Intelese mai vArtos cd ea va cere
vreme i muncd mai Indelungata decdt putea jertfl
dAnsul, i cd de aceea este nevoe de a organizd pe
evreii din tail, ca sd poatd ei singuri duce lupta innainte.
Acetia, dupd cum am ardtat mai sus, trdiau fdrA

cohesiune, In toropeala resemndrii, fArd intelegerea
intereselor comune. La aceastd stare anarhicd contribuise puternic i slAbirea Comunitatilor, datoritd ma-
surei pomenite mai sus a guvernului, carel lipsi de

nnjloace Indestuldtoare pentru mentinerea aezdmin-
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-IIOMAN
143
telor culturale i filantropice, indatinate la Evrei O.

Organizarea se lovi de greutati. In firea lucrurilor
este ca cei cari sunt in fata unui pericol comun s
se str.anga laolalta pentru ca, umar la umar, sa se
apere mai bine. Dar, unei mare parti a evreilor Ii
pierise aproape contiinta primejdiei comune, pe langa
ca se temea sa se apere. Cad in ciudata mentalitate

antis emita dela noi prigoana evreilor este o dogma
de Stat, i evreul care indraznete sa cracneasca este
un tradator de neam.
Totui organizarea, fiind o chestie vital, trebui
infiripata. Puteri raslete, impratiate, sunt neputincioase, dar minunate sunt roadele combinarii puterilor.
Ea nu adun sau inmultete numai puterile unite, ci

este creatoare, 1 din aceasta plamadire isvoresc, potrivit unei legi tainice, energii noi, nebanuite inainte,
ba adesea chiar contrarii. A Ca avem iluzia, ca faptul urzit din actiuneh noastra golectiva este strein de
noi ; omul dispare in opera sa, el se exteritorializeaza.
Prin actiunea colectivei, orientarea cugetarii moderne
se Inlatura i legea Darwiniana a supravietuirii celui
mai destoinic in lupta pentru trai : aceasta lege
ca toate legile
este relativa, ea e legea unei stall
primitive, inapoiate. Astazi o inlocuete forma mai
1) Comunitatile nefiind persoane juridice, imobilele destinate,
cultului, spitalelor, scoaIelor, etc., figureazA pe mune indivi-
duate. Firqte cA aceastA stare scandaloasA dA loc la abuzuri

ui antaj. Astfel in Bucuresti mWenitoarea iranzatorului locului pe care se aflA clAdit Templul Coral a cerut anularea
vanzArii pentru lips de capacitate a ComunitAtii. Noroc, cA.
Curtea de Casatie recunosca capacitatea ComunitAtii ca existand inainte de 1864 1 Comunitatea scApA astfel de spolialie, dupA 0 lungA i scumpA judecatS.
www.dacoromanica.ro
144
Ina la a solidaritatii sociale, prin care biruim robia

naturii i se pot pdstrA in viata i cei slabi. i bine
s'a zis (Ostwald) cd filosofia lui Nietsche s'a prdbuit, pentru cd el, necunoscand aceastd schimbare, a
putut ajunge la supra-om"; la bestia blondd", care

birue pe celelalte fiinte omenesti in acea luptA nemiloasd pentru trai.
De chibzuiri de acest fel a fost cAlduzit Peixotto

and, amintindu-i de ordinul B'nei B'rith din America .a socotit cd ar fi forma cea mai potrivitd pentru
evreii notri, in imprejurdrile de atunci. 0 asemenea
alcAtuire simbolicd i ritualistd de frati buni", strange
pe oameni mai aproape, nate raporturi mai intime
decat simpla asociatie. Idealul mereu amintit in intruniri solemne i in cuvinte sacramentale, inviazt
cunotinta datoriei, i ravna pentru indeplinirea ei.
Virtutile, pentru cari avem doar dispozitia, se des-
voltd prin obicinuintA. Ritualul ca i riturile religioase are folosul de a intretine o anume stare
sufleteascd prielnicA operei idealului colectiv. Emblemele i simbolele au un rost bine definit. Nu
sunt, cum spun cei prea cuminti i ultrarationaliti,
mistere sau fetiuri, cari ar face din simbole obiectul
direct al unui cult, ci slujesc, in afard de folosul
lor practic ca semne de recunoatere etc., a obiectiva principiile. Precum vorbele sunt simbolele, icoanelor ideilor abstracte, astfel simbolele propriu zise
sunt represintArile unor principii. Prin acest vestmant
material aceste reguli i principii izbesc d'adreptul
imaginatia 1 descarcd, pe langd intelegerea directd,
vointa i fapta. Religiile pozitive au inteles de minune
acest rost al ritualului !
Ne hotArardm dar a intemei un ordin, care sd
www.dacoromanica.ro
145
fie alcAtuit de oameni alei, cari, prin sfat i pildA,

s semene cultura i s ducA raze de lumina In masa
populaVei evreeti. Dar aflardm tocmai atunci c o

societate simbolica, de acest fel, se Intemeiase de pulina vreme in Ord. GAnd la gand cu bucurie ! Ceva
mai mult ; aceastd societate aveA de imbold nemijlocit
aceeai imprejurare cAreia se datord intemeierea Ordinului American. Mult iscusita vremii slovd" ne Invatd iar cd aceleai pricini dau natere la aceleai
micAri In vremuri i medii deosebite.
Am arAtat cd indemnul de cdpeteniq al lui Henri
Jones ca sd se Inflinteze ordinul B'nai Britt! a fost

cd lojile masonice din America, In acele 'vremuri de
pietism Ingust, fAceau greutati la primirea evreilor.
Acela lucru se petrecil in RomAnia. In lojile din tail
incep atunci a se &MA duhul evreofobiei, negatiunea
desAvAritd a principiilor masonice. i eu fusesem initiat la 1871, i in 1872 eram oratorul" Lojei Lumina"
al cdreia Venerabil" era frate-rneu Leopold. Cu incetul intoleranta se deteptA intre frati", mocnitd i
ruinoasd la Inceput, din ce in ce mai MVO apoi. VAzAnd cd aceastd buruiand veninoasd s'a latit 1 in
acea gradind unde, prin definitie, trebuid sd creascA
numai floarea rard a celei mai curate iubiri, noi ne

retraserdm scarbiti, pArdsind ortul i mistria.
Intre aceti desamAgiti era i Abram Cohen Baca-
re#eanu. Fiindcd a fost semAndtorul unei idei bune

care a dat In rod pentrucd corespunde unei nevoi
istorice i vened tocmai In clipa prielnicA, ii se cuvine
un loc In aceste pagini.

NAscut la 1840 din pArinti spanioli", Bucureteanu,
dupd ce primi un invAttimAnt elementar Inteo coald
privatA, intrd In comert. InsA, avAnd o imaginatie vie
10
www.dacoromanica.ro
146
i o pornire spre visAtorie, nu se putt) ImpAca cu

tejgheaua 1 inteo bund dimineat lega negustoria de
gard i se fAcU netam-nesam-actor. Pe scenA avil
prilej sA dea la ivealA talentul sAu comic 1 un frumos dar umoristic. Cupletele sale spirituale furs mult
gustate ; In ele ridiculiza moravurile vremii i biciuia
cusururile oamenilor. Apot publicS mai multe lucrAri
poetice, i este astfel poate cel dintai evreu care a
scris versuri romneti. Poeziile lui upare in genul
cAntecelor de dragoste" au fost tipArite in colectiile
Dorul" i Amonil". DouS din ele, mai adanc simtite, cApAtarA chiar o oarecare popularitate, i au fost
multA vreme cAntate, anume : S'o vezi, mama, n'o
mai uiti", 1 Cat te-am iubit". Cea mai izbutitA lucrare a lu este comedia Urdubelea i norocul", satirA de moravuri In care tipul principal este bine
prins, verva comicA bogatS, forma mai Ingrija DacA
ar fi avut mai mulld culturA, ar fi ajuns poate un
Aristofan sau Juvenal, pe cnd aa a rAmas un scriitor de anecdote i cuplete...
Acesta a fost omul lAuntric. Ca InfAtiare era putin dAruit de naturA : mic de stat, pipernicit, chel.
Vorba InsA ii era curgAtoare cu sclipiri de snoave i
glume, .iar ochii cari li luminau fata in clipe de Insufletire aveau cAutAtura departata a oamenilor minali
de ,o crudd boalA 1 Cohen Bucureteanu a murit la 1874.
PArAsind scena, Bucureteanu se Intoarse In comert,
InsA pare c aid n'a fAcut mare ispravA. Fiind om bun,
adicA dornic de a face binele, B., retras din masonerie,
in urma ImprejurArilor mai sus pomenite, se gandi la
infiintarea unui ordin evreesc, Pentru aceasta catigS
concursul mai multor persoane, intre cari pe N. C.,
Popper, fost director al colilor comunitatii, ebraist i
www.dacoromanica.ro
147
autor al mai multor scrieri didactice '), cat i pe d-rul

Albert Blumenfeld, un tan* medic, de curand intors
dela Universitatea din Viena, cu care am copilarit.

Om de inima, entusiast i sincer, statornic in prietenie, bun la sfat, cu o cultura serioasa, el a fost un
stalp al Infratirer, dela intaiul ceas 1 Oa azi, 1

in clipele grele cand cladirea ameninta sa se nrue,
el o tine, pe umerii sai fara a se clinti.
Societatea fu injghebata 1 priml un inceput de punere in lucrare. Insa tanjia. Bucureteanu, intaiul
Preedinte, aruncase semanta, dar ii lipsia darul de
a o face sa dea in rod. Apoi nu a inteles ca omul

trebue s dispara in opera sa 1 sa'i jertfeasca individualitatea daca va ajunge o pedica. De ad neinlelegeri cari dusera la demisia intregului Comitet. 0
deputatiune se InfAtia lui Peixotto propuindu-i sa
se pue in fruntea Ordinului. El primi cu conditia ca
s aiba voe a face toate schimbarile ce va gasl de

cuviinta in alcatuirea societatii. Fu initiat 1 numit
Preedinte cu titlu de Mare-Preot". A doua zi avit

loc initiarea mea i a fratelui meu Leopold. Aceasta
initiare se MU inteo casa din strada Palestina. 0
camera nedesluit luminata de o candela, ale careia
clipiri roii jucau pe peretii Imbracati cu semne fantastice i inscriptii ebraice. Marele Preot" in vetminte pontificale ne initia in clasele" cele mai innalte, murmurand citanii neintelese. Totul Mai impresia unei slujbe reiigioase, cu schime cabalistice,
1) Fiul Om, inginerul Julia Popper, mort la 1893, a explorat
Tara de foe si, in duioasa amintire a patriei, a botezat riurile
i muntii descoperiti de el cu nume romne0i. Astfel so vd.
pe harta TIM de foc : Monte Carmen Sylva, Rio Rossetti,
Manu, Lahovary, Punta Sinaia, Filaret, etc.
www.dacoromanica.ro
148
Mare le Preot", cu dichisul biblic, amintea masoneria, a careia legendard urzire se atribue meterului
Hiram, ziditorul templului lui Solomon.
In lanuar 1873 comisiunea numit pentru alcdtuirea noilor legi incepit lucrarea sa. Proiectele furd
pregAtite de Peixotto cu ajutorul meu. Ele se inspi-
rard de legile Ordinului B'nai B'rith, pentru care

noul Ordin trebui
sd fie o coald pregAtitoare, pas-
trand ins ceya din ritualul in fiint i numele de

Infraftrea Zion (In loc de Sion, cum ar fi fost mai
corect).
Dupd votarea Constitutiunii i a Ritualului se alese

intaiul Sanhedrin, compus din membrii comisiunei de
redactiune i anume : B. F. Peixotto, Bucureteanu,
Dr. Leopold i Dr. Adolf Stern, Dr. Blumenfeld, S.
Schonfeld, Mayer Marcus, N. C. Popper i Is. Auerbach. Intaiul secretar (Sofer) al InfrAtirei Zion" am
fost eu.
In fruntea Constitutiei Infratirei Zion", i ca indreptar luminos al nzuintelor sale, se afid Inscris
urmdtorul program :
Infratirea Zion" are menirea a uni pe fiii lui Israel in sfanta
opera de a inainta interesele cele mai inalte ale omenirei, pe
temeiul iubirei fratesti ; de a desvolta caracterul moral si
mental al neamului, ocrotind stiinta si arta, si propovaduind
ideile cele mai curate de filantropie, onoare si patriotism, cu
un cuvant de a perpetua invatamintele vesnice ale judaismu
lui ca intruparea tutulor virtutilor omenesti
Ea proclama urmatoarele principii cardinale :
I. Toti oamenii sunt frati, fii ai aceluiasi D-zeu, imbracati
cu aceleasi drepturi inalienabil4e.
II. Natiunile trebuesc carmulte de legi, dar raporturile so

dale intre oameni, de indemnurile iubirei.
.
Binefacerea si invatatura sunt pentru omenire darurile cele
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNIII EVREU-ROMAN
'149
mai alese ale iubirei. Infratitil in Zion". sunt indatorati la exercitarea celei d'intai, 0 la raspAndirea celei din urml..
Interesele cele mari ale omenirei se slujesc mai bine prin
sill* unite, randuite prin legi i msuri intelepte.
Spre a indeplini scopurile de mai sus, se infiinteazA Infratirea Zion", cuprinzAnd societAti numite fedi i secliuni,
sub armuirea unui corp suprem numit Sanhedrin".
Acest program cuprinzand lamura celor mai inalte

nazuinti omeneti, desluete telul catre care trebue
sa Una neclintit vointele unite inteun singur gand,

iar ca mijloc. pentru Infiriparea idealului, Ritualul po-
runcete fieckui frate : mance* i vegheazd !

Muncete i vegheaza! De cate-ori, In adunarile
noastre, rostiam sau auziam rostindu-se aceste cuvinte, am simtit puterea lor sugestiva i imboldul ce
pornih din ele. Ca un bucium rsund ele chemand
la luptd, intarind pe cei slabi, insufletind pe cei tari,
1nvatand pe toti marele rost al vietii. Ritualul cid talcul acestei devize. Dar nu cunosc mai frumoasa tal-
macire a ei deck aceea a lui A. Vlahuta care, in

cartea sa La gura sobei", raspunzand unui tank
poet chinuit de indoeli, ii dd sfatul : Vegheazei $i
muncepte. De vrei sA te cunoti, de vrei sa te lim-
pezeti i sa te impaci cu tine muncege. Munmte

in Were, cu rdbdare, cu bufidtate"... Sub acest pavilion 1 purtand aceasta nepretuita povara s'a pornit pe noianul marii, corabia Zion". Si a pornit intr'un ceas bun. De patruzeci i unu de ani ea brazdeaza intinsul, urmandu-i cursul neclintit, prin stanci
i genuni, spre limanurile unde a descarcat comorile
sale : frdtia 1 omenia, mai pretioase deck tot aurul

din ()fir. Si la carma ei au stat: Benjamin Franklin
Peixotto, pana la 1875, Adolf Weinberg, 1875
www.dacoromanica.ro
450
1886, iar dela 1886
pftna azi scriitorul acestor
amintiri.
am inchinat cei mai buni ani, cele mai bune

gftnduri, thate energiile mele acestei opere bine-cuvantate de reinviere, de Ina ltare i de mntuire a
unui neam. De aceasta opera i de tovaraii cari, in
statornica credinta, au mers cu mine In zile bune i
rele, va mai fi vorba in aceste pagini.
www.dacoromanica.ro
XVI
Organizarea Zionului. Instalarea de Loji".

Intaia Adunare Generall
catre Parlament
Petitia
1872-3-4.
Ne aternurAm pe lucru. GreutAtile in drumul nostru
nu lipsirA. Chemarea Zionului, prirnit cu insufletire
de evreimea din Ora, intampinA totui, la inceput,

oarecari impotriviri cari li stanjenirA opintirile i nu
full biruite decal incet-incet, pe mAsurA ce rostul ei
se lAmuri mai bine. Una din pedici era cea ridicat
din partea evreilor ortodoxi, cari imprAtiarA vorba
cA principiile Ordinului ar fi protivnice dogmelor i
datinelor religioase. 0 altA seamA de antagoniti erau
cei nevolnici 1 cei fricoi, increzAtori numai in politica gudurArilor i temenelilor ; in sfArit tagma ambitioilor 1 dumanilor lui Peixotto. Cu timpul insA
toate aceste glasuri amutira in fata faptelor. Chipul

cum spiritul Ordinului se deslul In cercul intereselor obteti convinse i desarma pe cei de bunA credinta. Mai intai tretoul sA piarA opozitia din partea
religioasei. Ordinul, urmArind practicarea binelui 1
imprAtierea invdteiturii, punea in lucrare esenta chiar
a religiei mozaice. Profetul zice : O, omule, D-zeu
ti-a spus ce este bine, i ce altceva iti cere el deck

www.dacoromanica.ro
152
a face binele ?" i iarAi : a face dreptate sAracilor

i asupritilor este binele, este adicA a ma cunoa*,
zice D-zeu". IatA dar asimilarea desAvAritA a binelui
cu religia.
Melamed (Psihologia spiritului evreesc) aratA c
cele doul carp fundamentale ale judaismului, Biblia
i Talmudul, se numesc d'adreptul invagitura, i cA
vechii evrei insemnau ratiunea prin cuvAntul inima
(Lew) adicA puneau sediul inteligentei In inimA. Kant,
urmAnd pe Platon, stabilete asemenea CA intelesul
i scopul vietii este a face bineleiatA dar metafizica
in deplin acord cu morala religioasA a judaismului.

S'apoi inveitOtura, tiinta, nu este ea in judaism baza
credinfei, ba chiar mai mult ui mai presus de credinfci ?
Melamed In opera amintitA, citeazA, in aceastA pri-
vinta mai multe cuvinte rabinice ; intre altele sunt

i urmAtoarele :
Invdtatul este mai mult decdt profetul.

Inveitatul vine Inaintea marelui Preot ignorant.
Invatatul vine Inaintea Regelui lui Israel.
Un ignorant nu poate fi pios.
Si de aceea cuvantul religie, credinfd, numai rare
ori se gAsete In Biblie,
Acest caracter intelectualist al religiei evreeti se
tradeazA i la Spinoza cAnd vorbete de religio intellectualis, credinta care eugetd, care rationeavi.
acela gand II rostete marele Gthe :
Wer Wissenschaft und Kunst besitzt,

Der hat Religion.
(cine posedA tiinta i art, are religie).

Selectiunea riguroasA a membrilor admii in ordin
www.dacoromanica.ro
153
<IAdu acestuia un nimb deosebit, i fAca ca cele mai

(le seaml elemente sA ravneascA a se initi, aa incat
chiar adversarii personali sfarirA prin a veni in
sAnul lojilor. Si astfel Ordinul ii dovedl puterea sa
impaciuitoare.
SA mai pomenim CA, in cursul anului 1875, cativa
prefecti ultrazeloi, crezurA de cuviinta a opri intrunirile lojilor. Asta se IntamplA mai ales la FAlticeni
i Buz Au.
Sanhedrinul adresA consiliului de minitri o rectamatie 1mpotriva acestor mAsuri samavolnice i ilegale
In care se zicea intre altele :
Obiectul societatii este pur filantropic i membrii ei sunt
insufletiti numai de simtiminte patriotice i umane. Ea a fost
chemat in viatA prin starea nenorocitA a Israelitilor, din
cauzA cA guvernul nu a ingrijit (ca in Franta i Austria) de
consistorii israelite in proportie cu acele ale altor confesiuni.
Spre a invinge acest rAu s'a format societatea Zion cu scopul de a intruni pe membrii luminati ai comunitAtilor spre a
ingriji de sustinerea acestora, de a desvoltA patriotismul, introducAnd pretutindeni limba romAneascA i cultivAnd moravuri i datine moderne.
.
Societatea a contribuit la ajutorarea incendiatilor din Boto-
vani (cum s'a recunoscut prin Monitorul Oficial") i Hui.

Ea a intors speranfele fi cererile israelifilor catre guvernui
fi poporul farii.
Prin constitutia sa, art. 2, politica este opritA in loji i se
prescrie riguros devotamentul cAtre Dinastie i tail.
Ea ingrije0e de vAduve i orfani, de infirmi i bolnavi i
Imparte caritatea fail deosebire de rit".
Consiliul de minitri fAcu dreptate acestei cereri i

trimise prefectilor o circularA (No. 4495 din 14 Mar-
tie 1875) prin care dispune a da Ordinului libertatea

garantata de Constitutie.
www.dacoromanica.ro
154
DIN vIATA UNU1 EVHEU-ROMAN
Legile fiind alcAtuite, rdmnea lucrarea de propagandd. Ea cer toatA Incordarea silintelor noastre.
Loja Fthternitatea din Bucureti, fu inauguratd la 17
Februarie 1873.Cel dinthi preedinte al lojei-mame
a fost frate-meu Leopold. Acesta 1i terminase, in
cursul acelui an, studiile la Universitatea din Lipsca,
i dupd un examen strAlucit, obtinuse doctoratul In filosofie. Teza sa, IntitulatA Cateva observatii asupra
populatiei In Romnia" a fost tipAritd sub pseudonimul
L. Stea.Apoi, in repede urmare, se instalard lojile

din Focani, Craiova, Ploeti, BArlad, Back, Roman,
Br dila i Galati, aa cd la Int Aia adunare generald
tinutd in zilele de 26-27 Decembrie 1873, erau reprezentate noud loji. In raportul meu cAtre Adunare
am putut constat cd chiar IntAiul an de organizare
i dibuire a fost un an plin de viata i de activitate, care ne aratA puterea morald a infrAtirei i ne
dd mdsura celor ce va putea face In toate cestiunile
locale 1 generale".
La adunarea generald din Decembrie 1874 erau de

-lata delegatii a 13 loji, adicd i a cinci loji noui, i
anume : FAlticeni, Botoani, Iai, Piatra, Buzau. Raportul meu vorbete de splendida isbAndd i munca
fecundd a Ordinului pe toate tdrmurile, i de Intrecerea nobild a membrilor sdi. Ca ploaia care InverzeVe campiile, chemarea ordinului inviora inimile. i
ce minunatd prefacere sufleteascd la membri ! Pdind
pragul lojii ei lAsau in urma lor grijile vietii zilnice,
In frAmantarea i sfaierea arora se ciocnesc interesele protivnice ; fruntile se Inseninau, i inimile se
deschideau prieteniei 1 luminei ce se revArsA din
sfera curatd a iubirei. Ordinea i ritmul in loji apropia' pe oameni, crescu caracterele, ndscii curajul mo-
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVREU ROMAN
'155
ral, 1 facu educatia lor sociald 1 esteticei, Invatandul
in acela timp disciplina in dezbateri. Si invAtamintele culese In loji membrii le-au dus cu ei in viata
profana, cum duce buchetul florile culese in gradina.
Zazania se potoll, o retea de coli se intinse 1 a
ezamintele de binefacere se inmultira 1 se intarira.
Pe and lojile desfaurau mai mult o lucrare
localnica, Sanhedrinul, ales in Adunarea generala 1
reprezentAnd intreaga Infratire, a avut, pe langa
grija lucrarilor interne, 1 aceea a intereselor generale.
0 menire grea 1 plina de raspunderi, in care nu

suradeau nici onoruri nici vre-o alta rasplata cleat
contiinta datoriei implinite. Barbatii cari au staruit
neclintiti in acest post expus, 1 toti cari s'au perindat intr'Ansull i-au facut pururi datoria. In randurile
lor, intrA un nou venit, tAnarul predicator al Comunitatii Templului Coral din Bucureti 1 Director al
colilor ComunitAtii, Dr. M. Beck. Din clipa in care
venI in mijlocul nostru el s'a dovedit un calduros 1
sincer colaborator, preps prin vastele sale cunotinte, cu un nobil curagiu in gAnd 1 fapta 1 devotat
cu trup 1 suflet cauzei sfinte a neamului ski. Si azi
Inca sta. la postul sau, verde Inca 1 tanar in puterea
sa de munca, deI vArsta i-a albit parul.
In cei dintAi dbi ani munca noastrd a fost inteadevar covAritoare. Intemeierea lojilor trebui facuta
de noi, membrii Sanhedrinului ; 1 aceasta cera dese
calatorii, conferinte, intruniri. Till minte ca. la Bra-
ila, unde venisem cu Peixotto pentru a instala o

Loja, a trebuit sa tin 1 o cuvAntare In Templu. Un
numeros auditoriu venise sa vaza pe amvon pe profanul Sofer, i sa auza vorba lui romaneasca in locaul unde rAsunau numai rugile i cAntarile limbei
www.dacoromanica.ro
156
sfinte. Cate prietenii n'am legat, Cate impresii adanci

i dainuitoare n'am cules in acele zile inaltatoare !
Dragi imi sunt acele amintiri, 1 cu dor revin adesea
spre ele. Cartea acestui trecut pastreaz1 taina tanarului rneu entuziasm 1 cu mama infrigurata intorc filele ei, ca acelea ale unor scrisori de dragoste, ingalbenite i uitate.
Indata ce aceste lucrari ale injghebarei ne lsara
ceva ragaz, hotararam s punem la cale petiflunea
cake Parlament. Petilia fu alcatuit de Peixotto. Du-
pa partea istorica i juridica, in care se arata vechimea Evreilor i drepturile lor ab antiquo, ea sfari
cu acest apel patetic, in care tremurh tot sufletul
frumos al scriitorului:
Venim dar, d-lor deputati, a vA ruga, in virtutea inaltei autoritati cu care v'au investit sacrele obligatiuni ale tratatelor
internationale, sl declarati drepturile noastre de Romani.
Ne adresam catre voi, Deputati batrani, voi cari printr'o
traditiune vie si o experienta indelungata v'ati putut convinge,
ca fratii vostri de rit mosaic, ca in vechime, sunt cetateni
pacinici, devotati si industriosi, contribuind astfel la inavuti-
rea nationala WA a se gandi veo data a trage foloase din

turburAri
agitatiuni.
Convingeti pe fratii vostri a toate argumentele aduse in

contra-ne sunt calomnii copiate dupa evul media, nedemne de
cugetarea moderna, in contrazicere cu invAtatura istoriei si
cu principiile generoase pe cari repauzeaza edificiul nostru
politic. Induplecati-i a fi in favoarea noastra.
Ne adresam catre voi, tineri Deputati, cari suntetr crescuti
in cele mai civilizate tali ale Europei, cari Vati adapat la isvoarele Universiatilor celor mai luminate si cari ati avut des-
tule ocaziuni de a vedea ca in Wile uncle Israelitul e egal

fratelui ski crestin, nu mai exist nici gelozie nici urA religioas, ca acolo evreul nu ramane in urma fratelui sau crestin, nici in stlinta, nici in arta, si nici in patriotism. Spuneti
www.dacoromanica.ro
157
aceasta colegilor vo0ri ca sA urmeze exemplul statelor civilizate.
In voi repauzeazA sperantele cele mai mArete ale viitortdui,

Inaintea voastrA nu vom plea in deert.
Ne adresAm i cAtre voi, Domnilor profesori-deputati in
Adunare, voi care aveti frurnoasa i nobila misiune de a familiariz junimea studioasA i cu Istoria patriei ; spuneti colegilor vo0ri din CamerA, cA Evreii nu sunt streini in Romania ; cA ei au venit in Dacia in acela timp cu Romanii ;
el Decebal i a primit i le-a dat de locuinta stramtoarea pe
care o numirA Talmus i care astAzi Inca se nume0e Talmacic
cA sub domnia lui Dan II in anul 1379, Evreii goniti din Ungaria de regele Ludovic, gAsirl un refugiu in Romania, stabilindu-se in ora0:1 Turnu.
Spuneti-le cA, ca i cre0inii, au avut a suferi i evreii de
cruzimile lui *tefan al III-lea i altora, cari le-au dAramat sina-
gogile ; spuneti-le cA, dacA evreii se ocupl in mare parte de

comerciu, aceasta nu li se poate imputa ca o usurpare cAci,
dupA cum zice Cantemir, chiar pe timpul sAu (acum 168 ani)
erau prea putini comercianti romani, i prin urmare i atunci
comerciul era in mainile grecilor, sarbilor i evreilor.
Mai spuneti-le c un neam care in toate epocile i a pAstrat credinta in.unicul Dumnezeu, care a supravetuit la cAderea de imperii, la sfAramAri de tronuri i al cAruia codice
de legi formeazA baza pe care sunt fondate toate celelalte
sisteme religioase, poate cu drept cuvant reclama a fi privit
ca fAcand parte din corpul politic al oricArei natiuni.
Ne adresArn in fine cAtre toti Deputatii de toate nuantele.
Credem cl a venit timpul ca sA declarati, cA fiecare fiu al
tArii, fiecare indigen, fArA deosebire de nit, este Roman. Credem cA a sosit timpul despre care a vorbit d. CogAlniceanu
in divanul ad-hoc la 15 Noembrie 1857 :
Cred", zicea D-sa, cl in curand va sosi timpul and religia nu va mai fi un tittu de escluzie pentru niciun cetAtean,
va sosi timpul and top vor fi romani in iubita Romanie" ;

cAci", zicea D-sa mai departe, trebue sA fim drepti pentru
toti fiii Romaniei, fiindcA numai prin dreptate putem avea lini0e in 'lark i numai prin legAmintele iubirei intre sine putem unl toale puterile natiuniei noastre, pentru a avea o frumoasA i adevAratA patrie RomanA I".
www.dacoromanica.ro
loS
Domnilor Deputali,
CAnd toate natiunile civi izate de astAzi au proclamat libertatea politicA si civilA a Evreilor, fi-va Evreul Roman singur
tinut in lanturi ? Voi-v a RomAnia singurA intre toate natiunile,
sa facA o esceptiune asa de nedreaptA ?
Nu I Tara noastrA, junA in institutiunile ei, are nevoe de
inimile si mAnile tuturor fillor sAi spre a se desvolta s'i consolida.
Confilm in caracterul luminat care distinge pe membrii actualului nostru Corp legislativ, cA petipunea noastrA va fi primitA in acel spirit drept si sincer, pe care suntem singuri al
va inspira gravitatea si seriozitatea cauzei noastre.
Ne adresAm numai la Dumnezeu si la mandatarii OHO. Nu
cerem alt ajutor.
Cu rugAminte pentru sAnAtatea augustului nostru Suveran,
si invocAnd fntelepciunea A-tot-Puternicului asupra lucrarilor
Dumneavoastre,
Suntem umili D-voastre petitionari.
(s) Reprezentantii comunitatilor din : Bucuresti, Iasi, Galati,
BrAila, Roman, Focsani, Baal', BArlad, FAlticeni, Vaslui,
Piatra, etc.
Petitia fu scrisa pe pergament 1 iscalit de membrii din Capitala. 0 comisiune fu trimisa la Focani,
spre a reproduce actul inteo tipografie israelita, in
mai multe exemplare. Aceste cOpii full apoi trimise
prin delegati in districte, spre a fi acoperite de cat
mai numeroase iscalituri, find vorba de o petitiune
in massd, a Evreilor din Ora. Cu toate masurile luate
Insa pentru a impedica indiscretia, micarea se obti.
i guvernul mijlod pe langA aa mimitii notabili evrei,
ca sa impedice prezintarea petitiei, sub cuvant Ca

n'ar fi momentul oportun"
vai ! pentru guvernele
noastre niciodata momentul n'a lost oportun ! biota-
www.dacoromanica.ro
DIN YIATA UNCI E\HEU DOMAN
159
bull se agitard. Ei isbutird de a impiedica pe multi

de a iscdli. De altd parte Ordinul nu era Inca destul
de intdrit ca sd lupte impotriva acestui curent. Si
astfel petitiunea rmase baltd. Tocmai dupd 35 de
ani, Uniunea Evreilor-Pdmnteni" a putut prezinta
Parlamentului Cuvantul" Evreilor Romani !
www.dacoromanica.ro
XVII
Plecarea lui Peixotto. Adolf Weinberg ales

Vice-Presedinte.Moartea lui Peixotto
In aceasta vreme de rodire a Ordinului, Peixotto
se hotara sa prseasca tara. Nu pentru ca'i socotea chemarea indeplinita, ci fiindca ajutoarele cari, la
inceput, veneau ai sprijine misiunea, incepusera a

slab'', averea sa personala era sdruncinata, i creterea copiilor devenea anevoioasa in tara. De aceea
ple:1 cu familia sa, prin Septembre 1875. Ii las'a
sotia i copiii la Dresda, i el singur pled spre America. Dar la Londra II ajunse o adresa a Preedintilor lojilor Zionului in care, in vorbe micatoare, era
rugat sa se intoarca. Dupa oarecare ovaire, acest

om, plin de lepadare de sine 1 neascultnd decal
de glasul inimei sale, reveni in tail, spre nespusa
bucurie a celora cari ii pastrau o netarmurita dra1 Incredere. in scrisoarea trimis lojilor In
Decembre 1875, el zicea :
goste
DupA o maturA chibzuinta m'am hotArAt a ascultA chemarea
voastrA i m'am Intors la postul meu, cu acela zel 0 cu acela dor adAnc de a lucrA pentru binele i fericirea lui Israel.
Este adAnca mea credintA cl cel mai bun mijloc de a Indeplini acest scop este iubita noastrA Infratire al cAreia tel
este ridicarea moralA, sociall 0 intelectuall a Evreilor Romani.
www.dacoromanica.ro
'
ADOLF WEINBERG
www.dacoromanica.ro
161
De aceea, salutandu-va, v rog, iubitii mei frati, de a ramanea credinciosi causei pentru care lupta. Ordinul".
Totui Imprejurdrile, mai tari decal vointa lui, si-
lira pe Peixotto s piece deabinele i In adunarea

generald din lanuarie 1876, In cuvntui sdu de deschidere, el zise :
.
La sfarsitul acestei Adunari generale voi depune in mainile
voastre sfanta sarcina incredintata mie de mai bine de trei

ani de zile de a conduce li calluzi pasii dv. Ne mai putand
sta multa vreme intre dv., gsesc de cuviinta. a ma folosi de
acest prilej pentru a depune functiunea mea.
Pot face aceasta in tog linistea, cad simt c ati castigat
anii si experienta ca sa urmati cu bine opera inceputa.
Desfacand o legatur care a fost asa de stransa si, cred
c o pot zice cu adevar, asa de calduroas si afectionata de
oparte si de alta, nu ma simt in stare sa exprim cat de adanc am fost miscat de multele marturii de incredere si dragoste ce mi-ati dat cu totii".
$i Wand cu gAndul la aceia cari nu numai au

combdtut metoda i programa sa, dar au aruncat bdnueli 1 asupra bunei sale credinte i a gindului sdu
curat, el urma :
Desi nu m'am sitntit niciodata strein in mijlocul dv., stiu
ca este in aceasta Ora o prejudecata pe atat de nedreapta
pe cat de nechibzuita, si de sigur in contrazicere at Invatamintele sfintei noastre credinte, impotriva streinului.
Niciodata n'am putut pricepe aceasta simtire ingust si

intoleranta. D-zeu a dat lumina si aerul tutulor flpturilor sale.
Numai graniti mestesugite fac hotar intre stapanirile Omantesti ale oamenilor. Sunt un om, fie ca m'am nascut pe malurile Hudsonului sau ale Dunarii, fie ca stint un copil al RS.saritului sau fiu al unei Republici Apusene. Si pentru Evrei
WA deosebire de Ora, sunt, ceeace sunt pentru top oamenii,
un frate".
$i incheia cu aceste cuvinte :
www.dacoromanica.ro
162
Ertati aceastai aluziune personal i primiti solemna mea

declaratie ca, umilit servitor al Parintelui nostru din cer, am
cautat in trecut i voi cauta i in viitor a inainta in orice chip
binele i fericirea lui Israel, i ca staruinta mea vreme de cinci
ani intre Evreii Romani, ale caror suferinte le-am vazut ui
am incercat a le alina, ma va face pururi dornic de a le da
sprijinul meu.
Veti afla ca, departe sau aproape, voi ramanea credincios

i libertate".
i principiilor de umanitate, dreptate
cauzei
Un val de jale cuprinse adunarea, i in aceastA

atmosf erA tristA i grea se urmarl desbaterile. Cand,
la sfarcitul lor, Peixotto 1c dete definitiv demisia chemand binecuvntarea lui D-zeu asupra lucrArilor vii-
toare ale InfrAtirii i Wand urarea ca sA nu mai

fie depArtatA ziva and evreii romani vor fi tot aca
de liberi ca ci fratii lor din America", o tAcere adncA se lAsd asupra adunArii, mai sguduitoare i
mai vorbitoare decal orice sgomotoasA rostire. Ochii
se umezirA, i plansuri inAbucite se auzirA. Se pdrea
tutulor cA se prabuete toatA clAdirea aceasta lucratd
de maim maestrA a lui Peixotto, i intrebarea se trezi,
chinuitoare, cine'l va putea inlocul in fruntea Infra-
tirei, la carma pe care o sfintise d'ansul.

Stiind bine a retragerea lui Peixotto era irevocabilA.
Adunarea ii proclamA precedinte onorific pe viatA ci
hotdra ca locul precedintelui sA rAmaie vacant !Ana
la Adunarea generalA urmAtoare.
Si apoi in demnitatea de vice-precedinte, chemat
sA tie locul precedintelui, adunarea alese pe Adolf
Weinberg. Un om nou I Nou In'Ordin. CAci in lumea
profanA era o personalitate bine cunoscutA. FAcuse
i el parte din fronda impotriva lui Peixotto, dar fArA
gand josnic, strein firei sale, ci intrase in Ordin o-
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVREU -ROMAN
163
data cu tovaraii sai, cad, acetia din urma, veni-
sera cu gandul ascuns ca s nrue pe Peixotto i

prietenii sdi. Daraa de minunata e puterea adevarului !--ei sfarira prin a cinsti i iubi pe acei cu
cari pornisera a se razboi.
Adolf Weinberg s'a nascut la Bucureti. Parintele
sail, I. L. Weinberg, a fost cel dintai care, Inca la
1850, a planuit infiintarea unei coli israelito-romdne, in
locul colilor in care se predd numai ebraica i jargonul. 0 fapta incerazneata in acea vreme Intunecata
de prejudecati ! 0 furtund izbucni impotriva acestei
idei revolutionare, in clasele ortodoxe. Weinberg ii
lin pept 1, ajutat de alti enoriai luminati, izbutl sa
deschiza aceastd coal in August 1852, alegandu-se
i preedinte al comitetului colar. Agitafile nu contenira ins, proteste, defaimari, amenintari se tinura
lant. In urma navalirei in coala a unei cete de f anatici In cap cu rabinul, ea fu inchisa, la 1858. Weinberg demisiona. Dar nu dezarma, i cu sprijinul
Vorniciei Capitalei i al Eforiei Scoalelor, coala fu
redeschis dupa ase luni i a functionat multi ani,
ca crescatoare a mai multor generatii.
Tot Weinberg a pus la cale cladirea Templului
Coral.
Acestui om de bine, care a inteles, Intre cei dintai, trebuinta Indrumrii spre viata moderna a evreilor i, lamurindu-i-se acest ideal, a avut i energia
s lupte pentru intruparea lui, Ii se cuvine un loc
de cinste in istoria comunitatii.
Cei doi fii ai lui I. L. Weinberg aveau dar ce sa
moteneasca de la un asemenea parinte. Nu nuniai
avere material, dar mai ales cea sufleteasca. Cel mai
mic, Sigismond prietenuf meu din copilarie,- studift
www.dacoromanica.ro
164
DIN VIATA. UNUT EVREU-ROMAN
dreptul i filosofia In Germania, i nefiind, ca strAin

pAmantean, primit la barou in tara sa, s'a statornicit la Paris unde a devenit cetatean francez, advocat
la Curtea de apel, i a publicat mai multe scrieri

remarcatejuridice i economice. Cel mai mare, Adolf, InvAtA i el In strAinAtate, dar revenind in tarA,
infra In comert, unde reu1 In mod strAlucit, fAchnd
mai ales In timpul rAzboiului ruso-turc o avere insemnatA.
Era un bArbat de toatA frumusetta ; Inalt i voinic, cu capul impunAtor. PArul lucios, ridicat In sus,
cAde unduind pe spate i descoperi o frunte InnaltA ; ochii negri sclipeau In albeata seninA a fetii,
i gura era de o delicateta femeninA. Vesel i vioi,
aveh gluma ward i iubeh zeflemeaua, dus pftnA

sarcasm. Dar IndArAtul acestui ras se ascundeh o mare
bunAtate. Cu inima deschisA, aveh 1 o mnd larg
deschisA pentru nevoile altora. Aceste insuiri II mntuirl de prApastia zAdArniciilor In care ar fi putut
cAdeh acest om nAscut in belug 1 crescut In rAsfAtul soartei. Un lucru II rodeh : CA n'aveh destuld ti-
inta de carte. Dar agerimea mintei sale facea sA nu

se simta aceastA lipsA. $i mai thrziu el, cum vom \fe-
d* parte din Indemnul meu, parte din ravna

se va pune sA invete carte la Paris !
lur,
IatA omul care, ales vice-preedinte In aclamatia

AdunArii, luh succesiunea lui Peixotto, In capul InfrAtirei. In chteva cuvinte simple multumi pentru aceastA cinste, i, IntorcAndu-se cAtre mine cu vorbe
mAgulitoare, mA rugA sA urmez a lucra cu aceeai
rAvIlA ca 1 In trecut pentru Zion.
Si In acea clipA a rAsArit intre noi tainica Inrudire
sufleteascA, care, sporind mereu pe mAsurA ce ne-am
www.dacoromanica.ro
DIN VIATI UNIJI EVREU-ROMAN
165
cunoscut mai bine, a cimentat intre noi o duioasd i

stransd prietenie. La el prietenia a fost Insotitd de o
dragoste aproape parinteascd: se simtea In drept i
dator sd md sprijine 1 sA dud grijd de mine In
toate cumpenele vietii, simtimant firesc aceluia care
se tia mai puternic cleat mine In lupta pentru trai.
Si astfel din clipa and trebuia sd md despart de un
scump prieten, c'atigai pe un altul : fericire hArdzitd
la putini muritori. Amandoi dorm de mult somnul
vecinic, dar iubirea birue moartea ; i ea, care mi-a
Inseninat anii tineretii, umple i acum cu lumina ei
1 amurgul vietei mele. Aa raza pornitd din cer cdlAtorete Ind. in nemArginirea firei pe and obAria
ei s'a stins poate de mii i mii de ani (Eminescu).
In aceiai edintd Adunarea Generall ne votk lui
Peixotto i mie, o medalie, drept prinos de recunotinta din partea Ordinului. Am purtat-o cu mandrie
la zile mari, i nu tiu ce'mi vine sd o vdd acuma.
Iat'o : pe catifea albA o stea de aur cu 16 raze pur-rand, pe smalt albastru, numele celor 16 loji. 0 pri-
vesc i mi se pare cd steaua se aprinde i picurd

scntei viorii, i un ciudat dor Ind cuprinde sd o anin pe pept in singurdtatea oddii, nevAzut de nimeni.
Dor isvorat poate dintr'o tulburAtoare presimtire. Dar
md stdpanesc i o aez iar pe catifeaua alba, puind-o la loc In sAltarul tainic care, morm'ant al fedcirilor perdute, pAstreazd relicviile mele sfinte : o panglicd, o floare, o bucld de copil...
In Septembrie 1876 Peixotto era inapoi In patrie
i In toiul activitatii politice. Era vorba, in urmd, de
'numirea sa ca ambasador la Constantinopole, i chiar
ca ministru in Bucureti ; dar aceste posturi fiind legate cu mari cheltueli, Peixotto priml numirea ca
www.dacoromanica.ro
166
consul la Lyon, unde rAmase aproape opt ani de zile,

dupd care se intoarse definitiv in patrie. Acolo relua.
rolul lui de frunte In Ordinul B'nei B'rith" i Intemeid revista Menorah" ca organ oficial al acestui
Ordin, in care Incepa publicarea istoriei rnisiunei sale
in Romania. Din nenorocire sAndtatea sa Incepi: a

lAsa de dorit. Deja la conventiunea Ordinului, tinutd
la Richmond (America) In 4 lulie 1890, la care reprezenta districtul nostru Zion", el era suferind. In
August al aceluia an trebuia sl plece in Europa,
unde se AA familia lui. Fericit cd voi putea sal revdd dupd aa lunga despArctre, md pregateam sd
merg in Intampinarea lui, cand sosi sguduitoarea veste
a rnortii sale.
Muri in floarea varstei. Cu el s'a stins un suflet
mare, unul din eroii in cari firea a sAdit o contiinta

InsetatA de ideal i cari 1i indeplinesc menirea prin
uitarea de sine, biruind egoismul i chiar instinctul
de conservatiune care ne Inlantue pe noi, corn unii
muritori.
In cuvantarea pe care am rostit'o la 21 Octombre

1890, in loja Fraternitate", in amintirea prietenului
meu, am zis :
Si noud, vai I nu ne-a limas acum decal amintirea lui, pe care o vom pAstra i hrAni ca o flacdre
sfantd in inimele noastre ca sA ne aducA vecinic aminte de acest mare bArbat, 1 sA ne insufleteascd a
pd1 pe dile insemnate de el".
Au trecut insA 24 de ani de attinci, mai rnult de
cat trebue oamenilor ca, in vAltoarea vietei, sd uite
pe inaintaii lor. Contimporanii au murit mai toti, 1
urmaii abia au mai auzit pomenindu-se acest nume,
odinioard proslAvit de toatd suflarea evreiascd din
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVREU-ROMIN
167
tail. De aceea am cautat s prind, in aceste insemOH fugare, luminosul chip al prietenului mort. Numele unui semanator al binelui poate perl ca :
Urma ce pe nisip o 14,
CAnd stii cl vine vAntul de'ti terge ai tei pa0" 9
dar semanta sadit de el in brazda omenirei, oricat

de mica ar fi, in veci nu piere.
1) Frumoasa imagine din aceste versuri ale lui Beldiceanu

se regAse0e in celebra poezie a lui Longfellow (The Psalm
of life): IatA douA strofe dintr'Ansa :
SA trAim toll vieti sublime
Oamenii cei mari ne'nvata,
.Furme pe nisipul vremii
SA lasam plecAnd din viala.
Pe cari urme de le aflA

Alti nAeri, ce far' tovar4i
RAtAcesc pe-oceanul vietii,
lnimA vor prinde iar4i.

Filosofia poetului American este mai putin pesimistA si mai
adevAratA, decAt aceea a poetului nostru.
www.dacoromanica.ro
XVIII
Conventia cu Austro-Ungaria
(1875)
Anul 1875 a adus Implinirea unei nazuinti scumpe

Romaniei : 0 Mare Putere, dupd indelungate tratative,
i cu toate protestArile Portei i ale altor Puteri, s'a
Invoit sd Incheie cu noi o conventle comerciall Este
Austro-Ungaria. Conventia a fost semnatA la Viena
la 10 22 lunie de Contele luliu Andrassy, ministru de
externe al Austro-Ungariei, i G. Costa-Foru, agentul nostru diplomatic la Viena. Insemndtatea acestei
conventii nu era numai In faptul cd prin acea sta

RomAnia se desrobea economicete de Puterea suzerand, care li tAgAduia acest drept 1 pretindea chiar
sd-i fie aplicabile tratatele incheiate de Turcia. Era altceva, i mai mult. Austro-Ungaria mai recunotea In
aceastA conventie aplicarea legilor xeno-i evreofobe
ale Romaniei fald de evreli Austro-Ungart liz pet. InteadevAr conventia, dupd ce In art. 1 stabilete libertatea comerciului plind i IntreagA intre supuii ambe-
lor State, adduga, inteun protocol final, cd. prin aceastA dispozitie, nu se deroagA la drepturile fiecdruia guvern de a lila prin legi i regulamente mAsurile
necesare de politie i sigurantd, i mai vartos acele
www.dacoromanica.ro
169
privitoare la aezarea oricarul individ inteo comuna

rurald numai cu autorizatia consiliului comunal".
Rostul acestui protocol a fost lamurit de Ministrul
de Externe V. Boerescu in Camera. El zise 0: Ceeace
am Mut noi cu art. 1 a fost, nu de a rezolva, ci
de a se recunoate de cealalt 1nalta parte contrac-
tanta o stare legala a israelitilor din tara adicd de

se recunoa* toate restrictionile cate sunt admise
prin legile existente contra israelifilor dela noi, in genere, fie streini, fie pdmanteni".
Hand aceasta, Austro-Ungaria, pentr'un blid de
linte, pentru oarecari foloase economice, a lovit In
Constitutia sa care chezauiete egalitatea tuturor cetatenilor sai fara deosebire de religie, 1 aceasta de
hatkul Romniei. 0 opozif e crncen s'a ridicat firete in Parlamentele din Viena i Budapesta, cari
au vetejit acest act umilitor i nevrednic". Desbaterile au fost foarte vii in Parlamente, i la Buda-
pesta au tinut trei zile (16-18 Dec.) i daca ministrul nu puneA chestia de cabinet, proectul ar fi cazut cu siguranta. S'a petrecut Insa un lucru ciudat.
Pe cand Austro-Ungaria a jertfit consideratii constitutionale i morale in schimbul unor foloase economice, 1 conventia insemnA WA Indoiala o mare biruinta politica pentru tara : opozitia din Camera noastra a atacat-o cu Indadire din pricina acestor concesiuni comerciale facute monarchiei Habsburgice ! Si
cand, cu toate atacurile unor barbati ca M. K. Epureanu, Kogalniceanu 1 Ion Bratianu, conventia a fost
totui votata, membrii opozitiei coalizate au demisionat a doua zi i Romano!, in numarul sail din 30 lunie, purtand chenar de doliu, zise : Ieri 29 lunie, s'a
1) Monitor" No. 151 din 12 Iulie 1875.
www.dacoromanica.ro
170
DIN vin.x. UNU1 EVREU-ROMAN
infipt cutitul pana la mailer in pantecele Romniei :

corpul ei palpitand Inca, fu Imbrancit la picioarele
Contelui Andrassy".
In realitate cutitul a fost Infipt in pieptul Evreilor
pentru cari consfintirea legilor restrictive de catre o
Mare Putere era un fapt de o gravitate neInchipuita.
Aceasta politica laa a fost urmrita de Austro-Ungaria in Orient cu scopul de.a'i catiga simpatii : se
tie cu ce isband ! Dar 1 in cazul conventiei ea 'i-a
primit pedeapsa. Aveam o lege din 19 August 1864,
dispuind ca strainii de orice rit cre$tinesc pot dobandi
propriet4 imobiliare, pe cat Romanii se bucura de
asemenea drept In tara acelor straini. Tribunalele
. noastre bizuindu-se pe stipulatiunile ambigue ale conventiei, au refuzat austriacilor 1 ungurilor evrei dreptul de a dobandi imobile In Romania !
Anul 1875 s'a incheiat astfel cu triste perspective
pentru evrei...
Numai Rusia a urmat pilda Austro-Ungariei. Eminescu, inteun art. publicat In Curierul de Icqi No. 133
din 5 Dec. 1876, a scris : Puterile Europene au recunoscut inile ca pretentiile evreilor in Romania nir
sunt Indreptatite". Totui adauga numai deck : Austria i Rusia au incheiat deja tratate In acest sens
cu Romania, cine nu le va Incheia tot astfel, poate
sa ne scuteasca cu dragostea" 1 urmeaza : Cat pentru Romani, egala Indreptatire a 600.000 (!) de lipitori 1 peevefi este o cestiune de moarte i viata,
i poporul nostru cred c'ar prefera moartea repede
prin sabie, deck moartea lenta prin vitriol !" De. altminteri nu trebue luate prea tragic aceste licente ale
marelui poet. Intr'un alt articol publicat in acela ziar
www.dacoromanica.ro
171
(No. 2 din 9 Ian. 1877), tratAnd despre drepturile

politice ale Evreilor" el scrie : cine tie cdt de departe suntem de a urt pe Evrei, fi aceasta o poate
pricepe orice om cu privirea clard"... i in No. 107
din 29 Sept. 1876 se ridicA Impotriva maltratdrii Evreilor, desaprobAnd: purtarea injustificabilg a unora
din cetAteni roma/1i, cari cred a putea trat persoane
cu totul inofensive de rasd semiticd, inteun mod In
care turcii obinuesc a trat pe Bulgari".
www.dacoromanica.ro
XIX
Rdsbolul in Balcani. Goanele din Vaslui

(1876)
0 geand de foc s'a arAtat la marginea zArii din

Rdsdrit. In vreascurile ingramddite pe peninsula Balcanicd, mdicuta Rusia a pus fitilul i limbi roii 'Isar
din achiile aprinse, rdsletite i mocnite la inceput,
apoi din ce in ce mai invlvorate In Idcomia lor. Comitetul slay din Moscova, Ignatiew la Constantinopole, sufld /n vapaie. Rub la a Inceput dantul ei ametitor. Mai intdi focul se aprinde In Bosnia i Hertzegovina ; urmeazA Serbia ; apoi Muntenegrul i Bulgaria
sunt in fierbere. Marele Bdtran, Gladstone, denuntd atrocitatile Bulgare" i propovAduete desrobirea cre-
tinilor de sub jugul semilunei". Vorba aceasta acoperd de minune adevdrata tinta ruseascd : stApAnirea
strAmtorilor i a Bizantului.
Rdsboiul s'a incins. Puterile IncearcA Inca paliative.
Contele Andrassy propune reforme in Turcia, i se
vorbete de o Conferingi a Puterilorzadarnicd incercare I
Flacdrile se apropie de noi. Se pune chinuitoarea

intrebare care va fi soarta tarii noastre, mic ostrov
latin, in a ceastA nAprasnicd furtund a oceanului slay
www.dacoromanica.ro
173
care d'atatea ori s'a revrsat peste el. TanArul Print

Carol se aflA In fata unei Ingrijitor de grea probleme.
El tie cd generalul Ignatiev a declarat minitrilor

turd, In fata agentului Romaniei la Constantinopole
printul loan Ghica, cd guvernul sdu va lua ca zAlog
principatele Dundrene, indatd ce Turcii vor ocupa
Serbia i Muntenegru". I) lar Ministrului BrAtianu,
trimis mai tarziu la Livadia sd salute pe Tar, printul
Gorciacov i-a spus scurt : Romania trebue sd ingAdue
WA conditiuni trecerea trupelor ruseti prin teritoriul
sAu, altfel Rusia se va raporta la tratate dupd cari
Moldova i Valachia fac parte integrantd din teritoriul turcesc". MuscAlete, mojicete ! Este adevrat
cd In ultima ord Gorciacov a spus lui BrAtianu in
caz de rAzboiu o sl ne intelegem cu Romania. Romania nu va avea din aceasta decal catig" 2) dar
ce temei se putea pune pe aceste vorbe ?

Este dar firesc cd tandrul print Carol sA fie cutundat in ganduri grele. Si caI cand natura ar vrea
sd prevesteascd prpAdul ce se apropie, tara e bantuitA de nevoi : apele s'au revArsat pe catripii, Idcustele s'au abdtut pe holde, o cumplitd crizA financiard
a zdruncinat piata.
In fata acestor grele primejdii ce face Camera Deputatilor ? In harta nepotolitd a patimelor ea a hotdrat sd dea In judecatd pe membrii guvernului Lascar
Catargiu, i chiar sd-i aresteze ! Statul arde i baba
se piaptAnd... Un nou guvern se alcAtuete sub preedintia lui loan BrAtianu, avand ca Ministru de externe, in aceastd vreme de grea cumpAnd, pe Nicolae
1, 2) Memoriile Regelui Carol.
www.dacoromanica.ro
174
1DIN VIATI UNUI EVREIJ-ROAIAN
lonescu, faimosul Barnutian, tristul erou al art. 7 din

Constitutia dela 1866. Acest Ministru de externe, in
discursul tinut la 4 lunie 1867 la Galati, unde candidA la alegeri, a zis :

Inc cdteva cuvinte i isprdvesc. Domnilor, comerciul nostru e copleit de jidani. SArAcimea jidoveascd din Austria 0
din Germania este impinsd asupra tdrii noastre, i trebue sd
avizAm la mdsuri practice. Mi se pare a unul din mijloacele
cele mai eficace este sd'i facem sd emigreze peste hotarele
Orli noastre, sl le inlesnim chiar mijloace bAnqti pentru ca
sA purificAm tam noastrd de acest proletariat periculos".
i A. Holban a adaugat :
Jidanii ne impresoard de pretutindeni, jidanii vor sd transforme patria lui Stefan i a lui Alexandru cel Bun in o mizerabild Palestind modernd. DacA nu veti trimite in Parlament
patriot! incercati, vom fi inecati de acesM droaie de negre

ldcuste omenefti, i vom perde i tam i libertatea poIiticd".
Ce contrast isbitor cu aceste isbucniri pagAne fac

cuvintele nobile rostite putin in urmA, la 16 August,
de cAtre preedintele Curie! de apel din Bucureti,
Adolf Cantacuzino, in rAspunsul sAu la cuvAntarea
procurorului Ciru Oeconomu, cu prilejul deschiderei anului judiciar, Le copiez cu emotiune din jurnalul meu
unde, pe pagina ingAlbenita de vreme, le vAd trecute
pe ziva de 24 Septembre :
Puterea sociald va restrdnge cercul liberatel noastre chiar
in interesul indivizilor. Prin acele restrictiuni toate manifestdrile activitAtii noastre vor fi limitate, chiar libertatea congiinfei nu va fi absolutd, cu toate cd astfel o calificd art. 21
din Constitutie, calificafiune care nu este tocmai exacta in
fafa art. 7 al ace1ea9i Constitufii care refuzd israelifilor orice
drepturi politice ; in adevAr pentru ca libertatea contiintei sd
fie privitd ca absoiutd, nu este destul ca exercifiul tutulor cut-
www.dacoromanica.ro
DIN \ LITA UNUI EVRELJ-RONIAX
175
felor sd fie tolerat ; mai trebue ca acei cari apartin unui cult
sd nu sufere aici o micforare exceptionalii in drepturile tor
pont ice fi civile".
Dar cuvintele academice ale inaltului magistrat
murird in sala in c e s'au rostit, pe and acele ale

vajnicului vAnturdtor de fraze sclivisite, ajuns acum
ministru, sunau departe. Evreii presimteau la ce trebuie sA se atepte din partea unui guvern BrAtianuN. lonescu.
i n'a trecut multe zile pnd sd se avizeze" la
mdsurile practice", pomenite de N. lonescu. In districtul care, in urma rdzboiului pentru independenta,
a cdpdtat renume prin cei noud Curcani" i cu
sergentul zece", imparatete ca prefect un frate al aceluia care a fost prefect de Covurlui in vremea noiadelor" evreeti. Cel din Vaslui ravnete gloria fratelui.
II cheamd Neron Luftacu. Numele obligd. Cum nu
poate nici sd incendieze Roma nici s aprinzA trupurile martirilor cretini in circ, Neronele nostru a
pus la cale o vAndtoare de evrei, de i-a rdmas poi se poate o vAn'toare mai minunatd ? VAnatul se gdsete, slavd D nnului, din belug in Judelul Vaslui, i e la IndemAnd, aa cd n'ai nevoe nici
de hditai nici de cni. Apoi sitari, potarnichi, iepuri,
sau alte jivine nu le pop impuc and iti vine
pofta, pe cand aici pop vAna in orice anotimp. Legea
nu te oprete, sau mai bine zis, n'ai sd te sinchiseti
de legi ; aceste dihdnii sunt in afard de legi 5).
mina.
1) InteadevAr se stie cA aceste goane sunt ilegale. Au fost

ilegale la 1865-1869 i sunt ilegale i azi. Pe la 1866-1869
guvernele Intemeiau goanele pe art. 10 din legea politiei rurale din 25 Decembre 1866 care dispuneA cA : orice individ
www.dacoromanica.ro
176
DIN VIATA UNUI EVREU -ROMAN
Unde pui cd nici nu trebue sA te urneti din loc.

Cand iti abate, dai poruncd subprefectuhri ; i subprefectul dA poruncd primarului, iar primarul scrie
cam aA :
Domnului Moise (sau Aron, sau vre un alt nume

biblic). Motivat de ordinul d-lui Prefect sunteti inviOrd cdptdi nu se poate afezd in comunele rurale, fAr d. autorizatia prealabild a consiliului comunal". Or, evident evreii
pAmAnteni aezati in aceste comune (ba in mare parte nAscuti
acolo), i toti indeletnicindu-se cu un negot sau o meserie, nu
puteau cAde sub aceastd dispozitie 1 Apoi legea comunald
din 23 Aprilie 1908, reproducAnd neschimbat art. 5 din vechia
lege, glAsuie0e astfel :
StrAinul, care va voi s se stabileascd in o comund rurald

va trebui O. obtind autorizarea consiliului comunal.
Asemenea autorizare nu se va puted da, deck dacd strAinul va dovedi cu un certificat emanat dela autoritatea cornpetentA a locului de unde a plecat, cd is'a bucurat de o bund
purtare ; cd a satisfAcut obligatiunile legei de recrutare dacd
este major ; cd nu a fost condamnat pentru crime sau delicte, i are o meserie sau un capital de 1000 lei.
Autorizatiunea consiliului comunal nu se va puted execut&
deck dupd ce va fi fost aprobatA.
Aceste dispozitiuni nu se aplicA strAinilor cari yin vremel.
- mc
.
m grupe, pentru lucrdri agricole sau industriale.
Un regulament de administratie publicd va desvoltU dispozitiunile acestui articol".
Chiar ministrul I. C. BrAtianu, inteo circulard trimisA Prefectilor la 23 August, referitoare la aplicarea acestei legi, zice :
Printr'o practicA indelungatA recunoscutA de ministerul de
interne, s'a admis cd. consiliile comunale pot pronuntA, in vir-
tutea art. 5, izgonirea strAinilor cad n'au obtinut autorizarea

de stabilire, sau a cAror autorizare a fost revocatA. AceastA
mAsurd s'a aplicat chiar strAinilor ndscuti in comunl, sau cad
prin ingAduinta autoritAtei locale erau apzati acolo de un timp
indelungat.
Dar art. 5 nu se ocupd decAt numai de autorizarea de
www.dacoromanica.ro
177
tat (sic) a vA mutd din aceastA comunA in termen de

24 ore, tiind cA la neurmare se va proceda la isgo-
nirea dv. cu forta".

Simplu al dracului, nuli aa ? Si atunci iatA ce se
IntamplA. Moise, sArac 1 prApAdit, holbeazA ochii i
nu intelege. DA fuga la PrimArie.

Vai de mine, dorrele Primar, ce-i asta ?
De, Moise, ai sA te muti din sat dela noi.

De ce ?
Poi, porunca dela dom'subprefect.
Dar cu ce am pAcAtuit ?
stabilire, a carei rezolvire infra in competinta consiliilor comunale si a d-voastre.
Consiliul administrativ permanent avand a se ocupa de aceasta chestiune cu prilejul unui recurs, a statuat c dreptul
de a pronunta izgonirea unui strain dintr'o comuna apartine
exclusiv guvernului in virtutea art. 1 din legea asupra strainilor din 1881, intru cat investirile de drepturi cu caracter de
putere publicacum este dreptul de-a pronunta izgonirea

trebue sa fie expres inteun text de lege (Aviz No. 152 din
26 Mai 1908).
In acord cu jurisprudenta stabilita de Consiliul administrativ, in interesul legalitatei, si pentru respectul drepturilor de
cad se bucura strainii ce vin in Ora noastra, va recomand,
d-le prefect, sa puneti in vederea autoritatilor comunale ca
sa nu mai pronunte sub nici un molly izgonirea strainilor 4.
94 WA autorizarea sle stabilire, sau cu autorizari revocate.
Fiindca, incontestabil, dispozitiunile art. 5 trebue A alba
.43 sanctiune, veil cere acestui minister izgonirea unor asemenea straini din oficiu, sau dupa intervenirea administratorului
de plasa, sau a autoritatei comunale, ori de cate ori veti socod necesar. Inainte insa de a proceda in acest senz veti indatora autoritatile comunale sa reguleze conform art. 5 situatiunea strainilor aflati dep. in comune.
Legea vorbind de strdini cari ar vol sd se stabileascd in

comunele rurale, nu este dar aplicabill evredor pdmdateni, i
in mice caz nu si celor asezati acolo inainte de promulgarea
legii. Darcum am zispentru ei nu exista lege...

12
www.dacoromanica.ro
178
_?
Nu vd e mild de mine i de copilaii mei...
A 'nteles nenorocitul cd zadarnicd e orice stdruintd.
Pleacd ovAind ca un lunatic ; sAtenii, aflnd de pacostea ce a lovit pe Moise, pe cari l'au apucat din
copildrie in sat i cari nu pricep de ce-1 isgonete,
cum sunt tdranii romni. Ba
se uitd la el miloi,
s'a i IntAmplat sd 1 sard cu jalbd ca sd-I lase pe
Moise nesupdrat In sat, cd niciun rdu nu le face !
Vezi cd nu tiu ei, protii, cd Moise e un pericol national ! A sosit acasd. Spune nevestei. Ea prinde a
se boci, ii frnge mainile, 1i smulge pArul. Copiii
se trezesc i plng. Incremenit in disperarea sa, Moise
1i pleacd sub lovitura soartei capul, cu rAbdarea mo-
tenitd dela pdrinti. Ii strang de zor sdrAcia din casd

i bruma de marfA din dughiand i pleacd. CrivAtul
bate aprig. Copiii sunt sub boarfele din cdrutd. Un

Meta umbld sgribulit tinandu-se de rochia mamei,
tremurd i'i s'au invinetit buzele.
Mi-e frig, mdmuco.
Tad, maicd, tad, iacd ajungem... Si pornesc
Inainte, incotro ? Spre thrgul vecin. Ce sd facd in
targ acest om desrAddcinat, crescut i invatat la tard ?
Dumnezeu tie. Doar s'o gds1 acolo suflete miloase
cari sd-i de o mnd de ajutor...

Si aa de aproape o jumAtate de veac pe acest
blagoslovit pAmnt romanesc, se vede aceastd ndprasnicd vndtoare, in cari se prApAdesc mii de valori omeneti i mii de vieti nevinovate. ') Ca un fir..
1) Chiar in momentul and scriu aceste randuri (1914), primesc urmatoarea telegrama :
Darabani, 26 Noembrie.
Administratorul de p1asa a venit s ma izgoneasca din
satul Bajura. Rog interveniti sd reinzdn pand la Sft. Gheorghe.

(s) Leibu Cretu". Vedeti I Omul nici nu mai incearca sa se
impstriveasca, cere numai un ragaz. Si Prefectul judetului Dorohoi este acum d. Arthur Stavri, fost socialist gi poet liric....
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVREU-ROMIN
179
rou se intind in cuprinsul tarei aceste triste con-
vara i iarna ; and gerul acoperA dmpiile,

ori and, in mangierea soarelui, grnele unduesc pe
voiuri :
lanurile rAzAtoare, se zArete pe drumuri aceastA de-
filare lugubrA. Sunt vagabonzii izgonifi. i

este
oare o pArere sau e aevea ? iata cA pe pieptul acelor vagabonzi strAluce Avntul tArei" I AparAtorul
Orli, vagabond !
E bun vanat acest trudit Ahasver ! Numai cA are

un cusur, un stranic 1 supArAtor cusur : fipci. i
cute* odatA aa de tare indt se aude peste hotar. Si
atunci tot jidanul e de via. E prea sensitiv. Atingi
urechea unui Evreu obraznic ? ToatA presa europeand
strigA" aa se plnge Eminescu (v. Scrieri politice
i literare, vol. 1. P. 22). In asemenea caz se cere

jidanului obraznic sd demi*. Aa s'a intamplat i
de rndul acesta. Si s'au gAsit membrii unei societati
de tineri evrei care fiint pe atunci, i a cAreia tendintA 11 lAmureA numele ei Romdnizarea, ca sA publice
o dezmintire a Inchipuitelor persecutii in contra Evreilor" (Romdnul din Ianuarie 1877). Si agentul
RomAniei la Paris, Std. C. Sendrea, desmintl in
ziarele engleze aceste calomnii", bizuindu-se pe protestul RomanizArii".
19 Dec.A sosit o delegatie a izgoniflor din Vaslui. Am ascultat sguduitoarea lor poveste. Cum nu
mi s'a frant inima de atAta jale ? Si aceste lucruri se
IntamplA acum and Europa vrea sA dea Turciei o
lectie de toleranta !
www.dacoromanica.ro
XX
Anul nou 1877. AudientA. Ancheta la Vaslui.

Adunarea generalA a Zionului 1878. Epi-
logul goanelor din Vaslui. Traducerea mea din Hamilet i critica
20 Dec. (1 lanuar).Anul nou In Apus. Ca girant

al Consulatului Statelor Unite ma calca datoria sa
dau vizit colegilor mei. Am gasit numai pe Baronul
Fava, Agentul diplomatic al Italiei, decanul Corpului,
barbat de tot iubit pentru naturaleta sa 1 lipsa de

orice grozavire. Am stat putin de vorba cu sotia sa,
pana and sosira Printul Stirbei cu doamna. Apoi
vazui pe consulul Englez (Colonel Mannfield) i cel
francez (Monsieur Debain). La Consulat primii vizita
d-lui Mitilineo, secretarul general la Externe, i a lui
Bosizio, girantul consulatului Austro-Ungar.
22 Dec.Mare valv la Camera. 0 telegrama din

Constantinopole vestete ca Baronul Worms a sosit
acolo cu memoriul conferintei evreeti din Paris I) i
1) Aceasta conferinta. a fost tinut la Paris, la 11 Dec., sub
prepdintia led Crmieux. Memoriul se incheia astfel :
Europa nu poate Wei: in clipa and cere inteun glas

egalitatea sociall. i politica pentru creOinii din Orient, poate
ea lsa in Romania o populatie de 250.000 suflete sa indure

o prigonire neauzita ? Ocrotind pe Evreii din Romania, ca i
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVREII-ROMAN
181
cA Poarta va cere aplicarea Constitutiei turceti in

i emanciparea evreilor.
Delegatia evreilor din Vaslui mi-a adus copie dupA
un ordin al Ministerului de Interne, G. Vernescu, care
dispune incetarea isgonirilor din Vaslui. De leg* nu
sunt InsA
23 Dec.Evreii Vasluieni Imi comunica cA au fost
la ministrul BrAtianu, cu o cartA a lui KogAlniceanu,
Romania
cAd acesta le-a spus cA nu crede cl Vernescu va

stArul InteadevAr ca sa se execute ordinul sAu. Au
gAsit pe BrAtianu cu N. lonescu, i dupA ce au expus pe larg cele intamplate In judetul Vaslui, BrAtianu le-a dat o scrisoare pentru Vernescu, In care
spune acestuia : Ascultd pe oamenii Atia. la seama
ca Lupacu sl nu te facA sA pateti, ceeace am pafit eu la 1867."
Bratianu face aluziune aici la retragerea sa silitA
din guvern dupA noiadele din Galati.
La orele 3112 am avut audienta la Prinful Carol.
l'am prezintat cartea consulului american Schuyler
despre Turkestan, i o scrisoare a acestuia. Apoi vorbirAm despre atitudinea dumAnoasA a lui Midhat
Pa.sa fall de Romania. 1) Printul zise : Cunosc ape nemusulmanii din Turcia, ea va proclama ca apara pre-.
tutindeni libertatea religioasa care plutete deasupra tuturor
credintelor, tuturor religiunilor".
Nu insa Baronul Worms a dus memoriul la Constantinopole ci Charles Netter, dupa cum arata N. Leven in Cinquante
ans d'histoire, t. 1, P. 197.
1) Se tie cat in Constitutia lucrata de Midhat Pap (din 11
Dec. 1876) se vorbea de provinciile privilegiate" ale Imperiului Otoman, intre cari Poarta declara ca intelege a cuprinde i Romania.
www.dacoromanica.ro
182
ceastA urd a lui Midhat Paa, de cand era guvernator la Rusciuk, cand a cApdtat mai multe lectii din
partea noastrA. Dar nu pricep limbajul lui provoca tor fatd de Romania, care a avut o atitudine aa de
corectA de cand a isbucnit rdsboiul in Balcani i a
cdreia intrare in actiune ar fi pricinuit Turciei mari
neajunsuri. Dar Midhat este om iute, 1 in mania lui nu se gandete la urmArile faptelor sale. Un
rdzboiu ne-ar fi foarte neplAcut acuma, din pricina
destrAbAlkii finantelor noastre.
La observatia mea cd Parlamentul se strAduete

sA indrepte aceastA stare a finantelor, Printul rdspunse :
Da. Dar Romania are un aparat politic mai

mare deck li ingadue mijloacele sale, i eu a dori
ca sA se reducd jumAtate din functionari i sd se
plAteascA mai bine cei rdmai in slujbd.
Eu mA folosii de o clipA potrivitA in convorbire
pentru a aduce vorba de Evrei, i observai cd este

regretabil cd s'a ales tocmai aceste vremuri tulburi
pentru a isgoni pe evrei din sate, cum s'a fAcut la
Vaslui.
Printul rdspunse : Am vorbit cu Cogalniceanu des-
pre aceasta, apoi i cu Vernescu, i acesta m'a Inincredintat cd a luat toate mdsurile pentru a stavill
goanele. Este insd revoltAtor CA Pester Lloyd" publicd o deped mincinoasd dupd care s'ar goni zilnic
sute de familii din Vaslui. Evreii li fac rAu prin asemenea tiri exagerate cari ating i IntAratd sentimentul national.
Nu evreii din lard rdspandesc aceste tiri. Mai

multi din cei isgoniti,,fiind supui austriaci, s'au plans
la cei In drept.
www.dacoromanica.ro
183
Cate familii au fost alungate ?

0 deputatie din Vaslui, Sire, mi-a ardtat o jalbd
cdtre Ministrul de Interne, iscAlitd de 70 familii.
(mirat): Atatia ?
Da, se afirmd cd s'au alungat cel putin 200 familii, o treline din populatia dela sate. Isbitor este
cazul numitului lancu Uer care a slujit apte ani in
armatA i s'a intors de curand din cazarmd. Are o

mica bdcdnie cu care hrdnete patru copii, i acum
l'au dat afard.
E cu putinta ? Si a reclamat ?
Da, dar pand acum in zadar. Acest caz este
menit sd facd mult sange rdu, i guvernul ar trebul
sd ia in sfarit mdsuri serioase, dad. nu vrea sd se
bAnuiascd sinceritatea lui.
Printul md Incredinta cd se va face dreptate.

25 Dec.
Azi a venit Weinberg la mine i'mi
spuse cd ministrul Vernescu a cerut ca un delegat
al Evreilor sd Insoteascd pe Em. Protopopescu-Pake,
pe care l'a insdrcinat sd facd o cercetare la Vaslui.
Am rdspuns cd am pute face aceasta numai dacd
delegatul nostru ar face parte oficial din comisiune,
altfel nu va fi in stare sd facd ceva i ar fi totui
rAspunzAtor de constatArile d-lui Pake. La 1 p. m.
Weinberg se duse la Vernescu, i afla- cd Pake a i
plecat la Vaslui cu Prefectul Lupagu. Vernescu adauga cd a cerut socoteald lui Lupacu, dar cd acesta
ar fi declarat cd e nevinovat, i cd isgonirile ar fi
fost oranduite de Consiliile Comunale (!). Apoi ministrul se planse 1 el de tirile exagerate din Pester Lloyd, 1 adAuga cd asemeni fapte pot atata poporul, i cd el, ministrul, nu poate garanth urmArile.
Weinberg, rdspunse : pLas'sd fie un mdcel, d-le
www.dacoromanica.ro
184
Ministru, daca n'aveti putere sal impedicati. Nu avem
ce perde : caci mai bine moartea deck o viata ticaloasa".

Ministrul rea mai zis nimic !
Aflu a depea mincinoasa catre Pester Lloyd a

fost trimisa de corespondentul sat", un anume H. de
curand venit aici. l-am trimis vorba s nu mai urmeze cu minciunile i exagerarile sale, prin cari discrediteaza ziarul sail i cauza ce pretinde s'o apere.
26 Decembre.A doua zi de Craciun. Vremea urata,
ploioas. La amiaza o intrunire a comisiei pentru e-
laborarea proectelor de supus Adunarii Generale a

Infrdfirei Zion care va avea loc in zilele de 6, 7 i
8 lanuar la Bucureti. Se citete o telegrama din
Vaslui cum a isgonirile urmeazd cu maltratdri 0
schingiuiri. lat urmarile ordinului Vernescu i ale
anchetei ! Si bietul Lupacu e nevinovat ca pruncul
nou nscut ! Si fiinda adevarul a razbit in strainatate i Pester Lloyd propune ca chestia evreiasca sa
fie adusa inaintea Conferintei din Constantinopole,
se ataca Evreii din tara in loc de a se opri goanele.
Glzimpele are un articol violent contra Evreilor
holii de pagubai.
28 Decembre.Saniel Marcus mi-a dat copia unei

telegrame primite din Vaslui dupa care Protopopescu
Pake, trimis pentru facerea cercetarii, s'a multumit a
inspecta o singura comuna de unde nu s'au alungat

Inca evreii, i a plecat inapoi. Suntem rugati sa
struim pentru facerea unei anchete serioase in tot
districtul, pentru destituirea Prefectului Lupacu, autorul goanelor i al cruzimilor, cari au pricinuit moartea mai multor oameni.
Zarea politica se intuneca iar : la Constantinopole
www.dacoromanica.ro
185
se pare a conferinta nu va izbuti deoarece Poarta

se aratA intransigentd. Romanul varsd foc i pail
asupra memoriului conferintei evreeti din Paris.
315 Januar 1877 .De anul nou am fost invitat la

palat, impreund cu Corpul Consular. La dejun a luat
parte Perechea Princiard.
Afacerea goanelor din Vaslui i nota lui Midhat
Paa in chestia evreiascd deteapta Inca valuri furtunoase. Ziarele cer ca evreii sa desmintd faptele
publicate de presa strdind. Deoarece o asemenea desmintire nu ese la iveald, ziarul Unirea Democratith
a pldsmuit una i a publicat'o cu iscAlituri false. Am
trimis un deiegat la Vaslui sd facd o cercetare amdnuntita ca sd putem controld faptele.
In ajun a avut loc o edinta a Lojii masonice Helio-
polis in care colonelul Costescu a vorbit despre afacerea goanelor din Vaslui 1 articolele presei strAine
contra RomAniei. Loja a hotdrAt sd facd o cercetare la
Vaslui.
19 Ian. 1877 .Adunarea generald a Infratirei Zion"
a avut Joe In zilele de 6-10 lanuar. In Raportul meu

constat cd anul pe care l'am strAbAtut a fost dezastruos
in urma rdzboiului din peninsula balcanicd. Acesta,
unit cu o recoltd rea, a pricinuit o criza generald de

care s'a resimtit Infratirea. Totui,i aceasta este
un fapt imbucurAtor,frecventa edintelor i devotamentul fratilor in aceste momente grele n'a Incetat...
Opera civilizAtoare i caritabild a Infratirei" a urmat
Inainte, linititd i statornicd". i vorbind de chestia
israelitd, eu exclam in entuziasmul naiv al tineretii :
Cine ar puted sustine cd interdictele legale contra Israelitilor ar fi opera natiunei romAne ? Nu, ele
sunt o desmintire a trecutului i a datinelor roma-.
www.dacoromanica.ro
186
DIN VIATA UNU1 EVRED-ROMAN
neti ; ele sunt un anahronisrn in secol, o anomalie

in tard. Am zis i o repet : Romnul, in unele din
aceste avAnturi de care este capabil, va da jos de
pe fundamentele lor, idolii cari vin sd pAngareasca

frumosul templu al libertatilor sale !"
En tuziasm naiv al tineretei am zis ? Apoi azi, dupd
38 ani, a rostl, cu alte cuvinte i cu mai purind
emfazd poate, aceeai credinta nestrAmutatd !
Dupd ce mai constat cd in anul 1876 s'au infiintat incd trei Loji (din cari Loja din Turnu-Severin a
adoptat, In onoarea mea, numele de Steaua Romnd"),
sfAresc trimitand un Induioat prinos de dragoste i
recunotintd Presedintelui onorific B. F. Peixotto.
In aceastd adunare Adolf Weinberg a fost ales

Preedinte al Infrdtirei". Se arAtase vrednic de aceastd Inaltd cinste prin munca devotatd in curgerea
anului 1876. Stdruintelor sale i marei sale influente
(Muse chiar o cAlAtorie spre acest scop in tail) se

datoreA in bung parte rezistenta Lojilor in mijlocul
crizei acelui an.
22 lanuar.Afacerea Vaslui Imi dd mereu de lucru.

Se zice cd Prefectul Lupacu a fost destituit de vre-o
trei
ide, dar decretul n'a apdrut Ina in Monitor.
Astdzi Ministerul se compune In fapt numai de I. C.

BrAtianu, deoarece ceilalti minitri au demisionat. D.
Sturza i Nicolae lonescu au demisionat fiindcd nu
se impacd cu politica rusofild" a lui BrAtianu. Ministrul de externe N. lonescu crede Inca in putinta
pdstrdrii neutralittifii noastre ! Stranic om de stat I
S'a ispitit de departe M. Koaniceanu, dar acesta a

declarat cd va intrA in Minister numai dacd 'i se
vor d internele. Domnitorul a chemat alaltderi pe
pe acela care, cand a apdrut scriCAmpineanu
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNI31 EVRELI-ROMAN
187
soarea Printului Carol cdtre Auerbach (In lanuar

1871), a declarat cd pe un om care a scris aceastA
scrisoare, Romnia nu-I mai poate 'Asa, pe tronul ei !
Alaltderi, pe cnd aveam edinta a Sanhedrinului, ni
se aduse tirea cd la noapte se plAnuete ddrmarea
Templului 1 a Sinagogei. Ne am dus la mine acasA
i am trimes o deputatie la Prefectul Politiei care a

rdspuns cd va lua toate mdsurile. Am stat pAnd la
1 dupd miezul noptei, cnd ni se aduse vorba cd s'a
Indoit garda la Templu i s'a consemnat trupa.
Eri am fost la Maiorescu, care a ImpArtAii parerea mea cd turburdrile tinteau mai putin pe Evrei,
deck scopuri politice. Roii" nu ar putea dori asemenea scandal care ar scurt traiul lor. Poate cd
partea violentd a Albilor (Boerescu etc.) voete a pune
ceva la cale pentru a ajunge mai de grabd. la putere. Eu am rdspuns cd aceasta nu mi se pare verosimil ; mai de grabd ai crede cd. e uneltirea lui
Ion Ghica, fostul Bey de Samos, care ar vol astfel
sd de prilej Turciei ca sd intre In tard 1 sd Impedice intrarea Ruilor. S'ar pute sd fie o repetire a
scandalului dela 10/22 Martie din sala SlAtineanu,
inscenat de acela Ion Ghica impotriva germanilor i
a Domnitorului. Maiorescu rAspunse cl acest lucru
nu-i cu neputinta i f AgAdul sd previe pe Domnitor.
D-nul Eugene Schuyler, fost Consul American la
Moscova i la Constantinopole, Imi trimite lucrarea sa
Turkestan" in cloud volume cu o scrisoare pentru Ministrul sArbesc, Ristici, cu rugAmintea sd o predau
d-lui Petronievici, consululul sArb de aici, spre a o

trimite la Belgrad. El imi comunicA cd Printul Carol
i-a acordat bene merenti pentru aceastd lucrare. Acest Schuyler, mare slavo-fil este acela care in 1876,
www.dacoromanica.ro
188
ca corespondent al ziarului Daily News", a denuntat atrocitatile Bulgare" 1 apoi a zis lui Baring, trimis de guvernul Englez ca sA facA o cercetare In
Bulgaria : d-ta vrei sA scapi pe Turci, eu voi sl-i
pierd".
23 lan.Eri am inceput lucrarea mea asupra RomAniei pentru Meyer's Conversations Lexicon, editia
11.
Lucrarea este grea dar interesantA. Am fAcut
toate studiile trebuincioase pentru a face lucrarea cAt

mai complecta i a indrepta greelile strecurate In editiile anterioare ale acestei mari enciclopedii.
DupA amiazA a venit la mine d. Ern. Rosenthal i
mi-a comunicat cA a vAzut pe 0. Vernescu i cA a-
cesta i-a spus cA a demisionat din minister din pricina afacerei evreilor din Vaslui. La Inceput", a zis
el, n'am crezut CA chestia ar fi aa de gravA, i am
trimis pe prietenul meu Pake Protopopescu sA facA
o cercetare la fata locului. Acesta InsA mi-a fAcut un
raport neadevArat, probabil pus la cale de Nicolae
Ionescu. Tocmai dupA ce am trimis la Vaslui pe Pencovici am aflat tot adevArul InspAimAntAtor. A trebuit sA mA rAzboesc cu colegii mei din Minister ca
sA consimtA la destituirea Prefectului Lupacu, i apoi
am demisionat".
25 lanuar.Veste bunA ! Eri Curtea de Casatie, CasAnd decizia Curtii de Apel din Bucureti din 1873,
a hotArAt cA evreii au dreptul a cumpAr imobile urbane. DacA se recunoate astfel cA evreul pAmAntean
nu este strAin, atunci toate legiuirile restrictive (art.
7 din Constitutie, art. 8 din legea licentelor etc.) nu'i

sunt aplicabile. Am avea. dar aid tArAmul pentru deslegarea chestiei israelite fArA nici o altA mAsurA legislativA. Aflu cA T. Rosetti i V. Mandrea au luptat
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA FNUI EVI1EU-HOMAN
189
din rdsputeri In camera de chibzuire pentru acest rezultat. Preedintele Caligari este tatdi tAndrului Caligari, student la Paris, care a iscAlit manifestul Junimei RomAne" din Paris. Poate cd fiul a InrAurit
asupra pdrintelui. Scrisorile din Paris ale tAndrului
Vasilescu cdtre tatd-sdu Lambru i rdspunsul acestuia, sunt de mare insemndtate, rostind vederi liberale despre evrei. Semne ale vremii ! Atept cu nerdbdare sd vdd motivele deciziei 1).
Criza ministeriald urmeazd. Ce cabinet monstru va
e1 din aceastd plAmAdeald ?
Midhat Paa a fost destituit, exilat 1 inlocuit cu

Edham Paa. De ce ? Taina nebunului padiah ! Nimeni nu mai crede in putinta pAcii : rAzboiul nu se
mai poate. InlAtura 1 Turcia intrd In el dupd ce a
pierdut toate simpatiile, chiar ale Angliei.
Eri am luat In primire diploma de membru al Societatii geografice romAne pentru Peixotto, i i-am
trimis'o.
Pela mijlocul lunei Februar a apArut traducerea

mea Hamlet" de Shakespeare. Aceastd intAia mea
incercare a fost inchinatd MAriei Sale Elisabeta, profundei cunoscAtoare a literaturii Engleze, amicei calduroase a literaturei RomAne" cum se citete pe intAia pagind. Lucrarea era precedatd de o introducere
dAnd o analizd a dram ei. Traducerea era fAcutd In
versul alb al originalului, despre care zic In Prefatd
I) Bucuria mea a fost prea timpurie l Curtea (Sectia II, decizia No. 35 din 24 Ian.) nu piple chestia evreilor pamanteni,
ci admite recursul numai pe motive! ca, dupl. art. 379 5

din Regulamentul Organic, tofi streinit (deci si israelitii) au
dreptul a cumpara imobile urbane daca sant comercianti satt
industria0, pltesc patenta etc., adic daca au domiciliul in Ora.
www.dacoromanica.ro
190
ca in cadrul lor a incaput fall multe sporiri i fara

omitere de parp esentiale tot trupul originalului.
Lucrarea a avut cinstea de a detepta interesul
cercurilor noastre literare din acele vremuri. Revista
fruntaa care da tonul in micarea literati era atunci
Convorbirile literare, organul Junimei" din Iai. Ea
publica o critica a traducerii mele din pana d-lui A.
D. Xenopulo. Era partinitoare i patimaa, i batea
In struna antisemita. Traducerea" , zice d. Xenopol,
este in deob,ste bum I ; dar d. Stern nu prea tie romanete, pare ca nu Intelege bine nici originalul i
ca ar fi facut traducerea inteun mod mecanic".
Am Mut un raspuns in care am dovedit
ca.
d.
Xenopol, care nu tie englezete, imi imputa ca greeli deosebirile Intre traducerea mea 1 cea germana
a lui Schlegel i Tieck (pe care singura o putea ceti),
deosebiri cari se explicau tocmai prin aceea ca eu
ma folosisem de rezultatele criticei textului Shakesperian posterioara traducerei lui Schlegel. Indreptdrile greelilor din traducerea germana criticul meu
mi le socotia ca greeli !
Convorbirile literare" nu publicara raspunsul meu !
Insa d. Maiorescu Wit in Timpul (No. 129, 132,
134) o dare de seamA amanuntita, In care zicea ?titre
altele :
SA o spunem In dottA cuvinte : Traducerea d-lui

Stern este foarte buna. Cu o deplina intelegere a
textului englez, d. Stern a tiut sa impreuneze o
mare energie i concisiune in stilul sau roman.
Nemerita alegere de cuvinte, cautarea Ingrijita a

acelor expresii vechi cari sunt adesea mai bune, mai
curate i mai bogate de inteles decat de neologismele
franceze, cu care a cautat a le inlocul conversatia

www.dacoromanica.ro
1.)I" VIATA UNUI EVREU-ROMAN
i 91
superficiala a saloanelor noastre moderne, dovedete

o studiare aprofundata a limbei romane in toate formele ei delicate".
Dupa cateva observatiuni critice, darea de seama
incheia astfel :
Dar aceste sunt mici observari ; cad daca vor fi

aprobate de autor vor putea uor sa fie tinute in
seama la o a 2-a editie i care nu pot micora valoarea insemnatei traduceri a d-lui Stern. Meritul este
cu atat mai mare, cu cat, precat tim, d. Stern este
israelit, nascut in Bucureti, i unul din vechii colari ai liceului Sf. Sava. li datorim dar o indoit recunotinta pentru buna sa lucrare i suntem incre-
dintati a prin o asemenea impartaire la m *area

intelectuala a Romaniei, d-sa a aratat una din caile
salutare de progres pentru coreligionarii sai din t ara
noastrA".
Un critic anonim dealtminteri binevoitor, (Calendarul Israelit pe anul 1877-1878), nu se impaca : ca

frazele O. fie despartite la capatul versului". i ca
argument citeaza pe Heliade Radulescu care a scris
undeva in adevAr criticii 1i permiteau nite asemeni
saltaturi carora Francezii le zic enjambements (cracanituri) de la un vers la altul, cum i despArtirea
vorbelor in cesura ; nu se \rad insA asemeni grapi
crAcanatt de cat foarte rar, 1 exceptia nu poate deveni niciodata regula".
Nu tiu daca ar mai fi scriitori cari sA impartaeascA acest dispret al batranului Heliade pentru gratiile cracanate !
In sfarit nu putini oameni de litere pretinserA a

limba noastra nu ingadue versa! alb I TrAiam in acea
perioada and influenta reliteraturii franceze era a tot
www.dacoromanica.ro
192
puternicd nu numai asupra fondului de gandire dar

i chiar asupra limbei, care, depArtandu-se dela obaria
sa, se Impestrita cu neologisme, in cat ajunse un fel

de volaptik franco-roman" cum se exprimd N. lorga.1)
Mai mult ; chiar forma trebuia sd se robiascd, celei
franceze. Si deoarece versul consfintit de dramaturgii
clasici ai Frantei, era alexandrinul rimat, trebuia neapdrat sd-1 imitAm i noi, dei n'avem aceastd traditiune, ca sd ne impunem aceastd robie a unui metru,
din firea lui nedramatic. Eu pdstrasem versul alb al
originalului englez, pentrucd l'am gAsit i de un ritm
vioi i viguros i pentrucd mi s'a pdrut cd i forma
face parte integrantd dintr'o operd de artd, 1 li dd
adevArata sa fisionomie 2). Can cd am avut dreptate
a dovedit-o Hadeu In traducerea sa din Tristia de
Ovid, fAcutd dintr'o epocd (dupd 1880) and ldtirea
cunoaterei bogatei literaturi germane a Inraurit puternic asupra schimbArii curentului literar 3).
Este adevdrat cd versurile albe sunt, cum zice
Vldhutd 4), pretentioase, deoarece numai inteadevAr
alese gandiri de sdrbdtoare se pot Imbrdca Inteo aa
haind, fArd sd le stea rdu". Shakespeare IV poate
dar IngAdul acest vers alb pentru nesfarita comoard
a gandurilor sale, eterne.
1) Lupta pentru limba Ron:dr:eased p. 125.

2) V. Prefata editiei a doua a traducerei mele (1905)
3) lorga 1. c. p. 126.
4) File rupte p. 201.
www.dacoromanica.ro
XXI
Eminescu si lorga. 10 Mai 1877. RAzboiul.

Trecerea Dun Aril. Grivita. Mauriciu
Brociner. Plevna.
Martie 1877.Prin decret cu data de 12 Martie am
fost numit Agent Consular al Statelor-Unite. In de-
cret, semnat de secretarul de Stat W-m Evarts se

zice : Agent Consular la Bucureti, Turkish Dominions !
Am primit bucuros aceasta numire, nu doara pentru

niscaiva foloase materiale
funclia e curat onorifica
ci pentruca 'mi da o pozitie sociala i putinta de
a trail inteun mediu unde sunt tratat ca om, de1 evreu roman, declasat.
In afara de acest mediu, e plangere 1 scranire
de dinti. Evreul roman, pe langa a e despuiat de
thate drepturile i poarta toate sarcinile, mai este
prada hulei i batjocorei, 1 'i se calca In picioare
demnitatea de om. De aceasta stare de lucruri sufell, de bun seama, mai cumplit evreul cult, cu o
mai plapanda sensibilitate. De ce nu plec de aici ? Intrebare fireascA, pe care mi-o pui eu insu-mi. A
putea sa mi croesc un drum in Germania, In Franta,
in America, unde Peixotto ma chiama struitor, che-
zapindu-mi o cariera in avocatura, in presa, in politica. Dar nu pot. Mi-e inima robita de lupta pentru
13
www.dacoromanica.ro
194
DIN VIATA U/sUI EVREUROMAN
neamul meu ingenunchiat, i simt Ca a o parasi ar

fi o felonie. Inainte dar, aa e scrisa mea !
Tocmai acuma s'a sculat un formidabil duman al
bietilor evrei : Eminescu. Silit de ananghie a'i naimi
presei pana . sa maiastra, fulgera in Curierul de Iasi
impotriva Greco-Bulgarimei i Evreimei. Nu e vorba,
pentru cei dintai are vorbe 1 mai usturatoare deck
pentru evrei. Aa inteun articol intitulat Elenismul"
din 10 Oct. 1876, el scrie : adevarata otrava a orientului este acest popor linguitor, fatarnic, dispus la
prada i Inelaciune, 1 inteadevar Abdul Hamid are
dreptate cand zice ca grec de treab nu se gasete".
pentru a caracteriza lapidar (sic)
Apoi exclama :
aceasta rasa (a grecilor) vom spune ca daca Orientul ar avea sa aleag intre o predominare greceasca,
i una jidoveasca, cea jidoveascd e de preferat".
Intr'un alt articol Evreii pi conferinta", aparut in
No. din 9 lanuarie, el scarmana pe evrei, facandu.-le
in treacat complimentul c grecul modern e tot atat de iret, dar mai corupt decat evreul de rand".
Dar divinul poet este manat In asta campanie naprasnica de o simtire curata, de teama pentru neamul
sau pe care, In inflcarata sa inchipuire, II crede primejduit. De aceea el, in numitul articol, are grija
sa spue : cine stie cdt de departe suntem de a uri pe
Evrei, i aceasta o poate pricepe orice om cu privirea clara". Puneti pe poet alaturea cu mavele Don
Quijote al antisemitismului roman din zilele noastre,
N. lorgasi parvae licet componere magnisi yedeli isbitoarea deosebire ! Acesta, in lectia tinuta, la
Universitatea din Bucureti In ziva de 12 Martie 19061),
1) V. Lupta pentru limba Ramat:eased p. 10.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UXUI EVREU-IIONIAN
195
are indrazneala 0 vorbeasca de evrei ca de un popor care traete sub ura i dispretul nostru". Se
poate 0" se pangareasca in mod mai brutal catedra
universitara ? Ei bine, ura, noi, poporul evreesc, o
lsam pe seama acestui pristav al nationalismului
salbatec, dar dispieful i-1 intoarcem lui cu varf i indesat. Te ingrozeti la gandul ca acest om patima,
fanatic, zaca la inima, se numete savant, adica cercetator al adevarului, i ce soi de istorie poate scrie
1 invata el, cand tocmai aceasta ramura a tiintei cere
cea mai mare obiectivitate i nepartinire...
*
Zarul a cazut ! Am intrat in razbol, in rzboiul Lel

mare care va infiripa dorinta tarii i visul Domnitorului Carol : Neatarnarea i Regatul. La 4 Aprilie s'a
subscris cu Rusia conventia prin care se asigura trupelor ruseti libera trecere prin Romania i Rusia se
obliga a menfine fi a face sd se respecte drepturile

politice ale Statului. Roman, aa cum rezulta din legile interioare i tratatele in fiinta, precum fi a menfine i a apdrci integritatea actuald a Ramciniei". Se
tie 0 Maicuta Rusie a indeplinit aceasta obligatie
raluindu-ne Basarabia !
Corpurile legiuitoare, intrunite in pripa, primesc a-
ceast conventie abia in zilele de 16 i 17 Aprilie,

dar la 11 Aprilie trupele ruseti trecusera Prutul intrand in tarn, i Marele duce Nicolae, generalisimul
armatei ruseti, trecand peste Domnitor 1 peste guvernul tarei, adresase un manifest catre Iocuitorii
Romani". Prost inceput ! La 9 Mai Parlamentul voteaza urmatoarea rezolutie : Camera ia act 0 razboiul intre Romania i Turcia, 0 ruperea legaturilor
www.dacoromanica.ro
196
noastre cu Poarta i Independenta absolutd a Romdniei au primit consacrarea lor oficiald" 1 Senatul adopta legea pentru infiinlarea ordinului Steaua Ronaind, iar 'a doua zi la 10 Mai 1877 se sArbdtorete
cu deosebitd solemnitate Neatdrnarea Romdniei, consfintandu-se pentru totdeauna aceakd data memorabild ca o sArbAtoare nationald.
Evenimentele rdzboinice se urmeazd repede. La 15
lunie grosul oastei ruseti trece Dundrea i dupd
lupte ovAitoare, in care izbanda e mai mult de partea Turcilor, Ruii sunt bAtuti in cloud randuri la
Plevna, pe care viteazul Osman Paa a intArit'o i o
apArd cu indadire.
Atunci Tarul care, crezandu-se singur in stare sd
leA de brazdd Turcia, prin nota Cancelarului su
Printul .Gorciacof, respinsese propunerea guvernului
roman pentru intrarea noastrd in actiune declarand
cd Rusia n'are trebuinta de ajutorul armatei romdne '),.
ii moae, de sild, trufia, i Marele Duce Nicolae trimite Domnitorului Carol faimoasa telegramd, in cuprinderea urmAtoare :
Mardi 19131 juillet 1877
Prince Charles de Roumanie,

A l'endroit oa se trouve le Quartier Gnral Roumaqz.
Les Tures ayant amass les plus grandes masses

Plevna nous ablment. Prie de faire fusion, demonstration et, si possible, passage du Danube que Tu
desires faire. Entre le jiul et Corabia cette demonstration est indispensable pour faciliter mes mouvements.
Nicolas.
1) Memoriile Regelui Carol sub 16 Mai 1877.
www.dacoromanica.ro
197
Turcii ne prapddesc, geme Mare le Duce, i cerete
ajutor ! Domnitorul Carol care primete acestA staruitoare chemare la cartierul sat' din Poiana, nu'i
pierde cumpatul. Cu toate cd Primul ministru I. C.
BrAtianu, care se afla tocmai atunci la Poiana, sfAtuete pe Domnitor sa sarA in ajutorul Rusiei ori unde
i cat vor vroi dancii 1), Printul urmand neclintit gandul sAu de a cApata o Intelegere in privinta situatiei
armatei romane ordonA sa treaca Dunarea numai divizia a patra, i telegrafiaza Marelui Duce ca a luat
toate dispozitiile pentru concentrarea a vre-o 30.000
oameni 1 pentru facerea podului intre lslaz i Corabia. Este emotionant acest duel intre Domnitor i
Mare le Duce, acesta cerand mereu ca armata romana
sa treaca Dunarea cat mai repede, iar Domnitorul
intarziand mereu, i inaintand cu incetul spre a capAt conditiuni de cooperare vrednice de tara i de
armata ei La 6 August Marele Duce scrie Printului : rAmane bine inteles ca armata Romana va pastra individualitatea sa" i la 10 August telegrafiaza :
Cand poti sa treci Dunarea ? Treci cat mai curand".
Domnitorul da ordin ca 2 regimente de cavalerie

1 o baterie calareata sa mearga la Islaz, telegrafiaza
Marelui Duce ca se activeaza pregatirile pentru trecerea DunArii, i ii scrie ca : in raporturile sale cu
armata imperiala armata romana va trebui sa-i pastreze
individualitatea i unitatea sa de comanda".
La 17 August seara Domnitorul sosete la marele
cartier general imperial unde e ateptat de imparat

i de Marele Duce, 1 aid are loc istorica convorbire
1) AmAnuntele sunt luate din Memoriile Regelui Carol.
www.dacoromanica.ro
198
DIN \Init. UNUI EVREU-NOMAN
In care Domnitorul Ii dovedete tot sangele rece i

tria sa de voint. lat-o :
Mare le Duce Intreab pe print dacA are de gand
s comande el in persoand corpul sari de armatA ;
printul rdspunde Ca aceasta se intelege dela sine.
nMarele Duce intAmpin atunci c hotArArea aceasta va provoc felurite greutati, de oarece printul
Carol nu poate firete sA steA sub comanda unui general rus.
Printul rAspunde cam cu vioiciune : de sigur, aceasta
nu o poate priml ; din contra s'ar puted lesne supune
zece genetali ru# comandei sale".
Urmarea este cd chiar in acea seara Marele Duce
ofer Domnitorului, In numele Tarului, comanda suprema asupra tuturor trupelor ruseti din jurul Plevnei. Domnitorul primete aceast sarcin plind de
primejdii i de grea rspundere, dar vrednicd de rAvna
sa. La 20 August grosul armatei romOne trece Dunrea sub ochii Domnitorului care imbrtieaza cu
privirea sa lamura tineretului, irurile de flci aprigi
i vanjoi ce se due cu voe buna in foc. Domnitorul
adreseaza armatei un ordin de xi care se inchee astfel ;
Osta0 Romani l Voi Viti cat de mutt a sulerit patria
voastra in timp de peste 200 de ani, in cari ni se rapisera
mijloacele de a mai apara barbate0e, pe campurile de bataie
drepturile ei.
Ostai, aveti ocaziunea d'a arata din nou vitejia voastra,

i Europa intreaga st cu ochil tintiti spre voi.
Nainte dar, cu inima romaneasca, i lumea sa ne judece
dupa faptele noastre.
Reincepem astazi luptele glorioase ale strabunilor, alaturea
cu numeroasele i bravele armate ale uneia din cele dintai
Puteri din lume. Armata romana, dei mica, se va distinge,
sunt sigur, prin bravura i disciplina ei. Ea va recta astfel
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNIT/ EVEZEU-ROMIN
199
Romaniei rangul ce a avut alt data si care i se cuvine intre

natiunile europene.
Aceasta este si credinta Augustului imperator al tutulor

Rusilor. De aceea, nu numai Romanii vor lupta alAturi cu
pe acelas camp si pentru acelas scop, dar inc comanda superioarl a ambelor armate despre Plevna, imi este incredintat Mie.
Aceasta este o onoare, care se resfrange asupra Orel, asupra voastrA.
Faceti dar, sl falfae din nou cu glorie drapelul romanesc

pe campul de bataie, unde strmosii nostri au fost, secoli intregi, aparatorii legei si ai libertatei.
Ntainte dar, ostasi Romani, inainte cu barbtie, si in curand Ira yeti intoarce in familiile voastre, in tara voastr iibet% prin voi iniv, acoperiti de aplauzele intregei natiuni".
tara care urmarete cu infrigurare pe copiii sai

intrati in seceriul mortii, vede cu entuziasm 1 o
mandrie crescanda, redeteptarea gloriei strabune, la
Rahova, la Grivita, la Plevna.
Si pe and, pe campul razboiului, oastea se aco-
pera de lauri sub Capitanul ei, care incheaga astfel

trainica legatura a dinastiei cu tara, toll aceia ramai
la vatra lor, cu o intrecere Mt seaman, se strang
in preajma Mamei Rdnitilor, Printesa Elisaveta, i fiecare ii aduce prinosul pentru. alinarea durerilor,
pentru uurarea suferintilor i ajutorarea vitejilor aparatori ai patriei.

Mii din copiii 1 fratii notri lupta, in randurile armatei romane, cu aceiai vitejie ca 1 camarazii lor
cretini. Cu sangele ostailor, din care a rsarit Neatarnarea tarii, s'a infratit pe veci sangele copiilor
notri ! Multi din aceti eroi zac in pamantul &Aga-
riei, mai ales sub zidurile Plevnei blestemate", 1

multi cari au scapat din ghiarele mortii au gasit pe
rani Virtutea Militara". Intre acetia i bravul Ma-
www.dacoromanica.ro
200
DIN VIATA UNUI EVIIEU-IIOMAN
uriciu Brociner. La 30 August, ziva onomasticd a ImpAratului Alexandru II, se dete ordin pentru un asalt
general asupra Plevnei. Regimentul 8 de infanterie,
comandat de colonelul IpAtescu, in care era tanArul
sublocotenent Bronicer, trebui sA deschizA focul. Inainte de a Incepe actiunea, cApitanul Valter MArAcineanu, comandantul batalionului I, prezintA pe Bronicer ofiterilor cu cuvintele : iatA primul ofiter evreu"
i adresAndu-se acestuia Ii spune : Onoarea ta, onoarea familiei tale, onoarea Intregului tau neam std
acum in mdna ta. Fii cel dintdi pe redutd $i vei veded cd
tara te va rdsp MU" . Brociner, sguduit de aceste vorbe i
infrigurat de clipa supremA a jertfei pentru patrie, rAspunde : TrAiti, d-le cApitan, imi voi face datoria,
voi fi allturea de dv." Capitanul IncalecA i trupa
pornete spre iureul nA valnic impotriva redutei Grivita, ale cAreia tunuri tac Inca. Sunt orele aproape
trei. FlAcAii, cu capetele In pept, se scoboarA dfn Ver-
bita in jos. Ajuni pe InAltime se vede CA panA la

IntAriturile dumane se Intinde Inca o vale lungA de
600 metri cu costie repezi. Si roiul omenesc se revarsA in vale, cand deodatA Incepe focul dumanilor
i o grindinA de plumbi. In preajma lui Brociner
bAetii cad ca spicele. Peste mormanele de morti cari
acoperA Valea Pleingerii, iragurile urmeazA iureul
lor cu ochii atintiti acolo unde :

edea ascuns Turcu'n ocol
Ca ursu'n vizunie,
Pe and trAgeam noi tot in gol,
El tot in came vie.
CApitanul MArAcineanu sboarA inairrte. Calul sail

lovit de gloante se prAbuete, el descalecA i Main-
teazA, dar e lovit i cade. Turcii l'au ridicat pe bawww.dacoromanica.ro
201
ioneta lor ! Brociner II vede cdzand, inima ii se strange
de durere, dar ivoiul curge inainte cu strigate de

ura. Brociner este rAnit la bratul drept, dar nu tine
seama de rand. Ajuns in varful tdpanului, o groaznicd surprizA ateaptA pe bravi : se vede, ceeace statul major rusesc nu tia, cd erau in fata a cloud redute, despArtite printr'un ant de 300 metri, i pentru cucerirea cdrora se cerea trupe cu mult mai numeroase ! Dar nimeni nu se gandete a (IA Inapoi.
Brociner, inlocuind pe ofiterii cazuti, adund rAmdi-tele batalionului sdu i punandu-se in fruntea oamenilor, pornete Inainte sub fulgerile cari scapArd
din tunurile dumanilor din front i din flanc ; plumbii scurmA pdmantul 1 doboard pe oameni. Brociner simte o durere la piciorul drept, el cade i noaptea ii InvAlue ochii. Cand se deteaptA, trupa s'a retras i focul a Incetat. Se gdsete pArdsit pe campul
acoperit de morti i muribunzi ale cAror gemete sfaietoare umplu vAzduhul. Incearcd sA se scoale, dar
cade iar fulgerat de dureri. Totui teama de a cAdea
in mainile dumanilor, ale cdror gloante rdslete mai
uerA peste campie, ii dd puteri supraomeneti : se
tArAte o bucatd de drum, i in sfarit dd de sanitari Romani, cari ridicd pe soldatul sangerand i istovit. Ambulanfa Zion Ii dd ingrijirile cele mai duioase i apoi e dus la spitalul din T.-MAgurele. Acolo
Comandantul Brigadei li predd crucea de cavaler al
Stelei Romdne. Dupd aceea a mai primit ordinul Stanislas cl. 3 cu sAbii i Virtutea Militard cl. I. Toatd
presa a sArbdtorit pe evreul erou i and starea sa

se indrepta aa in cat putu sd se Intoarcd acasd la
Galati, el fit primit In chip oficial de autoritAtile i
locuitorii oraplui ski natal, mandri de concetateanul
www.dacoromanica.ro
202
DIN WAWA UNUI EVREU-ROMAN
lor. Vindecat, Brociner trecii in rezerva. Impamantenit la 1879 In capul listei celor 888 evrei naturalizati In bloc, cari fusesera in razboi, Brociner se
mutat inteo functie la Ministerul de RAzboi, i apoi
numit la secretariatul particular al Regelui i inaintat
casier al Curtii. Astazi, en rangul de Colonel ocupa
in cA aceeai functie, pe care a avut-o sub raposatul
Rege Carol. In cartea ei Panatenwinkel" Carmen

Sy Iva sarie despre el : In casa noastra Natan Inteleptul este un oaspe zilnic, de oarece avem toate confesiunile in propria noastra familie, catolici, protestanti, ortodoci i un evreu ca secretar. i tocmai un
evreu este ajutorul meu de frunte In toate operile de
binefacere. Colonelul Brociner a avut doul rani grele
in razboiul din 1877, a ajuns apoi secretar la noi i
se jertfete cu entuziasm pentru toti sAracii i suferinzii cari ateaptA ajutor de la noi..."
Inca in seara zilei de 30 August, inteun ultim i
disperat asalt, trupele noastre iau reduta Grivita. Am
avut perderi mari : 2000 de oameni i 40 ofiteri, morti
i raniti,
dar ziva cea mare se incheie cu biruinta
armelor romane, i Voevodul care venise In mijlocul
trupelor In linia de foc, dandu-le pita iindemn,
priml tocmai seara vestea isbanzii strAlucite.
www.dacoromanica.ro
XXII
Patriotismul evreilor. Ambulanta Zion

MAreatA i uimitoare prin calda i sincera ei spontaneitate este avntul evreilor in aceste i'mprejurAri
grele pentru tail, hotAratA a ajunge cu orice pret
stApAnA liberA pe destinele ei ! Din inthiele clipe and
se hotArete intrarea noastrA In rAzboi, evreii din tot
cuprinsul trii alcAtuesc comitete de ajutor. In frunte
pAete Infreifirea Zion. Din indemnul ei se intoc-
mete in Bucureti un Comitet Central, in care stint

chemati i profani, i care imprAtie urmAtorul apel :
Ciitre Israelitii din Romania
Coreligionari,
Tara se afl acuma in imprejurari grele. Datoria fiecaruia

este a contribul la satisfacerea trebuintelor ei. Tara in care
ne-am nascut reclama in timpul de azi sag platim o mica
particica din aceea ce ne-a dat din ziva nterii noastre.
Contribuiti ca i OM acum, dar inteun mod mai sistematic,
cu bratul, cu cuncOntele, cu averea voastra, pentru binele
Orli, fiecare in cercul ski, fiecare cu ceeace poate, fiecare in
orapl in care locuqte.
TO acei cari, afara de coreligionarii noOri aflati deja in
armata tarii, vor vol set se inroleze ca voluntari 0 nu vor dispune de mijloace pentru a se echipd singuri, sd se adreseze
la Comitetul de mai jos, care se va greibi a le procurd cele
trebuincioase.
www.dacoromanica.ro
204
DIN VRTA UNUI
HEU-110MAN
Patria noastrA are nevoe de concursul tuturor fiilor ei, orice

divergintA si deosebire dispare in fata acestor nevoi. Fiji fi
bunt l
Comitetul Central
Adolf Weinberg, Filip Focfaneanu, 1. E. Cohen, Sankt

Marcus, Emanoil Rosenthal, Dr. Lempart, Dr. Leopold Stern,
Moise Leon
Un comitet al femeilor israelite din Bucureti apeleazd la Doamnele Israelite ca sd ofere obiecte pe ntru raniti i bolnavi. Comunitatea israelit spaniold
Indeamnd, la randul ei, pe membrii comunitatii la
jertfe pentru tara. Cu deosebire calduros este apelul
Israelifilor din Ismail, care se sfarete astfel :
Rornnia liberA, patria noastrA, fiind in luptA sngeroasti
pentru asigurarea independentei sale, cere concursul tuturor
contra pericolelor cart ameninta existenta ei.
Fratilor l AceastA gravA situatie in care se aflA tara, ne
impune sacra datorie a contribui si noi, cu toate mijloacele
de cari dispunem, la usurarea suferintelor bravilor soldati
rAniti cart se luptA pentru patrie l"
Nu fdr addncd micare citim astzi aceastd che-
mare a acelora cari de pe urma rdzboiului s'au ales

cu anexarea la Ora cnutului i a pogromurilor.
Tinerii notri rdspund cu entuziasm apelului nostru
de a'i pune bratele in slujba patriei : ei se inroleazd
cu grmada ca voluntari in serviciul activ al armatei
1 in ambulante. Comitetul Central le d echipamentul
1 cheltuelile de drum pand la locul de destinatie. De
altd parte incepe marea micare de ajutor, in toate
pturile evreeti.
Era un spectacol mAret, zice Raportul General infAtisat
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EN IIEU-ROINAN
205
aduntrii generale a Zionului din 25 Decembre 1879,a vede

cum toatt suflarea israelit se grtbi a rspunde la apelul acestor comitete. 0 emulatiune nobill se incline intre barbati
si femei, comerciantii isi parsirt interesele, damele cminul,
umblnd din cast in cast spre a strAnge obolul fieetruia, studella lsar scoala spre a merge pe campul de rzboi, si a'si
oferi seririciile in ambulante si spitale, iar casele israelitilor
se schimbart in ateliere unde se lucrA zi si noapte la obiectele trebuincioase lupttorilor".
Miile de liste impArtite de aceste comitete se acoperA de subscriptii, chiar din partea celor mai
sAraci. Dar ofrandele nu se mArginesc ad : evreii
contribue in chip larg i la subscriptiile fAcute de toate
comitetele neevreeti, mai ales pentru Crucea R4ie,

i d'adreptul guvernului in bani pentru gumpArarea
de arme, in felurimi de lucruri pentru trebuintele armatei i ale ranitilor. Comitetul din lai infiinteaza la
Turnu MAgurele un spital micAtor cu 20 paturi sub
conducerea D-rului i Farmacistului Friedman, i comunitatile pun localurile 1 spitalele lor la indemAna
guvernului pentru lazarete.
In colcotul acestei frAmAntAri care nu izvorete
dintr'un entuziasm de poruncealA, ci din porunca i
din bAtaia inimei, Sanhedrinul, Comitetul suprem al
Infreitirei Zion, dornic de a dovedi in fata tArii rostul ei adevArat, i de a pane la incercare puterea
invatamintelor sale de caritate # iubire de Wei, hotArAte s infiinteze o Ambulantd. 0 ambulanta a sa,
echipatA de ea, intretinuta de ea, slujitA de personalul ei, pe campul chiar de rAzboiu, acolo in toiul focului, la indemAna luptatorilor pe cari moartea ii
secerA 1 rAnile ii doboarA. Apelul Sanhedrinului n'a
apucat sA soseascA lojilor, i contributiile incep sA
curgA. In cAteva zile un fond insemnat este adunat.

www.dacoromanica.ro
906
Dar nu ajunge. Atunci Preedintele Intrtirei, Adolf

Weinberg, cu inima sa mare declarA a va da el tot
ce va lipsl. Se lucreazA de zor, i totul este gata
pentru ziva Defileului Milei, and Oastea Caritdtii se
desfApard inaintea MAriei Sale Doamnei, i a re-.
prezentantilor Comitetelor de ajutor Intre cari se aflA
1 o delegatiune a Sanhedrinului, oficial invitatA. CAnd
Intre irurile ambulantelor Statului 1 ale Crucii Roii
trec cele cinci trAsuri ale Ambulantei Zion, splendid
echipate i insopte de personalul ei medical i sanitar,
si se desluete steagul Zionului vesel fAlfAind in aer,
multimea adunatA II salutA cu urale nesfArite. Personalul nostru medical este compus de un medic ef,
Dr. Al. Cociu, un medic ajutor Dr. I. Lebell, i mai

multi studenti interni 1 externi i un farmacIst. latA
numele lor : subchirurgii studenti H. Erdreiclz, A. laslovici, F. Westfried, D. Uziel, A. Turi, I. Tuchten, I.
Friedman (PAucescu), Leon larch!, Josef Emanoil,
Max Goldenberg, M. Barasch, A. Weinberg (Vianu),
Levy Apotecker i farmacistul Mauriciu Seil.
Ambulanta, ataatA diviziei III i serviciului condus
de colonelul Dr. Stavrescu i cApitanul Dr. D. Vitzu,
se oprl intAiu la BAileti. Patru dintre medicii ambulantei noastre full detaati la Rast, de unde se bombardA Lom-Palanca, 1 unde erau sA fie loviti de un
obuz care cAzit la cativa metri de ei,InsA se InfundA
in tArAmul nisipos WA a atinge pe nimeni. La Inceputul lui August ambulanta pornh la Corabia, unde
turcii trimiteau ghiulelele lor i la. 15 August trecui Du-
area pe pontoane. Dupl un mar de 12 zile ajunse

la Verbita, aezAndu-se acolo pentru tot timpul asediului Plevnei. La 30 August, dupA nAprasnicul asalt
asupra redutei Grivita, cei dintAi ranitivre-o 600

www.dacoromanica.ro
207
full pansati de ambulanta noastra. Un sergent sanitar Leizer Mendel, inainta in ploaia de gloante a du-
manului, radicand pe soldatii romani raniti. La 6

Septembrie o parte din tinerii studenti fund detaati
la primul pansament, unde lucrau in vajiitul gloantelor ratacite, In freamatul armelor, In vaetele ranitilor i muribunzilor 1). Pana la 28 Noembre traira
viata de spital de camp, invaland a'i cladi bordeie
in pamant. In acea zi la orele 6 dim. Erdreich i Barasch furd trimii in spre armata dela Opanez, unde
vazura convoiul de prizonieri turci i aflara caderea
oraplui. Tot drumul pana In ora i Intreg oraul
era acoperit de raniti 1 leuri cari dedera de lucru tinerilor medici. Dupa o edere de o saptamana, ambulanta porn1 pe viscol i apoi pe geruri cumplite spre
Vidin, i dui:4 12 zile de mar i multe peripetii, sosi
la Rahova, unde bravul nostru personal gsi paine

proaspata dupa luni de zile I La Arcer Palanca erau
In cautarea ambulantei un mare numar de raniti
i bolnavi, cei mai multi de tifos. In cartierul turcesc
cu totul parsit, casele i giamia erau pline de aceti
bolnavi din cari cea mai mare parte a fost transferat la finele lui Februarie pe lepuri la TurnuSeverin. In acest rastimp numarul sanitarilor schand
1 colegii fiind risipiti prin alte locuri, Erdreich i cei
ramai au dus bolnavii,, in spinare spre lep, unde

facura i pe bucatarii ! In sfarit baelii truditi ajunsera la Turnu-Severin, care era in sarbatoare i In
care unduia o viata vesela. Norocul lor vol ca tocmai
atunci s le iasa Inainte ca trimis de Pronia ce1) D-nu Dr. Erdreich, clruia datoresc aceste amAnunte despre activitatea ambulantei, mi-a %cut o d ?scriere emotionanta
a acestei zile.
www.dacoromanica.ro
208
DIN VJAA UNUI EVHEU-ItOMAN
reascAAdolf Weinberg, care, rAsplAtind din belug

pe bravii slujitori ai atnbulantei noastre, acetia puturA sA se Infrupte din ghelirurile oraului, i sA se
despAgubeascA de privatiunile suferite pe cam pul de
rAzboi.
Ambulanta Zion, intr'un ceas bun InjghebatA, a

rAmas de pominA. ToatA lumea recunoscil strAlucitele
servicii aduse de ea, i lAuda curajul, lepAdarea de

sine i sfintenia cu care tinerii notri medici Ii indepliniserd datoria. Dr. Stavrescu, medic ef al diviziei, In adresa sa trimisA Sanhedrinului zice Intre altele, cA a voit a face ca aceastA sectie sei lucreze
cat se va puted mai mult pentru a puted sd4i ardte

meritele sale" 1 adAuga :
In toate ocaziunile personalul acestei sectiuni de

ambulantd s'a distins prin devotament, zel i activitate, pundnd cea mai mare scrupulozitate in indepli-
nitea indatoririlor sale".

lar comandantul diviziei, generalul Anghelescu, trimise o adresA oficiall lui Adolf Weinberg, Presidentul Zionului, in care zise :
Trebue sA multumesd societAtii ce prezidati, pen-.
tru serviciile insemnate ce Ambulanta Zion a facut
la a 3-a i a 4-a divizie activd inaintea Plevnei i
a Vidinului, IrnpArtind cu noi frAtete toate ostenelile
i greutAtile campaniei, i s vA comunic ce parte
insemnatA a luat aceastA ambulanta la campanie,
inainte i dupA trecerea Dunrii, i serviciile eminente
ce a fAcut la a 3-a i a 4-a divizie, ce am onoarea

a comand".
DupA ce aratA aceste servicii, adauga :
Personalul ambulantei a fost la indltimea misiet

sale. MultumitA neobositei sale activitAti s'au vindewww.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-RCIIIAN
209
cat multime de soldati; fdrd devotamentul $i ingrijirea necontenitd a acestui personal, o multime de
bravi ar fi perit firin flagelul care, in timpul din
urmd, decimd rdnclurile armatei, mai crunt de cdt
dumanul".
Si incheie astfel :
D-le Preedinte ! Inirndu-vd serviciile fcute
de cdtre ambulanta dv. Orli 1 diviziei ce au condus
in astd campanie, vd rog de a primi cele mai cAlduroase ale mete multumiri i puteti fi siguri cd devotamentul, interesul fratesc $i serviciile ce ambulanta
Zion ne-a fdcut in toatd durata acestei campanii,

vor rdmdne un suvenir ne$ters din inimile noastre".
Aceste cuvinte ale efilor nemijlociti in cari vibreazd o nestapdnit emotiune i un sincer entuziasm,
este cel mai strdlucit testimoniu hrzit unui fapt de
care evreii romdni se pot pururea inndri.
Mai pomenesc cd generalul Anghelescu fdca dele-
gatilor Lojii Steaua Romnier din Turnu-Severin o

prirnire calduroasa la prnzul ce i s'a dat de autoritatile i oraul severinean ; c la intrarea triumfald a
armatei Romdne in ziva de 8 Octombre 1878 s'a rezervat un loc de onoare delegatiunii Sanhedrinului i
cd Prezidentul Zionului, in aceast calitate, a fost decorat de Domnitor.
Toll medicii ambulantei au fost decorati dupl. rdzboi
i au primit impamntenirea. Infratirea Zion, in adu-
narea generald din 25 Dec. 1879, le-a decernat o

medalie, drept multumire pentru chipul cum au indeplinit greaua lor sarcind, spre cinstea lor, a Zionului
1 a evreilor romni.
14
www.dacoromanica.ro
XXIII
Tratatul dela San Stefano. Tratative. Un asasinat.Plecarea mea din tara.Conventia

de comert cu Romania in Reichstag.
(1878)
Dupa cAderea Plevnei puterea de impotkvire a

Turcilor pare zdrobitA : rand pe rand Ruii dupA a
doua trecere a Balcanilor In toiul iernei, ocupA Sofia,
apoi Filipopol i Adrianopole. Sunt la portile Bizantului. Turcia cere aman. Targul pentru pace Incepe
Mil ca Romania sA-i poatA spune cuvantul i sA-i
apere dreptAtile sale ! In zadar Printul se roagA de
aliatii sAi, cArora le-a inlesnit biruinta, ca Romania s4
aibA glas la aceste tratative. Aceasta participare",

scrie Printul Carol Marelui Duce Nicolae, la 28 Decembre/9 lanuar 1878, este IndreptatitA prin cooperarea la rAzboiu a armatei mele care a fost mandrA de a se bate i a vArsh sangele ei alAturi de viteaza armatA ImpArAteascA pentru o cauzA comunA".
In zadar scrie ImpAratului Alexandru amintindu'i asigurArile generoase cari au pentru tarA o valoare
mai Inalta, o InsemnAtate mai mare decal toate tratatele cele mai formale". Printul este trimis dela Ana
la Caiafa, ba, pe and armata RomanA bombardeazA
Vidinul (19/31 lanuar), Contele Ignatiew declarA Prin-
www.dacoromanica.ro
211
tului cd ImpAratul personal dorete sd recapete Basarabia! La 22 lanuar sosete Printului o telegrama
a Marelui Duce Nicolae din 19/31 lanuar, in care
vestete cd bazele Oa propuse de Rui fiind primite
de PoartA, un armistitiu a fost is'alit pentru durata
negociArilor de pace, i roaga pe Print a poprI operatiunile militare. Dupd un consiliu de minitri din 28
lanuar, Printul telegrafiazd marelui Duce cA'i face
rezervele sale asupra acestei excluderi nemeritata a
Romniei. Toate in zadar ! Protocolul armistitiului se
iscAlete la Andrianopole la 19/31 lanuar 1878, intre
Marele Duce Nicolae i imputernicitii Turciei. El hotArete la art. 3: Independenta Romniei i a Serbiei va fi recunoscutd. 0 despdgubire teritoriald Indestuldtoare va fi asiguratA celei dintdi, i o rectificare de frontierd celei d'a doua, i dispune cd ostilitatile vor fi suspendate Intre armatele beligerante,
inclusiv acelea ale Romasniei".
La 19 Februar se incheie tratatul dela San Stefano, tot MA tirea Romniei. Tocmai la 9/21 Martie
cuprinsul acestui tratat ajunge la cunotinta guvernului nostru, printr'un numAr al ziarului Journal de
St. Petersbourg ! In art. 5 al tratatului se recunoate
independenta Romniei i dreptul ei la o despAgubire
de rdzboiu, iar prin art. 19 se cedeazd Rusiei sandjacul Tulcea 1 insulele Deltei i erpilor.
Marile Puteri, mai ales Anglia, nu inteleg insd a Idsa
ca Rusia sd tragA toatA spuza pe turta ei. Ele cer

ca tratatul preliminar dela San Stefano in intregul
sdu sd fie supus lor Inteo conferinta a Puterilor partae ale tratatului din Paris.
Acest sobor care avea s rnduiascA noua alcAtuire in peninsula balcanicA, va regula de bund searnA
www.dacoromanica.ro
212
i chestia confesionald. Cu sigurantA i pe cea din

Romania. Cu atat mai mult cu cat Congresul va gs1
in art. 46 al Conventiei din Paris dela 1858 temeiul
pentru a desdvar1. opera inceputd a emancipdrii Evreilor Romani. Poate cd hainul art. 7 din Constitutie,
cu brutala sa consfintire a intolerantei religioase, i-a
fdcut veleatui !
Ce bine ar fi ca barbatii notri politici sa InteleagA cA a venit vremea sA se desfiinteze din legile
noastre aceast ruinoasA intoleranta. Mai ales acum
dupd ce evreii romani au dat dovezi aa de strAlu-
cite de dragostea lor de tara, dupd ce pe campiile

Bulgariei, inundate de sangele copiilor lor, au contribuit a trezi vremurile de vitejie strAbund. Ce bine
ar fi ca tara sl nu se Infdtieze Inaintea soborului

European cu aceastd patA pe pajura ei ! lntelege-vor
carmuitorii notri rostul vremii i interesul Orli ? Ah,
dacd acum am aved la amid barbati croiti pe lucruri
mari !
5 Martie In dorul nostru de a cunoate ce Onduri au oamenii notri politici despre soarta Evreilor,
o delegatie a noastra a avut azi .o convorbire cu B.

Boerescu. Acesta a declarat, WA nici un inconjur,
cd chestia evreiascd este o chestie religioasd, orice
s'ar zice. Calea pentru deslegarea ei este o presiune
europeanei fArA de care nici un ministru i nici un
Parlament nu va indrAzni sA se atingA de aceastd
problemd. El a dat sfatul ca evreii sd trimeatA din
vreme o delegatie ln strAinAtate ca sa lucreze in aceastA directie, chiar dacd Congresul nu s'ar intrunl,
i a dat delegaplor notri scrisori de recomandafie
pentru Crmieux i Bleichrder. Acest fapt cheap-
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNDI EVREU-ROMAN
213
ete sinceritatea sa. Are ravnd sd ajungd un Cavour

al Romaniei", zise secretarul sail.
Delegatii notri (Intre cari se aflA i frate-meu
Leopold) au avut apoi o intalnire cu C. A. Rosetti.
Fruntaul partidului de la carmd s'a codit, Incheiat
In toti nasturii diplomatici. El i-a fAcut o pavAzd din
art. 7 al Constitutiei. Dacd se va revizul Constitutia,

vom vedea", zise el, WA entuziasm. Priml Insd cu
multd favoare propunerea de a se organiza comunitAtile. Dar nu In hatarul evreilor, ci, dupd cum nu se
oprl a se rostl lAmurit, pentrucd printr'aceasta s'ar
putea. stavili invazia evreiascd din Rusia".
Din partea asta avem dar slabd nddejde.
I. C. Bralianu, a plecat in strAindtate spre a cere
ajutorul Puterilor impotriva spoliatiei cu care pravoslavnica prietind Rusia vrea sd rdspldteascd pe aliata
el
care a scdpat-o de prApAd la Plevna. Se pare
cd BrAtianu gdsete In calea sa spectrul evreesc 1

cautd sA-1 inlAture cu oseli i momeli.
Ziarul Neue Freie Presse aduce tirea cd Romania
a Incheiat un tratat de comert cu Elvetia in care s'a
dat evreilor Elvetieni aceleai drepturi ca i cretinilor in Romania, 1 cd s'a hotdrat emanciparea deplind
a Evreilor pdmanteni !
Este aid vechiul obicei de a viclenI!
Epoca de eri descoperd iretenia lucrului. Ea zice :
BrAtianu vrea sA catige simpatiile Puterilor 1 in
deosebi ale Austro-Ungariei. De aceea trebue folosite toate trucurile. El poate sd fi fAgAduit egalitatea
tuturor confesiunilor, ,cu atat mai mult cd tocmai in
Austro-Ungaria este vestit pentru intoleranta sa i a
trebuit sd arete cd se
cdete... IndrAznim a afirmA
www.dacoromanica.ro
214
cA BrAtianu n'ar ezit a prezina Camerilor un proect

de emancipare. Poate s'o facA fArA grijA, cAd e incredintat cA, multumita agitatiunilor sale de ani Indelungati, un asemenea proect de lege s'ar respinge
de corpurile legiuitoare. Deci vechia duplicitate !"
Pe langa aceasta Deutsche Zeitung a publicat un
interview cu BrAtianu. Acesta ar fi zis :
Chestia evreeascd ne-a fAcut mare rAu. Persecu-
tiunile ne-au compromis. Fill sigur c pentru un evreu maltratat, 50 Romai au Jost pedepsiti. Guyernul a fost pururi nepArtinitor, el nu poate fi rAspunzAtor pentru excese. Si nu uitati ce fel de evrei
s'au pripAit in Romania. Cei mai multi sunt evrei
rui de cel mai prost soi. Ca ministru de finante am
avut prilej sA cunosc pe aceti oameni. VA asigur cA
intre 10 defraudanti la vamA au fost noul evreliAm

gratiat pe evrei 1 am pedepsit pe Romani, i de
aceia sunt Invinuit cA eu sunt prieten al eVreilor. Na
merit aceastd invinuire".
Aa vorbete urzitorul art. 7 i al goanelor, acela
care in Camera din 1864 a asvartit impotriva evreilor cuvintele de leprA i plaga", samantA veninoasA
care a dat mereu un rod blestemat.
Politische Corespondenz din 5 lanuarie a publicat
o corespondenta din Bucureti, dictatA d'adreptul de
V. KogAlniceanu (dupl cum am aflat) In care acest
bArbat de stat, cu vederi mai largi i pricepere mai
adancA a realitAtii, recunoate cd este neindoelnic cA
la un viitor congres in care se va discuth independenta Romaniei, se va ridica chestia art. 7 din Constitutie. Se recunoate in tall", aa urmeazA Kogalniceanu, ,cA in legea fundamentall a unui stat
www.dacoromanica.ro
LIN VIATA. UNUI EVREU-ROMAN
215
liber i independent, nu mai poate fiinta un asemenea anachronizm".

29 Martie.Brtianu e la Berlin. Umbld tot felul de
zvonuri ingrijitoare. Printul Gorciacof a declarat agentului nostru la Petersburg cd dacd. RomAnia va
protestA impotriva art. 8 din tratatul dela San Stefano, Impdratul va ordonA ocuparea RomAniei i
dezarmarea armatei romne. Domnitorul a rdspuns
cA o armatd care a luptat la Plevna sub ochii Imparatului, poate fi nimicitd dar nu dezarmatd. Barbdtesc i
demn rdspuns, darce se va alege din
acest valmaag ? S'a hotdrAt deocamdatd ca armata

sd se retraga in Oltenia.
31 Martie.In satele megiee ale Capitalei sunt
tdbdrAte multe trupe ruseb. Suntem in mare grijd.
Se vorbete chiar Ca eri s'ar fi Mut incercarea de

a se dezarmA garnizoana din Bucureti. Aceasta zugrdvete starea spiritelor !
In edinta Camerii din 29 cor. s'a citit rdspunsul
Senatului Italian la condoleantele Senatului Roman
cu prilejul mortii lui Victor Emanuel. In rdspuns se
zice :
Simpatiile venite din partea Europei intregi, intre

can an fost foarte bine primite cele trimise de acel
popor al RomAniei care prin demnitatea anticei sale
origine i prin valoarea cu care i-a cAtigat independenta sa, meritd din partea noastrd schimbul unei
strAnse amicilii".
Aceasta s'a spart in capul evreilor tot Turcul

pldtete ! cdci Italia a incheiat direct cu Romania
o cony entie comerciald fdrd a se preocuph de legile
restrictive cari vor lovi pe Evreii Italieni in tail.
Aud u.n tropot greu in stradd, de se clatind casa.
www.dacoromanica.ro
216
MA uit prin fereastrA i vAd venind din susul cAii

Craiovei, unde edeam atunci, palcuri de cazaci, pe
caii lor sirepi. Tot mai multe valuri izvoresc din col-.
tul strAzii Filaretului. Mi se pare cA aceti copii ai
stepelor au cAutAtura darzA i dumAnoasA. Dar nici
noi nu'i vedem cu ochi buni. Ce vor oaspetii acetia

acum la noi ? Un steag turcesc ciuruit de gloante e
dus in fruntea convoiului : zdrentele lui nu se micA
in adierea vantului, ele atarnA jos ca aripa paserii
rAnite. CantAretii din fruntea convoiului, cant. Dar
par'cA nu mai aria aa vesel cantecul lor ca atunci

cand i-am vAzut pornind spre campul de rAzboi. Tremur0 in glasuri ceva tanguios : o fi jalea pentru
fratii cazuti acolo, sub IntAriturile Plevnei sau in troienile Balcanilor, o fi dorul stepelor cu zAri nemArginite....
3 Aprilie.Sufletul mi s'a umplut de intuneric.

Moartea a intrat cu pai de lupi in casa noastrA 1
a rApit dinteansa podoaba ei.
Ca un trAznet a cAzut pe noi. Rahela, dulcea sorA...
Mi-era mai scumpA decat lumina ochilor. Si eine n'o
iubea ? Era blandA 1 sfantA in nevinovatia ei. Numai 20 de ani aveh. MlAdioasd ca trestia de baltA,
cu ochii ca doi sori cu resfrangeri de aur, cu mAtasa
lucie a pArului negru a cAruia bogatie ii theca fruntea albA i cAdea in valuri pand la genunchi, cu fildeul dintilor strAlucind cand zambetul vrAjitor ii deschidea buzele purpurii,era frumoasA ca Un crin de
primAvarA, ca- primAvara care mijia afar/ Si era fericitA in tanAra ei cAsnicie. De trei luni se cAsAtorise
cu alesul inirnei sale imamei ii optise dulcea taind
simtia tresArind in ea o nouA viata, rod al dragostei.
AlaltAeri, inteo mandrA durd ameazA de Aprilie, cand
www.dacoromanica.ro
DIN NIATA UNW EVREU-FOMAN
217
toata firea izbucnea in verde* i miresme, sub seninul albastru al cerului, ea s'a dus la sord-sa mai
mare. Dela &Ansa la capAtul stradei Selari, era nu;
mai o bucatA de drum. 0 urmAream CU ochii prin fe-
reastrd, mama i eu. Si o clipd ne-am intrebat dacd

bine am fAcut de am lsat-o sd mearga singurd. Pentru
CA tiam cd de cAteva zile s'a intors, el, fratele cum-
natului meu. Iubia pe sord-mea cu tot focul firei sale

pasionate. Respins de ea, el plecase la Viena, dupd
cdsAtoria ei, crezAnd cd-i va potoli aleanul. Dar MA
de veste s'a Intors. Ne temeam de el. 0, de ce n'am
ascultat imboldul inimei, ca s'o Insotesc
...N'a trecut mult 1 ne-am pomenit cu servitoarea
sorei mele venind In goand cu toate semnele spaimei :

Veniti, md rog, gAfAe ea s'a IntAmplat o
nenorocire". Totul se Innegureazd in preajma noastrd.
Dam fuga, pe jos, cu capul gol. lacd-ne la podul
peste Dambovita ; de aid peste strada Carol 1 pAnd
la locuinta sorii mei, o InvAlmdeald neagrd de lume.
Ni se face Wild prin norod. PAtrundem In gangul
ingust, urcdm ovAind scara i aid, pe sag data de
perete, cu o singurd privire ni se aratd infiordtoarea

vedenie.
Mama, cu un tipat sfAietor, se ndrue in prag ; eu

md clatin 1 dau sd cad, dar cineva md cuprinde in
brate. Deschid larg ochii 1 vAd i vAd acest lucru
oribil care'mi inghiatd sAngele.
Este ea, Rahela ; zace, rece 1 galbend ca ceara, pe
canapea. SAnul ei alb ca alabastrul e descoperit, i
pe el se vdd mid crestAturi cu buze roii. Sunt rdnile prin care s'a scurs viata Ingerului, urmAnd otelul blestemat pe care asasinul l'a ImplAntat in inirna
ei. E moartd ! Dar pared doarme fata ei poartd tra-
www.dacoromanica.ro
218
DIN VIATA UNUI EVREU-HOMAN
sturile copilariei, ca i cand in ultimele clipe ar fi

retrait cei douazeci de ani ai scurtei sale vieti. Si acol in pat e culcata sora-rnea Clara. A incercat s
apere surioara, s'a aruncat intre ea i pumnalul ucigator, i monstrul in oarba sa furie, a ranit-o. Ea
a vazut stingandu-se ochiul surorei i a cules ultimul
ei suspin. In odaia de alaturi zace inteun colt ucigaul care dui:4 isprava lui i-a intors arma impotriva
sa. Dus la spital, i-a facut seama singur...
Au adus'o acasa. Am acoperit'o cu flori, surorile
ei plapande pe cari atat le-a iubit. S'au aprins lumanarile la capataiul ei. Dar ea nu le mai vede. Am
vegheat noaptea nesfarith, chinuitoare. Iata albul zilei : natura se trezete la viata nou, numai tu nu te
mai intorci! Iata ua iatacului tau deschisa lnu mai
vii ! Te atept s cantam duetul ce 'I iubeti atat, pe
care 'I cantai atat de dulce i de duios : Le rossignot
chantaitdin Petite Mari6e... Dar nu. Privighetoarea
a plecat in alte tinuturi dincolo de hotarul lumesc.
Cuibul blandei privighetori e pustiu
i ea nu va
inai canta, niciodata, niciodata...
www.dacoromanica.ro
XXIV
Plecarea din tail.
Berlin.
Tratatul de comerciu cu Romnia in Reichstag.
(1878)
27 April.SAnAtatea mea a fost rau zdruncinata in

unna tragicei morti a iubitei thele surori. Medicii st-
rue sa plec. Ma despart cu greu de familia indurerata, mai ales de buna mea mama, careia cruda durere i-a front inima, ci care in disperarea ei cauta
sprijin in ceilalti copii. Dar ne-ant inteles sa ne inMinim peste putin in streinatate, unde ma voi afla
eu. La gara Piteti ma intAmpina tata : parul i-a albit in noaptea aceea cumplita. Ne imbraticain in O.cere : lacrimile spun jalea noastra.
Pana la Turnu-Severin, drumul pare fail sfarcit.
Vremea e in armonie cu aleanul meu. Vantul geme
tanguios, suluri de negura se ridica, i ploaia bate
in ferestrele vagonului. Trenul e tixit de militari. La
toate statiile se urca i se scoboard ofiteri. Ei yin din
toate partile tarii, dui:4 un ordin al ministerului care'i
rechearna de zor. Ofiterii sunt necajiti nectiind rostul
acestei chemari. Un colonel zice: e o curata pAcA-
leala. Un alt ofiter e de parere ca armata e trimisa

in Oltenia pentru ca rucii sa n'o trimeata in Siberia!
c
www.dacoromanica.ro
220
DIN VIATA UNUI EVREU-DOMAN
Ofiterii rad, dar colonelul se uita incruntat 1 rasp!

inceteaza.
Ajuni la Turnu-Severin o neplacuta surprindere

ne ateapta : aflam ca sosirea vaporului este Indoelnica din pricina greutatilor pe cari ruii o fac navigatiei. Dar ni se spune ca din Orova va plec negreit un vapor a doua zi. Ne hotaram iar sa mergem Inainte i sosim l Varciorova la 9 seara. De
ad tocmim o trasura incapatoare pana la Orova. Vizitiul care e i stapanul trasurii mama caii fara zor,
dar gura lui o ia la intrecere cu clinchetul clopoteilor. El nu contenete a ne lauda Izotelul lui din Orova unde vom fi adapostiti ca In sanul lui Avram.
La granita, vameul, prieten cu gazda noastra, ne
vorbete inteo rornaneasca aproape neinteleasa, intreaba daca suntem niscaiva oameni mari" 1 daca
aude ca sunt consul, ne da drumul numai cleat. Pornim inainte in linitea inserarii. La dreapta avem
muntii paduroi cari IV tivesc spinarile fantastice pe
panza zarii, la stanga freamata domol Dunrea 1
zarim sclipirile valurilor ei argintate. Undeva, deasupra noastra, dna o privighetoare. Natura ne invalue
cu toata vraja ei. Intr'un tarziu ajungem la mult la-
udatul okl. Bagam de seama a stapanul a taiat-o

grozav de tot. .In restaurant ma lovesc cu capul de
tavan. Dar odaile sunt incapatoare i curate, i paturile WA imprejurarisuparatoare.
28 Aprilie.La 5 dimineala sunt sculat. Piata in

fata hotelului e plina de lume la aceasta ora timpurie. Oamenii sunt gatiti : e zi de Pate. Plecam spre
Budapesta.
Berlin 22 Mai.Sunt de cateva zile iar aici, ca sa

consult doctori. Ei ma trimit la Marienbad. Cat s'a
www.dacoromanica.ro
221
schimbat aici dela 1866 cnd am debarcat in bunul

Berlin ! Ceeace semnd atunci cu un ora in aromeald,
e azi Capita la imperiului german, cu pulsul unei vieti
sgomotoase, iar oamenii s'au desmortit i umbl tantoi,
increzuti. Ce predomind insd in icoana oraului e mutra
cu zweierlei Tuck: militarul. Mai exact: ofiterul, sclivisit,
spilcuit i cu mustata imbarligata, el se grozavete cu
aere de cuceritor pe strzile Berlinului i prin geamul rotund vardt in ochiu privete de sus prostimea
cazond. Aceasta pentru el eLuft. Omul incepe abia
de la locotenent. Dar ciudat
chiar 1 tivilul recunoate aceast fiinta superioard. Militarul este gloria
1 temeiul natiei intregite, i civilul 1i pune cu mandrie pe cartea sa de vizitA : Rezerve-Leutenant. Toti
ii fac temeneli. Si doard se zice i se repetd cd biruintele ei Germania le datorete dasaului, puterei
morale ! Noroc cd acest Schulmeister, aceastd ddscdlime, ii urmeazd in tdcerea colii, a laboratorului, a
studiului, a atelierului, opera ei de culturd. Si in vlmdeala acestei goane infrigurate dupd bunuri materiale, poporul de poeti i cugetdtori nu va uit idealismul sdu. In fluviul culturei lumei, afluentul geniului german nu trebue s lipseascd.
Tocmai acum trufia nationala e la apogeul ei ; Berlinul va fi probabil locul de intrunire al Congresului
European i Cancelarul Imperiului, samsarul cinstit,
preedintele lui.
Dar vai I Cea mai mare schimbare s'a fdcut in
mine. In sufletul meu de filistean, ca inteo oglind
aburitd, lucrurile se resfrng altfel decal in acel al

tndrului student care a debarcat ad la 1866, gata
sd cucereascd lumea i vznd toate in fardul trandafirlu.....
www.dacoromanica.ro
202
DIN V1ATA. UNUI EVIIEU-HOMAN
Doctorii md trimit la Marienbad.
Am avut prilej sd fiu fatd la edinta memorabild

a Reichstagului din 1 4 Mai. La ordinea zilei era tratatul de comert cu Romania. Prezideazd Mica Excele*, Windhorst, eful puternicului partid clerical.
Eduard Lasker ia cuvantul. Cum ? Omuletul Asta
neizbutit, cv capul mare pe picioare subtiri i mid
eful partidului national-liberal, cel mai temut adver-
sar al Cancelarului de fer ? Dar tdcere : micul Lasker Incepe a vorbi, i o minune ce uria ie omuletul acesta prin vraja vorbei sale ! Ea vine intgi :
inceatd, dibuind, i se aude un slab accent. Curand, insd,
devine vie, curgatoare. Ea nu isvorete caldd din adancurile siantirei, ci vine [impede i curatd ca apa
pgraului in matca sa ling, linititg. El e Inainte de
toate cugetare, idee
dar tocmai aceasta impresioneazd auditorul sAu. Deputatii 11 inconjoard i prelatii fac zid negru in preajma sa. El scarmAnd stranic
proiectul, i-1 denuntd ca o cAlcare IndrAzneatd a
constitutiei imperiului. Cu toate cd s'a desluit micarea antisemitismului german, al cdreia crainic este
Pastorul Curtii Stocker, pe care Bisnlarck 11 atata
pentru a scdpa de vajnicul salt adversar politic Lasker, acesta se tie in simpatie deplind cu partidul
ultramontan and apArd libertatea religioasg. Tara e
doar in toiul Kulturkampfului ! Dupd el vorbete economistul dr. Bamberger, i apoi Kardorff, fruntaul
partidului conservator. Acesta gdsete vorba lapidard :
este inadtpisibil", strigd el, ca printr'o lege a Imperiului sci cream germani de clasa int& # a doua,
dupd religia lor, de dragul Romaniei".
Proiectul se trimete in cercetarea unei comisiuni
i de acolo nu s'a mai intors.

www.dacoromanica.ro
XXV
Congresul din Berlin.Art. 44 al tratatului din

Berlin i rostul lui.
Marienbad, Iu lie.De catAva vreme mA aflu aici.

Mama 1 surorile au venit i ele i toatA grija noastrA este sA alinAm jalea bunei noastre mame, care
vede IncercArile noastre i 1i ascunde pe cat poate
chinul. Durerea para ne-a apropiat mai mult. Marienbad e o idilA, o grAdinA InfloritA in IncantAtorul
cadru al dealurilor verzi. Imi fac regulat cura la
Kreuzbrunn, i-mi golesc tacticos paharele cu apA din
isvorul tAmAduirei. Pe promenadA, o rnultime venitA
din toate pArtile lumii se plimbA In sunetul muzicei.
Flirtul e in toiul sAu ; privirile galee se IncrucipazA,
florile sunt petitoare. Pe alocurea, in raritele multimei, stationeazA grupuri vorbind cu Insufletire. Desbaterile Congresului din Berlin absorb interesul tuturor. Firete cA i eu le urmAresc cu infrigurare.
Congresul a votat pentru noul stat Bulgaria, pentru

Rumelia-Orientala i Serbia, libertatea religioasa ca
o conditie a independentei. HotArarile au fost luate in
unanimitate, dupA interesante desbateri. Chiar delegatli
Rui au dat invoiala lor,
fAra ca arhireactionarul
Print Gorciacof sA fi mormAit.
Acum vine randul Romaniei. Minitrii BrAtianu i
www.dacoromanica.ro
224
Kogalniceanu sunt la Berlin i aflu cd vor fi prim*

sd expue vederile Romniei inaintea Congresului. Ah
dacd ar face declaratia spontand cd Romnia va
infiriph egalitatea tuturor fiilor sal frd deosebire
de religie, ce gest frumos ar fi, 1 ce putere morald
ar d Orli pentru a apara drepttile sale in ceeace
privete Basarabia ! Dar, am slabd speranta. Politicianii notri vede-vor mai departe decdt lungultarabei lor !
In dimineata zilei de 2 Julie imi fdceam ca de obiceiu, cura. Ateptam cu nerbdare ziarele. In garit sosete vAnzdtorul. Md reped la el i pun stpdhire pe cel dantdiu exemplar. Il desfac i citesc :
Berlin I Julie. Azi Congresul European a hotArAt egala indreptfitire a Evreilor RomAni.
Un val de sAnge mi se urcd la inim. Citesc Inca
odatd. Slovele joacd inaintea ochilor. Egala indrepMike a Evreilor Romani, aceasta citesc, dar imi pare
cd nu pricep. Apoi md intreb : cum a putut un lucru
aa uria, atda nemarginire sa. incapd in aa putine
cuvinte ? Deodatd, ca impins de o putere nevAzutd,
dau razna prin multirne. Paharul imi scapd din mand.
Cativa prieteni incearcd sd md opreasCA. li imbrdncesc inlturi i urmez fuga mea' nebund spre biuroul
telegrafic. Acolo trimit o telegramd lui Peixotto la Lyon :
Bucurd-te cu noi. Jerfele d-tale rdspldtite. Desdvar#ta noastrd libertate hotdratd".

Apoi telegrafiez lui Adolf Weinberg. Seara vine
raspunsul lui Peixotto :
Gloire a Dieu, a lui toute reconnaisance. La Roumanie devient maintenant en Write l'Etoile de l'Orient.
Salut et tous".
www.dacoromanica.ro
DIN V1ATA UNIM EVREU-ROMAN
225
A, este o placere sd trdeti in aceste clipe InAltdtoare. In alte vremuri soboarele ecumenice alcdtuite
din inaltele fete ale Bisericii, se adunau pentru a aOra unitatea credintei, causa fide!, aruncand fulgerele anatemei impotriva schismaticilor i ereticilor, ba
chiar arzandu-i pe ruguri, cum a fAcut Soborul din
Konstanz (1414-1418) cu nenorocitul Iohan Huss.
Azi Soborul European inscrie in pravila natiunilor i
consfintete ca princip de drept public international
cea mai sfantA libertate : libertatea constiintei !
Ti-e drag sA trdeti ca sd vezi aceastA Infiripare
progresiva a idealului de solidaritate i libertate omeneascA !
Cateva zile In urmA am putut ceti procesul-verbal

cuprinzand desbaterile Congresului asupra chestiunei
noastre. Este protocolul No. 10 1 poartA, data de 1
lulie 1878. Congresul ascultase inainte pe minitrii
BrAtianu i Kogdlniceanu, cari au pledat Impotriva
rApirei Basarabiei, fArd a atinge cu nici un cuvant

chestia arzAtoare a Evreilor.
Preedintele, Printul Bismarck, a cleschis desbate-
rile observand di este vorba a se ti dacd Puterile

Inteleg a recunoate independenta Rornaniei. Dupd
ce reamintete cd Valahia i Moldova s'au intrunit
Inteun singur stat, i cd mai multe Puteri au recunoscut aceastA stare de lucruri Incheiand cu Romania
conventiuni comerciale, Cancelarul zice:
Cu toate acestea, Europa singurA are dreptul a-i

sanctiona independenta ; ea trebue sA-i pund intrebarea : sub ce conditiuni va ha aceastA importantA hoWare i dacd crede cd conditiile vor fi aceleai ca
cele statornicite de Congres pentru Serbia".

15
www.dacoromanica.ro
226
Cel dintai la cuvantul delegatul Franfei, d. Waddington, care declard CA :
Credinciogi principiilor de cari s'au inspirat pand

acum, imputernicifi francezi cer ca Congresul sA pue
independent& romane aceleagi conditii ca independentei sarbegti. Excelenta sa nu-gi ascunde greuta-
tile localnice cari existd in Romania, dar dupd ce a

cercetat de aproape argumentele ce se pot valora
Intr'un sens gi intealtul, imputernicitii Frantei au socotit preferabil de a nu se depArta dela marea regula a egalitAtii de drepturi gi libertatii cultelor. Este
greu, dealtminteri, ca guvernul roman sA respingd,
pe teritoriul sAti, principiul admis de Turcia pentru
supugii sAi. Excelenta sa socoate cd nu se poate sta
la cumpAnd, cd Romania, cerand sA intre in marea
familie europeand, trebue sA primeascA sarcinile gi
chiar neajunsurile situatiei ale cAreia folos il cere,
gi cd multd vreme nu se va mai gAsi un prilej aga
de solemn, gi hotArator pentru a afirma din nou
principiile cari fac onoarea gi puterea natiunilor civilizate. cat despre pretentiile localnice d. Intai Imputernicit al Frantei socoate cd vor fi mai ugor biruite cand aceste principii vor fi fost recunoscute in
Romania, gi cl neamul evreesc va gtl cd n'are nimic
de agteptat deck dela propriile lui silinti gi dela solidaritatea intereselor sale cu acelea ale populatiei
pdmantene. D. Waddington incheie stAruind ca aceleagi conditii de ordine politica gi religioasa randuite
pentru Serbia sA fie impuse gi statului roman.
Aceste vorbe nobile gi luminoase ale reprezentantului Frantei sunt sprijinite de Prinful Bismarck, inteo cuvantare scurtA dar puternicA gi interesantA prin
argumentele ei. Printul Bismarck Wand aluziune la
www.dacoromanica.ro
DIN V1ATA UNUL EVR1W-HOMAN
227
principiile de drept public in vigoare dupd constitutia

imperiului german # la interesul pe care opinia pu-
blicd il pune pentru ca acelea# principii urmate in

politica internd sd fie aplicate politicei externe, declard cd se unete, In nurnele Germaniei, cu propunerea francezd.
Conte le Andrassy aderd .1a propunerea francezA,
iar Lordul Beaconsfield zice cd :
Dd o desdvdr#td adeziune in numele guvernului
englez la propunerea francezd. Excelenta sa nu poate
presupune o clipd cd Congresul ar recunoage independenta Romdniei fdrd aceastd conditie".
Imputernicitii Italieni fac aceeai declaratie. Chiar
Printul Gorciacof referindu-se la expresiunile prin
cad s'a motivat propunerea francezd i cari dau cea
mai mare intindere libertatii religioase, se unete pe
deplin cu aceastd propunere".
Dar cel d'al doilea delegat Rusesc, Contele uvalow, se grdbeste sd adauge cd : adesiunea Rusiei la
independenta Romdniei este incd .subordonatd la primirea de cdtre Romdnia a retrocesiunei reclamate de
guvernul Rus.
In sfArsit, dupd ce delegatii otomani declard cd :
nu ridicA nici o obiectiune contra principiilor prezentate de imputernicitii francezi", Preedintele con-.
statd cd : Congresul este unanim de a nu acordd independenta Rorndniei de cdt cu aceleafi conditii impuse Serbiei".
Comitetul de redactie al Congresului prezintd Congresului raportul sdu In edinta din 10 Iulie. Cele
urmate In aceastd edintd sunt cu deos2bire insemnate.
Raportorul comitetului, d. Desprez, zice:
Asupra art. 5 al cdruia obiect este egalitatea
www.dacoromanica.ro
228
DIN VIATA UNUI EVIIEU-IIONIAN
drepturilor 1 libertatea cultelor, s'au ivit greutati de

redactie ; Intr'adevAr acest articol este comun Bulgariei, Muntenegrului, Serbiei i Romniei, 1 comisiunea trebuia sl gAseascA o singurA formulA pentru
deosebite situatii ; a fost In deosebi anevoe de a cu-
prinde intr'Insepe israelitii din Romania, a cArora

situatie este nedeterminatA din punctul de vedere al
nationalitAtii. Contele de Launay, in scopul de a preveni orice nedumerire, a propus, in cursul discutiei,
insertiunea urmAtoarei fraze : plsraelitii din Romdnia,
intru cat nu apartin unei nationalitati streine, dobeindesc de plin drept nationalitatea romdmi".
Delegatul Hanel a vrut sA inlAture prin aceastd definitie : a evreilor pdmeinteni, faimoasa sistemA urmatA
de sfetnicii notri politici, dela 1866 Incoace, de a tA-
gAdul fiinta evreilor pAmanteni i a-i lovl pe la spate
ca strdini. Dar printul Bismarck, nu pentru a combate amendamentul, ci pentru cA prevedek pare-se,
noui obiectiuni ruseti, aratA neajunsurile ce s'ar putea ivl din schimbarea hotArarilor primite de Congres
i cari au fost baza lucrArilor comisiunei de redactie.
Este necesar ca Congresul sid se Impotriveasca la
orice Incercare de a reveni asupra fondului".
i cum cA a avut dreptate Cancelarul, se doved1
IndatA. CAd dupA ce d. Desprez declarA a comisiu-
nea a pAstrat redactia primitivA, care pare de naturA a impAc toate interesele in cauzA", i d. de
Launay cerb trecerea propunerei sale in Protocol,
printul Gorciacof reamintete observatiunile ce a pre-
zentat Int," o gdintd trecutd, in privinta drepturilor

politice g civile ale israelitilor din Romdnia. Alteta
Sa nu voete sA reinoiascA obiectiunile sale, dar tine
www.dacoromanica.ro
22
sA declare din nou cl nu impArtAete asupra acestui punct pArerea enuntata In tractat.
Am cAutat multA vreme ca sA gsesc observatiile"
pc care le pomenete printul Gorciacof, i am dat
-de ele in desbaterile din 28 lunie privitoare la
Serbia. InAltimea Sa RuseascA n'a fost de loc atunci
la -- InAltime, i i-ar fi prins mai bine sA nu aminleascA de acea desbatere /n care a suferit o infrangere desAvaritA In cat a trebuit sl atenueze declaratia sa i sA vie in ajutorul lui chiar colegui sAu
contele uvalow spre a Verge urata impresie pricinuitd
le eel mai inalt Cinovnic al Tarului.
In acea edintA din 28 Iunie, Lordul Salisbury i
-cl. Waddington au propus sA nu se incuviinteze independenla Serbiei de cat cu conditia la fel cu cea
impusA Bulgariei privitoare la libertatea religioasA.
La aceastA propunere printul Gorciacof fAcu urmaloarea observatie :
. DacA .nu e vorba de cat de libertatea religioasA,
printul Gorciacof declarA cd 'ea a fost totdeauna aplicatd in Rusia (I); din partea sa dA acestui princip
invoirea cea mai deplinA i ar fi gata a'l intinde in
intelesul cel mai larg. Dar dacA e vorba de drepturi
civile si politice, Lumindfia Sa cere sci nu se confunde
israelifii din Berlin, Paris, Londra sau Viena, cdrora
nu se poate desigur refuza nici un drept politic si

civil cu evreii din Serbia, Romdnia si cdteva provin-
cii rusesti, cari sunt, dupd pdrerea lui, o adevdratd

plagd bentru populariile pdmdntene.
AceastA eire deopotrivA de uimitoare prin nesinceritatea i violenta ei admirati deosebirea fAcutA
intre libertatea religioasA i drepturi civile i politice,
1 intre israelifi i evrei ! pare a fi Mut o foarte
www.dacoromanica.ro
230
MN VIATA UNUI EVREU-ROMAN
rea impresie asupra ilustrei adundri. Aceasta se desluete din procesul verbal al edintei, oricat de concisa
i de scurta este redactarea lui. Cel dintai, printul Bis-
marck da o lectie Luminatiei Ruseti respunzand la

atacul sat' violent impotriva evreilor din Serbia, Romania i Rusia astfel :
Se cuvine poate sd se atribue $tirbirii drepturilor
civile $i politice aceastd regretabildi stare a evreilor."
Observatie find 1 profuncla care a trebuit sa usture stranic pe Gorciacof ! Acesta se i grabi sA batd
In retragere zicand cd drepturile civile i politice nu
pot fi atribuite in mod absolut evreilor din Serbia,
iar contele Suvalow, ca al scoata pe eful sat' din

stramtoare, adAugd in privinta evreilor rui de cari
vorbise Gorciacof, ca : spell ca in viitor, se vor
putea impiedica neajunsurile de netagdduit, arAtate
de printul Gorciacof, Ord a atinge libertatea religioasdi
a cdreia desvoltare o dore$te Rusia".

Dupl ce toti imputernicitii au vorbit pentru propunerea fAcutd, presidentul, constatand votul, declard ca :
Congresul primete independenta Serbiei, dar sub
conditiunea ca libertatea religioasd sd fie recunoscuta
in Principat".
i spre a nu lAsa nici o indoiala asupra rostului
acestei hotArari, printul Bismarck adaoga :
Comisiunea de redactie, formuland aceasta hotdrare, va trebui sdi constate legditura statornicitd de
Congres intre proclamarea independentei sdrbe$ti $i
recunoa$terea libertdtii religioase".
Este locul a se zice aici ca dad tacea printul Goi ciacof,
rdmanea filozof !
lata acum faimoasele art. 43, 44 i 45 din tratat :

www.dacoromanica.ro
DIN V1ATA UNUI EVREU -ROMAN
231
Art. 43. Inaltele prti contractante recunosc independenta

Romniei, Iegand-o de conditiile expuse in cele doul articole
urmAtoare :
Art. 44. In Romania, deosebirea de credinte religioase i

de confesiuni nu va putea fi opusd nimAnui ca un motiv de
excludere sau de incapacitate in ceeace priveste bucurarea de
drepturi civl. i publice, admiterea in slujbele publice, functii
sau onoruri sau excercitiul diferitelor profesii si industrii, in
orice localitate.
Libertatea si practica exterioarl a tuturor culturilor vor fi
asigurate tuturor celor care tin de statul roman ca i streinilor, i nici o piedica nu va fi pusA, fie organizatiei erarhice a
diferitelor comuniuni, fie raporturilor lor cu sefii lor spirituali.
Nationalii tuturor puterilor, comercianti sau altii, vor fi tratati in Romania, fArA deosebire de religie, pe picior de perfectI egalitate.
Art. 45.Principatul Romaniei retrocedeazd Rusiei portiunea
teritoriului Basarabiei desprinsA de Rusia in urma tratatului
din Paris dela 1856, mArginitd la a pus de talvegul Prutului,
la miazd-zi de talvegul bratului Kilia si de gura Stary-Stambul.
Basarabia e pierdutd ! Dar o inlocuete Dobrogea

1 un port pe mare. In schimb tara a cdtigat libertatea congiintei, princip constitutiv al contiintei moderne, conditie esentiald a intrrii sale in comertul
statelor civilizate, ca Romania Independenta acum, ca
Regatul Roman apoi ! i, folosindu-se de cdtigul
acelor copii ai sai cari au fost pand acum scoi din
sfinul neamului prin uneltirile politicianilor, se va inchega legatura 1ntre toti fiii Orli 1 se va Jncepe o
viata noud de puternica rodire.
Vrednice de luare aminte sunt desbaterile Congresului, nu numai pentru cd lmuresc textele tratatelor dar i
pentru cd in Protocoale seeffld dispozitii cari au aceia tdrie ca 1 cele trecute in tratat. Sa spicuim
cdteva puncte mai de seamd :
1. Tratatul din Berlin vrea sl impace interesele
www.dacoromanica.ro
232
slave cu acele ale Europei, adica tratatul de la San

Stefano cu tratatul din Paris, pe care'l intregeste,
schimband unele dispozitii din el si lasand neatinse
celelalte.
Aceasta rezulta din preambulul tratatului unde se

zice ca Puterile semnatare doresc sa reguleze dans
une pense d'ordre europen, potrivit stipulatiunilor
tratatului din Paris din 30 Martie 1856, chestiunile
ridicate in Orient prin intamplarile ultimilor ani si
prin razboiul caruia i-a pus capat tratatul preliminar
de la San-Stefano".
Apoi se spune ritos in art. 63 :
Tratatul din Paris de la 30 Martie 1856, precum
si tratatul din Londra de la 13 Martie 1871, sunt
mentinute In toate acele dispozitiuni ale lor cari nu
sunt oborate san schimbate prin dispozitiile de mai sus".
Or, conventia din Paris de la 1858, intocmita de

Puterile garante, primita si recunoscuta de Romania
ca lege fundamentald a ei (cum o rosteste Statutul

desvoltator al conventiei din 2 tulle 1864) ca baza a
existentei ei politice hotaraste in art. 46 soarta evreilor romani. Acest articol lasa la dispozitia Romaniei
a pune in practica acordarea drepturilor politice evreilor, insei aratd ca direct& in viitor ca sd li se
dea odatd". (Vezi T. L. Maiorescu in discursul sau
din Camera in sedinta de la 10 Septembrie 1879).
De ad reese ca. congresul din Berlin avea deplina
Were a se ocupa de soarta acelor evrei romani cari
acum sunt priviti ca strdini si chiar inlaturati de la
dreptul de naturalizare prin faimosul articol 7 al Constitutiei noastre !
2. Rostul articolului 44 al tratatului din Berlin este
dar vointa Puterilor Europene de a face aceea ce n'a
www.dacoromanica.ro
DIN \JAI:A UNL1 ENREU-110MAN
23
lacut Romania. Prin art. 46 din Conventia de la Paris Puterile au lasat Romaniei sarcina de a pune in
practica acordarea drepturilor politice la Evreii pamanteni. Acum ele nu vor numai sa arate direclia
Th viitor" ci inteleg a hotdra singure ?i d'adreptul
egala Mr indrepteitire.
Aceasta intentie se intarete prin propunerea facu-
la de Conte le de Launay la edinta Congresului din

10 lulie 1878 (Protocol No. 17) despre care am vorbit mai sus, i care tinde a se declara, In Tratat
chiar, ca Israelitii din Romania, intru cat nu sunt de
nationalitate strdind, dobandesc de pfin drept nationalitatea romand".
Propunerea nu s'a trecut in textul tratatului dupa
observatia Principelui Bismarck de a nu se mai reveni asupra fondului". De aceea, dupa cererea Contelui de Launay, Congresul a Incuviintat trecerea in
Protocol a propunerii sale. Dealtminteri, cum ca aceasta este neindoielnica vointa a Puterilor se /rivedereaza 1 dintr'un alt fapt. Cu ocazia desbaterilor
asupra art. 35 din Tratat relativ la Serbia, $i care
este la tel cu art. 44 pentru Romania, Printul Milan
al Serbiei se grabise sa declare prin ministrul sAu,
d. Ristici, a se va folosi de cea dintai ocazie, dupa
Incheierea pacii, ca sa desfiinteze pe cale legald
cea din urma marginire care fiinteaza Inca In Serbia
cu privire la evrei. Preedintele, comunicand Congresului aceasta declaratie in. edinta din 4 lulie, a
adaugat ca : cuvintele pe cale legald par o rezerva
pe care o semnaleaza atentiunei inaltei Adunari. Printul de Bismarck crede ca trebue sa constate cd in
1)
D-nu Ristici voia sA zica pe cale legislativd".
www.dacoromanica.ro
234
nici un caz aceastd reservd nu poate skibi autoritatea

hottirdrilor Congresului".
Este dar neindoelnic ca Congresul a inteles ca
hotararile sale sa aiba putere in statele respective,
fara a atarna de actiunea puterilor legiuitoare din
aceste state. Cu alte cuvinte : egala tndreptatire a evreilor i altor eterodoxi pamanteni se statornicete
ca Wand parte din dreptul intenational.
Prin acest caracter imperativ art. 44 al Tratatului din
Berlin depaete art. 46 al conVentiei din Paris dela 1858.
3.
Alta chestie interesanta de care nu se po-
menete In tratat se gdsete in procesele-verbale ale

Congresului. Aceasta este chestia garanflitor. In afard
de garantia inerenta oricarei intelegeri internationale,
dupa care fiecare din sem natari ii ia, prin iscalitura
i ratificare, indatorirea de a executa i a cere executarea de la ceilalti, Imputernicitii Rusiei au cerut

de randul acesta chezauirea printr'o garantie colectivd 0 solidard". La edinta din 3 lulie Printul
Gorciacof a Intrebat Congresul cari sunt principiile
i modul prin cari intelege sa chezauiasca indeplinirea inaltelor sale hotarari". In edinta urmatoare
se IA in desbatere aceasta propunere neobinuita 1
desbaterile se urmara in edintele din 10 i 11 lulie.
La 10 lulie Printul Gorciacof prezinta urmatoarea
propunere modificata :
Europa d'and sanctiunea sa cea mai solemnd i

cea mai obligatorie hotararilor Tratatuliff din Berlin,
inaltele parti contractante privesc totalitatea articolelor acestui act ca alcatuind un intreg de hotarari a
caror punere in lucrare se indatoreaza sa o contraleze i sa o supravegheze, staruind inteo Indeplinire

desavarit potrivit intentiilor lor.
www.dacoromanica.ro
235
Ele Ii rezerva de a se intelege la trebuintA asupra mijloacelor menite s asigure Un 7ezullat pe care
nici interesele generale ale Europei nici demnitatea
Marilor Puteri nu le permit sd le lase a fi invalidate".
Lordul Salisbury, ocrotitorul Turciei (Anglia avea
Ciprul in buzunar !), ceru tipArirea acestei propuneri
i In edinta din 11 Julie Contele Andrassy propuse
a se primi numai IntAiul alineat, cel d'al doilea putAnd fi tAlmAcit ca o lipsd de incredere a Congresului in rezultatul lucrdrilor sale.
Lordul Salisbury se opune. Caratheodori Paa vede
in propunerea ruseascd un semn de neincredere.

Printul Gorciacof stdrue cu IncApAtanare i cautd a
da propunerii sale o mai mare greutate arAtAnd cd

ea pornete din porunca expresd a lmparatului, Augustului sdu Suveran". Cu toate acestea propunerea
lui Gorciacof cade.
Se lAmurete din aceste des!aateri, cad au ocupat
trei edinte, cd Congresul socoate toate hotArdrile
Tratatului ca un tot nedespeirlit i semndtura Trata-
tului ca sanctiunea cea mai solemnd aldturi de care

orice and garantie ar fi de prisos sau chiar primejdioas.
www.dacoromanica.ro
XXVI
Impresia In tarAOstende.Paris
(1879)
Primesc tiri i gazete din tara. Hot ArArea Congresului a stArnit stupoare Int Ai, apoi o furtun naprasnica in lumea care la noi InfatieazA opinia publica", adica o mona de oameni inregimentati in cazarma partidelor politice 1 Iii presa de partid. Se
lapideaza Marile Puteri i se rstignesc Evreii. In
acest sodom de injuraturi, de Invinuiri, de amenintari, nu se aude nici un glas impotriva adevaratitor
urzitori ai art. 44, care se denunta ca o umilire a
tarii. Ce lesne'ti vine-s osAndeti pe altii pentru pacatul tau ! Daca politicianii notri ar sta de vorba cu
contiinta lor ar trebul sa zica : nostra culpa, nostra
maxima culpa. Cine altul este vinovat deck aceia cari
au savArit la 1866 crima articolului 7 din intAia noas-
tra Constitutie ? Acea nechibzuita redactare", dupa
cum a zis T. L. Maiorescu, trebuia s se pedepi ar fi fost in putinta i datoseascd odatd ".
ria cArmuitorilor notri sa ispaeasca pacatul i sa
crute tara de aceasta umilinta. De ce n'au fcut'o ?
Poate din nevrednicie, poate ca sunt rau naraviti, i
1) Vezi ale lui Discursuri Parlamentare, Vol. 11 p. 127.
www.dacoromanica.ro
237
nAravul leac nu are ! Un singur om de stat a avut

pAtrunderea limpede sd prevazd ce se va intAmpla
prin firea lucrurilor, i "a ardtat calea pentru a preveni catastrofa. Acest bArbat este Mihail Kogdlniceanu. Ne-a spus'o singur el In edinta Senatului din
8 Martie 1879. Transcriu aici intreg pasajul din discursul sAu
D-lor, asemenea in chestiunea israelitd nu aft

voit a ma crede; eu eram reprezentantul mai special
al politicei extecne, eu am avut onoare de a spune,
0 nu odatd, inainte de a merge la Berlin 0 in deosebi itt- sala consiliului de mini$tri, in fala min4trilor,
a senatorilor, a deputatilor, am conjurat pe toti ca,
pand yam merge noi la Berlin, tara sd facd cevd in
aceastd cesliune, cdci altfel vor face strdinii ! $i atunci iardqi n'am lost ascultat. S'a sculat onor. d.
Dimitrie Sturza, astdzi ministru de finance, i a zis
cd congresul dela Berlin aved sd se ocupe de multe
alte cestiuni mai importante de cat cestiunea jidoveascd, $i cd numai de aceastd cestiune nu are sd
se ocupe, qi cd eu eram foarte ran informat ! Ei bine,
din nenorocire en am fost foarte bine informat, fi
dacd tratatul de Berlin a tratat o cestiune in special pand a pune puncturile pe iota, a lost tocmai
cestiunea isratlitd !"
Cdnd in amurgul zilei de 3 lunie, Kogalniceanu
comunicd Domnitoiului textul art. 44 el II gasete In
cel mai inalt grad jignitor", i Domnitorul se grabete sd vazd chiar in acea seard, pe BrAtianu i sa.
discute cu el aceastA aceastd formd jignitoare... I)
BrAtianu e de Were cd Romania nu trebue sd aI) Memoriile Regelui.
www.dacoromanica.ro
238
DIN VIATX UNUI
syli.-110,11N
rate nici un fel de susceptibilitate 1 sd se supue pur

i simplu conditiilor Congresului". 9 De aceiai parere e C. A. Rosetti 9; i agentul nostru din Berlin,
Varnav Liteanuomul acesta ese acum la iveald i

se va afirmd In intdmplarile ce se vor desfdurd ca
una din figurile cele mai luminoase 1 mai nobile in-
tre barbatii notri politici telegratiazd cd singura

cale demnd i cuminte ar fi ca Romania sd'i exprime
regretul pentru indatorirea ce'i se itnpune de a parAsi Basarabia i sd declare cd niciodatd n'a fAcut
cleosebiri religioase i ca in consecinta se va-greibi s
introducei prin legi i egalitatea de drepturi." 3)
S'ar parea dar cd factorii rAspunzdtori" Inteleg a

se supune. Cel ce a fost Preedinte al Consiliului la
1866, este i azi Primul Ministru. Si-mi amintesc cd
el, in edinta Camerei din 21 lunie 1866, a sfdrit
cuvAntarea sa haind Impotriva Evreilor, cerAnd sd
se arnale chestiunea emanciparii pad cad societatea
romana va fi linl,ctit, va fi asiguratei"
vrernea a
venit !
Si celalt frunta al partidului, C. A. Rosetti, se va

folosl oare de acest prilej ca sd se pocAiascA ?
1i va amint1 scrisoarea lui din 11/23 Mai 1857 pu-
blicata in Israelitul Roman" din 7 tunic 1857 (scrisoare reprodusA in Romeinul din 1868), ziar Interneiat de Armand 1..6vy ? Intors atunci din exil, zice in
acea scrisoare cd intre Israeliti i el sunt mai multe

legdminte de simpatie". Apol, vorbind in termeni duioi de iubitul sdu prieten Rosenthal, mort pentru
lard, il aratA ca omul in care a gAsit pentru prima
I) Memoriile Regelui.
2) Ibid, 4 lulie.
3) Ibid.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI E4IIEU-I1OMAN
239
oara intrunit inteligent, iubire, virtute, devotament,

patriotism, i in culmea sa simtamantul a tot ce este
mare, frumos i nobil", i exclama :
Nu tiu, fratele meu

sali
Rosental, cAnd patria mea va puteA
cununa de martir, ce ai cucerit-o cu sangele tau, dar

tiu ca multi ti-au ridicat un altar in inima lor i ed semintia
ta va aved In totdeauna in mine un trate adevarat".
dea
Incheie scrisoarea astfel :
SA ne unim dar, fratilor, i spalAnd impreuna cu lacramile

noastre ranile trecutului, sa ne unim cu fratia deplina si cu
credinta nestramutata, a rezidi din temelic templul unitatii, al
dreptatii si al libertatii pe altarul caruia sd junghiem toate
crezurile, toate nedreptdtile, i toate patimile colosale se _turd
cauza principald a suferintelor noastre".
Ii va amintl batranul om de stat aceste solemne

fagaduinti date semintiei care trebuici s aibei totdeauna
in el un frate adevrat, i care pAnh acum a gsit in

el un duman neimpAcat ? Perseverare diabolic= !
*
Ostende 20 August.Din Marienbad am venit aici

pentru a'mi desavarl cura. Sunt insotit de fratele
meu mai mic, losif, care va merge impreuna cu mine
la Paris ca s studieze dreptul. Am vazut marea pentru intaiai data aici! Si ceasuri Intregi stau privind
vecinic-schimbatorul joc al panzei nemrginite de apa
care se ingeamana cu arcul &aril. Cand vremea e
frumoas, valurile irizate in ritmica micare li atern
pe plaja horbotele Inspumate pe cari furtuna le destrama svarlindu-le pana sus pe dig. Ce yesel i sburdalnic, Inteun spor de viata, este norodul de barbati
i femei cari se scalda i se salt pe valuri ! Si ce
privelite dragalaa este multimea copiilor care'i cMdesc castelele lor in nisipul moale i vad, cu tipete
www.dacoromanica.ro
240
Dn: VIAT 1
NUI EVREU-ROMAN
de bucurie, oastea valurilor cucerind cu Incetul ce au

durat ei ! Imi place sa petrec cu ochii barcile pescarilor cari, and marea e linA, luneca uor pe under
i sa urmaresc mersul majestos al vapoarelor cari
sapa brazde adanci in apa 1, sub flamura lor de fum
negru, merg spre tarmurile cretoase ale Angliei. Ah,
cum pizmuesc pe cei cari vor vedea tam clasica a
libertatii, tara lui Shakespeare! Traesc doar In lumea
Inchipuita de acest mare geniu i, dupa Hamlet%
traduc acum pe luliu Cesar".

Paris, 1879.
lata-ma iar aici. Am reinceput viata
de student. Am reluat studiile de drept, parasite de
la 1870 i'mi Improspatez i cunotintele generale la
College de France 1 la Sorbonne. Sunt manat, afark
de aceasta, de un nestapanit dor de a'mi insenina.
i racori sufletul inteun alt mediu social de cat acela,
inabuitor, In care traesc, lupt i sufr de la 1870,
In tall.
Urmez cei trei ani de drei:d In acela timp, trecand
de la un curs la celalt. Cel mai bun curs de drept

civil Il face Buffnoir (anul al treilea). Dar studentil
se plictisesc de incursiile lungi In dreptul Roman i
ii arata nemultumirea tariind cu picioarele. Profesorul se oprete o clipa, da din cap i apoi, WA a
spune un cuvant, pornete inainte, pana and la raspantia unei controverse, tariitul isbucnete din nou.
Eram furios, cad tocmai aceasta adancire a materiei prin studiul isvoarelor, ma interesa mai mult.
Fratele meu losif s'a Inscris In anul I 1 s'a pus
pe lucru. Avern un apartament dragut in Rue Racine,
langA Odon.
Adolf Weinberg a venit cu mine aici ! Am Induplecat pe acest om trait bine 1 rasfatat sa. se faca_
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI. EVREU-ROMAN
241
iar bucher i sd invete cartea pe care a legat-o de

gard de atatea ani 1 L'am ademenit mai ales prin
motivul cd era datoria sa sd se pregAteascd pentru
rostul ce-1 atepta In viata publicd. Noblesse oblige.
Si s'a aternut pe lucru. A luat de profesor pe
Antoine Levy, fostul Rabin al comunitAtilor din Iai i
Bucureti, acum profesor la Saint-Louis din Paris. Om
plin de carte, foarte rAbdAtor 1 migAlos, Weinberg
nu glumete. Muncete cate 7 - 8 ceasuri pe zi,
parc'ar dori sA catige in cateva luni ce a perdut in 15
ani. Si progresele sale sunt uimitoare. Adesea II gdsesc In odala sa de lucru, incovoiat pe carte, cu capul in maini un leu imblanzit ! Dar dacd ziva lucrAm pe capete, seara ne indulcim cu nesat din viata
pariziand, aceastd viatd fermecAtoare, veseld, spilltuald 1 find In exuberanta ei.
Numai ce ese din Ecole de droit, md grAbesc sd
trec Sena pand la apartamentul luxos, In cartierul
operei, unde ade Weinberg. El md ateaptd, i dupd
o masd luculicd la Noel et Peters din Passages des
Princes, mergem la teatre i concerte. In primul rand
la Comdie francaise, unde vedem repertoriul clasic
jucat de artiti lArd pereche. Got este In fruntea
maetrilor. Figurile intruchipate de el sunt dinteo bucatd, sdpate par'cd in marmurd i totui aa de vii,
aa de adevdrate i de naturale, in cat nu turbura

iluzia desdvaritd. Este stdpan pe meteugul de a nu
trAda meteugulars est celare artem. Neuitatd mi-a
rdmas reprezentatia lui Ami Fritz (Nea Frdtild) de
Erckmann-Chatrian. Got, ca rabin alsacian, impreund
cu Febvre, Coquelin cadet i d-ra Reiclzenberg, alcdtuiau un ansamblu de neIntrecutd perfectiune.
Dupd casa lui Moliere, ne atrage teatrul Palais Ro16
www.dacoromanica.ro
242
yal, unde musa comica franceza 41 are templul ei.

Si ce veselie, Doamne ! Mi-a ramas in minte piesa
d-lor Meilhac-Haldvy, Le Mari dela ddbutante". Nu,
nu se poate inchipul rasul nebun ce a cutremurat
sala ! Si rasul meu covarea pe al tuturor ! Dar trebuia vazuta M-elle Legault, cu mutra ei de papue,
facand pe mironosita, de pe ale carei buze nevinovate lunecau vorbele cele mai scabroase.
Intr'o seara eram iarai la Comddie francaise.
Se juca Mercadet de Balzac. Dupa actul Intai, pe
and ne plimbam in foyer, reIncep staruintele mele
pe langa Weinberg ca sa se reIntoarca in tara.

Pana atunci refuzase, voind sa se aeze la Viena,
unde familia sa, copiii i parintii se aflau de multi
ani. Cum sta Inca in cumpana, ii spun : Stiu ca
eti pe atat de bun pe cat eti de ambitios. Daca

n'ai fi aa bun ai fi periculos". El se oprete din
mers, se uita lung i ganditor la mine i apoi imi
spuse repede, ca cineva care se rostete in graba
spre a nu se mai putea cal : Da, ma intorc cu d-ta in
tall. Cu d-ta, auzi ? i cu conditia sa ramai alaturi
de mine, In stransa prietenie i munca comuna".
Mi-era nespus de drag aceasta gradint de om i speram CA vom putea lucra cu spor pentru progresul politic i cultural al neamului nostru ingenunchiat. Credeam emanciparea fratilor notri aa de apropiata i
aa de sigura ! Dupa teatru am mers la un restaurant
pe Boulevard des Italiens : in lumina orbitoare care

se revarsa din lampile electrice, In sunetul glasurilor
vesele ce umpleau sala, in clinchetul potirelor de ampanie ce se goleau i se ciocneau la mesele incarcate
cu bunatati i trufandale, noi am Inchinat in tacere
pentru izbanda idealului nostru....
www.dacoromanica.ro
243
In rdstimp, tirile din lard sunt din ce in ce mai

nelinititoare. Cabinetul BrAtianu, cu toate a a dat
gre In politica sa externA, a limas in capul bucatelor, multumitA Increderei Domnitorului i mai ales
alcAtuirii
pe interese a partidului ro#u. La 5
Julie,
BrAtianu s'a grAbit a Inchide Parlamentul spre a scdpA

de hartuiala opozitiei i a cdtiga timp pentru
negocieri. Umbld cu cloud socoteli. Nici o conceptie mai
inaltd, nici un gAnd sincer nu se Idmurete in sferele noastre politice. Domnitorul, in rAspunsul trimis
tatAlui sdu la 23 lulie 1878, scrie cd Puterile nu se

multumesc cu jumatdti de masuri. Dar adaogA : se
intelege cd aceastd chestie (adicd cea evreiascA) se
poate rezolvi numai .In sensul cd pe valor $i evreul,
ca orice strain, va trebul sa ceara drepturi ceteitenefli". Cu alte cuvinte : nu emancipare, ci naturaacesta pare gAndul politicializare individuala
nilor.
Cum crede guvernul sd ajungd aici ? Se vede limpede : prin tocmeala. In cugetarea noastrA orientald
nu Incape pret fix. Puterile vor mai lAsh, vom mai
da noi, i, la urma urmelor, ne vom ajunge, iatA ideia
dominantA .! Si pentru izbandirea ei se Incepe un
duel diplomatic, unic In istoria Europei. Un genlu
dramatic ar gdsi aici un subject neInchipuit de bogat
pentru a Injgheba o opera din cele mai micdtoare.
Cum n'am pentru o aa lucrare, nici rdvnA, nici des-
toiniciemdcar cd am fost i eu, pAnd la varsta de

12 ani, artist dramatic!
voi pune la indemdna acestui geniu, pe ddruitele, titlul piesei, titlu care de
multe ori este jumAtatea succesului, i chiar scena-
www.dacoromanica.ro
244
DIN VIATA UNU1 EVREU- ROMAN
riul. De asemenea voi rezunta i rAndul materialul.

nici o actiune istorica nu are izvoare aa de cornplecte i adevarate ca aceasta : avem Cartea Verde,
Desbaterile Parlamentului, articolele lui Saniel Marcus din ziarul Siecle" din Paris, Cinquante ans
d'histoire" de Narcisse Leven i, mai presus de toate,
Memoriile Regelui Carol, In cari Regalul cronicar urmArete pas cu pas faptele i le povestete cu acea
preciziune migaloasa i grija de adevar care-1 caracteriza, desvelind fail urA i partinire pentru nici
una din parr, toate resorturile tainice ale faptelor i
ale oamenilor cari le-au savarit.
Titlul piesei :
Jalnica soartei a unui articol de Tratat.

Si subtitlu :
Mezatul sau Banu'i ochiul dracului.

Melodrama cu mare spectacol inteun Prolog, mai
multe acte i tablouri, i un Intermezzo.
PERSOANELE
Samsarul cinstit. Cabinetele celor trei Puteri din

Apus, al Italiei, ale celor cloud Puteri din Rdsdrit.
Agenfi diplomatici i financiari. Deputati i Senatori
Intre cari :
Cinci bdrbafi de Stat (M. Kogalniceanu, V. Boerescu,
G. Chitu, M. K. Epureanu i P. P. Carp). Un Jibsofnafional (V. Conta), Unul pocdit (T. L. Maiorescu).
Un bard national (V. Alecsandri). Un istoric national
(Missail). Alti mdnceitori de Evrei Hotii de pdguba#,
(Evreii parnanteni).
Scena se petrece in anii 1879 i 1880 (dar cAteodata hat In veacul de mijloc.)
Director de scena : I. C. Breitianu.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA (JNUI EVRETJ-ROMAN
245
Observ cA desnodAmantul nu este o urmare organicA din croiala caracterelor cum o cer regulile
artei, ci II aduce un deux ex machina. Dar ce are

aface ? Literatura dramaticA modernA 1 nu cea mai
rea, ne cid pilde numeroase de asemeni licente.
Si acum cortina se ridicA.
PROLOG
IntrA Ministrul de Externe, Kogdlniceanu, cArturar
i istoric, bArbat priceput in trebile Statului. Mic la

stat, pantecos, cu ochii vioi, licArind prin ochelarii
Incalicati pe nas, 1i alintA barbionul plimbandu-se
prin salk- ingandurat. Ce sA plAmIdete sub fruntea
InaltA a marelui Mat, in creerii cari i-au zAmislit
atatea acte mArele ?
Ca ministru al lui Von Cuza a luat parte la toate

mAsurile Domnitorului pentru indrumarea emancipArii
Evreilor Romani i la 1864 a dat un avertisment
jurnalului Consfitufional, pentru defdimare a religiunii
israelifilor ,si intdriliarea pasiunilor in contra unei
clase a populatiunii 1).
1) Iata,acest act important, care a fost citat de d. G. Marzescu, raportorul legii asupra controlului stainilor, in sedinta
Gamerii din 18 Februarie 1915.
Jurnalul Constitutional" in No. 9 din 3/15 lanuarie c.
era in 1864publica in rubrica Saptamana judiciara" un articol intitulat A patra brosura jidoveascr, subscris de d. A.
D. Holban :
Considerand el prin acest articol se incearc a. a aduce defaimare religiunii israelitilor si a intarata pasiunile in contra
unei clase a populatiunii;
.
Considerand a Maria Sa Domnul stapanitor, prin discursul pronuntat cu ocazia deschiderii Corpurilor legiuitoare, la
7 Decembrie trecut, promite graduala emancipare a ronanilor
de orice nit;
www.dacoromanica.ro
246
DIN VIATA UMW EVREU ROMAN
Mdcar cd la noi este in lumea politica, o datind i

aproape un merit sd reziti asprei consecvente, WA
Indoiald cd Kogdlniceanu numai cu inima IndoitA joacd
rolul greu ce i s'a hotdrat la inceputul acestei drame.
Dar cum este om cu nesfarite resurse, va cduta

toatt mijloacele spre a'i ajunge scopul, i dacd nu
va indupleca pe zeii inalp va pune in micare Acheronul...
El incepe focul In campania diplomaticd printr'o

circulard cAtre agentii notri din strAinAtate, insdrcinandu-i a comunica guvernelor respective cd :
ModificArile aduse de tratat atat situatiunei teritoriale cat i regimului politic al Romaniei, trebue supuse examenului Corpurilor Legiuitoare. Camerile vor
fi convocate in cel mai scurt termen posibil pentru a
lu act de Tratatul din Berlin i a da forma legald
trebuincioasd prescrisd de el". 1)
Apoi land taurul de coarne pleacd insui In strdindtate spre a indupleca pe Puteri a recunoate hic
et nunc independenta prii.
ConsiderAnd cA nimAnuia nu-i este invoit a lovl in aceastA
mare dreptate cerutA de dreptatea i luminile secolului;
Pentru aceste considervte, pe temeiul art. 12, alin: VI, din
citata InaltA ordonantA se dA jurnalului Constitufionalul intA-
iul avertisment in persoana d-lui Ion PalA, redactorul Ali

respon sabil".
Semnat : Ministru, M. Koglniceanu.
Ai crede a-I un vis 1 Azi se insultA religia evreilor, se ameninta, se atAta, i un energumen ca A. C. Cuza vorbete
in camerA de ascufirea co(itelor, adicA de pogromuri in con-
tra evreilor, fArA ca nimeni sA zicA pAs l 4a-i cl am fAcut

uriap progrese ?
1) Corespondenta diplomaticA citatA de mine este luatA din
Cartea Verde.
www.dacoromanica.ro
247
La Viena, Conte le Andrassy rdspunde : Int& supu-
nere la Tratat, apoi independenta.

La Paris, ministrul de externe, Waddington, Ii dd
acela rdspuns ca i Andrassy.
KogAlniceanu se Intoarce In tar i trimite agentilor notri o altd circulard (din 28 August) in care
zice :
Oricat de dureroase ar fi pentru Romania cateva

din conditiile tratatului din Berlin.... guvernul Roman
nu poate de cat sd se conformeze hotdrarilor supreme
ale Europei i este hotardt a le indeplini Intr'un spirit
de desavar0ta loialitate... Guvernul roman pamte de
pe acum la executarea redid a tratatului din Berlin

0 a luat toate dispozitiile pentru intrunirea Corpurilor Legiuitoare la 15127 Septembrie viitor".
Aceastd primire a Tratatului din partea guvernului,
din punctul de vedere international, obliga tara. Fostul
ministru de externe, N. lonescu, este acela care o va
afirma in edinta Camerei din 27 Septembrie : In

relatiunile internationale", zice el, angajamentul guvernului este totul...
.
Prin urmare cand un guvern constitutional din Europa vorbeote, tam a vorbit".
La 2 (14) Septembrie, KogAlniceanu trimite o notd
direct lui Waddington in care bizuindu-se pe nota sa
din 29 August, care este o notificare de primire a

Tratatului, 11 roaga sd acrediteze un Ministru Plenipotentiar, cum a fAcut-o Andrassy. Aceasta va fi un
puternic sprijin moral" fata de Corpurile Legiuitoare
chemate a formula i sanctiona schimbdrile ce reclamd
starea cea noud in Romania. In acelai sens se scrie

la Berlin i la Roma.
Si de randul acesta se cid gre. Varnav rdspunde
www.dacoromanica.ro
248
DIN VUTA. UNUI EVREU-ROMAN
(17129 Sept.), cd nu trebuie sd ne facem iluzii. Chestia evreiasca pe cat timp nu va fi pe calea solutiunii, se va opune ca o piedicd la triumful definitiv al
independentei". Ezitatiile, amandrile, imi fac o datoile a o spune, nu ne vor reu0", scrie categoric Litean u.
La 25 Sept., tot Liteanu comunica cd Bismarck in

calitate de Preedinte al Congresului, este tinut sd
respecte riguros Tratatul i adaugd urmtoarele reflexiuni cari li fac onoare :
Deslegarea, dacd n'o vom face singuri, ni se va

impune 1 somatia va fi cu atat mai imperioas ca
se va face atdt in numele unui mare princip de dreptate cat $i in temeiul vointei colective a Europei".
Germania nu ne rdsfata de loc prin preveniri amicale", se plange Domnitorul cu amArdciune.
Waddington, crede cd trebuie sd atepte un cuvant al Parlamentului Roman care ar putea sa hodrascd cabinetul Franter.
Nici Italia nu se las induplecatd. C'airoli, urmaul
lui Depretis la Preidentia Consiliului, stdrue in indeplinirea vointei Europei. In Anglia nici nu se cerceteazd tramul. Acolo impdratete Lordul Beaconsfield.
Ins Rusia 1 Austro-Ungaria se mlAdiazd i trimit

reprezefitanti diplomatici la Bucureti.
Numai puterile apusene raman neclintite.
ACTUL I
Parlamentul.
Motiune.
ThrAgneal
La 15 Septembrie 1878 se intrunesc Corpurile Legiuitoare. Mesagiul tronului nici nu pomenete chestia evreiascd. Guvernul comunica corespondenta di-
www.dacoromanica.ro
249
plornatica, care, atat in Senat cat i In Camera, se

trimite unor comisiuni speciale. Dupa lungi desbateri,
Senatul voteaza, la 26 Septembrie, urmatoarea moVune :
Comisiunea dv. a studiat corespondenta diplomatica relativa la tractatul dela Berlin din 13 Iu lie 1878 ; ea a vazut cu
adanca mahnire ca Puterile europene prin vointa lor colectiva
si inteun interes al pacii generale, au impus Romaniei dureroase sacrificii. Comisiunea dv. propune ins ca guvernul sa
fie autorizat a se conforma tractatului din Berlin in aceasta
privinta ; totdeodata, comisiunea dv. este de parere a se au-
toriza guvernul ca s ia in posesiune Dobrogea si a o administra prin regulamente de administratie publica pan . la
convocarea Adunrii Constituante. Comisiunea, in fine, angajeaza pe guvern ca, atat pentru solutiunea definitiva a chestiunei Dobrogei, cat si pentru celelalte chestiuni care rezult
din tractatul de Berlin, O. convoace cel mult in cursul seziunii ordinare de trei luni, o Adunare Constituanta de revizuire
conform art 129 din Constitutiune".
In comisia Camerei se ivesc cloud pareri. Majoritatea propune urmatoarea motiune :

Luand cunostinta de tractatul dela Berlin, Camera, silita
de hotrarile Puterilor si nevoind a fi o piedica la consolidarea pad, autoriza pe guvern a se conforma vointei colective
a Europei, retragand autoritatile civile i militare din Basarabia
pi luand In posesiune Dobrogea si Delta Dunrii. Celelalte
cestiuni se vor regula pe cale constitutionala".
minoritatea propune :
Camera n'are a consimti la retrocedarea Basarabiei, dar
invita pe guv ern ca s retrag a. autoritatHe civile si militare
din acea parte de pamant a Romaniei, spre a se inlatura orice
posibilitate de conflict. Consecinte voturilor sale anterioare, ea
nu poate primi Dobrogea. In cat priireste celelalte dispozitiuni
ale tractatului din Berlin, Camera Legiuitoare le va rezolva

pe cale constitutionala".
www.dacoromanica.ro
250
DIN VI A.T.1 UNUI EVREU-ROMAN
Aa dar, pe and Senatul cere guvernului a convoace o Constituanni conf. art. 129 din Cnstitutie,
comisiile Camerei ocolesc chestia, vorbind in mod vag
de regularea chestiunilor pe cale constitutionala".

Opozitia din camera, compusa din d-nii T. Maiorescu, D. Donici, Sc. Rosetti i G. GAO, spre a inlatura echivocul i traganirea ce era invederat in
gandul comisiilor majoritatii, vine cu urmatoarea motiune :
AvAnd In vedere corespondenta diplomatic a. depusA de
guvern relativ la tratatul din Berlin, Camera declar :
Este cazul a se aplica imediat art. 129 din Constitutie pentru convocarea Adunrii privitoare la revizuire".
T. L. Maiorescu, iii sprijinirea acestei motiuni a

opoziliei, arata c guvernul a angajat tara, ca este
periculos i vatamator a amana deslegarea chestiei,
lsand tara inteo situatie nedeterminata, i ca trebue
neaparat imediata convocare a constituantei i alegeri noi.
Ministrul Bratianu, in raspunsul salt invinue pe
Maiorescu ca a vorbit in interesul streinilor" ! Si
Camera voteaza motiunea comisiei, al cat-el raportor
era d. E. Costinescu, credinciosul guvernului.
Motiune incolora, care, in deosebire de cea a Senatului, lasa totul in suspensie. Ce gand tainic a avut guvernul primind aceast motiune ? S'a emis parerea ca a dorit amanarea alegerilor pentru a nu le
face sub impresia prea recent a perderii Basarabiei i prin urmare sub riscul de a ramanea in minoritate" 9. Poate ; dar rostul amanarii era probabil
altul : anume credinta ca, inarmat cu acest vot pla1) Maiorescu, Discursuri I, p. 222.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNIII EVREU- ROMAN
251
tonic al Camerii, va birui neincrederea Puterilor i

va cApAth recunonterea independentei Inainte de votul constituantei. OdatA acest rezultat cApAtatfloare
la ureche. Darsocoteala de acasA nu se potrivete
cu cea din tArg...
Tabloul I. Diplomatic
Sesiunea extraordinarA a Camerelor In urma acelui
vot de apA de trandafir s'a inchis printr'un mesaj
In care guvernul face pe Domnitor sA zicA deputatilor, cA au primit vointa colectivA a Europei" i cA
pozitia RomAniei este astfel regulatd MO de puteri,
1 RomAnia va intrA In familia Statelor cari nu atarnA deck de ele inile".
.
KogAlniceanu, cu o staruinta uimitoare, incepe iar
targuiala pe lAnga Puteri. La 4116 Oct. trimite agentilor notri copie dui:4 mesagiul de inchidere i o cir-
cularA in care talcuete le sens exact et la port&

des votes des Corps Lgislatifs".
In depea circularA cu aceiai datA, el expune cA,
in ceeace privete principiile de egalitate Inscrise in
actul din Berlin, guvernul i Natiunea, prin organul
corpurilor Legiuitoare, s'au angajat a revizul pe cafe
constitutionala regimul intern, 1 a introduce in el
schimbArile voite, potrivindu-le stdrii localnice,i sfAr-
ete mgulindu-se cu speranta ca Puterile In vederea chezAiilor efective a vointei RomAniei de a

intra in familia EuropeanA, i drept mArturia unei
simpatii i unei bunevointi pe care RomAnia crede cA
a meritat-o prin loialitatea purtArii sale, vor binevol
a nu mai intdrzia sii dea relatiilor diplomatice reciproce caracterul potrivit noei pozitii internationale a
RomAniei".
www.dacoromanica.ro
252
DIN VIATA UNIII EVREU-ROMAN
Nici acuma insA, Puterile apusene nu se lasd ademenite.
In rAspunsul sAu remarcabil din 15 (27) Oct., Liteanu scrie din Berlin, WA inflorire i crutare :
Precum am fdcut, inainte de Tratatul din Berlin,
opiniiri nefolositoare pentru a dovedi Europei a re-
gimul cdruia Evreii sunt supu# in Romtlnia, n'are

drept cauzd o deosebire de credinte reggioase, astfel
incercdm inzadar de a face sd se creadd azi cd raliuni de greuteiti Muntrice i conveniente vremelnice
se opun singure la realizarea imediatd a egalitAtii

drepturilor.
Cabinetele sunt pornite sd vadd in tdragdnirile al

cdror object este aceastd cestiune, cum In amAnarea
solutiunei la o altA scadenta, fin* politice, expediente abile cari se .opun unei dispozitii a Tratatului
din Berlin, cu scopul de a-1 ocoli indefinit."
Deasemenea Calimaki-Catargi, scrie din Paris (15127
Oct.), cd Waddington nu vede in votul Camerilor

nimic care sd prejudice soarta rezervatd principiilor
esentiale formulate de Tratat. La Berlin ca # la

Londra nu vor cedd in acest punct... Totul rAmAne
in suspensie cel putin pAnd and Parlamentul nostru
va fi procedat la IntAia citire a proiectului de revizuire".
Lordul Beaconsfield declard la banchetul Lord-Ma-
iorului, cd Anglia e decisd sd se tie strict de hotdrArile Tratatului i va interveni ca ele sA fie aduse
la Indeplinire.
Guvernul Italian e ovAelnic. El trimete agentului
sAu diplomatic, Baronului Fava, scrisorile de acredi-
tare ca Ministru Plenipotenfar. Dar la 30 Oct., Baronul comunicA Domnitorului cd Italia cere mai IntAi
www.dacoromanica.ro
253
din partea RomAniei o asigurare obligatorie pentru

rezolvarea chestiei evregti, spre a-i putea recunonte
independenta. Firege am refuzat o asemenea declaratie", scria Printul, tatAlui sdu, la 5 Noembrie,
i astfel recunonterea de cdtre Italia s'a impotmolit
la jumAtatea drumului".
ACTUL II
Episod parlamentar
Camerile se Intrunesc in sesiune ordinard la 15

Noembre. In mesagiul de deschidere Printul zice :
Pe cale constitutionald Camerile pot dA Orli putinta sd corespunzd ateptdrilor Europei i sd starpeascd din pactul fundamental inegalitatea politica'
din motive religioase, care nu se mai potrivete cu
secolul acesta civilizat".
Guvernul in programul sdu citit la Camera i Senat, fgAduete cd : va stArul pentru o grabnicd convocare a Constituantei de revizuire care va aved sd
modifice art. 7 din Constitufie, pentru ca in curAnd
RomAnia sd se poatd bucurA de toate drepturile ei
ca stat independent.
Adresele Camerei i Senatului drept rdspuns la
mesaj i rdspunsul printului se Inv-Artesc in acela
cerc vitios, ocolind cu ingrijire de a se indlcA mdcar
felul revizuirei art. 7.
II. Tablou diplomatic

Retragerea lui Kogdlniceanu
In temeiul acestor enuntari platonice Kogalniceanu

ii intinde iar nAvodul In apele Marilor Puteri, dar
www.dacoromanica.ro
254
petele independentei nu se prinde in el. Atunci se

aleargA aux grands moyens : cei mai inalti sfetnici, ministrul BrAtianu in persoand f C. A. Rosetti,
preedintele Camerei, intreprind o raitd pe langA cabinetele streine. Acestea rdman insd intransigente.
Sir H. Elliot, ambasadorul Englez la Viena, spune
categoric lui BrAtianu cd Anglia nu va socoti Tratatul din Berlin indeplinit dacd Romania va schimbd
Constitutia numai in sensul de a se ingddul pe viiitor Evreilor sd capete drepturile individual # izolat.
Reticenta guvernanrtlor deteaptd bAnueli i Indsprete relatiile. Chiar Printul osandete cu asprime
aceastd politicA in cloud luntre- latd ce zice in memoriile sale (6 Ian. 1879) :
Guvernul Roman nu se poate decide la o atitudine hotAratA, pentru care Printul stdrue necontenit,
in chestia evreiascA. Printul e convins cd ministerul
printr'o cerere sincerd i energicA, ar uura Orli hotdrarea, pe cand necontenita sovdiald si incercdrile
lui mereu repetate de a c4tigd din partea Puterilor

Apusene recunoasterea independentei- numai in baza
unei simple feigildueli de modificare a Constitutiei,
dau atitudinii guvernului o nesigurantd care nu va

rdmdne Ord urmdri". BrAtianu se intoarce in tail,
incredintat de zdarnicia stdruintelor de a muid vointa
Puterilor i de a obtine recunoaterea independentii
pe veresie. Rosetti urmeazd insd colinda.
In rAstimp cabinetul se schimbA la fatd. KogAlni-
ceanu ese din minister. De ce ? Poate pentru neisWilda sa diplomaticA. Poate cd in adancul sufletului
sAu s'a trezit sila ca sd slujeascA de coadd de topor
in politica fatarnicd i care, robitA intereselor de tarabd, inchide tara la lumina dreptAtei. Organul sat'
www.dacoromanica.ro
255
Romdnia liberd, in numArul din 23 Februarie, a scris

CA indecisia, neprevederea 1 echivocul urmeazA sA
inspire pe minitri. In afard se fdgckluqte tot ;
Induntru se strigd pe toate tonurile ca guvernul este
hotdrdt sd refuze tot".
In edinta Senatului din 8 Martie 1879, vorbind de
eirea sa din minister, a zis :

Onor. d. BrAtianu tie foarte bine in ce conditiuni i pentruce am eit. La despartire d-sa mi-a spus
cuvintele acestea : boul tie multe, dar n'are limbA ca
sA vorbeasa In adevAr, boul n'a avut limbA, dar
viteii au avuro". Nici 'Ana azi.nu tim ce au vorbit

viteii, se pare InsA cA au fost chestii de interes de
de partid in joc, cAd in aceiai edinta a Senatului
tot KogAlniceanu spune cu amArAciune : Intrebati pe
d. BrAtianu : s'a despartit din vina nzea ? Raspundeti,
d-le BrAtianu, fostu-ti-am coleg bun ? Despartitu-v'ati
de mine cu regret sau cu bucurie? (rasete)".

Mai tArziu se va incheia pacea i KogAlniceanu va
reintra in cabinetul BrAtianu ca mjnistru de interne.
In locul lui, la trebile strAine vine loan Cdmpi-
neanu. El va intinde mrejele diplomatice nu cu mai

mult noroc, dar cu mai pupa iscusinta deck ilustrul
sAu Inainta.
III. Tablou
Debutul lui Campineanu. Solia C. A. Rosetti
Campineanu este zorit : el nu pierde nici o clipa
i chiar in ziva depunerii mesajului, se repede la telegraf i trimite agentilor notri aceastA bunA vestire care, sperA d-sa, va hotArI Puterile sA trimeata
pe minitrii lor la Bucureti".
www.dacoromanica.ro
256
DIN vIATA UNUI EVREU-ROMAN
In aceastd sperantd se ineald, mdcar cd C. A. Rosetti, ministru in partibus infidelium, cum 11 numete
Maiorescu in Camera, lucreazA pe capete in strdind-
tate. El stdruie mai ales la Roma, unde are numeroi prieteni 1 se bizuie pe simpatia de rasa. Cand
sosete in Cetatea Eternd, gdsete colo pe Armand
Levy 1). Acesta 11 ia in primire. In Camera italiand se
deschlsese tocmai desbaterile despre chestia evreiascd
In Romania. Rosetti vizitA Pe Preedintele Consiiiului, Depretis, pe Preedintele Camerei i al Presei. Armand Levy, zice despre el 2) : Nu face mare
impresie, n'are tonul diplomatic, declamatiile lui produc un efect contrar celui cdutat". Cairoli, fostul Ministru Preedinte, zice in acea edinta, la care era de
fata i Rosetti, cd in interesul Romaniei, precum i
al pAcii generale, el a contribuit la inscrierea art. 44
in Tratat i cd, dacd a refuzat numirea unui Reprezentant al Italiei In Romania, este pentru cd a cerut
guvernului roman sd declare, in end de revizuirea

art. 7, cd recunoaste ca Romdni pe Evreii cari stint
ndscufi in fard din pdrinfi ndscufi ei Inisi acolo, fi
cd guvernul roman n'a voit sd. rdspundA.
Un tanr deputat, Zappa, propun urmatoarea motiune : Camera are incredere c ministerul nu va recunoaste Romilnia decdt dupd ce .va fi dobdndit
certitudinea cd art. 44 al Tratatului din Berlin, privitor la egalitatea cultelor, a fost pe deplin indeplinit".
Depretis declard cd va mentine conditiile puse de

CaIroli pentru recunoaterea Romaniei i cd va merge
in unire cu Marile Puteri europene. Aceeai decla1) Despre acest brbat de seam vom vorbi mai tArziu.
2) Leven, op. cit. 1, 296.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAS
257
ratie o face in Senat, dupd un discurs energic al lui

Mamiani care, intre altele, zise cd, ref uzand drepturile evreilor, Romania se va pune la nivelul popoarelor barbare din .Africa". Senatul vota o rezolutiune
intarind pe aceea a Camerei 9.
ACTUL III
Mesajul de revizuire.
Rapoartele.
Declaratiile.
Cele trei citiri.
In sfarit la 17 lanuar 1879, mai bine de ase

luni dela iscalirea Tratatului
se depune in Camere
mesajul de revizuire. El sund astf el :
Camera # Senatul declard cd e nevoie a se supune
revizuirei art. 7 din Constitutie".
Scurt. Fara nici o motivare, fdrA nici un Indreptar.
Mesajul se trimite la sectii.
Pe Dealul Mitropoliei.
In edinta Camerii din 20 Februar, raportorul D.
Giani, citete Declaratille comitetului delegatilor asupra
mesajului de revizuire.
Iata declaratia majoritdfii :

Avand in vedere art. 129 din Constitutie, Camera, uzand
de dreptul ce-i acorda acel articol, declara ca este trebuinta
a se supune revizuirei dispozitiunile art. 7 din Constitutie".
Declaratia minoritdtil sund astfel :

Avand in vedere propunerea guvernului;
Considerand a intoleranta religioasa nu a existat niciodata
in Romania ;
Considerand ca, inca dela 1864 se introdusese in legislatiunea noastra dispozitiunea ca strainii de orice credinta re1) Leven, op. cit. 1, 296.
17
www.dacoromanica.ro
258
ligioasA sA poatA dotAndi naturalizatiunea, conform art. 16

din cod. civil ;
Consider And cA, restrictiunea adusA prin art. 7 din Constitutiune, s'a introdus din cauze economice i sociale ;
ConsiderAnd cl, este de interesul tarii ca regulele pentru

acordarea naturalizatiunii sA fie inscrise in Constitutiune;
ConsiderAnd cA, este oportun ca strAinii de orice credintA
religioasA sA poatA dobAndi naturalizatiunea prin legi speciale
0 individuale, in virtutea art. 129 din Constitutiune ;
Adunarea declarA cA este trebuinta a se supune revizuirii
art. 7 din constitutiune.
D-nii G. Vernescu 1 I. Codrescu, fac i ei o declaratie, deosebitA de aceea a minoritafii.

In Senat
Tot in ziva de 20 Februar, Raportorul comitetului

delegatilor Senatului, citete trei declaratii : a majoritatii i minoritatiiacestea la fel cu cele ale Camerei---i una a lui V. Boerescu, care cere schimbarea mai multor articole din Constitutiune.
IntAia citire
a) In Camerd
Desbaterile incep la 22 Februar. Lupta se da intre
nemotivifti i motiviA. Cei dintai (majoritatea) sustin
cA n'are Were Camera sA prescrie Constituantei chipul revizuirei, dar sunt manati mai vartos de gAndul
politic i tactic de a nu desveli acum4 care este deslegarea ce se dorete i se prevede. Acest gand
tainic apasA greu asupra .discutiei i-1 da un ton fals.
Dealminteri nemotivitii nu se sfiesc a o spune.
Astfel V. Maniu striga :
Sa ne ferim
de
a indica o solutiune... Dupa
mine reticenta, laconismul, inteo cestiune de aceasta

natura, este de aur".
www.dacoromanica.ro
259
N. Fleva e mai lAmurit :

SA spunem astAzi ce credem in cestiunea evre-
ilor, prin urmare ce avem de end ca Adunare i

ca guvern sA facem ? Credeti ca aceasta este bine,
este patriotic ? VA inelati ! Apoi cui s'o spuneti ?
Tarei ? Nu aveti trebuintd. Prin urmare nu voiti sA
spuneti, se vede, dect Europei i evreilor I Veti da
o armA mai mult in mna inimicilor tarii".
Si acum se deschide desbaterea.
Pantazi Ghica, fratele lui Ion, fostul Bei de Samos,
incepe focul. In ferocitate intrece pe Irod. El citete
din cartea vestitului rabin botezat" Brafman, de o
mie de ori demascat ca falsificator, numete pe evrei
sugrumAtori ai neamului romnesc, nAbuitori ai
oricArui princip de progres 1 cilivilizatie (!), spioni
1 delatori eterni" i evoacA cu groazA pe on functionar mare la evrei
Cahalan" Bietul Cahal I
IatA'l acum prefAcut inteun om in carne i oase : al
atelea apostas este ? Si and te gndeti cA acest

Cahal" inseamnAobtie, comunitate !
Nu voi rAscoli gunoiul rAu mirositor al injuraturilor lui Pantazi i tovarAilor sAi. Cu atat mai putin
cA se simte in patosul lor rAsuflat tonul nesincer ;
oamenii acetia vorbesc pentru ulitd, fac reclamA
electorala. Si li vom regAsi, vai ! in Camera de revizuire...
Numai ca trufanda, pentru gatlejuri rsfAtate, voi

reproduce peroratia 1W Alex. Sihleanu, spre a arAt
la ce nivel s'a scobort tribuna parlamentului. latA
acest giuvaier :
Nu pot si-mi dau cont pentru ce aceastA grabl de a vent
sA luAm poporul lui Dumnezeu si WI aducem cu chila munte-
neascA la noi... Nu pot primi eu speranta ce vrea sA ni se
www.dacoromanica.ro
260
lase cA'l vom spAld, cl'I vom pieptAna, cl'i vom scuturA de
puf, a le vom scuturA papucii dupA ce'i vom lAsA sA intre
in leagAnul neprihAnit pAnl azi a sfAntului neam romAnesc".
AO grAete. i
Camera aplaudd...
Motiv 4tii, la rAndul lor, cer a se cid o indrumare

Camerii de revizuire, pentru ca nu cumva aceasta sd
depdeascA vederile bor.
Se repet acum impAtimatele izbucniri de oarbA

prejudecatd cari au zguduit Constituanta din 1866.
Dar, precum atuncea s'au ridicat M. K. Epureanu i
Ghica CorhAniteanu spre a apArd adevdrul i libertatea i a salvd onoarea parlamentului aa. i acum
se aude cel putin un singur glas strein de urd"acela al lui T. L. Maiorescu. El singur aruncA o raza
de lumind in aceastd. negurd groasA de patimi. 0 raza
de fulger numai, dar ea mAngAie i Impacd :
Destul al face noaptea, o clipa, mai frumoascr.
T. L. Maiorescu, unul dintre Intemeietorii Junimei"
din Iai a evoluat, impreund cu P. P. Carp, Th. Rosetfi 1 altii de pe tArAmul literar 1 tiintific, la cel
politic, aducAnd cu dAnii un suflu Inviordtor de culturd modernd. Pornind dela concepcii protivnice, mem-
brii Junimei" s'au ciocnit cu acei ai Fractiunei libere i independente" cari se inspirau de sectarismul
i nationalismul sterp al lui Barnut, a cdruia doctrinA
s'a prdbuit sub .loviturile teribile ale criticei lui Maiorescu.
In edinta Camerei din 24 Februar, Maiorescu ia

cuvAntul. ToatA lumea ii cunoate elocventa mdiastrd,
fraza scuipturald, vocea melodioasA, cari dau un farmec deosebit rationamentului sAu strAns i luminos.
El e nemotivist. Mai Intai pentru el motivarea ii se

www.dacoromanica.ro
261
pare neconstitutionala, i al doilea pentru cd nu gdsete parerea minoritatii destul de francd in formularea ei. Motivul pentru care se cere revizuirea art.
7", zice Maiorescu, este tratatul din Berlin, pe care
Parlamentul l'a primit. Apoi dacA acesta este adevdratul motiv, aveti sinceritatea de a'l spune. D-v. .InsA
nu-1 spuneti, ci voiti sd dati propunerii d-v. aerul
pur i simplu, cd ar fi o propunere eitA din sdnul
ldrii".
Mai insemnatA InsA este partea a dqua a discursului d-lui T. Maiorescu, care depdete mult cadrul discutiei, i pAstreaz,g, ca orice adevAr, deapururi trainicA valoarea sa.
Dupd ce aratA cl art. 7 din Constitutie nu are a

face nimic cu traditia noastrA istoricA, pentru di, clack
la inceput natiunea romneascA a fost anteluptatoarea
cretinismului in contra semilunei, astAzi avem o altd
misiune, el urmeazd :
Noi am fost creati ca stat constitutional si in forma
modernd, In urma rdzboiului oriental prin tratatul din
Paris. Noud nu ni s'a zis cd ne creeazd pentru cd suntem
ortodocsii orientului, ci pentru cd suntem sentinela gintei
latine; pentru cd ni s'a spus,cd avem nafionalitatea latind
de susfinut in orient, ca oaze in mUlocul pustiului

de alte rase (Aptauze). Apoi atunci vd intreb, d-lor,
ginta latind are ea a face in special cu ortodoxia si
cu 'crestindtatea ? Romanii au lost pdgani ; Italienii
sunt catolici ; Francezii sunt catolici si protestanti ;
sunt Romani uniti si neuniti. Religiunea, ori cat ar
fi ea de importantd, este notd accesorie a nationalitdtii : sangele, limba, aspiratille la o culturd comund,
aceasta este ginta latind".
Oratorul atrage luarea aminte a Camerii asupra

www.dacoromanica.ro
262
punctului cA tocmai Franta, IntAritA de Italia i sustinutA de celelalte puteri apusene de la cari primim
noi cultura, au cerut la Berlin sA se teargA ideea
de intoleranta religioasA, i numai Rusia ortodoxA ar
fi voit sa pAstrAm art. 7, i adaugd :
In virtutea dar a principiului de gintd latind skim
noi sci, iar nu pentru ortodoxie. Cu aceasta ne putern apdrd in viitor in contra panslavismului.... Ma
resum dar : art. 7 al Const. a Jost un anacronism la
1866. La 1866 era vorba de nafionalitatea romtind,
dar nu de ortodoxie ; tradifiunile noastre religioase
in contra Turcilor nu'si mai aveau si nu'si mai au
locul, ele trebue sd fie inlocuite cu ideile gintei latine, si de aceea nu primesc sd mai fie restriclii religioase in Constitufia Romdniei.
Iar pentru chestia Evreilor, aceasta se va resolva
la alegerile viitoare si chiar in sdnul Constituantei".
Aplauze prelungite acoperA glasul oratorului, care,
dupA cum se vede, se ferete a'i arAt solutia in
chestie evreiascA (vom vedea cA Incepuse sd evolueze).
Primul Ministru, I. C. BrAtianu, Inchele desbaterile,
In edinta din 25 Februar, cu o cuvntare ingAimatA in
care dupA oarecari gratiositAti la adresa evreilor romani, el II numete In mare parte strAini nAvAliti in
tail pentru cA n'aveau nici un cApAtai in tArile lor",
un pericol national",afirmA cA Congresul din Berlin a admis numai un princip si nu o solufiune. Interesant este cum se apArA de bAnuiala aruncatA a-
supra lui de G. Vernescu cA el ar fi In favoarea emanciparii evreilor. IatA raspunsul sAu :
Ce zice d-sa ? (Vernescu), di Brdtianu si Rosetti la 1848, au dat drepturi israelifilor. Mi se pare
di d-nu Locusteanu Rusu este aci ; D-sa stie cd prowww.dacoromanica.ro
DIN WATA UNUI EVREU-ROMAN
263
clamafiunea # programa m4cdrii dela 1848 a fost

redactatei de Heliade Reidulescu, g cel noi cei tined
n'am feicut atunci dealt sei urmdm pe acei cari linear' in mad stindardul national, ca Heliade Radiilescu. Cum, d-lor ? Heliade Rddulescu, general Magheru, general Tell, Golescii, erau treiddtori de lard ?
Dar de ce au pus ei in Constitutiunea Romdnd de

atunci rezolvarea cestiunii israelite ? Au pus'o pentru di dincoace de Milcov, nu era in adeveir o cestiune israelitei ; la noi aci, nu am avut pe Tron un
Domn, care sei facd specule in paguba Wei, g sei
aducd ndvdlirea israelitilor cu grdmada, pentru miile
de galbeni ce'i aducea acest trafic cu interesele cele
mai vitale ale liirei (Aplauze). La noi nu s'au fdcut
teirguri i tclrgulete pe proprieteiti particulare cu colonizeiri de israeliti, pentrucei la noi era obiceiul sd
se inteleagd boerii d'adreptul cu ldranii, Ord sti aibd
intermediar pe israelili ; deaceea nu napustiserd evreii
peste Muntenia ca peste Moldova, de aceea nu era

aci o chestiune israelitei la 1848 $i nici un pericol in
proclamatiurzea lui Heliade Rddulescu".
In sfArit declarA cA guvernul primete declarafia
majoritAlii fArA motive ceeace ar fi un pericol pentru
tard".
PusA la vot declarafia majoritAtii se primete cu 71
voturi contra 21.
In Senat
Antegarda germanismului : o Idmurire.
V. Boerescu.M. K. Epureanu descrie infiintarea
Voinov.
targupareior de cdtre Evrei.P. P. Carp.

Tabloul se schimbA. Aici desbaterile se urmeazA
inteo atmosferA mai seninA. Aici IntAlnim barbafi de
www.dacoromanica.ro
264
stat de man. IntAia : pe M. K. Epureanu, P. P. Carp,

M. KogAlniceanu, V. Boerescu 1 altii. Discutia se ridicA la un nivel mai innalt 1 pAstreazA pururi linitea
vrednicA de maturul corp. Un singur om IntunecA

tabloul, ridicAnd glasul rAguit al urei : fiecare primA-
yard IV are omizele ei. Furtunatecul nationalist care

simte chemarea a apAr neamul romnesc primejduit,
N. Voinov. Beizadeaua D. Ghica, li
este neaoul
face in Senat (edinta din 8 Martie) portretul. Indreptndu-se spre el ii spune :
N'ai nevoe sa furl, dar ai nevoe sA speculezi positiunea d-tale, ai nevoe sA fii temut de toate partidele, sA fii advocat public, sA dtigi procesele fie
ele bune, fie rele, in fine sA fii paa al judetului
d-tale".
Acest pad din Focani, membru al fractiunei libere i independente", a tAcut, inghitind in sec. Vom
lAsA ImpAtimata vorbArie a acestui retor banal, sA
putrezeascA in coloanele indelung rAbdAtoare ale Monitorului Oficial".
Voi pomeni numai cA Voinov dupA ce combate

teoria d-lui T. L. Maiorescu a unei politici latine fArA
caracter ortodox, denuntA pe jidani (sic) ca fiind de

douA ori periculoi : prin ei ini-le ca element disolvant, 1 mai periculoi Inca ca antegarda germanismului (cu cursive in Monitor" !) pe malurile. i la
gurile DunArei".
Paa dela Focani a duhuit pana a doua zi. Acum

sA deschid ferestrele pentru a primeni aerul. SS ne
folosim de acest rAspas pentru o lAmurire.
Antegarda germanismului? latA un alt ponos fAr'de
folos in pomelnicul pAcatelor noastre ! El se vArA in
ochii notri de atata amar de vreme, i umblA ca o
www.dacoromanica.ro
I IN NI1T.1 UNUI EVIII.A.5-hONIA\
265
monetA bund din mand in manA WA ca cineva sA'i

dea seamA a e calpa. DacA aceastA parA are vre-o
noimA, ea nu poate InsemnA decat cd nemtii", urmrind pornirea spre rAsArit, legendarul Drang naclz
Osten, ar nAzui sA pue sthpanire pe Romania, 1 cA
noi, Evreii, am fi cercetaii, iscoadele acestui duman !
CA noi am pregAti tAramul, am deschide portile cetAtei romAne acestei oaste dumane pentru cotropirea
politica, culturalA, economicA a tArei noastre !
La 1866 s'a aezat pe tronul lui Stefan i Mihai

un print din acel neam. L'au propus patriotii romani,
care au rAsturnat pe Vodd Cuza. L'a primit poporul
roman prin plebiscit. L'au ales reprezentantii Orel,
nici in plebiscit, nici in Parlament n'au avut glas evreii !
Cu aceti Nemti" Romania a incheiat o alianta

politicA, iscAlitA de I. C. BrAtianu, pastratA de toate
guvernele, care a dAinuit panA in vremea noastrA, i
nici panA azi n'a fost denuntatA. Alianta nu e opera
evreilor" I
Iata pentru germanismul politic.

Pe la Inceputul veacului al 19-lea, Romanii din
Ardeal, un Gheorghe Lazar, un Aron Florian, un Petru
Maior i altii, crescuti i hrAniti in cultura nemteasca,
ne-au adus'o in tail, intemeind o literaturA i o viatA
nationalA. Si dacA, apoi, dupA curentul francez dintre
anii 1860-1880, literatura germand a pAtruns la noi,
devenind un factor de influenta intru formarea literaturei noastre moderne i fiindu-ne de mare folos,
dupA cum mArturisete antisemitul N. lorga 1), aceasta
se datorete cArturarilor romani .i mai ales Junimei

din Iai.
I) Op. cit., pag. 126.
www.dacoromanica.ro
266
DIN VIATA UNUI EVREUROMAN
lata pentru germanismul" cultural.

De zeci de ani Statul roman ii indestuleaza nevoile financiare cu banii nemtilor. In industria romana sunt milioane de capitaluri nemteti, importul
nemtesc s'a impatrit.
lata pentru germanismul" economic.
Bun sau rau, folositor sau primejdiosfost-au

Evreii romani uneltele robiei" germanice ?
De unde o fi izvorat acest basm tembel al avangardei"? De sigur din imprejurarea ca. mare parte
din evrei vorbeau alta data jargonul nemtesc i au
nume nemteti. Dar se Vie ca, precum Evreii din alte
tad au adoptat graiul acelor tail, i Evreii batinai
din Muntenia i Moldova vorbeau alta data limba
romana. Avem dovezi istorice pentru aceasta 1). Tot
aa in privinta portului : Evreii aveau portul romanooriental. Si numele lor erau ebraice, adesea romaneti, aratand locul naVerei sau prof esia 2). Toate a1) V. Dr. E. Schwarzfeld, in Analele societAtii istorice Iuliu
Barasch, anul I (1887) p. 32 urm. i Dr. Iuliu Barasch, Evreii
din Moldova i Valachia in Anuar pentru Israeliti, anul IV
(1880
1881).
2) Intr'un dosar al Comunitatii Israelitilor Lehi din Bucure0i pe care ram gAsit Ind. in arhiva comunitAtii din 1858,
intitulat : In privinta alegerei de epitropi i celorlalti amploiati
ai Epitropiei" se aflA mai multe adrese ale Vorniciei Oraplui
Capitalei prin care invitA stArostia :
DeindatA sA ia masuri a publica prin toate sinagogile i
casele de rugAciuni spre cunWinta tuturor de obte, ca toti
acei israeliti ce insupsc calitAtile prescrise in domnescul Ofis
din 1851, dupA care se alAturA copie, i vor fi pdmnteni
rudele sA se arate spre a fl scris in liste".
In listele alcAtuite de epitropie cea mai mare parte a alegAtorilor au nume ebraice i romtinefti, precum Manase Samoil, Mihail Iosef, Benjamin Leibu, lancu Croitoru, Burich
www.dacoromanica.ro
267
cestea s'au schimbat insA cu incetarea puternicei influe* politice i sociale a Turciei, dupd rdzboiul
Ruso-Turc de la 1828, inlocuirea ei cu influenta nordick i mai ales cu venirea in fard a unor Evrei din
Galitia, Rusia, Po Ionia i alte finuturi. Acest curent
de imigrare a fost in parte d'adreptul provocat de
Domnii Orli, de egumenii mAndstirilor i proprietarii
mari cari Intemeiazd slobozii, aceti poftiti cdpAtAnd
insemnate privilegii i scutiri, pentru obtescul aliveri", intemeerea de tArguoare etc. 1).
Astfel pe pdtura bdtinaA a Evreilor se apazd un
strat nou. i cum acesta era superior celui pArnntean
in culturd i iscusinfd se intAmpld ca nouii veniti sd
impund evreilor pdmnteni limba (jargonul), portul,
ba i nume patronimice netnieti. AstAzi portul evreu
polonez abia se mai vede (prin Moldova) ; jargonul a perit in mare parte, Inlocuit fiind de limba
romAneascA, i ar fi dispdrut cu desdvdrire dacd
n'am fi fost inlaturati din coalele publice, iar numele

netnteti ar fi dispdrut asemenea, dacd oblAduirea nu
s'ar fi grabit sd opreascA prin lege tocmai romanizarea acestor nume. 2)
Dar de cnd o limbd strAind i un nume strain

Croitor, Leibu Ceaprazar, Avrarn Focqeneanu, Leib Tinichigiu,
Israil lancu Ilicar etc. In celelalte liste cell mai multi au nume
patronimice alcatuite din numele tatlui cu cuvantul Ben (fiu)
sau sin cum 0 la romani se obinuia.
N. Iorga pomenete de asemenea (in Istoria evreilor din

Wile noastre", Analele Academiei Romane) de nume vechi
ebraice, altele romane0i : Cerbul, Novac, Craful (Croitorul).
1) Vezi Dr. E. Schwarzfeld, op. c.
2) Se Oie ca. guvernele refuza sistematic cererile Evreilor
de aV romaniza numele. Se face o exceptie pentru Evreli
botezati.
www.dacoromanica.ro
268
discalificA pe om 1-1 fac bAnuit din neam In neam
ca avangarda" streinului ? Ar trebui sA tergem din

istorie pe bArbatii cei mai de seamA, pe patriotii cei
mai de frunte cu care se fAlesc popoarele I Ei, dar
and e vorba de evreise schimbA treaba, se mAsoarA
cu altA mAsurA. SA Vedem InsA ce interes au putut
avea 1 ar avea evreii romni sA se pue in slujba
germanismului,acesta inchipuit ca duman al OH,
spre a hada tara pe care o privesc ca patria lor, de

a dr& soartA s'au impArtAit in bine i in rAu ? Si
trebue sA fie un interes covAritor care sA-i facA traMori de neam i de taracAci acesta este rostul
mizerabilei invinuiri ce li se aruna In MIA.

Intreb Inc'odatA care-i acel interes ? CAci is facit
cui prodest.
La 1866 era vorba de printul strein 1 de emanciparea !wastrel. Or, tocmai alegerea principelui dinteo familie domnitoare germana a dat natere fracfunnel libere si independente, cum ne-o spune insui
M. Kogeilniceanu, in cuvantarea sa din 9 Martie
1879 din Senat. Si tot el ne spune apoi :

Dui:4 ce insa fractiunea s'a vazut batuta pe taramul principelui strain, ea a cautat s asigure prin
aceiai Constitutie garantii in contra influentei principelui strain, cad se zicea atunci pe strAzile Bucuretilor CA prindpele strein avea sa emancipeze pe ji-
don! ca inainte-mergAtori ai germanismului, i

iat cum s'a inscris articolul 7 in Constitutiune".
Si ca dovadA mai mult Kogalniceanu adaoga :
rCestiunea emancipArei jidanilor nu dateazA dela 1866, ea
a inceput sub Cuza Voda pe la 1860,-0 Cuza VodA a domnit
WA ca sl zlceti un cuvant in
contra acestei emancipAri treptate. Sub Cuza-VodA s'au dat
dela 1859 1 pan& la 1866,
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNU1 EVREU-ROMIN
269
drepturi civile evreilor, sub el s'a prefcut dreptul penal, sub

el s'a dat evreilor chiar putinta de a ajunge la drepturile politice".
i
I. C. Brdtianu intdrete acest fapt. Vorbind in
Camerd, la 25 Februar 1879, de intamplArile din
1866, zice : i astfel, poate unii LAM contiing de

ceea ce fAceau, au asmutit pasiunile poporului celui
mai de jos, care s'a dus 1 a dAramat sinagoga, cu

gdadul ca de acolo sei se dual in altd parte..."9
Aluzia este strAvezie.
V a sd zicA este de netAgAduit cd faimosul art. 7

din Constitutia dela 1866, se datorete neincrederei
in Printul german, i cd evreii romani au fost victimele acestei neincrederi, fdrA de care ar fi capdtat
atunci libertatea lor.
IncA la 1872 ziarul Adevdrul" al lui Beldiman
scria intr'un articol intitulat Domnul Tdrei":
Scopurile personale ale principelui Carol sunt atat
de vddite astAzi in cat nici un Roman nu'i mai poate
face ilusie : Germanizarea Tdrei I
Il vedem relevand cele mai strigAtoare abuzuri
numai i numai pentru a obtine concesiunea Strusberg-Bleichroder In care erau compromii principii
prusieni... numai i numai pentru ca, in fine, sd
ajungd a realiza visul de aur al MAriei Sale de a nu
mai fi Domnitor al Romdnilor ci Domn ludo-German in Romania"2).

1) Cand, dupl drmarea Templului la 1866, o deputatie
de evrei s'a lnfAtiot cu plangere Domnitorului, acesta le-a
zis : m*area aceasta a fost in realitate indreptata Impotriva mea".
2) V. bropra eProces de Press. Ziarul AdevArul" inaintea

juratilor de Romans laol, 1872, pag. 46, 47.
www.dacoromanica.ro
270
Mu It iscusita vremii slovd ne spune ce fel a fost

visul de aur pe care l'a realizat Domnul ludo-German :
Independenta, Regatul, Dinastia. Cdt pentru jidani ei
eau ales vagabonzi, civilmente morti sub numele

mintitor de strdini WA protectie strAind", striviti sub
un potot mereu suitor de legi 1 mdsuri asupritoare...
Chiar in edinta Camerei din 13 Februar a. c., cu
prilejul discutiei legei pentru controlul strAinilor, deputatul D. Moruzzi, a zis :
In momentul actual toti strainii pe care ti vizilm

(adica evreii romdni) sunt fi s'au arcitat ostili pe
fafei tutulor aspirafiunilor noastre nafionale".
Asta este iar vechea Ord !

Este pur 1 simplu monstruos !
In actualul rdzboi care insdngerd planeta noastra

i care in valma attor idealuri nationale sugrumA idealurile omenirei, printr'o crudd toand a ursitei, generoasa Franta i Anglia se rdzboesc, vai ! pentru
prAdalnica Rusie. Este firesc ca evreii sd nu se prdpddeascd de dragoste pentru tara pogromurilor, este
firesc ca sd fie i evrei romdni cari, aldturi cu buni
Romani, aldturi cu ilutri patrioti ca P. P. Carp, sd
nu se poatd ImpAca cu isbdvirea dorului secular, astdzi MO mArturisit al Ursului dela Nord, ca sa. pue
labele pe Marea Neagra i pe gurile Dundrei. El,
dar dacd evrei, dacd un evreu Indrsnete sd judece
astfel, tofi evreii sunt trAdAtori de neam !
Muri-va cdndva aceastd poveste iscoditd de puterile Intunericului : prejudecata i ura ? Putea-vom
vreodatd sfArdma sub cdlcdiu capul acestui balaur ?
La 1877, copiii notri i-au vArsat sdngele In lupta
pentru independentA. La 1913 au pornit voioi pe
aceleai cdmpii gata sA se jertfeascd pentru mdrirea
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREL-ROMAN
271
rei, i and va bate ceasul cel mare mii i zeci de

mii din copiii notri vor porni in rndurile oastelor
romAne i vor tl sd se batd 1 sd moard vitejete
pentru infdptuirea idealurilor neamului. Acolo unde
tunul bubue, unde gloantele scurmd pdmntul 1 trupuri, unde baionetele scapArd i mucd carnea vie,
evreii vor dovedi Inca odatd cA sunt o avantgardd,
dar nu a streinului, oricare ar fi el, ci a tarii pe care
o revendia drept patria lor, singura lor patrie ; cd
sunt strAjeri pe malurile 1 la gurile Dundrei" dar
nu ai streinului, ci ai patriei lor romne, numai ai ei!
Si clevetirea va urma totui. Si se va crede i asculta cu gura cdscatd, cum sorb copiii povetile despre zgriptori i apcduni.
Incalecd pe un mdrAcine,
S te asculte ori i eine...
* * *
Si acum, dupd acest hoindrit pe un drum Idturalnic,
sd ne intoarcem la Senat. Sosim tocmai bine. Voinov
dupd ce a mai dat In vileag minunata lui descoperire c evreii francezi au fost aceia can, in vremea
asediului, au stilrnit reisboiul civil, 0 au ars Parisul (!), s'a aezat, radios cd a despartit lumina de
intunerec i a numit lumina noapte i intunericul lumina... un Dumnezeu pe dos.
Pe tribund se ura acum B. Boerescu. Ii zdresc

chipul elegant in conture nesigure prin ceata anilor.
0 figura de intelectual, cu fruntea innaltd 1 ochi
arzAtori. Profesor, jurisconsult, autor al unui bun tratat de drept comercial 1 al unei colectii de legi mult
folositd, orator abil, dupd ce a ilustrat baroul i catedra, are ambitia nemdsuratd de a se urca la cea
mai Malta treapta in politica tdrii, are i insuirile i
www.dacoromanica.ro
272
slAbiciunile pentru a'i ajunge tinta. SA ne amintim
cd el a zis cd chestia evreiascA se va putea deslegA

numai sub presiunea externd ! Si el va fi Ministrul
de externe care va strui pentru recunoaterea art.
7 revizuit !
In marele discurs pe care'l rostete fArd a .se Ingriji de aplauzele galeriei", dupA o analiza finA i
amanuntitA a textului i rostului art. 44 al Tratatului
din Berlin, iatA la ce concluziune ajunge :
Obser'vati, d-lor, cA prin acest protocol (No. 10
din 1 lulie) se mai repetA de cAtre d-nu Waddington cA conditiile cari se impun independentei noastre
In chestia israelitA sunt de douA ordine : una de
ordine politica, i aceasta privete pe israelitii nesu-
pqi streini ; i alta de ordine religioasei, i aceasta

privete pe israelitii streini, sau pe streinii de orice
religiune.
Prin urmare se explicA i mai lAmurit cd art. 44

trateazA despre aceste cloud feluri de israeliti, 1 cA
regularea de drepturi politice se referei numai la cei
d'1ntai"...
Si amintind propunerea d-lui de Launay cd israelitii pe cat nu sunt de o nationalitate streinA sA dobandeascA de drept nationalitatea romanA ceeace ar
fi avut de rezultat nationalizarea in bloc nu a tuturor israelitilor, ci numai a celor indigeni", se felicitA CA aceastA propunere n'a fost trecutA in tratat,
aa in cat : modalitatea apliceirei acestei conditiuni
s'a rezervat numai nouei" i aceastA modalitate este
cl : trebue sl aplicAm douA principii : egalitatea

drepturilor civile $i politice in cat despre israelitiipa-
manteni, in modul cum va fi just # leal # a0 cum

A nu se vatame $i interesele vitale ale teirei, $i liwww.dacoromanica.ro
DIN VIATA PUNUI EVREU-ROMAN
273
bertatea religioasd sau egalitatea culturilot in cat

despre israelifii streini".
Dupd el ia cuvAntul M. K Epureanu pe care In

Constituanta din 1866 l'am vAzut fAcAnd zid impotriva viforului unei Camere !Incite 1 poporului In-
tArdtat. El a limas credincios cu sine. Si de rAndul

acesta rostete asupra chestiei evreeti, o cuvAntare
in care se simte suflul indltimilor. Spirit filosofic cu
o vastd culturd i putere de observatie, el nu se multumete a face scarnd analiticd ci tese o sintezd luminoasd. Cum la trup este robust ca stejarul, i vorba
lui este ponderoasd 1 temeinicd. Despretuind fraseologia de efect, dacd n'are luciri de pietre scumpe, ii
trage seva din rAddcinile unei convingeri cinstite.
Incepe printr'o criticd acerbd a regimului consti-
tutional la noi, criticd in care, dupd vorba lui P. P.

Carp, se oglindete imaginea unei inimi melancolice
1 desamagite" 1) i apoi Ii varsd indignatiunea sa
Impotriva buclucaplui articol 7 din Constitutiunea
de la 1866. Rechemat la chestie, izbucnete in urmdtorii termeni populari : Vin la art. 7, batu-l'ar
Dumnezeu de articol 0 pe care mai bine nu l'ati
mai fi pus".
In urmd aratd rolul pe care l'a jucat judaismul In desvoltarea ornenirei i a civitisatiunei, i causele pentru
care s'a intArziat pAnd acum resolvarea chestiei e-
vreilor in tall,
anume tineretea statului care n'a
avut nici o viata proprie, ndvdlirea evreilor din tdrile unde erau persecutati, i mai vArtos disproportia
intre poputatia evreiascd 1 romAnd
i cd Inainte
nu existA spaima de evrei. Dovadd : Infiintarea a o
1) V. discursul acestuia la Senat din aceeai pdinta.
18
www.dacoromanica.ro
274
mulfilize de tdrgupare de catre evrei. Epureanu face

apoi istoricul infiintarei acestor targqoare i descrie
marele lor folos pentru Moldova. Aceasta descriere
este aa de instructiva. 1 interesanta in cat o voi
reproduce pe d'antregul. El zice:
D-lor, cum s'au infiintat acele targurare ? Vol lua de
exemplu o actualitate la care am fost martor, fiindcA s'a petrecut lucrul pe o fostA proprietate a familiei mele.
Intre Iasi si Vaslui stint 5 poste ; la mijlocul drumului era
aceastA proprietate anume Borosescii. La ce s'a gandit proprietarul ? La infiintarea unui targurr. Ce era acel targurr?
Se chema doui, trei ovrei, unuia i se punea indatorirea sl
fie brutar, altul mAcelar, un al treilea carciumar si al 4-lea
sA vandA mar% de manufacturg. *i in asemenea conditiuni
s'au infiintat cele mai multe targusoare sau orAsele din Moldova. Si nu este exact ceiace s'au zis cA aceste orAsele sunt
rAmAsite din timpul regimului feudal.
la sA examinAm ce au devenit acele orAsele astAzi dupl

30 sau 40 de ani ? Fost-au ele ocupate exclusivamente numai
de evrei ? Nul Locuitorii cei mai bogati din sate ca sA fugA
de clacA preferau a se face negustori sau mici industriasi.

In acele centruri se fAcea un mic comerciu, unde arendasii
puteau O. gAseascA tot ce le trebuia pentru casa lor, pentru
exploatarea agricoll, ba chiar si resurse bAnesti, si din acest
punct de vedere, d-lor, aceste targusoare au fost si sunt o
binefacere pentru Moldova; nu aveti de cat sA vA duceti sA
le vizitati. Pe d. Leca il voi indrepta la Buhusi, care a devenit un targurr, nu negresit ca acelea din America, dar de
o confortenta relativA dupA tara noastrA : gAsiti o rice meseriisi Si chiar spiterie ; in altele si medici. WA, d-lor, in ce
conditiuni au fost infiintate acele targusoare, fArA sA se agite cestiunea evreilor".
Lui Epureanu ii urmeaza P. P. Carp. Acest Bayard WA teama 1 farrprihana, fire independenta pe
care natura a pus iscalitura ne varietur, ne-a dat

pilda mare i plina de mari invataminte ca un om
care nu se supune curentelor populare, se impune
www.dacoromanica.ro
275
totui acestui popor prin curagiul convingerei sale
i cinstea sa In viata publicd i privatd. P. P. Carp

este un orator parlamentar de mAna intAia. Vorba
sa e vioaie, gAndirea originala, argumentatia strAnsA:
In ea lucesc adesea luminile humorului i scapArd

ironia tdioasd. El expune din nou pArerile sale programatice in chestia evreilor, pdreri pe cari le-a
sustinut fArd ovdiald de la intrarea sa pe scena
politica 1 pAnd azi.
El declard francamente, cd nu vede In populatia
evreiascd din tail un pericol, i cd, chiar dacd aa

ar fi, nu s'a catigat nimic prin mdsurile restrictive
luate pand acum. Apoi zice :
Dacd voiti sd scApati de evrei, nu este deck un

singur mijloc, munciti 0 civilizafi-vd ; aceasta am
spus'o in toate Parlamentele de ate ori sa tratat
chestiunea evreilor, de la 1866 ; in lupta continua cu
fractiunea, am zis cd singura cale ce poate sd ne
scape este munca pe cale economicA;
cAci,
i In
concurenta evreilor, eu nu vAd decAt un stimulerit

de a dezvolta, pe cAmpul economic, o muncd mai
intensivd decal aceea de astdzi. Convingerea mea
este cd, dacd am da toti evreii afard, noi, in loc de

a propdi economicete, ne-am intoarce la lenea tradifionald i am reveni la starea de acum cinci-zeci
ani inapoi (Aplauze).
latd, d-lor, cum, dupd mine, trebue sd privim

chestiunea evreilor. Recunosc insd cd nu poate trece
o natiune de la o situatiune la alta decal printr'o

transitiune, i aceasta este singurul argument ce se
poate aduce in favoarea acelora cari nu vor sd dea
{irepturi in bloc; trebue o epocd de transitiune, insd
trebue sA fie fixatd prin legi ordinare, iar nu prin
www.dacoromanica.ro
276
Constitutiune, cum reclamA minoritatea d-v. ; i cnd

dupA 10, 15 ani, vom ave convinctiuni formate prin
experientA, i dacA ne vom pune pe muncd i vom
vedea cA temerile ce ne preocupd astAzi nu sunt l'ntemeiate, atunci Wet, incet, vom putea lArgi cercul,
1 astfel peste 30 sau 40 de ani vom ajunge a indeplini, In toatA intinderea ei, dorinta exprimatA de
Europa".
Sfdrete, rugand a se primi declaratia nemotivatA
a majoritAtii, de oarece nu este cu putinta acum o

intelegere asupra unei solutiuni, nici asupra formulei
acelei solutiuni.
Sedinta o incheie. preedintele consiliului I. C.
BrAtianu, care singur ia cuvntul in' .numele guvernului. Dar ne uimete ! El predicA linite i sange
rece, vetejete rostirile urei i orbului fanatism de
pe tribung, aratA pericolul care ar fi 'de a convinge
Europa cA avem in tarA 550.000 oameni (nu tiu

dacA era prudent sA prea exagerati numArul", spune
BrAtianu lui Voinov), Inteo ur neimpAcatA i ca
e imposibil cu orice mijloace de a se asimila i cari
sunt gata a sari unii pe (lira spre a ne sf4ia ca

fiarele salbatice". RepetA cA art. 44 nu cere darea de
drepturi tutulor evreilor din tail, ci numai ca sA nu
mai fie distinctiune religioasA, i, in termeni micAtori,
roaga sA se voteze declaratia majoritAtii. SA vie chiar
i fractiunea sA voteze", conchide BrAtianu, i s fie

sigurA cA va avea un cal de bAtaie i mai ager, calul
nationalitAtii i unitAtii Romaniei".
BrAtianu Incearcl a potoli pe teribilii fractioniti

dar in zadar, nu mai poate sA scape de duhurile rele
pe cari le-a chemat.
www.dacoromanica.ro
277
Declaratia majorittii se voteaza cu 41 bile pentru

i 6 contra.
A doua citire
a) In Camera
Aici G. Misail Ii deapand firul nesfarit al unui
cliscurs-conferinte, care, declara el, nu va fi lung,
dar care umple 25 de pagini ale Monitorului Oficial". Acest discurs este o stransura din toate scrierile evreofobe ale tutulor tarilor 1 veacurilor, ?grate
cu o gravitate comica de pseudo-istoric. Misail lamurete planul cuvantarei sale : el pornete ca s apere tara In procesul de calomnie intentat natiunei
romane de catre Alianta Israelitg, ca ar fi intoleranta,
1 sa dovedeasca Ca tara a fost ospitaliera, ca de
secoli a acordat o nemrginita libertate de cult 1

cogiinta" i cu deosebire ca astazi chiar mai sunt
in Europa i chiar In America, state cretine foarte
inaintate In civilizatie, dar In multe cazuri mai Inapoiate cu toleranta religioasa i drepturile strainilor
deck RomAnia".
Toleranta i ospitalitatea tarilor ronianeti le dove-
dete cu citate trase din faimoasa carte Istoria tolerantei In Romania", carte scrisa de Hajdeu In vremea and era cazut in boala antisemitismului. Aceste
citate au pentru evreii-romani o valoare la care nu
s'a gandit de sigur nici Misail : anume aceea a stabilete marea veclzime a evreilor in fdrei. Unde dai i
unde crapa ! Este un raspuns anticipat la boscariile
antisemitilor moderni cari voesc a tagadui nu numai
vechimea, dar chiar i fiinta evreilor pamanteni.
Teoria aceasta a sustinut'o cu indadire, In edinta
www.dacoromanica.ro
278
Camerei din 6 i 7 Februar 1915, stranicul A. C.

Cuza, din vita nobilA a Hustrului cardinal Italian Cuzanus. SA invete istoria dela Hajdeu i Missail ! Dar
e altceva mai ciudat in concluzia acestei dizertatii,
anume 0 de oarece Romania a fost inainte toleranta
1 primitoare (ospetia aceasta a fost, nu'i vorba, adesea IntreruptA de izgoniri, prigoniri, jafuri i chiar
mAceluricum o recunoate Insui Hajdeu), prin urmare n'are zor sd fie acuma tolerantd # bucuroasd
de oasperi I Fenomenal, nu i aa ? Acuma un lorga
i un Cuza, pot dar, sub aripele ocrotitoare ale trecutului, O. scrie, in loc de Istoria tolerantei, Istoria
intolerantei, sau, mai bine, Istoria nedrepteitilor In Romania ! Evreul sA se multumeasca cA In Romania a
fost pe vremuri tolerantA ! Hei, dar evreul, nenorocitul de el, nu dA nimic pentru ce a jost 1
Missail propune deci drepturi individuale pentru
evrei i sprijinA declaratia motivistd.
El sfarete cu dorinta ea pe piatra mormantului

sAu sd se scrie pisania cA tot ce a dorit a fost ca
Romania sA rAmae in veci cretinA, in veci latina,
umbritA de semnul divin al mantuirei i de Geniul

Romei sempiterne".
.
Vorbe, vorbe, vorbe ! Cum vraja lor mintitoare vine
sA acopere lipsa de idei i contrazicerea in ele ! In

lirismul sAu ditirambic, Missail InhamA latinitatea la
cretinism, i propovAduete rAstignirea evreilor Intaiu In numele .aceluia care a Invatat iubirea de oameni ; care a zis : SA nu socotiti cA am venit sA stric
legea sau proorocii" i : Nu sunt trimes fdrd numai

cdtre oile cele pierdute ale casei lui Israil" ; i. al doilea in numele Romei sempiterne, a Romei pAgane ai
cAreia Imperatoriinclusiv divul Trajan au hArAzit
www.dacoromanica.ro
279
cea mai largd toleranta tocmai evreilor, pe cand prigoniau i martirizau pe cretini.
Cu toatd aceastd zguduitoare evocatiune, Camera
voteazA declaratia majoritatii cu 64 voturi contra 12.
b) In Senat
Aid a doua citire incepe la 8 Martie.
Evenimentul zilei este cuvantarea lui M. Kogillnicea-
nu. Dar marele Roman, de randul acesta, ne desamdgete : el e muncit de arnbitii politice. Ravnete pu-
terea. La inceput el se aratd la indltimea lui de is-
toric i om de stat. El zice :

Chestiunea israelitd nu datedzd de astAzi. La 1866
prin punerea art 7 in Constitutiune InsA, a dobdndit
un caracter international. Israelitii sunt de foarte mult
timp statornicifi in fara noastrd, i mai ales in Moldova numArul lor crescand necontenit prin emigratiunea lor din Polonia i Rusia, toti patriotii vechi 1
noui vazand pericolul s'au intrebat ce, este de Mut
cu acest mare numdr, sd-i extermindm sau sd cdutam a'i face cetAteni utili ?... Si s'au pus a studia mijloacele prin cart, cu timpul; israelitii sd fie membri
folositori ai Statului roman".
Apoi dupd ce aratd cd opera emancipArii evreilor
mergea treptat inainte, cd la 1864 li s'au sporit i garantat aceste drepturi prin legea comunald, cd prin codul civil (i aceasta este onoarea Consiliului de Stat.
care avea in cap pe venerabilul D. Bozianu") ei au
dobandit putinta de a leveni romani d'adreptul, aratd
cd acest travaliu, cd acest progres treptat, civilisator, pacinic, a fost deodatd intrerupt prin inscrierea art. 7 1M Constitutiunea din 1866".
Apoi zice :
www.dacoromanica.ro
280
DIN ITIATA UNUI ,EVREU ROMAN
Nu credeti, d-lor, cd dela 66 pand astAzi nu s'a

gAsit spirite luminate, nu s'a gAsit patrioti cari ar fi
voit, fie dintre conservatori, fie dintre liberali, sd facA
ceva spre deslegarea acestei chestiuni, In tard 1 prin
all. Insd ei s'au vAzut dinaintea unei stand de granit, art. 7 care ridicA israelitilor chiar speranta de a
aveA vreodatd patrie In Romania !.. latA pentru ce
israelitii ne mai avAnd nimic de sperat In tard i dela
noi s'au adresat la strAindtate I N'am voit sd facem
nimic prin noi ini-ne, i latd-ne acum ajuni la cea
mai mare umiliatiune ce se poate impune unei tad,
aceia, ca prin fold externA sl fim nevoiti sd prefacem Constitutiunea noastrA I"
Dupd aceste judicioase cuvinte, KogAlniceanu, printeun salt surprinzAtor, are aceastA eire nesAbuitA 1
nevrednica de el, In fond 1 forma. El exclamA :
Apoi, d-lor, ia ganditi-vA la ceasul cand nu 500.000,
nu 300 de mii, dar numai 100 de mii de aceti oameni cari in cea mai mare parte nu sunt nici romAni
de fapt, neavand nici limba, nici moravurile, nici chiar
locul naterii comune cu noi, s'ar aflA deodatA intrati
laolaltA in cetatea noastrA. N'ar fi aceasta un torent

care ar navAli cu violentA in organismul national,
social i economic al nostru ? N'ar fi aceasta eruptiunea stAvilarilor Dambovitei sau ale Tisei, i Moldova
n'ar deveni Szegedinul Romaniei ? latd situatiunea".

, Rostul acestei tirade, vAdit exasperatd pentru a
bAga spaima in cei dela carmA, se larnurete numai
deck, prin urmAtoarele cuvinte :
Numai cu un guvern de fuziune, numai cu Camere alese In toatd libertatea cuvAntului, se va putea
formd o majoritate reald i sincerd, care sd reprezinte insdi vointa natiunei".
www.dacoromanica.ro
281
Si indat ce Kogalniceanu pArAsete tribuna, se urea
pe ea M. K Epureanu i citete o lungA motiune in

care propune ca Senatul sA rosteascA dorinta ca revizuirea s se facA de un parlament ales sub un minister compus din reprezentantii diferitelor partide
politice.
Motiunea poartA, pe langA altele, semnAturile lui

Dim. Ghika, M. Kostaki, M. KogAlniceanu, B. Boerescu.
Este dar un iuru al opozitiei impotriva lui BrA-
tianu, i a partidului sAu, sub caresunt doar StanpAtitii !se tem cA se va sugruma libertatea alegerilor.
Desbaterea urmeazA la 9 Martie cnd Kogalniceanu
vorbeVe iar. El dA lAmuriri interesante despre rostul
obaria art. 7 din Constitutia dela 1866 (pe cari

le-am reprodus mai sus) i se apAra de invinuirea
a motiunea .propusA de el impreunA cu membrii opozitiei ar fi un steeple-chase pentru putere, ci o ui
nire a tuturor spre a declara sus i tare a este un

pericol national dacA art. 7 se va rezolva numai de
un partid".
Preedintele Consiliului, I. C. BrAtianu, combate
motiunea opozitiei, pe care o numete o motiune de
blam : combate un minister de coalitie, care ar introduce desbinarea chiar in guvern, i poftete pe
adversari sA ia puterea.
Dar veniti singuri", striga el, cAci impreunA
avem sA ne certAm. Veniti singuri la putere i noi sA
fim taxati de trAdAtori, dacA noi nu vA vom da concursul nostru franc i leal, insd nu vA vom tolera sA
vA atingeti deck numai de art. 7. Si art. 7 cu totii

impreunA vom chibzui cum trebue sA-1 deslegam".
Putea iscusitul tactician sA fie aa de galanton
cAci Via perfect de bine cA nu era nici o primejdie,
www.dacoromanica.ro
9S2
DIN VIATA LINIJI EVHEL-HOMAN
cd nu era nici o spArturd In platoa atotputerniciei

sale...
Declaratia majoritatei se voteazd cu 45 bile contra 3.
A treia citire
a) In Camera
In edinta din 22 Martie d. A. Candiano-Popescu
citete pentru a treia oard declaratiile de revizuire, iar
discutia se amAnd la 24 Martie and se voteazd iar

declaratia nernotivatd cu 66 bile albe contra 36 negre.
b) In Senat
Citirea declaratiilor se face la 22 Martie, i se voteazA cea nemotivatA la 24 Martie cu 40 de voturi
contra 6.
i s'a terminat aceastA IntAie bdtAlie. Parlamentul
ii dd obtescul sfdrit. Inchiderea oficiald se face
DuminicA 25 Martie de cAtre Domnitor care citete
un lung Mesaj, din care voi reproduce numai .doul
pasage :
Scurthnd dv. Ini-vd acest termen, spre a da loc

WA intdrziere Camerilor care au sd proceadd la revizuirea art. 7 din Constitutie, art primit in interesid
pAcei Europene, ca RomAnia sd se conforme cat mai
curnd i intre toate, tratatul din Berlin i ati dovedit astfel o resemnare, un curaj i o abnegatie care
nu pot deck sd ne ridice In opiniunea publicd a lumei intregi.
Dupd rezbel, atunci and ea avea dreptul a se

atepta, nu la sacrificiile dureroase ce se impun natiunilor Invinse, ci la foloasele la cari au dreptul a
pretinde acei cari se Intorc incununati de succes, ea
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVRELY-ROMAN
283
a avut forta, tot In interesul pAcei generale, a-i theca

durerea i s'a resemnat a primi stipulatiunile tratatu-
lui de la Berlin. Ea a dovedit astfel, in modul cel

mai neindoios, cA nu este un element de prisos in
sistema Statelor Europene chemate a constitui nite
temelii solide pentru pacea generala.
Prin urmare, o repet, Europa li datorete dreptate 1 sunt convins cA ea nu va intArzia a i-o da".
IV. Tablou diplomatic

Ministrul Cmpineanu aduce votul Parlamentului
la cunotinta Puterilor. Efectul acestui vot i mai ales al desbaterilor urmate, nu e imbucurAtor. DimpotrivA. Pretutindeni rAsare nemultumirea i neincrederea. Liteanu scrie din Berlin (17/29 Martie :) I)
Cabinetul din Berlin considerd votul care constatd nevoia de a revizui art. 7 din constitufie ca fdgdduinfa reformelor pe cari Europa le ageptd dela
noi.
Clzestia egaliteifii drepturilor este dar numai supusd fdrii, ea nu e rezolvatd. i dacd am judeca dispozifiile Romniei in aceastd privinfd, dacd le-am judecii dupd discufiunile presei # desbaterile Parlamentului, am fi silifi sd constatdm o tendinfd de a inchide reforma Constitufiei intl.' un infeles strmt. Acestea sunt, in substanfd, intmpindrile ce ni le opune guvernul Germaniei.
Cererile noastre repefite pe lagd guvern, in faI) Liteanu a trimis qefului sAu la 6/18 Ian., un raport care
lAmureVe spiritul i scopul art. 44. Aceast5. tAlcuire i vede-
rile de call o insoteVe sunt w de insemnate, chiar de actualitate, incat ar trebui citite pe d'antregul.
www.dacoromanica.ro
284
DIN V1ATA LINUI EVREU -ROMAN
voarea unei grabnice sancliuni a independenfei Romdniei, au inspirat cabinetelor indoeli in privinfa bunei noastre voinfe de a ne supune pdna la capat hotardrii europene $i a-i chezawi serios indeplinirea.
Sfortarile noastre au fost taxate de istefime # interpretarea art. 44 pe care am propus-o noi, emanciparea individuala a Evreilor, atdrndnd in fiecare caz de
bunul plac al Camerilor, n'a fost de natura a risipi
indoelile... Germania este dar hotardta a a,Ftepta panel
ce vom traduce in dispozifiuni de lege rdnduelile Con-
gresului. Aceasta hotardre a Prinfului de Bismarck

este irevocabila. Ce schimbare vom aduce art. 7 din
Constitufie ? Totul va atdrna de raspunsul pe care il
vor face Camerile de revizuire acestei Intrebari".
Din Paris Calimaki-Catargi raporteath cd d. Wad-
dington i-a rostit de curand dorinta de a vedea guvernul nostru angajandu-se pe un program determinand msurile de punere In lucrare a principiului
formulat de Tratatul din Berlin... El a struit in trebuinta ce exist pentru Puteri de a avea o garantie
efectiv inainte de a schimba atitudinea lor actuald".
i la 22 Martie scrie cd d. Waddington i-a exprimat pdrerea de ru ca guvernul nostru n'a propus
un program pentru a inlesni o Intelegere 1 adaoga :
Totui a addogat cd crede sd ducd la bun capat
chestia i ca la Berlin se tine socoteald de greutatile
pe cari avem a le birul... Am aflat cd se cautd la
minister o formula de infatiat noud pentru a face
s se admit ca cetateni romani, o categorie anumtta
de Israelifi".
lat intaia vorbd despre categorii" :

La Roma, cum reese dinteo altd scrisoare a
www.dacoromanica.ro
lui
285
Obedenaru, din 13125 Aprilie, Depretis era dispus

sa acrediteze pe reprezentantul Italiei la Bucureti,
dar cerea ca sa tragem in partea noastra unul din

cele trei cabinete (din Paris, Berlin i Londra) pentru ca guvernul italian sa nu ramaie izolat de acei
in fata carora inaintaul meu a luat un angajament" ;
i, la observatia lui Obedenaru ca cabinetul din Londra
ar fi gata a ne recunoate, Depretis respunse ca va

telegrafia la Londra i adauga :
Daca guvernul Marei Britanii este dispus sa treaca
de partea noastra, vei voi recunoage peste cloud
seipteimdni".
Pe cand greutatile staruesc in afara, in tail agitatia

crete inteuna, mai ales in Moldova.
Printul in scrisoarea catre tatl salt (3115 Aprilie)
se plange de aceastd stare de lucruri, i comunica
a a struit pe langa Mitropolitul din Iai timp de
cloud ceasuri, conjurandu'l a propovadul pace 1 armonie, i a se arata mai tolerant de cat toti, dar ca
acesta i-a raspuns Ca Moldova cretina nu trebue
data pe mana evreilor. In aceasta scrisoare Printul
pomenete pentru intaiai data chestia rescumpaearn drumurilor de fer Strousberg. El scrie : Guvernul german starue energic ca s se inchee aceasta
afacere, declarand ca de la rescumpArarea cAilor
ferate va atarna bunAvointa lui viitoare pentru

Romania. Aici dorim a infra in stapanirea liniilor
de drum de fer, Ins ne simtim rau atini de aceasta
presiune. Chestia evreiasca i cumpararea cailor f erate sunt doua probleme aa de mari, in cat se pot
abia deslega amandoul. in acela timp".
Imperecherea aceasta intre o daravera baneasca i
www.dacoromanica.ro
286
DP: VIATA UNUI EVREU-ROMAN
chestia evreiascd
se aratd acum in zare ca un
noura neInsemnat dar sd-i ludm seama.

Din acest noura are sd mid trAznetul pe sadul
plApand al libertatii religioase pe care Congresul puterilor a avut sd-I rdsdcleascA In pdmantul Romaniei.
Printul Karl Anton, in rdspunsul sdu, scrie urtndtoarele :
Null rdmane alta de fAcut decal a deslegA chestia

evreeascd a tout prix cu toate antipatiile populatiei i
cu toatd nocuitatea intrege! nzethuri. Folosirea acestei
chestii critice (pentru interese de partid) dovedete
o lipsd de patriotism care este de neinteles unui cald
patriot. DacA nu izbuteti sd treci articolul despre
evrei in camerile de revizuire, Wept incurcAturi
serioase, a cdror thsemndtate nici nu se poate preyed& S'ar puteA chiar pune intrebarea dacdeat puted
sti Alm& cu onoare In capul unei Kul, care se expune singurd unei executdri. A primi una ca aceasta
nu s'ar ImpdcA niciodatA cu demnitatea ta".
VArnav Liteanu, in raportul sat' din 30 Aprilie, dd
seama de o convorbire cu d. de Billow care i-a zis :
Recunosc greutatile reale pe can le intampind in
Romania chestia art. 44. Inteleg cd'i cu neputinta de
a chemA la o desAyaritd egalitate de drepturi pe
toti evreii cari yin pe teritoriul Roman (!). Stabilifi
categorii, asigurati unora bucurarea imediatd a cetdleniei, clap celorlalti o emancipare graduald i succesivd. Ceeace Europa ateaptd dela voi inainte de
toate, sunt mdsuri legislative cari proteguesc in chip
eficace exercitiul drepturilor".
Si apoi acest excelent bdrbat cu adevdrat liberal,
care, trdind in &Lard de mediul politicianilor din Ora,
i-a pdstrat seninAtatea judecAtii, urmeazd a da gu-
www.dacoromanica.ro
DIN \IAT k UNUI EN REU -ROMAN
287
vernului sfaturile sale luminate i intelepte, i strue
s nu se schimbe numai art. 7, ci s se arate solutiunea ce se va da art. 44. Vom catiga astfel timp
pentru a face legile cari vor regula amanuntele emanciprii". Vom alege intre evreii indigeni, pentru
a'i emancipd de plin drept, anume categorii. Celorlalti indigeni se va da o emancipare graduala i conditionala".
Si conchide cu aceste cuvinte remarcabile :
Redus la aceste proportii, reforma ar deveni o
binefacere i and evreii vor incepe a se contopi cu

marea natiune, and capitalurile lor, intrebuintate in
pamanturile noastre, vor spori fortele productive ale
tad, vom sfari prin a recunoate ca art. 444 care a
fost obiectul obiectiunilor noastre celor mai vii, cuprindea singurul leac adevdrat pentru starea excepfionald ci regretabild a Israelifilor. Mdsurile de reslrictiune, rdnduelile asupritoare s'au tutors, intr'adevdr,
bnpotriva noastre.
$i tot el, la 23 Mai, raporteaza ca ambasadorul
Frantei, d. de Saint-Vallier i-a spus c Cabinetul
din Londra s'a aratat volnic a recunoate indepen.denta Romaniei dar c cabinetul Frartcez a trnpiedicat pe Lordul Beaconsfeld a face aceasta deoarece
D. Waddington, lucrand istfel, a crezut a face un
serviciu Orli noastre, caci spell ca aceast atitudine
rezervata va face Constituanta din Bucureti sa aprecieze mai bine insemnatatea adoptarii sincere a libertatii religioase. Franta, care s'a interesat intotdeauna
-de Principatul Dunarean, nu este azi insufletita fata
de el de cat de o singura dorinta, aceea de a vedea

schimband imperfectiunile legilor sale, pentru a ei
klinteo stare de inferioritate fata de celelalte natiuni".
www.dacoromanica.ro
288
ACTUL IV
Alegeri. . Camerile de revizuire

In Camera. 0
petitie a Evreilor. Proiectul comisiunei de ini-
riativil pentru revizuirea art. 7. In Senat.piscutie asupra respunsului la mesaj : desordinele

la 1866.Proiect de revizuire.Demisia g realegerea Partidului C. A. Rosetti.
Alegerile pentru Constituantd s'au sf Arit. Ce vifor
ndprasnic a zguduit tara de la un capdt la celalt !

Tara
adicA acea mand de oameni din orae cad
ii Impart puterea i ghelirurile ei, cad adevArata
tard, multimea WA nume, care e temeiul neamului,
a rdmas mutd in colegiul minciunii, i habar n'are
de harta politicianilor. In odaia mea din Rue Racine
petrec serile plecat pe mormanul de gazete din tail,
in care se rAsfrAnge furtuna deslAntuitd. M'am infiorat de colcotul valurilor rdsculate : cu toatd trista
mea experientd nu mi-am inchipult cd patima ar

puteA lud forme aa de sAlbatice, ca sd rupd toate
zAgazurile omeniei. i in aceastA noapte de patimA
aba ici-colea un biet opait care sA arunce o mica
Platforma a fost simplA, ingrozitor
de simplA : jos Jidanii. Cele doud partide politice, cu
fAie de lumind..
tot calabaldcul lor, s'au prins inteo harta nemiloasA

Intre ele, dar s'au intrecut in anateme contra evreilor i opinia publica este In realitate opinia proprie
a candidatilor 1 retorilor, ecoul declaratiilor lor pdtimae. In fierbinteala acestei Incderdri s'au topit caractere i multe convingeri s'au sacrificat pe jerfelnicul
politicei. Astfel una din jertfele, de care pomenete

i Domnitorul In Memoriile sale (18/30 Aprilie) a
fost T. L. Maiorescu. In aceste insemnAri am avut
www.dacoromanica.ro
289
adesea prilej sd scot la iveald liberalismul luminat

al acestui spirit de elit. Ei bine, rdu Incoltit Inteun
crAncen care-pe-care cu poetul V. Alecsandri fanatic
antisemit, Maiorescu a trebuit sd abjure credintele sale de mai Inainte, i a declarat Inteo adunare electorald cd art. 44 al tratatului din Berlin cere
numai desfiintarea art. 7 din Constitutia de la 1866,
dupd care va reintr in vigoare art. 16 al Codului
Civil, i se va inlAtur astfel incercarea Puterilor de
a se amestec in legiuirea internd a Romniei. A
plecat ca Saul 1 cdzAndu-i solzii de pe ochi s'a fAcut
Pavel...
Cum guvernul a gdsit de cuviinta a nu-i destdinui
Inca solutiunea sa, zApAceala a fost mare in zestrea
guvernului, i albii s'au folosit cu multd iscusinta de
aceastd atitudine de Sfinx a puternicilor zilei pen-
tru a-i invinui cd clocesc &Ida rdu de a vinde

i multe voturi roii s'au albit de
tara jidanilor
spaimd. Ciudatd situatie", scrie Printul In Memoriile sale (4/16 Mai), in tard guvernul este cornbAtut, pentrucd ar deschide portile evreilor, iar in
strdindtate pentrucd nu tine socoteald In chip destul
de liberal de cererile legitime ale civilizatiei !"
Camerile de revizuire se intrunesc la 22 Mai.
Guvernul are totui majoritatea de cloud treimi in
Camera ; in senat, opozitia este numeroasd. Mesajul
se plAnge cd printr'o regretabild i persistentA confuziune Europa a Inglobat RomAnia i de astd data
In lumea orientald", i cd din cauza art. 7 din con-
stitutie care a dat o armd contra noastrd n'am

reuit Inca deplin a convinge diplomatia europeand
cd natiunea Romnd n'a fost nici odatd i nu este nici
astAzi animatd de spirit de intoleranta i cd, din
19
www.dacoromanica.ro
290
contra, ea a Impins adesea ospitalitatea pdna la
neprevedere". Apoi guvernul pune in gura Suveranului basmul despre invazia evreiasca", despre apasarea comerciului 1 industriei nationale i exploatarea muncii populatiilor rurale" de catre acest
element strain, i vorbind de restriciiile legislative prin
cari guvernele au crezut ca pot Inlatur pericolul,

spune :
Dar aceste restrictiuni, faro a garanta in mod

eficace interesele noastre economice, n'au servit decat
a expune rata la cele mai nedrepte &Irma de intoleranta religioasa".

Apoi mesajul urmeaza :
Facand sa dispara din aceste dispozitiuni legisla-
tive aceea ce le-ar putea imprima caracterul unei

exclusivitati religioase i punandu-le In acord cu
marele princip, ca nimenea s nu fie Inlturat de la
folosinta i exercitiul unui drept pentru cauza de religiune, vom da satisfacere prinpipalei preocupari care
a dictat art. 44 al tratatului din Berlin...
Cu toate a independenta am catigat-o prin propriile noastre forte, pentru a ne admite insa in concertul Statelor Europene, Puterile cele Mari au putut
cere de la noi ca sa ne conformdm ideilor generale
cari predomina in Wile civilizate. In regularea chestiunilor de detaliu insa ele n'au cugetat, ele nu puteau
cuget a ne impune solutiuni absolute, contrarii intereselor noastre cele mai vitale.
Nici Camerile trecute, nici guvernul meu nu a
prejudecat Intl' nimic rezolvarea acestei cestiuni. Ea
se prezinta Intreaga deliberarilor d-v. Este o datorie
imperioasa sa-i dam o imediata solutiune...."
www.dacoromanica.ro
291
In CamerA
PAnA sA nu inceapA desbaterea asupra revizuirei,
Evreii cer i ei cuvAntul ! In procesul-verbal din 1
lunie al Camerei se zice :
Se comunicA AdunArii cererea reprezentantilor
Congregatiunei isdraelite (sic) de rit spaniol din CapitalA i a reprezentantilor ComunitAtii Templului
Choral de nit occidental, pentru a se terge restrictiunea care oprete pe coreligionarii lor de a cApAtA
drepturi politice i de a se declard de cetciteni romtini
israelifii romtini".
latA textul Intreg al acestei petitii, cum este reprodus in ziarul FrateMtatea No. 1 din 1879 :
Domnule prefedinte,
Domnilor deputati,
WA un numnr indelungat de ani de cand aceastA tarn se

bucurn de era constitutionalA, de cand soarele libertAtii corn-
plecte a revenit pentru toti Romanii. Un timp de inAltare

pentru top, earn de noi. Mafia ani de viatn 0 de propn0re
tuturor, iarn pentru noi evreii-romani, tot atatea ani de durere i de suferintA sufleteascl. In momentul cand s'a proclamat ridicarea tuturor, ni s'a creat noun o viat5 injositA i
amAratA.
Regenerandu-se Romania, fiii ei au fost pgi pe acelgi

picior de egalitate. Noi insA am fost Insati in stare exceptionall de mai inainte, care azi ne pare i mai grea, rnma.nand singuri noi supusi ei.
Reprezentanti ai natiunei, cu mill* vA implornm sn dati
ascultare strigAtului de durere ce iese din adancul inimei

noastre. Faceti ca sn disparl acele legi cari ne tin pe noi
Inteo stare de excludere nepotrivit n. cu secolul in care trim.
i noi suntem fii ai Romaniei. i noi suntem devotati ei i
noi ne rugnm pentru binele ei, precum contribuim i noi la
sarcine, deopotrivn cu toti. Ea este singura noastrA patrie,
toate interesele i simtimintele noastre sunt cu 0 pentru ea,
www.dacoromanica.ro
292
in solul ei sunt depuse osemintele parintilor nostri. Romania

nobill pentru toti si intre toate, nu poate fi decat nobill
si pentru noi. Ea nu poate ingadui ca libertatea si egalitatea
sa nu fie egal impartite.
Libertatea implica echitate si dreptate pentru to ti Fiti dar,
o, voi alesi ai acestei Natiuni, atat de nobili, atat de toleranti
si de buni, drepti si generosi si pentru noi, cad ne iubim
patria ca si ceilalti, dati-ne si noua loc in cetatea patriei, ca
sa putem si noi lucre cu vigoare pentru intarirea si strlucirea
ei. Dati-ne si noul voe sa ne putem mandri cu falnicul nume
de cetatean roman.
Noi, evreii pamanteni, pacinici industriasi si muncitori,
avem in sanul nostru o inima romaneasca, care tresare de
bucurie cand Patria prospereaza si care se intristeaza and
se afl in nevoe. Nu tolerati ca s fim strini in aceast lark
cand istoria si ratiunea probeaza contrariul.
Spiritul timpului modern a distrus si condamnat toate prejudecatile in privinta noastra. Toti au recunoscut c evreul
este un cetatean bun al tarii in care traeste, tot atat de bun
ca si crestinul. Civilizatiunea, stapana si calauza tuturor puterilor, ne recunoaste pe noi pretulindeni capabili pentru a
impartasi egalitatea complecta de drepturi cu concetatenii
nostri crestini. Toate acele tari cari au impamantenit pe co-
religionarii nostri, nu numai ca nu se clesc, dar Inca se

felicit de acest act de suprem justitie.
Asemenea Romania va avea fericirea a se felicita de a ne
fi primit in familia comuna. Romania civilizata si civilizatoare
nu poate de cat sa ne inalte si pe noi, fiii ei credinciosi, daluitati !Ana acum.
Faceti acest act de Malta dreptate, inmultiti prin aceasta
laurii iubitei noastre tari.
Venim cu umilinta si profund respect, in numele evreilorromani, a supune aceasta a noastra cerere dreapta si legitima
inaltei echitati si intelepciunei Domniilor Voastre.
Domnul Dumnezeul tuturor fiintelor sa binecuvinteze iubita
noastra. patrie Romania O. pazeasca si sa proteaga pe
Augustul nostru Domn
Augusta noastra Doamna.
si sa va. aiba sub puternicul Sau scut.

Ai Domniilor Voastre prea supusi si plecati servitori
www.dacoromanica.ro
293
Citirea rezurnatului stArnete un mic incident.
Deputatul G. Marzescu cere a se face un act de

justitie dandu-se citire petitiei, 1 atunci sare cu gura
teribilul Pantazi, Pantazi Ghica pe care II cunoatem
de ajuns din isprAvile sale din ultima sesiune, i cere
sA se pue la dosar aceastA cerere pentru cd este

necuviincios ca o comunitate sd vind sd impanel Camerei o solufiune in chestiunea aceasta".
Tot vechiul cantec I Evreii sunt poftiti sAii punA
nadejdea numai in tarA, sa'i indrepte plangerile numai reprezentantilor tarii de unde numai tot harul le
poate veni, i and se Infatieaza cu o jalbA, dreaptA
in fond, ,smerita in forma, sunt necuviincio# # 0braznici.
Jalba Comunitatilor se trimite la comisia de petiliuni, unde doarme Inca somnul de veci. S'a pus dar
la dosar, cum a dorifo marele Pantazi.
Insa cand e vorba de petitii antievreeti, o ! Camera nu este aa de vitregA pentru ele ! In tot cursul acestei sesiuni Camera este mereu potopit de
petifii impotriva revizuirei. Ele es vadit din aceiai
Dficintott* Camera dispune citirea lor pe d'antregul. Citirea se face de deputatii colegiului respectiv. Se intampla, insa, incidente hazlii : alti deputati
ai colegiului de unde se pretind a veni aceste peticii
contestA adevArul iscAliturilor i calitatea alegatorilor
inscrii, i In cele din urma, una din aceste petitii,
citita in Camera d'adreptul de un deputat, trateaza

pe mandatarii judetului respectiv ca tradatori de neam
i chiama blestemul asupra unbr deputati. Atunci numai rAsare dorinta de a pune capAt acestui scandal,
i In edinta din 27 Septembre chiar M. KogaIniceanu, acum ministru de interne, se ridica cu tarie
www.dacoromanica.ro
294
In contra acestui abuz i, IntarAtat prin Intreruperi,

batrAnul om de Stat, nu-i mai gtapAnete mania, i
da poaca in dreapta i in stanga.

In tara este o agitare mare, striga el... Noi Vim
de unde purced aceste agitari... PAna acum Monitozul" este plin de acele petitii imprimate la lai i
Impartite in dreapta i in stAnga prin tara. Dar ce
este trist, d-lor, este aceasta ca, ate odata, indemnul acestor petitiuni se face de ceitre lnsu,si unii din
domnii deputati. (Aplauze)... Este reizboiul civil, razboiu civil in depee, In jurnale, in petitiuni ; in fine
voiti sa fie 1 razboi civil pe strade ? In Moldova
sunt manifestatiuni, nu numai prin orae, dar chiar
i prin sate i s'a zis seitenilor sci se inarmeze i sa
vie in lai in ziva de 26 Octombrie".
Si aratAnd cum se fabrica aceste petitiuni, termina
astfel :
Dar va intreb care este partea practica a acestor

petitiuni ? Voiti O. faceti un plebiscit ? Apoi el se
face de aid. Eu, d-lor, vA conjur sa sfAriti aceasta
ehestiune dela care atArna viitorul nostru, caci am
auzit zicAndu-se in aceasta Camera cuvAntul teribil :
yam transporki Camera la 1a$i".
In mijlocul unui zgomot mare Al. Lahovary, membru al opozitiei conservatoare, protesteaza impotriva
tirbirei libertatii de peticionare, 1 atunci chiar preedintele consiliului, I. C. Bratianu, intervine in desbatere, vetejind acest potop de petitiuni i agi-
tatiunea deputatilor cari le provoaca. Aceti deputar, zice el, dovedesc ca nu au destula incredere in
simtimantul national al reprezentantilor tarii i chiar
in al d-lor insui, 1 cA au trebuinta EA fie sustinuti
de petitiuni i de manifestAri".
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVREU-ROIaN
295
AO se incheie acest interesant episod parlamentar,

Mai multe edinte ale Camerei se trec in discutiuni
asupra raspunsului la Mesaj. Macar ca ar fi
de facut ici-colea spicuiri interesante imi ref uz piacerea a le rezuma pentru a nu sporl peste masura
pervazul acestei insemnari, i ma grabesc a veni la
lupta cea mare i hotaratoare asupra revizuirei.
In edinta din 14 lunie, Camera numete o comisiune de inifiativd parlamentard de 11 membri insdrcinati a pregall un proiect pentru revizuirea art.
7 din Constitutie. Membrii comisiunei sunt : G.
MArzescu, I. Codrescu, D. Giani, G. Chitu, I. Agarici,
A. Teriachiu, N. Fleva, P. P. Carp, E. Costinescu,

Caprianu, N. Nicorescu.
Guvernul, cum se vede, cu tot iureul furios al opoziriei, se invalue in prudenta tacere i lasA initiativa Camerei !
In edinta din 18 lunie se ivesc doua propuneri :

Una a generalului G. Magheru i alta iscalita de 8
deputati, Intre cari filosoful B. Conta, junimistul I.
C. Negruti i N. Blaremberg. Alti 14 deputati adera
In urina la ea.
Solutiunea generahilui Magheru este, dupa vorbele
chiar ale propuitorului, simpld, rationald ii pufin periculoasd, i dovedete in adevar un spirit liberal,
rarisim in naduful acestor vremuri. Motiunea Blaremberg-Conta-Negruti este cea mai extrema ; ea
propune a se declar cd nu e loc cat pentru acum
la revizuirea art. 7 din Constitutiune.
metafizicianul
Amanarea la Sf. AteaptA dar,
Conta, inspiratorul ei, o va sprijini Inteun lung discurs pe care 11 vom analizA la randul.
La 23 lunie, G. Marzescu, raportorul comisiunei de
www.dacoromanica.ro
296
initiativa, cla citire proiectului de dispozifiuni consti-
tutionale destinat a inlocul art. 7 din Constitufiune.

lat-i textul :
Art. 7.StrAinul, de ori ce credinta religioasd, poate dobandi insusirea de cetatean roman indeplinind conditiunile si
formele urmAtoare :
Va adresa cdtre Domn cererea sa de naturalizare arAtAnd

capitalurile, statul sdu, profesiunea sau meseria ce exercitA si
vointa de a-si statornici domiciliul pe teritoriul Romaniei.
Dacl,"duPd o asemenea cerere, petitionarul va locul 10 ani
in tail si dad prin purtarea si faptele sale va dovedi cd este

folositor tdrii, Corpurile legiuitoare ii vor putea acorda impAmAntenirea.
Vor putea fi scutiti de stagiul de 10 ani acei cari vor fi facut Orli servicii importante, cari vor fi adus in tail industrii,
inventiuni utile sau talente distinse, cari vor fi fondat in Ord
stabilimente marl de comerciu sau de industrie.
Asemenea vor putea fi scutiti de stagiul de 10 ani, strAinii
nascuti si crescuti in Romania, din OHO nAscuti in Romania
si cari nici unii nici altii nu s'au bucurat vreodata de o profectiune straind.
ImpAmAntenirea nu se poate acordA de cat in mod indivi-
dual, prin lege votatA cu majoritate de cloud treimi de Corpurile legiuitoare, sanctionatd si promulgatd de Domn.
Insusirea de roman se conservd si se pierde, conform dispozitiunilor cuprinse in codicele civil.
Acei ce' nu se bucurd de plenitudinea drepturilor de cetdlean roman, nu pot in alt mod dobAndl imobile rurale in Romania de cat numai prin mostenire ab-intestat.
Raportorul comisiunei de initiativd, G. Marzescu.
Pe langa acestea, raportorul mai comunica propunerea P. P. Carp, patru amendamente g o opiniune
separatei.
Iat propunerea Carp :

1. In virtutea art. 129 din Constitutiune se suprimd pur si
simplu aliniatul art. 7 din Constitutiune, care incepe cu cuvintele numai strainii".
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVIIEU-ROMAN
297
2. In codul nostru civil se introduc urmAtoarele modificAri

-ale art. 8 i 9, se suprimA i se inlocuesc cu art. 16 la care se
adaugA urmAtoarele: Asemenea vor fi dispensati de stagiu
Mevreii cari nAscuti in tarA nu se vor fi bucurat de vre-o protectiune strAinA ;
3. In legea comunalA se introduce un nou articol in urindtorul cuprins : Israelitii pAmAnteni vor putea esercita drep,
turile comunale fArA a fi obtinut impArnantenirea cea mare.
Prin israeliti pAmanteni se intelege acei cari, nascuti i crescuti in tarA in curs de doul generatiuni, nu s'au bucurat nici
.odatA de vre-o protectiune strAinA".
4. In privinta drepturilor civile pentru strAini se mentine legea din 19 August 1864.
Amendamentele d-lui Em. Costinescu au o insemnAtate deosebitl, pentrucA in ele, cum nu este tainA
pentru nimeni, se rdsfrdnge programa guvernului. Ele
au cazut in comisiune cu paritate de voturi, ceeace
dovedete ingrijitoarea faramitare a Camerei i spartura in zidul minoritatii guvernamentale.
Amendamentele sunt precum urmeazA :
Amendament
Art. 7. StrAinul de orice credinta religioasA poate dobndi insuOrea de cetAtean roman, incleplinind conditiunile
formalitatile urniAtoare :
Va adresa cAtre Domn cererea sa de naturalizare, arAtand

-capitalurile, statul sAu, profesiunea sau meseria ce esercitA
li vointa de a'0 statornici domiciliul pe teritoriul Romaniei.
DacA dupA o asemenea cerere, petitionarul va locui zece
ani in tail, i dacA prin purtarea i faptele sale va dovedi
-cA este folositor tArei, Corpurile Legiuitoare 'i vor putea acorda impmantenirea.
Vor putea fi scutiti de stagiul de zece ani, acei cari vor fi
fAcut rii servicii importante, cari vor fi adus in tail industrii, inventiuni utile sau talente distinse, cari vor fi fondat in
tarA stabilimente mari de comerciu sau de industrie ; asemenea vor putea fi scutiti de stagiul de zece ani, strAinii nAscutl
www.dacoromanica.ro
298
i
crescuti in Romania din OHO nascuti in Romania
call;
nici unii nici altiii nu s'au bucurat vre-o data de o protectiune streina.
Impamantenirea nu se poate acorda de cat in mod individual, prin lege votatA cu majoritate de doua treimi de Corpurile Legiuitoare, sanctionata i promulgat de Domn.
InsuOrea de roman se conserva
perde conform dis-
pozitiunilor cuprinse in codicile civile.
0 lege special va determina modul prin care strAinii V

vor putea stabili domiciliul pe teritoriul Romaniei.
Aceia ce nu se bucurA de plenitudinea drepturilor de cetatean roman, nu pot dobandi imobile rurale in Romania de
cat prin motenire ab-intestat.
Asemenea vor putea fi scutiti de stagiul de zece ani, strainii nascuti i crescuti in Romania cari nu se vor fi bucurat
vreodatA de o protectiune strainA.
Costinescu
Amendament
Prin esceppune la dispozitiunile de mai sus i numai pentru
aceastA una i singurA datA, Corpurile Legiuitoare admit la
bucurarea drepturilor de cetatean roman pe toate persoanele
cuprinse in lista ce se va vota de odata cu acest articol.
Costinescu
latA In sfdrit
opinia separatA :
celelalte doud amendamente i
Amendament
Numai aceea ce se bucur de deplinAtatea drepturilor de
cetatean roman pot dobandi imobile in Romania.
Nicorescu, Codrescu
Amendament
Strainii chiar i acei nascuti i crescuti in tail, dacA nu vor
dobandi impAmantenirea, n'au dreptul de a dobandi proprietate imobiliarA, prin acte intre vii dispozitiuni testamentare
sau usucapiune.
www.dacoromanica.ro
299
Probibitiunea aceasta nu se aplicA la acei strAini cari dug

legile anterioare aveau dreptul de a dobAndi imobile.
G. MArzescu, Al. Terlachiu
Opiniune separati
Cel ImpAmAntenit nu va puteA esercita mandatul de reprezentant al natiunei, precum nici Indeplini functiunile de ministru si de membru la inalta curte de Justitie si de casatiune
decAt dupl trecere de 20 ani Impliniti dela data promulgArei
legii prin care va fi dobAndit implmAntenirea.
I. Codrescu, I. Agarici
Preedintele consiliului, In fata acestui raport care

ramane mai pe jos de ateptarile lui cele mai modeste, declara alunci ca guvernul nu poate primi lucrarea comisiunii i, dupa cererea lui, Camera trece
in secpuni unite pentru a-i asculth motivele.
In Senat
SI aici lupta se incinge, crAncenA, in preajma itspunsului la Mesaj. Comisiunea numita de Senat pentru Intocmirea acestui raspuns, s'a impartit in doua :
Majoritatea alcatuita din M. Kogalniceanu, P. Graditeanu, Pruncu 1 Ion Ghica
liberali
se intelege asupra unui proiect, iar generalul Manu, conservator, se desparte de colegii sai, i propune un
raspuns in care strue ca guvernul, care singur este
In pozitie a cunonte toate elementele, sci spund cel
dintdiu cuvdntul sau asupra chipului celui mai nemerit
de a deslega chestia evreiasca. El arata ca echilibrul
indispensabil In aplicarea sincera a regimului consti-
tutional nu va deveni o realirate de cat and alegerile vor fi cu adevarat libere.

Opozitia conservatoare, puternic reprezentata, da o.
stranica navala impotriva guvernului, trimitand in
www.dacoromanica.ro
300
linia de bataie pe fruntaii sal. Rand pe rand, iau

cuvantul generalul Manu, Lascar Catargi, M. Costake,
general Florescu, I. Strat, etc. Banuielile i invinuirile
curg dinteo parte 1 dintr'alta. Daca Strat explica
sfiala guvernului de a lua o initiativa prin faptul ca

el fata de streinatate vrea sa treaca de liberator al
evreilor, iar fata de tara ca luptator national, i nu
tie caruia din doi Dumnezei sa se thchine mai Intai",
Ministrul de justitie E. Statescu II intoarce lovitura
vorbind de un pact ocult care se zice ca s'ar fi ini alegatori, mai

ales in Moldova, prin care partidul s'a indatorat a
nu cedd nimic in chestia evreilor.
Lascar Catargi respinge cu indignare acest pact
ocult, 1, in treacat, rdspunzand insinuarei din partea
aceluiai ministru, cum ca conservatorii ar fi dat imboldul pentru deirdmarea Templului din Bucumti, la
1866, face destainuirea, despre care am vorbit mai
sus (Pag. 269).
Proiectul de raspuns al majoritatii se primete de
Senat in edinta din 8 lunie. In edinta din 13 1 unie,
Senatul numete o comisiune de apte membri care
sa prezinte o solutiune in privinta modului de revizuire a art. 7 din Constitutie". Aceti apte membri
sunt d-nii : C. Bozianu, Costin Braescu, P. GrAdi-
cheiat intre partidul conservator
teanu, Dim. Pruncu, N. Pilat, N. Cretulescu i V. Boerescu. Boerescu declara pe loc ca nu primete alegerea
ca unul care a sustinut ca initiativa proiectului trebue
s vie de la guvern"
dar demisia ii se respinge.

Proiectul comisiunei Senatului este identic in in-
telesul ei cu acela al Camerei. El este o sfidare a

Europei, dupa cum zice printul (in scrisoarea sa catre consulul general Barnberg din 23 lunie).
www.dacoromanica.ro
801
Pe and se petreceau acestea In Parlament i conflictul intre el i guvern, pArea cd au ajuns la un

punct mort, un lucru neateptat se IntAmplA : in edinta din 1 lulie, C. A. Rosetti 1i dA demisia din
preidentia Camerii, de oarece dupd lucrarea sectiunilor s'a incredintat cd nu mai reprezintA majoritatea Adundrii" i preedintele consiliului anunta cd
guvernul va depune demisiunea in mdinile Domnitorului.
El maga Camera a'i alege un preedinte pentruca

Dumnitorul, in criza ce va urmA, sd-I poatd consult,
i se realege C. A Rosetti.
Motivul aceste lovituri de teatru se va lAmuri prin
urmAtoru I
Tablou V.
Furtund.
Crizd.
Minister de fuziune : B.
Boerescu, Ministru de Externe.
Programul unui
Cabinet.
Circulara Boerescu din 13 Julie.
Amdnarea Corpurilor Legiuitoare.
CAnd s'a cunoscut propunerile comisiunilor de initiativa ale Parlamentului, Domnitorul indeamnd pe
BrAtianu sA declare cd va demisiona. dacd Camerile
vor stArul in proiectul lor, care inseamnd o sfidare
a Europei (vezi rAspunsul Domnitorului cdtre tatAl
sdu, din 15/27 lulie), i primete demisia cabinetului
pentru cA agitatia crete in Ora, i al doilea

din pricina furtunei care se ridicd, amenintatoare, pe
IntAiu
cerul diplomatic.
IntAiul semn vine din Berlin.
Liteanu telegrafiazd la 16 lunie :

Am vAzut pe ministrul afacerilor strAine. Europa
www.dacoromanica.ro
302
occidentald se prepard sd. v trimeatd o notd colecfiver'. Situatia e de o gravitate excepponald. Cele mai
serioase primejdii ameninta tara, dacd nu se va supune hotrarei Congresului. Contele Andrassy, la 21
lunie, comunica guvernului prin Contele Hoyos, cd
atata timp cat Romania n'a Indeplinit conditiile tratatului din Berlin, ea este In ochii ei un stat depen-
dent, despre care va trata cu Puterea suzerand la

Constantinopole ! Contele Andrassy gAsete absolut
necesar ca guvernul nostru sd dovedeascd buna ei

credinta prin fapte, i cd, cu toate sentimentele prietenoase ale guvernului Austro-Ungariei, el va trebul
sd'i rechieme pe ministrul sail, dacd s'ar primi de
Puteri propunerea Lordului Salisbury de a se trimite
o nota colectivd". (Memoriu, 20 lunie.)
In urma acestei veti, Domnitorul cere guvernului
o procedare energicd. Va costa lupte crancene oil on
laissera des lambeaux", scrie el In scrisoarea sa
cdtre tatl sdu, din 20 Iunie. La 21 lunie, Callimaki
Catargi confirm din Paris aceast tire, addogand
cd pentru a impiedeca aceast actiune colectiv a
Puterilor ale careia urmri sunt excesiv de grave, nu
ma ajung protestari energice. 0 repet, nu este vreme
de pierdut". .La randul stiu BlAceanu raporteazd din
Vika (27 Iunie), cd la ambasada Frantei au avut

loc conferinte In care trebuia sa se hotrascd actiunea
colectiv a celor patru Puteri (Germania, Anglia,
Franta i Italia), i ca contele Andrassy a cdpdtat

zu mare greutate ca ele sd atepte un raspuns al
guvernului nostru. Este un rdspuns de cloud sau
trei zile numai", scrie BAlAceanu, nu mai e timp de
codeald. Contele Andrassy Insui nu va putea sd se
www.dacoromanica.ro
DIN V1ATA UNU1 EVREU-HOMAN
803
sustragd indatoririlor can ii sunt impuse, ca semnatar

al tratatului. Primejdia este enormd i iminentd".
Cele ce s'au petrecut in aceastd conferinta a ambasadorilor la Viena ni se lAmurete inteo telegramA
a agentului nostru la .Petersburg (generalul Ghica)
din 4116 Julie. El raporteazd :
Indatd ce a apArut proiectul comisiunei de revizuire, s'a tinut la Viena, dupd initiativa Angliei i
Germaniei, o Intrunire a ambasadorilor Puterilor spre
a se Intelege asupra demersurilor pentru a duce la

bun sfArit acest proiect. Rusia s'a abtinut (Rusia,
care la Congres a stAruit cu inddrjire ca sd se ia
cele mai stranice chezAii pentru Intocmai aducere
la indeplinire a tutulor rAnduelilor tratatului !), zicAnd
cd va lucr imediat in afard, prin sfaturi cdtre guvernul nostru. In aceastd intrunire a fost mai intAi
vorba de o punere in intarziere energica printeo
notd colectivA. Austro-Ungaria a declinat aceasta
propunere i a declarat cd nu se poate asoci la
mdsuri extreme. Dup aceasta s'a hotdrAt sd fie insArcinat cabinetal din Viena, in numele Puterilor,
cu demersuri pe langd guvernul nostru, sub forma
de sfaturi pentru a inlocul articolul din Constitutiune
prin textul intreg al art. 44 al tratatului din Berlin.
Dupd ce s'a hotdrAt aceasta, Germania i Anglia au
pus Inca intrebarea de a se ti ce se va face dacci

Romania va refuza a inscrie art. 44 ; ele au emis
pdrerea de a recurge la mijloace de coercitiune...
Italia i Austria au respins categoric aceastd propunere. Franta a ardtat la randul ei une vive rpugnance.
Nici o hotdrAre asupra acestei a doua fazd n'a
fost luatd din pricina neintelegerei intre Puteri. Dar
www.dacoromanica.ro
304
DIN VIATA UNUI EVHEU ROMAN
reprezentantii Angliei i Germaniei ar fi zis CA cabinetele lor vor apeld atunci la Sultan socotind Romania ca Pied vasald, sau vor cauta o altA cornbinatie".
S'a ivit
dar o neintelegere" intre semnatarii

Tratatului, i int Ala Putere care s'a Impotrivit de a
se stArui in Indeplinirea Tratatului, a fost tocmai
Rusia care la Congres a stAruit cu IndArjire ca sA
se ia cele mai stranice chezAii pentru executarea_
tutulor rnduelilor acelui Tratat !
Numai Germania, Anglia i Franta au rAmas unite.
D. de Racovita conferA cu ambasadorii din Berlin i
spune agentului nostru (vezi telegrama acestuia din
6118 Iulie) cA Europa cere inscrierea in Constitutia
Romand a art. 44 ; c acest princip va fi apoi reglementat fie prin legi ulterioare, fie prin chiar Constitutie ; c Puterile se multumesc ca aplicafie practicd cu emanciparea imediatd a unor anume categorii
de evrei, 1 c ceilalti evrei vor fi naturalizati potrivit randuelilor Codul Civil.
In aceastA comunicare, Campineanu primete rAspunsul (6118 lulie) cA guvernul privete inscrierect
purd i simpld a art. 44 in constitutie ca cea mai
primejdioasd din solutiuni. Fiecare Putere s'ar crede
in drept a tAlmAci legile noastre, a interveni in fie-ce
clipa i aceasta ar alcAtui o stare periculoasa i ar
!Asa chestia deschisA.
In acest moment infra in horA 1 D. Sturdza, ministrul de finante, omul care trebui sA urmeze pe
d. I. C. BrAtianu In efia partidului national-liberal
(cu accentul pe nalionalantisemit) i sA IntreacA cu
mult Inca pe inaintaul sAu in ura i prigoana evreilor. El a fost trimis la Berlin pentru a trat in afawww.dacoromanica.ro
305
cerea cdilor ferate Strussberg i, bine inteles, se folosecte de acest prilej pentru a ispiti cercurile politice din Berlin In privinta chestiei evreecti. La 8120
Julie el comunicd minimal cerintelor strAine
Religia sd nu fie o piedicd pentru folosinta i exercitiul drepturilor civile i politice, o lege speciald va
lmur1 aplicarea acestui princip ; cd dreptul de a cum-
Oil mocii sd fie legat de drepturi politice ; cd calitatea de Roman sd fie dobanditd dupd art. 16 Cod.
Civil". Apoi va venl urmeitoarea lege speciald : Vor
fi primiri a se folosi imediat de drepturi civile i politice cei cari au satisfcut legea militard, au slujit sub
drape] ; cei cari au dobandit diplome romanecti sau
au Mut cinci clase gimnaziale ; cei cari au Mut
o donatiune acezAmintelor de binefacere i invdtarant, cei cad au publicat in limba romand o opera
originald sau o traducere ; cei cad au intemeiat ci
posedd o fabricd".
La 9 lulie, Campineanu
trimite reprezentantilor
noctri in strindtate o notd-circulard in care dezvoltd

teza cd evreii prin numArul lor in tard, sunt o fold,
ci cd aceastd forta trebue sd fie indreptatd spre aspiratiile tArii, altfel mersul acesteia ar fi serios cornpromis. Interesul nostru, bine Inteles", afirmd d.
ministru, ne Indatoreath, dar a tinde prin toate mijloacele putincioase a ne asimild pe evrei, a-! face sd
adopte moravurile, limba, aspiratiile noastre, a-i face
sd ajungd inteun timp mai mult sau mai putin lung,
adevdrati Romdni. Aceastd nevoe este asa de vdditei
cd'mi pare greu ca sei poatei exist?" Indoeli asupra
intentillor noastre in aceastd privintd".
Cu acest duios cant de lebAdA, acest ministru WA
de noroc pArdsecte scena isprvilor sale.
.
www.dacoromanica.ro
20
306
DIN \ lATA UNUI MOW-BOMAN
Inteadevar, Domnitorul, vAzand ca partidul liberal
s'a pus in greva i ca nu mai e o turma i un pastor, primete demisia cabinetului i se sfatuete cu
prezidentii Senatului :i ai Camerei. Bozianu este pen-
tru un minister de fuziune, Rosetti pentru chemarea

la putere a opozitiei. Apoi (6 lulie), Printul chibzuete cu Intreg ministerul demisionat, care este de parere unanima ca numai un minister de fuziune ar fi
stapan pe situatie. In urma acesteia, Domnitorul cheama,
In seara aceleiai zile pe V. Boerescu, i Ii propune
ministerul de externe. Acesta se declarA gata a-1 primi
cu conditia ca sA se amaie Parlamentul. Dupa consfAtuiri cu alti barbati politici, (Carp este dintre toll
cel mai chibzuit i mai loial ; e singur cu ideile lui
liberale", scria Printul, la 8 lulie), Domnitorul Insarcineaza pe Bratianu cu formarea ministerului, i la 11
lulie unii minitri depun juramantul. Titulari sunt, pe
!Ana BrAtianu, la preidentie, M. Kogalniceanu la interne, V. Boerescu, la externe, i D. Sturdza, la finante.
Primenirea cabinetului s'a facut cu nuante" neafara de Boerescu,

multumite din partidul liberal,
care s'a rupt din sanul conservator. Pe Kogalniceanu.
care de cand a fost InlAturat din guvern, a stat ca

un Achil manios, i era un adversar temut, pentru
fichiurile i impunsaturile sale, Bratianu a simlit cA
trebue sa-1 Impace i sa-1 foloseasca pentru a tinblanzi furia moldovenilor. Cu Boerescu meter la vorbA,
mieros la glas, insinuant, i mlAdios ca tiparul, eful

se va sluji ca de-o carja pe langa Puteri, spre a potoli
furtuna care sbuciuma rAmuriul diplomatic.
Vad cu multumire pe Boerescu la trebile straine.
N'a dat el evreilor scrisori de recomandatie cAtre Crd-
www.dacoromanica.ro
DIN VIATI UNUI EVREU-ROMAN
307
mieux ? N'a dovedit el, in marele sAu discurs din Semat, cu puternice temeiuri, cA art. 44 cere ,douA lucruri : InlAturarea piedicei religioase pentru toti strdfoil, si emanciparea evreilor-pdmnteni ? Este firesc cA
acest bArbat nu va abjurA convingerile rostite Main-
tea lumii,dar, multe convingeri, unele plApAnde ca

1 funigeii cari se resfirg in aer, dispar In adierea
vAntului de primAvarA...
Chiar programul cu care noul ministru se InfatieazA AdunArilor, nu corespunde ateptArilor. DupA
imbrobodirile obicinuite, acest program spune :
Singura ingrijire legitima a tArii intregi, este de

o ordine interioard ce se referA la interesele noastre
nationale i economice, cari cer a fi apArate and se
va efectua acea revizuire.
De aceea, guvernul d-voastrA crede a corespunde
atAt la cerintele Diplomatiei Europene, cAt i la preocupArile legitime ale Wei, and, pe lAngA recunoaterea principiului egalitAtei religioase i libertAtei cultelor, el va admite i va sustine, pentru revizuirea
art. 7 in partea relativA la interesele noastre interioare, o solutiune bazatd pe principiul naturalizdrei
individuale care exclude orice categorii, precum i
pe restrictiuni speciale pentru dobAndirea proprietAtei
rurale".
Acest program pe care ministerul, printeun IndrAsnet eufemism, 11 numete expunere simpla i precisA", se citete adunArilor in ziva de I I tulle, dupa
Mesajul domnesc prin care se amdnd sesiunea pe
termen de o lund.
AceastA amAnare Mesajul '11 explicd astfel :
Spre a cunoate fazele prin cari aceastA chestiune
a lrecut atAt in deafarA cat i InAuntru, nol, minitri
www.dacoromanica.ro
308
avem dar trebuinta de un oare-care timp. D-voastra

asemenea, cunoscand acum mai de aproape dificultatile ce inconjoara chestiunea, simtiti negreit necesitatea d'a va pune in noui comunicatiuni cu alegatorii d-voastre, cu tara, i aceasta inainte d'a procede la rezolvarea definitiva a chestiunei. In acest
interval, guvernul meu va putea aduce la cunotinta
marilor puteri europene hotararea natiunei d'a admite in legislatiunea sa principiul proclamat de articolul 44 din tratatul de Berlin, dar tot odata i
ingrijirile ei, 1 marea datorie ce avem d'a garanta
i interesele nationale i economice, cari trebue sa
fie sacre pentru orice stat, pentru orice popor."
Boerescu nu-i pierde vremea. El trimite agentlor
notri In strainatate o circulara (13 lulie) In care
parafrazand Programul guvernului, ii lamurete mai
de aproape Intelesul. Revizuirea art. 7, zice Boerescu,.
atinge doua raporturi : unul de ordin international
rezultand din Tratatul de la Berlin 1 principiile generale ale civilizatiei moderne, i altul de ordin curat
intern.
In cat priveste intaiul raport, guvernul a declarat

ca va inscrie In dreptul nostru public principiul art.
44 sub forma Ca deosebirea de religiune nu va putea
constitui o piedica pentru dobandirea i folosinta
drepturilor civile i politice".
Din inscrierea acestui princip in Constitutie, va
rezulta, zice mai departe circulara :
...a) di Romanul, de orice credinfei sau confesiune,
va avea acelea# drepturi # va fi supus la aceleag

datorii : nu va fi deci nici o excluziune, nici incapacitate. prescrisd de vreo lege, care ar fi admisei
contra unui ceteitean roman, sau unui simplu supus
www.dacoromanica.ro
309
roman ; b) cd toli strdinii, fdrei deosebire de nationali-
tate i religie, vor fi tratati pe un picior de deplind

egalitate". Toate aceste consecinte vor fi aplicate,
adaogd d. Boerescu, prin legi organice posterioare #
nimeni in Romdnia nu contestd inscrierea in dreptul
nostru public a acestui princip."
DupA aceastA lAmurire din care retinem cA simplii
supu# romdni sunt asimilati cu cetatenii rAmAni In
privinta drepturilor i datoriilor, Boerescu trece la
raporturile de ordin curat intern", adicA la naturalizarea individuald fdrd categorii 1 la mArginirea
dobandirei de proprietati rurale.
Dui:4 ce aratA temeiurile acestui princip, Boerescu
se intreabA singur :
Dar atunci, ni se va rdspunde, toti evreii in Romdnia vor fi # vor rdmdne strdini I"
Si rAspunde astfel :
Aceastd objectiune nu e intemeiatd decdt in parte.

Toti evreii nu sunt supu# strdini in Romdnia, dar
cei mai multi o sunt. Dealminteri nici un Evreu la

nici o epocd a istoriei noastre n'a Jost cetatean
roman. Preocuparea actuald a Europei o dovedgte ;
Conventia din Paris din 1858 (art. 46) o dovedgte ;
toate legile, obiceiurile $i datinele noastre, toate faptele vechi # noui o dovedesc. Evreii, cari nu erau
sup4i strdini in Romania erau pur $i simplu supu#

romdni, avtind exercitiul drepturilor civile, cu oarecari
margini, dar neavdnd niciodatd folosinta drepturilor

politice. Cu chipul acesta se explith faptul di evreii,
de# sumi impozitelor $i serviciului in armatd, nu

erau cetdteni romdni, aceasta este starea de lucruri
in fiinta la noi cu privire la Evrei, pe care semnatarii tratatului de la Berlin ar voi s'o schimbe. 0
www.dacoromanica.ro
310
i noi francamente i loialmente, si toatd nafiunea o doreste cu noi".

Este bine sa retinem aceste declaratii oficiale ad,
cand, cum am aratat, se fac Incercari de a se MOvoim
dul chiar fiinta evreilor supusi romUni I

Apoi Boerescu se incearca a dovedl ca este cu nepub* a declara cetteni romani pe toti evreii, i
a Inneca tara cu 150 de mii cetateni noui, inculti

fanatici, avand o alta limba, o altd religie (par'ca
nu era vorba niciodata de religie ?) alte moravuri,
alte sentimente..."
Boerescu zugravete In negru, i repet prpastiile

1 exagerarile obinuite pentru a ajunge la concluzia
ca ar fi a se da o lovitura teribila tuturor intereselor economice ale tarii 1 a se Impinge locuitorii la
disperare, la revolta i Dumnezeu tie ce alte nenorociri, i ca guvernul actual n'ar putea sa-i ia o.
'atare raspundere.
i In cele din urma Boerescu 1Hamurete gandul
adica ce voete s fad. Spre a impaca Puterile, tr-
buia sa faca ceva mai mult de cat cuprindea propunerea. majoritatii Parlamentului, altfel nu se Intelegea rostul schimbarii guvernului 1 amandrii Parlamentului. Ei bine iata taina : In termenul luat, gu-
vernul va vedea daca va putea sa faca a se vota

lista nominalti cuprinzdnd numele acelor dintre evrei,
supusi romtini, car: s'au asimilat cu nationalii pentru
a-i declara, imediat i fr stagiu, cetateni romani"..
www.dacoromanica.ro
311
Tablou VI
Ndprlirea lui Bismarck.Impdratul, Iunkerd yi Cdile
Ferate Strousberg.Ispita Evreilor.Solia Boerescu.Memoriul.Listele.Plimbarea diplomaticd a lui Boerescu &I grey,
In tail
spiritele s'au mai linitit ; in streinAtate
pare de asemenea cA se mai lumineazA zarea : mai

tunA i fulgerA cnd i cnd, dar furtuna pare cA se
depArteazA. Marile puteri sunt obosite de aceastA
chestie", scrie tatAlui sAu Printul (la 16 Julie), i
toate aceste trAgAniri 1 greutAti le-au fAcut mai putin pretentioase". Si adaogA : La Berlin dispozitiile
s'au indreptat ; se aratA mai indulgenti : o schimbare
care s'a feicut dup ruptura cancelarului de fer cu

national-liberalii (adicei Lasker)" 9
Este inceputul politicei antisemite a lui Bismarck,
care coincide cu slAbirea cerintelor sale in chestia
evreilor romani. De alminteri,. i bAtrAnul impArat
Wilhelm pare a nu fi strein de aceastA schimbare la
MO. Printul Karl Anton s'a Intlnit cu el la Mainau,
1 comunicA Domnitorului convorbirea sa. La 16 Julie,
el scrie :
impAratul n'a fost tinut au courant. El dete toatA vina pe
I) Ce insemnAtate va aveA acest ipostas al Principelui
Bismarck, rAsare dinteo telegraml a lui VArnav Liteanu
din 25 August, in care spune cl guvernul german va stArui
la Paris si Londra pentru primirea sistemului listelor, cA guvernul german este foarte bine dispus in privinta noastrA, i
cl existd acum in Germania un curent protivnic evreilor.
Este momental psichologic pentru deslegarea chestiei Israelite ; azi o solutiune mijlocie are mai multi sorti decAt oricAnd
de a fi primitr, sfArseste Liteanu.
www.dacoromanica.ro
312
Anglia care urmAreste chestia evreiascA cu mai mare strAs-
nicie si de a cAreia potitic cea germanA nu se poate despArti. CAnd insA Ii dovedii tocmai contrariul i comparai atitudinea dArzA a Germaniei, care nu tine nicAeri seamA de
imprejurAri, cu moderatiunea ce-si face drum din ce in ce
mai mult in Anglia, ImpAratul a fost foarte mirat, nici n'a
voit s'o creazA si a zis cA chestia evreiascli ii este in genere
antipaticd cAci cunoaste imprejurArile la fel din Poionia i Ru-
sia: dacA n'ar fi fost bolnav de rAnile sale pe vremea congresului din Berlin, n'ar fi ingdcluit nici odatd sd se puie aceastd chestie in intinderea ei actualii. In scurt am credinta cA
Cancelarul n'a intrebat pe ImpArat in aceastA chestie, sau nu
l'a informat deplin. DacA al meu franc parler nu va avea
urmAri directe, a fost de sigur folositor sA deschid ochii ImpAratului. In tot cazul el va opune oarecare impotrivire cerintelor lui Bismarck si se va orientA mai exact si complect".
Si inteo altA scrisoare din 4 August, Printul Karl

Anton, comunicA cuprinsul unei scrisori din 25 Iu lie,
a ImpAratului, trimisA din Gastein cAtre impArAteasA
isn care spune :
Cat priveste RomAnia, eu, precum stii, din capul locului
am desaprobat extrem hotdrdrea congresului tn chestia evreiascd, fireste numai aprts coup, pentru cA n'am cAutat eu
trebile. In urmA a trebuit bine inteles sA mA rostesc pentru
stricta indeplinire a hotArArilor Congresului, dar am cerut la
orice prilej ca sA nu se dea zor in chestia evreiascA, cAci stiu
incepand cu
din experientA ce sunt evreii in acele tinuturi
Posnania, Polonia, Lituania i Volhyniasi pare cd evreii Romdnii ar fi mai rdil ToatA chestia evreiascA de acolo a fost
sustinutA cu atAta inversunare de Anglia. Lordul Odo Russel
insu0, dupA deinonstrArile mele, mi-a mArturisit'o cu un gest
care trAd nemultumirea lui. AceastA atitudine a mea fatA de
chestia evreiascA, de care atArnA recunoasterea vArului ca
suveran independent, am lAmuriro Printului de Hohenzollern
cAnd s'a jAluit mie pentru asprimea prea mare a notei noastre;
am adAugat insA c acea notA mi-e necunoscutA. DupA cercetarea mea mi s'a prezintat tocmai eri o nouA adresA cAtre
Bucuresti care zice cA Puterile s'ar multumi dacA s'ar recu-
www.dacoromanica.ro
313
noaste doar desfiintarea articolului opritor al constitutiei romane, ca princip, dar s'ar rezerv A modul executArii pe mai
tarziu, pAnA dupA o intelegere intre Guvern si CamerA. DacA
s'ar primi acest mod, nu s'ar mai opune nimic recunoasterei
Printului. Te insArcinez sA comunici exact aceasta la Krauchenwies (adicA Printului Karl Anton), precum si cA cred cl
Carol al Romniei cu ministerul sAu, care s'a schimbat de
curnd, ar trebul sA primeascA acest mod, si Camerile sA se
modereze 1 Iti vei aduce aminte cA am tinut totdeauna parteaguvernutut roman Mild inainte vreme se Intamplau excese Mire creftini fi evrei, pe cand Anglia tinea totdeauna de partea cealaltA, pentru cA vede in fiecare evreu pe un Rotschild
cult."
Multe parti intunecoase ale istoriei se lumineazA

prin aceastd destAinuire a unui colt din sufletul viteazului bAtrAn !
Dar la Berlin se mai dospeste altceva. Este chestia

rdscumpdreirii drumului de fer Strousberg.
Ministrul de Finante, d. Sturdza, a fost la Berlin
i a stat la tocmeald. D'abia din memoriile Regelui
Carol se poate vedeA covAritoarea insemnAtate pe
care aceastd fatald daraverd bAneascA a avut-o pen-
tru soarta art.44 ! D. Sturdza la Principile Bismarck

este un subtitlu al capitolului XII din acele memorii
in care Domnitorul, cu obinuita lui migald, consemneazd darea de seamd a lui Sturdza.
Bismarck a zis intAi cl spre a indreptd relatiile
intre Germania i RomAnia trebue isprAvitd chestia
drumurilor de fier i apoi Idmurit marele interes
German in aceastd daraverd, deoarece sunt o sutd
milioane mArci vdrite acolo.
Dr. Strousberg a bAgat in aceastd daraverd pe

maril magnafi ai Sileziei. Acetia, la rAndul lor, au
au atras pe toti cunoscutii i subalternii lor. AstAzi
www.dacoromanica.ro
314
gAsim intre actionarii societAtii dilor ferate romAne :

seniori mari i damele curtii, lacheii acestor case
mari V chiar birjaricu un cuveint aproape tot Berlinul. Sunt dar aici interese aa de multiple In joc in
cat nu se poate a nu se tine seamA de ele. Mai mult :
Regele insiqi a trebuit sd intervie spre a sceiper pe
ditiva magnati Sileziani, cand Strousberg nu mai

putea merge inainte !
...Regele a fAcut chiar mai mult, a trebuit sa vie

in ajutorul marilor seniori silezieni din caseta sa particularei. Deci se intelege uor de ce trebue sA eiin
din aceastA situatie penibilg. Deslegati dar aceste cloud
clzestii cot mai lute spre a ajunge intre statele independente".
0 said milioane mini $i banii impeiratului inteun
talger al cumpdnei, # in celalt art. 44# ceintarut

in mOna Samsarului C'instit, supeirat pe Lasker $i
pe evrei,care va trage mai greu, credeti ?

TArAmul
fiind minunat pregAtit, apArAtorii cetAtuii
art. 44 obositi i plictisitiBoerescu se hotArAVe sA

piece in misiune". AceastA misiune nu s'a pArut
trebuincioasA nici Printului, nici Primului ministru.
Dar Domnitorul Ii dA voe sA plece,pentrucA Boerescu o pusese ca conditie la intrarea sa in minister,

sA pledeze pe lAnga guvern in favoarea listelor sale",
iar BrAtianu nu se ImpotriveVe acestei plimbdri diplomatice pentruca sA se incredinteze de vointa tare
a Europei, de care se indoise ca membru al opozitiei".
(Memorii, 8120 August).
Boerescu a zAmislit dar listele ! Si arde de dor

sa-i vazA izbanda. El manuete cu mAestrie spada
dialecticei, are vorba sclivisitA, elegantA, i Vie sA
ascunza adevArul sub surAsul ademenitor ;peste
www.dacoromanica.ro
DIN VIATV UNUI EVREU ROMAN
315
msurd increzut in sine spell cd va izbuti acolo unde

Inaintaii lui au dat gre. Dar mai are o inspiratie
cu adevArat geniald : sti se foloseascri chiar de evref

pentru scopurile sale !
Insd ceeace e foarte caracteristic pentru Boerescu,
In circulara sa din 16128 lulie scrie agentilor notri
din strAinAtate ca evreii nogri inteleg aceasta perfect
de bine, # vd pot garanta cd cei mai luminati dintre
ei s'ar multumi cu sistemul nostru".
Sistemul nostru" este acel al listelor. Si ministrul
anticipeazd asupra rezultatului mijlocirei sale pe Mg
evreii luminati, cAci cea dintai convorbire a lui cu tin
frunta evreu are loc tocmai la 8 August ! Acest frunta evreu era raposatul Saniel Marcus. In articolele
importante pe care le-a publicat in ziarul Siecle din
Paris, in Februar 1901, Saniel Marcus reproduce
coprinsul acestei convorbiri, precum i celelalte tratative cari s'au urmat In urmA Intre evrei 1 guvern
cu privire la mersul revizuirei art. 7. De aceastd publicatie a rdposatului meu prieten, a cdruia desdvarita veracitate nu face nici o ,indoiald, md voi folosi
dealungul acestor InsemnAri.
In nurnita intrevedere din 8 August, Marcus aratd.

mai Intai lui Boerescu dureroasa desamdgire a evreilor cAnd l'au vdzut schimbandu-i parerile rostite
inainte in ceeace privete chestia evreiascA. Boerescu
rAspunse cd Intelege aceastd mirare dar totui stArue
i cere concursul evreilor pentru izbanda misiunei
sale, pentru cuvAntul CA este singurul bdrbat de stat
sincer liberal # ferm hotdrdt a tla chestiel evreuti a

deslegare potrivitd cu principiul egalitdtii de drepturt
proclamat de Europa.
Atunci Saniel Marcus ii ceru mai intai un rAspuns
www.dacoromanica.ro
316
la trei Intrebeiri pe cari ii le va pune. i ceru rAspunsul nu dela prietenul, ci dela ministrul Boerescu,
adAogAnd cA rAspunsul II va redAct de MO cu el
i-I va trimite in strAinAtate sub forma unui Interview al Ministrului afacerilor strdine de ditre un membru al comuniteitii israelite.
latd intrebArile i rAspunsurile din acest interview :
a) Este in Romnia o populatie evreeascA bAtinad ? .
De sigur, da. Istoria noastrA i legiuirile noastre
dovedesc fiinta secularA a evreilor pAmanteni, cari nu
apartin nici unei alte tAri deck Romniei.

b) Care e cauza dumAniei impotriva evreilor ?
Nici o altA cauzA deck deosebirea de religie
care a provocat ura politicianilor, plini de fanatism
i de prejudecAti.
c) Emanciparea evreilor pAmanteni InfAtieaza ea

vre-o primejdie pentru tail ?
De sigur nu ; nici o primejdie.
Atunci, cum impacati credinta dv. cu programa
pe care ati prezentat-o camerei de revizuire ?
Ah, sA nu mA judecati dupA aparenta, i trebue
sA tineti socotealA de situatia grava i primejdioasA
pe care ne-a pricinuit-o acest... BrAtianu, intarziand
intrarea in cabinet. Daca m'ar fi chemat la guvern
inainte de alegeri ai fi putut alcAtui un Parlament
liberal i cu adevArat patriotic care ar fi primit marea reformA cerutA de Europa ; pe cand acuma mA
gAsesc legat de mAini i de picioare inteo hoardA de...
pe cari BrAtianu i-a adunat pe dealul Mitropoliei.
Totui programul prezintat Camerilor nu e complect.
Intelegeti bine cd un bun general nu destAinuete

planul sAu strategic inaintea bAtAliel... VA voi arAt
www.dacoromanica.ro
317
circulara pe care am trimis-o la 23 lulie agentilor

notri in strdindtate i veti vedea cd, dei am aerul
de a primi teoria lor absurdd de indigeni strdini,
avem de gind s facem a se vota emanciparea dintr'a
data a unui mare numar din acei evrei pe cari predecesorii mei vroiau sa-i facd a intra In categorii.
Si la intrebarea ce se va face cu ceilalti evrei neemancipati 1 dac starea lor se va indrepta de asemenea, desfiintandu-se toate legile scelerate i ar-
bitrare" contra lor, Boerescu rdspunse 0, in urma

revizuirei art. 7, asemenea legi nu vor mai putea avea fiint 1 nu se va mai putea impiedica evreii romni neemancipati a se bucura de drepturile lor
civile.
Saniel Marcus rdspunse cd spre a-i face plcere

va scrie prietenilor din strinAtate in sensul ce-I dorete, dar adaugd cd nu vede folosul, cad in fond
sistemul naturalizdrilor individuale nu este decal un
fine-de-neprimire prefdcut, i continua :
Caci inscriind in Constitutie principiul ca religia nu mai
poate fi o pedica pentru bucurarea drepturilor politice i civile, ziceti ca impedicati pe evreii indigeni neemancipati sa se
bucure de ele nu din pricina religiei lor, ci pentru cal considerail ca strini. Ei bine, dac . veil fi intrebati de ce numiti
straini pe aceti evrei, supui romani, care nu apartin nici unei alte nationalitati, pe cand Armenii i mai vartos tiganii, tot
ap de numero0 ca evreii, i, ca ei, de o origine deosebita de
aceea a Moldo-Valachilor, au fost primiti dintr'o data ca cetateni romani, veil fi siliti a raspunde ca tratati astfel pe evrei, pentru ca nu sunt cretini. Religia dar este, in realitate,
obstacolul pentru evrei."
El colindd prin Viena, Berlin, Petersburg (unclevede i pe Imparat), Paris (aici vede i pe Preedintele Republicei i pe Gambetta, atunci Preedinte al
www.dacoromanica.ro
318
Camerei), Dieppe (uncle are o Intdlnire cu Marchizul Salisbury), apoi Roma i iar Viena. In Cartea
Verde se gasesc dAri de seamd amAnuntite despre
convorbirile sale cu barbatii de stat. Pentru a inlesni
tratativele sale, el intocmete 1 predd cabinetelor un
mic aide-mmoire, intitulat: Baze pentru viitorul proiect de revizuire a art. 7 din Constitutiune."
latd cuprinsul acestui document :
Distinctiunea de credinte religioase, nu va constitui pentru
nimeni, in Romania, o piedicd pentru dobandirea si bucurarea
nrepturilor civile si politice 1
Ver-ce strAin, de mice religiune ar fi, va putea sd doban-
deascd calitatea de cetatean roman, prin o lege speciald si

individuald, dupd un stagiu de zece ani si in conformitate cu
legea asupra naturalizatiunei. Aceasta lege va determina cazurile de scutire de stagiu. Va fi insd inscris in Constitutiune,
cl acei cari sunt nascuti si crescuti in Romania pand la majoritatea lor, i cari nu se vor fi bucurat nici odatd de o protectiune strAind, vor putea sd dobandeascd naturalizatiunea
cu dispensd de stagiu. Locuitorii cari se afld in Dobrogea ca
supusi otomani in momentul anexiunei acestei provincii la Romania, vor fi priviti ca Romani si tractati pe piciorul celei mai
perfecte egalitAti, fArd deosebire de origine sau de religiune.
Restrictiunile in cea-ce priveste drepturile strAinilor de a dobandi proprietAti rurale nu vor fi aplicabile in Dobrogea.
Dreptul de a dobandi proprietAti rurale in Romania, va fi
legat de drepturile politice, respectandu-se insd drepturile strdinilor, cari vor fi dobandit asemenea bunuri in virtutea legilor
anterioare.
Printr'un efect retroactiv al legei de revizuire a art. 7, se
va zice in aceastA lege, cd acei dintre Israelitii astAzi supusi
romani, care ar avea in favoarea lor presumtiunea asimildrei,
in urma diferitelor calitati ce ar posede, vor fi inscriFi in lisle,
cu ardtarea numelut fi calif filet lor, votati fi recunoscuti ca
cetateni romdni in acelaft timp ca fi legea de revizaire a

art. 7."
Nu voi urmAri pe Boerescu in raporturile sale a-
www.dacoromanica.ro
319
mnuntite pe cari le trimete la Bucureti. Este destul

sa reproducem rezumatul impresiunilor sale, pe care
II face singur el in Raportul sail trimis din Paris la
17130 August, i din care se lamurete ca solia sa
n'a izbutit.
Iat cum se rostete :
Franta, Anglia i Germania tin la categorii i nu aderd de
loc la bazele sistemului nostru de executare a Tractatului prin
naturalizare. Austria ne aratA pand aeum (afard de cea ce

are sd-mi spund Inca comitele Andrassy cand il voi vedea la
Viena) o simpatie platonicd, cdci mentinand recunoa0erea in-
dependent& noastre, eaV va retrage pe Ministrul Plenipotentiar din BucureVi, i va declara cd nu se poate desparti
de celelalte Puteri.
Rusia nu ne combate, dar nici nu ne declard el sustine

sistemul nostru : ea se va tine in expectativA. Italia va avea
probabil pentru noi sentimente tot aa de platonice ca i
Austria, insd nu va vol s ne recunoascA, i este probabil cd
va urma pe celelalte Puteri, ascultand mai ales de sfaturile

din Berlin. lack dupd mine, starea reald a lucrurilor, stare
asupra cAreia nu trebue sd ne facem nici o iluziune. Cat
despre ceeace va rezulta de aci pentru viitor, admitand chiar
ca proicctul nostru sd reueasca in Camere, nu Oiu ce sd vA
spun. Nimeni nu ne-a amenintat, ce e drept, cu toate cd la
Viena s'a vorbit deja de mijloace de constrangere ; la Petersburg insd D. de Giers mi-a zis cd Italia i Rusia nu vor
avea recurs la mijloace extreme. Dar o asemenea stare de
lucruri este periculoasd chiar prin natura, sa. DacA nu ar fi
decat un singur pericol, acela de a se prelungl recunoWerea
independetei nhastre pand in momentul and s'ar produce
din nou complicatiuni in Orient sau cand s'ar tine un nou
eongres, acest singur pericol ar putea sA fie prea gray pentru
noi.
Inainte de a se Intoarce In tara Boerescu publicA

la Paris faimosul sat! Memoriu din 28 August 1879,
document de cea mai mare Insemntate, mai ales in
partea unde lmurete care va fi in viitor starea ewww.dacoromanica.ro
32r)
vreilor pdmnteni inainte de naturalizarea lor. Aceasta
expunere are un caracter neindoelnic de angajament

al Wei".
Intermezzo
Dona circuldri ale Ministrului de Interne M. Kogillniceanu.
Trimiteri la urind ale evreilor.
0 drama in drama ! Pe and ministrul de externe

ii face plimbarea diplomatica, colegul sat] la trebile
din launtru vrea s puna buna oranduiala in lard.
Kogalniceanu, inteo circulara trimisa prefectilor, desfaoara un Intreg program de gospodarie adminis-
trativa. El cere pazirea 1 aplicarea legilor, respectarea dreptului fie-caruia, apararea bunului trai al
tutulor locuitorilor Orli, fdrci deosebire de nationalitate,
de opinie politicd, i mai presus de toate, mentinerea

ordinei publice, astazi mai neaparata decat oricnd"..
El mai poruncete subalternilor sai s indemne deosebitele comunitati a-i da pastori luminati a caror
intdia misiune s fie a potoll urile, 0 a predicd iubirea 0 infrdtirea intre flit acelei4i tart, de# profeseind deosebite religiuni".
Par'ca ai citi o scrisoare pastorala ! Bravo, coane

Mihalache ! Numai de ai putea primeni i moravurile
slujbailor d-talel Oricum, de roadele acestei circulari
intelepte i parinteti se vor folosi de bund seama i
evreii. Dar vai, ministrul nu se multumete cu atat !
Ce-i abate lui sa curete tara de miile de vagabonzi

straini cari s'au pripait aici in vremea rasboiului 1
sa dea alt circulara cerand a se trimite vagabonzit
la urrna lor. Ce vinovata nepricepere, coane Mihalache ! Nu tiai c'o sa-ti gaseti beleaua ? Nu tiai
www.dacoromanica.ro
PPPOPPZIMP,P. zersoppeasia
assuampaoltil
SANIEL MARCUS
www.dacoromanica.ro
321
cA vagabonzi 1nseamnA In limba noastrA oficialA

evrei-pAmAnteni ? CA circulara d-tale se va sparge In
capul acestora, i CA vei starni urgia pe care ai vr.ut
tocmai s'o Impiedici In aceste vremi critice pentru tail ?
Si goanele Incep deodatA In toatA tara. De rAndul

acesta judetul Putna tine recordul. Evreii sunt prini
cu hapca, smuli de la vetrele lor, IngramAditi in Focani i apoi trimifi la urma lor.
Cum ?
latA : Din ora a eit un convoi care inainteazA M-
eet pe oseaua surA, in dogoarea acestei zile de

cuptor. Sunt vre-o 20-30 de ini. Ei merg pe jos,
escortati de cAlArai. Sunt oameni aceti fAcatori de
rele prini i dui la judecatA, on osanditi i dui la
pucArie, sau cumva ocnai evadati ? Nu sunt evreii
vagabonzi ! Ei au capetele plecate in piept, ca sA nu
vadA ruinea 1 umilirea lor. Aa alaiul 1i urmeazA
trudnicul drum, ars de soare. Drumul e fArA sfArit.
Marele ziar Times" publicA o descriere a acestor
goane. Diplomatii notri din strAinAtate, spAimAntati,
reclamA la guvern.
Ministrul
cere un raport prefectului de Putna;
acesta II trimite in ziva de 18 Julie, i Raportul se

publicA In Monitorul din 3 August 1879 inteo adresA
cAtre Ministrul de externe, pentru a pune capAt

atacurilor indreptate prin jurnalele strAine, contra
mAsurilor luate de guvern in privinta trimiterii la
urma lor a vagabonzilor". In aceastA adresA Kogalniceanu, cautA sA acopere pe slujbaii sAi rAu nArlviti, sA dovedeascA cu cAtA prudenta, cu cAte menajamente, se procedeazA la expulziunea vagabonzilor,
Invinue pe evrei cA nu vor sA InteleagA cA vaga21
www.dacoromanica.ro
322
cd ei sunt
nite oameni pentru cari patria insemneazd religia".
bondajul este oprit in toate
Apoi, intemeiat pe raportul Prefecturei de Putna, aratA

cd s'au expulzat numai doi indivizi, anume Ilie Cornblum i Her apira, gdsiti pe ulitele oraului Focani i recunoscuti ca streini dupd hainele, figurele
i necunoaterea limbei romAnd" ! Acest raport min-
cinos se inainteazd agentului postru diplomatic la

Paris care la randul sAu 11 trimete ziarului Times spre
a spulberA... calomniile evreeti. Dar de rAndul acesta
ni se infundd...
Am lAsat alaiul pe osea. 11 regasim dupd amiazd

urmandu-i trudnicul drum, ars de soare.
Oamenii se mai tArdsc abia, InvAluiti parcd in-
teun giulgiu, alb, inecati in praful care se aterne

ca o spuzd de jar pe fetele lor, le pdtrunde orbitor
in ochi i le taie rdsuflarea. In sfdrit ajung la Mardeti, unde rdmAn noaptea, i a doua zi porn esc
iar tot pe jos, pAnd la Adjud. Atunci evreii din tArg
se roagd de brigadier sd lase pe nenorociti sd doarmd
la sinagogd. Omul, milos, dd voie, lAsAnd un cAldra de pazd In ogradd. De mAnicate vagabonzii sunt
scOi din sinagogd i dui la gall de unde trebui
sd piece cu trenul la Bacdu. Dar in aceastd clipa se
petrece ceva neateptat : pe drum la gard, sinistrul
alai este fotografiat. Mare bocluc ! Pardalnica aceastd
de fotografie, dovedi a nu era vorba de doi steini,

cum a raportat Prefectura de Putna, ci de vre-o 20
i mai bine de ini, nu streini, nu oameni fr cdpdtai, ci oameni originari din tard, cei mai multi meseriai.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UMW EVREU-ROMAN
323
Faptul se svonete in strAindtate ! KogAlniceanu

indatd ce prinde de veste, cere desluiri Prefectului.
Acesta, strans cu ua, recunoate faptul i dd chiar
o insemnare a celor 23 evrei, ardtand i domiciliurile
lor in tarn. Cand se vede astfel fAcut de ruine, lui
Koglniceanu ii sare tandAra. i atunci pilduete pe
zapciul care l'a mintit, pedepsete pe slujbaii ne-
mernici, i dd porunci strapice sd se lase bietii oameni nevoiti in paceaa trebuia sd urmeze, ai ? Ei
bine nu! Mania ministeriald se descarcd pe capul
evreilor cari au pus la cale fotografia ! Acetia i
anume Elias Vitzling, L. H. i Dasclul Livilson
pomenesc numele lor pentru cd au fost martirii unei fapte bArbdteti,
ei, cari au constatat adevciral, au fost (nu este un basm ce-1 povestesc, ci
un lucru aevea) dati In judecatA 1 osanditi la un an
1 jumdtate Inchisoare pentru cd au calomniat fara !
Reproducem aici fotografia cu pricina. Te apucd
jalea cand o priveti, i citeti suferinta mutd In ochii
impdienjeniti ai vecinicilor pribegi. Ai Mut o faptd

rea, coane Mihalache, o faptd de care falnicul tAu
trecut Iti cere socoteald 1 ai pus o patd in letopisetul mdret al vietii tale pe care nu e apd indestuld
ca s'o tergi.
www.dacoromanica.ro
'
www.dacoromanica.ro
DIN YIATA UNUI EVREU-ROMAN
325
ACTUL
Partea I
Redeschiderea Constituantei. Proectul de revizuire
al Camerli.lureful lui N. Blaremberg.V. Conta.
T. Maiorescu pocalt.Kogdlniceanu.
B. Boerescu.Respingerea proiectului delegafflor.Proiectul
guvernului.
La 11 August se redeschide Parlarnentul. In Mesajul sari, Domnitorul 1i rostete convingerea cl reprezentancil tarn s'au folosit de timpul prorogarii Camerilor ca sA studieze mai de aproape deosebitele
imprejurari ale chestiei evreeti 1 cA vor pune tot
zelul, tot patriotismul, toata prudenta politica spre a
se ajunge la o solutiune care pe deoparte sa dea satisfactiune principiului libertatii religioase 1 al egalitatii civile i politice, proclamat de Europa intreagA,
iar pe de alta sA Impace cu acest principiu necesitatile noastre nationale i economice".
In lipsa d-lui BrAtianu, i Boerescu nefiind Inca
Intors din plimbarea sa diplomaticA, dezbaterea se amna i abia la 4 Septembre Incepe discutiunea.
In Camera
V. Conta, raportorul comitetului delegatilor, dA cltire raportului asupra proiectului de lege din initiativa
Adunarii pentru revizuirea art. 7. Stint trei proiecte ;
acel al majoriteitil, un contra-proiect al d-lor D. Giani,
colonel D. Lecca i I. Latescu, 1 o motiune de nerevizuire iscAlitA de 14 deputati. Conta mai pomenete cA sectiunile au avut a studia i au respins o
propunere a d-lui P. Carp de a se suprima pur $1

simplu art. 7 din Constitutie, i un amendament al
www.dacoromanica.ro
326
d-lui E. Costinescu, la care a aderat i guvernul, de

a se da cetalenia la anumite persoane trecute inteo.
listei.
Proiectul majoritatii este la fel cu acel citit de Marzescu in gdinta din 23 lunie, cu o singurd deosebire,
anume un aliniat prevAzAnd cd o lege speciald va
determina modul prin care strdinii 1i vor putea stabill domiciliul pe teritoriul RomAniei".
Astfel dar fuziunea cabinetului i amAnarea sesiu-
nei au fost zadarnice : majoritatea a rAmas intransigent/. 1 nu intelege a face nici o *concesie guvernului ! Preedintele consiliului declard cd solutiunea propusd de comitet nefiind bunk guvernul este contra lui.
Contraproiectul nu se deosibete de proiectul majoritatii decAt prin adausul unui alineat care reproduce amendamentul Costinescu privitor la liste.
Incepe ndvala : ea este o reinoire a luptelor de
mai inainte, poate cu o nuanta mai mare de violent/.
NAvAlitorii 1i pot face in voe mendrele, se pot ndpusti fArA teamA pe vrAjmai cAci acetia au mAinile legate i cdluele in gurd : ei nu se pot aparA.
ToatA vorbdria, care se revarsd val-vArtej, otrAvitd
de molima prejudecAtii i unui nationalism primitiv,
este curat de clacA, mdlai pentru vrAbii, spusd pentru ulitd, cdci toatd lumea : majoritatea, opozitia, tara
adicd norodul politicianilor cu coditele lorsunt Intelei, i biruinta e dinainte chezAuitA. CAnd dupd
iureul lui N. Blaremberg, Al. Lahovary cere sd se
dea cuvAntul unui orator contra proiectului majoritatii,
Preedintele rdspunde in mijlocul veseliei generale,
n'am de uncle sec' scot pe cel cu contra, i Lahovary
se declard fericit de aceastd constatare. Totui se
aflA in adunare un singur om cu contra, care se va
www.dacoromanica.ro
327
scula i se va mdsurd cu Parlamentul intreg, luand

apararea celor napastuiti impotriva tuturor. Este P.
P. Carp ! Numai daca ne dam seama de aceste I'mprejurAri, putem pretul toata Malta vrednicie i frumusete morala a acestui nobil crainic al libertatii religioase.
Dar Were : Preedintele da semnul i cel dintaiu

se repede In arena cavalerul N. Blaremberg. El vine
imbracat In zale stralucitoare, cu coiful pe frunte i
paloul In mana. Cu parul valvoi se napustete i
curand dumanii : Marile Puteri 1 evreii, sunt Infranti
i leurile lor zac nelnsufletite pe nisipul campului
de lupta.
El incepe harta cu aceasta micatoare evocatiune :
SArmane i scurnpe umbre ale eroilor cazuti In

anturile Plevneibine inteles ca impetuosul cavaler
nu Intelege a supara din odihna lor de veci 1 pe eroii
evrei din acele anturi lcum trebue sA va svdrcoliti (0 in recile voastre morminte la ideia (!) ca n'ati
murit cleat ca sa faceti loc la vetrele voastre pustii
poporului evreesc I" (Se zice cA un gelos zeflemist de
pe tribuna a raspuns ca. umbrele nu se vor svarcoli

la aceasta idee de oarece au mai murit i pentru independenta tarii l)
Apoi yin alte ispravi de acelai soi. lata cateva
mostre :
Art. 44...are alt scop nemarturisit : acela de a altol

pe evreu pe roman (!), dacA nu 1 de a substitui pe
cel dintaiu celui d'al doilea... Desfid pe cineva sa explice inteun mod onest, nu mai zic dreptul, dar macar interesul avuabil pentru o Putere de a impune
ea cetAteni unui stat, oameni de un neam strain ?
www.dacoromanica.ro
328
Cum ca nu exista nimic comun intre neamul roman

1 neamul jidovesc, venit unul din oraul etern (impreuna cu Blaremberg !) 1 altul din Palestina, istoria lumii este aci pentru a o atesta. Este de princip
ca cineva nu poate fi membru unei natiuni ca i
membrul unei familii, cleat prin sangele care curge
in vinele sale, sau cel mult prin alianta sau adoptiune, adicei prin contract".
Destul, al ? Dar peroratia, fiind o splendida bucata de
oratorie 1 de eftin patriotism, merita a fi reprodusa :
Nu sunt sigur ca nu veti smulge crucea din ciocul aquilei romane, spre a o arunca ca ceva netrebnic in gunoi ; caci moarte pentru moarte, prefer asasinatul sinuciderei care te face sa treci i de nebun.
(Aplauze).
Intre moarte prin acea otrava lenta a jidanului i

moartea prin fier i foc prefer pe cea din urma, caci
degrada mai putin (Aplauze).. In sfarit, i acesta
va fi ultimul meu cuvant, coborandu-ma dela acesta
tribuna, este ca prefer sa mor roman 1 In legea parintilor mei, decal sa traiesc evreu i in legea talmudului (Aplauze). i fiti siguri, d-lor, ca nu e nici
unul din aceste cuvinte pe cari sa nu fiu gata, la
nevoie, s-1 sigilez cu sangele meu (Aplauze). Voiu
fi soldat, voiu cere onoarea sa fiu trimis cel dintaiu
la bataie, in ziva and va fi vorba de a apara 1 cu
arma drepturile, demnitatea i existenta noastra nationala (Aplauze prelungite)".
Acum intr In arena raportorul, Vasile Conta, cade trista figura. Filosoful nu venl
valer i el, dar
incarcat de fier, ci cu calabalac tiintific. Dar, vai,
vulturul are in aripi plumbul fanatismului antisemit,
www.dacoromanica.ro
329
i nu se poate ridici de pe pamant la Inaltimea senina a adevarului. Din capul locului acest straniu logician ne uimete vorbind, el, raportorul majoritatii
revizioniste, pentru nerevizuire, adica se combate pe
sine insui I El Incepe tocana sa oratorica, plina de
erezuri i platitudini, care n'are nici verva vijeliosu-
lui Blaremberg, cu teza ca articolul 7 din Constitutia dela 1866 este pentru onoarea natiunei romdne
conform cu #iinta $1 cu ideile veacului nostru ! " In
sustinerea acestei teze Indraznete, filosoful nostru pune
ca axioma ca : cea dintaiu conditiune pentru existenta
unui stat este unitatea de rasd pe care se bazeazd

principiul nationalitatilor.
Asta este teoria colegului sau nerevizionist Blarem-
berg care a zis ca este de princip ca nimenea nu

poate fi membru al unei natiuni cleat prin sdngele
care curge in vinele sale". Daca iertam pe retorul

pompos, nu putem fi aa. de Ingaduitori cu filosoful,
cu sociologul Conta. Daca opereaza cu notiunea mistica a rasei, tie d-sa Intru cat i cum sdngele infra In
plamadirea ei? Aceea ce se numete rasa, neam, nu este
curat biologic, ci o inchegare psichologica, este stiflehil care vlastarete, in curgerea evolutiei, din mediul
cultural, i contopete felurimi de elemente etnice Inleunul singur : al neamului 1 al patriei. Aa s'au
intocmit natiunile 1 Conta ar trebul sa se fereasca

de a starui prea mult in doctrina sa cad atunci ar
trebul s conchida ca burghezimea pestrita i patura
suprapusa a noastra, socotindu-se $i pe insqi el, nu
este 1 nu va fi niciodatd romdneascd ! De aceia el
se 1 grabete a aduce o temperare principiului
zicand : acesta
sail
care de fapt II desfiinteaza I
nu impiedeca admiterea strdinilor la cetatenia unui
www.dacoromanica.ro
330
DIN VIATA. IINUI EVREU-ROMAN
stat, dar cu conditia ca acei strAini sd se contopeascd

in natiunea dominantA"... Va sA zicd nu mai e vorba
de rasa- $i de sage? Dar atunci, Evreii sunt ei singuri in afard de acest fluviu al evolutiei ? Sunt el
singuri fiinte scutite de legile naturei ? RAmAn ei intepeniti in Oldie pe loc, vecinic neschimbati ? In
cloud mii de ani de cnd trAiesc in alte tAri i intrealte neamuri, n'au suferit inriurirea mediului biosociologic, fizic, economic ? Nu ? ZicAtoarea glumeatA
cd fiecare tard IV are evreii pe cari li meritA" ascunde un adevAr antic : sufletul i spiritul evreilor
postexilici s'a schimbat i diferentiat aa incat dacd
vrei sA cunoti pe evrei trebuie sA studiezi popoarele
in mijlocul cArora trAiesc.
Totui, in lumina adevArurilor sublime descoperite
de el, Conta gAsete cd faimosul art. 7 care refuz

inpAmntenirea strAinilor de rit necretin, nu pdcAtuete contra acestor date $tiintifice, cAci aceti strAini nu se contopesc cu noi. Prin strdini Conta intelege pe turci 1 mai cu seamA pe jidani".
La obiectiunea cd acest art. 7 ar cAlca principiul
libertAtii religioase, filosoful nostru are acest rAspuns:
Religia, zice el, este aceea care se ocupd numai

de lucrurile pdmnte$ti (pAnd acuma credeam cu totii cd se ocupd de cele cereti) care nu are aface cu
organizatia sociald, dar religia judaidi (ce o mai fi

i aia ?) ca i cea mahometand, este o organizatie sociald teocraticd. $i o asetnenea religie nu poate pretinde a fi respectatd de dreptul public european. Prin
urmare art. 7 este conform cu ideile cele mai pure,

cu principiile cele mai sdaitoase de drept $i de umanitate, la acord cu $llinta".
Auziti ! Religia evreiascd nu poate pretinde a fi
www.dacoromanica.ro
331
respectatd de dreptul public european ! De ce ? Pentrucd este o organizatie sociald teocraticd. Te apuci
de cap i te intrebi dacd vorbind astfel nu era in toatd
firea lui. Religia evreiascd are decalogul, etica ei sublimA, care este i aceea a cretinismului i nu poate
aceastd lege morald pretinde a fi respectatd ? Partea
insd a Legii care se referd la organizatia politicd, a
avut rost numai cat timp evreii au avut statul i teritoriul lor. De mai bine de 2000 de ani de and sunt
In diaspora, ei s'au supus legilor civile ale statelor in
cari trdesc 9 i credincioii nu au mai pdstrat din a-
ceastA religieIn afard de morala eidecat regulile

privitoare la ritual 1 ceremonial. De aceea zice cu
drept cuvant A. Bouche-Leclerque (in a sa Intol6ranee religieuse et la politique", pag. 342):
Acum, cand evreii primesc legile civile ale tdrilor
cari le acordd drepturile de cetAtean, antisemitismul,
cu orice pretexte se acoperd, face parte din intole1) Numeroase texte consfintesc datoria evreului de a se supune legilor statului unde trAete, a'i iubi patria i a jertfi avutul i sangele pentru binele ei.
Astfel voi pomeni numai urmAtoarele :
Legea.guvernului este lege pentru noi (Giltin, 10 b, Baba

Kama 113, a).Legea WU este lege (Mar Samuel). Cum fra/II voftri sd meargd in bdtdlie fi vol sd rdnzdneti acasd? (IV,
c. Mos. 32.6). Cdutati binele statului unde v'am condus ; cad
binele nostru std tn binele lui (Ieremia).M rdzboiul ln care
te chiamd datoria, trebue sd se clued toti, mirele din camera
sa, mireasa de sub polog. (Mischna Sota VIII, 7.)
*i este de notat cl dad la inceput Palestina a fost firete
obiectul iubirei de patrie a evreilor, Med din vremele lui leremia aceastd datorie se Intinde asupra fdrilor In cari frdesc.
Sanhedrinul intrunit sub Napoleon s'a rostit in chip solemn
in acest sens.Vezi amAnunte in Morala Judaismului de Dr.
I. Niemirower.
www.dacoromanica.ro
332
ranfa religioasci. El e ca un termometru care aratd,

in sens Myers, gradul de civilizafie, maximal lui corespunzdnd cu minimal de culturd i descrescilnd din
Rdscirit spre Apus."
UrmAnd, Conta mai intreabd ce sant jidanii,
ui
clesleaga aceastd problemd cu aceiai elegantd i rigoare tiintifica : Jidanii eonstituesc o natie distinctd
cle toate celelalte natiuni i dumand acestora. Mai
mult (da, mai mult !) au chiar o patrie. Care ? S'o

cunoatem 1 noi ! E Palestina ! Dar, stati, nu Palestina din Asia 1 Doamne fereVe ! Palestina marelui fi-
losof este tara aceea unde va sd vie Mesia spre

stabili o ImpArAtie jidoveascd". i Conta Vie chiar unde
va fi stabilitd acea Impardtie : La noi ! Dovadd ? De
aceea se roaga evreii in toti anii la revedere, la anal viitor la lerusalim".

Suntem in plind halima ! Filosoful mai face nitica
istorie cu aceiai grijd de adevAr i aceiai lipsd de
bun simt, ca sd dovedeascd cd evreii au corupt toate
natiile, 1 apoi, obosit de aceastA Incordare uriae
a geniului sdu, se scuturd de toate zorzoanele tiinVice, Incepe a Miura i conchide aezAnd axioma cd
este i Intre principii un fel de hierarchie, 1 cd
.astfel principiul de conservatiune trebue sA meargd
inaintea principiilor de libertate 1 egalitate".
Ajuns aid, oratorul fiindcd vede pe deputati obositi" (ce ochi aged !) i simtindu-se i el ostenit,
roagA a i se permite sd sfdqeascd ad".

I se cid bucuros aceastd voie nefericitului filosof,
V, In loc de huidueli, o brumd de aplauze ironice ii
rAsplAtete jertfa intelectului. Ce pdcat cA n'a mai
urmat1 Inca o loviturd ca aceasta 1 te pomeneVi cA,
scoasd din sArite, Camera va votA emanciparea evreilor !
www.dacoromanica.ro
333
Acum vine rAndul unui. alt filosof. Este T. L.

Maiorescu, li cunoatem ipostasul. El s'a adaptat
mediului otrAvitor ce-I ImpresoarA, 1 nu mai este
liber : nu mai lucreazA din profunzimea personaliMO sale, ci, dupA expresia lui Bergson, din eul sAu
parazitar care InnAbuA pe cel adevArat. El gAsete
propunerea majoritAtii foarte conformA cu opiniunea
publicA (adicA cu aceea a alegAtorilor colegiului sAu din
Iai) i cu programul guvernului. Apoi, fAcnd o temenea Inaintea trecutului sAu, dezaprobA tonul"
vorbirii lui Conta. In momentul", zice el, cAnd e
vorba sl deschidem ua Constitutiunei noastre spre
a permite evreilor, cari s'au asimilat cu noi, sA vie
la cetatenia romAng, ar fi trebuit un limbagiu Insufletit de inaltele idei de toleranta i de civilizatiune
modernA."Se declarA indignat de procedarea guvernului, i Il apostrofeazA astfel :.
Care vA este tinta adevAratA ? Vroiti sA se agite

spiritele mai cu seamA dincolo de Milcov, aa ca sA
ne discrediteze cu totul In fata Europel ? 1 ce rAb-
dare ateptati d-v. dela tail ? Ce supraomeneascl

bland* li presupuneti pentruca sA-i prezentati asemenea lucruri ? i pentru ce toate acestea ? Numai
pentruca d-v. sA ramaneti la guvern".
Apoi cere amAnarea discutiei, prdpusA de N. lonescu, pentruca guvernul sA vie cu proiectul sAu.
Ministrul de externe, B. Boerescu, iscusit In luptg,
vede IndatA slAbiciunea lui Maiorescu 1-1 Incoltete
stranic. IntrebAndu-se de ce Maiorescu a propus
amAnarea, rAspunde cA scopul lui a fost saii arate

ideile aa IncAt sA placA i colegiului sAu electoral,
cAtre care se zice cA a luat oarecari angajamente
www.dacoromanica.ro
334
Dor viATA UNUI EVREU-ROMAN
In aceastA chestiune" precum i sA fie de acord cu

,opiniunile sale evreofile din trecut. Pentru gustul
evreofobilor, a vorbit In doi peri". Sfarete cernd
sA se urmeze discufiunea, i, Inainte de Inchiderea ei,
guvernul va arAta ce este de fAcut In aceastA chestiune.
Discufia asupra chestiunei de arnanare se pre-
lungete panA la edinfa din 6 Septembre, and P.

P. Carp, inteo scurtA cuvntare, vetejete discursurile regretabile cari ar fi fost mai bine sA nu se
fi produs la tribuna romSnA", Invinue guvernul cA
in chestia evreiascA a comis imensa greealA sa lase
opiniunea publicA in rAtAcire, i pe deputafi c n'au
spus fArii cA nu este absolut liber de a face dupA

plac" 1 se rfuete cu amicul sAu Maiorescu cAruia
ii spune cA discursul sAu a fost din punctul de vedere
intelectual o producfie mAiastrA, dar din punctul de
vedere moral o faptA rea.
Acurn vorbete ministrul de interne. In discursurile
pline de temperament ale lui KogAlniceanu gAseti
totdeauna ceva interesant, ceva de Invafat, mai ales
4din izvorul bogat al amintirilor sale istorice. lar
revine asupra greelei oamenilor cari au inscris art.
7 din Constituliune, acel fatal articol care a Inchis

ca la o mainA de Vapor supapele de siguranfA 1
astAzi pun maina sA izbucneascA, sfAtuind Ora sd
primeascd de la ei o propunere care Inaintea lui
Dumnezeu # a oamenilor declar cd ar fi un alt

articol 7".
DupA ce respinge in chip aa de solemn propunerea majoritafii, zice cA sunt trei solufiuni pentru
-chestia evreilor, ori sa-i ucidem, i In Europa aswww.dacoromanica.ro
DIN VIATX UNUI EVREU-ROMAN
335
tAzi nu se mai pot ucide oamenii in turme, ori sd-i gonim, ceeace iardi nu putem face. Ce ne rdmAne dar
de fAcut cu ei ? SA-i silim ca in loc de a fi inainicli

Wei, sA fie spre folos ei".
Cu cele cloud dintdiu, cu uciderea i goana, imbracati-vd d-v.", strigd Kogalniceanu, cu a treia s'a
Imbrdcat generatiunea bdtrAnd". Ea a lucrat i pentru
emanciparea armenilor, i dezrobirea tiganilor. Era
un mare act dezrobirea tiganilor. PAnd i cucoanele
erau contra dezrobirei, strigAnd : cdar ce ne facem
atunci fArd bucAtari, fail vizitii i fArd slugi bune ?7,
Tot aa cand a venit chestia exterodoxilor, cad sunt
sute de mii de catolici in judetele Roman, BacAu,
FAlciu i altele. Opozitia pasionatA, a pus mAna pe
ea tot aa precum cei pasionati au pus mAna pe
chestia de azi". (Aplauze).
O Ord care are sute de mii de oameni WA drepturi", exclamd Kogalniceanu, are sute de mii de dumani". Apoi aratd greeala divanului ad-hoc care n'a
voit sd deslege chestia tiganilor, i a fAcut-o con-.
ventia dela Paris. Tot conventia s'a ocupat de armeni, de Catolici, de Luterani, cari sunt azi cetateni.
Art. 46 al conventiunei seamAnd cu art. 44 al tratatului din Berlin, aa incdt cele mai multe chestiuni
sociale, spre nenorocirea noastrA, s'au rezolvat nu
de Parlament, ci de stalini, ori prin umilirea noastra,
ori prin loviturd de stat. Si venind la chestia. evreiascd aratA cd dacd nu o va rezolvi Parlamentul cum
o cere Europa Europa va hoteirt. Cere dar sA se
dea la oparte proectul comitetului delegatilor, pe care
guvernul 11 crede o adevciraki desfidere a Europei
1 atunci guvernul va veni cu proiectul ski.
www.dacoromanica.ro
336
Pusa la vot amanarea se respinge. Discutia urmeaza netarmurita.
Se cuvine o mentiune onorabila lui G. Vernescu

care ia cuvantul in edinta din 7 Septembre. El sustine Inteadevar proiectul majoritatii, dar nu tine hangul injuraturilor 1 calomniilor, i respinge prejudecata i Invinuirea de neasimilare a evreilor. Trebuie
chemati evreii la lumina 1 adevr, zice el, 1 amintete
ca, in calitate de membru in consiliul de stat, a admis in
Codicele Civil din 1864 dreptul pehtru evrei de a cere

naturalizarea. Deci, cerand revizuirea Constitutiei, el
nu face act de sumisiune la tratatul dela Berlin, ci
urmeaza politica Inceput la 1864, acordand evreilor
dreptul la naturalizarea individual.
La 10 Septembre vorbete B. Boerescu. El, cornWand teoriile contrarii, arata c, daca tratatul dela
Berlin este act international, i art. 44 adica chestia
evreiasca, este o chestie internationala ; declara c
s'a incredintat a in strainatate aceasta chestiune se
considera ca o chestie de umanitate, ca ea trebue
rezolvata, cad altfel tara ar fi expusa sa vaza
soarta sa pusa In joc ori de cate ori aceasta s'ar
cere de interesele diplomatiei, 1 sa vaza chestia rezolvata de straini i ca toate Puterile cer, pe l'emgd principiul cuprins tn art. 44, un tnceput real de executare.
Sfarete aratand cA indata ce se va Inlatura proiectul
delegatilor, care este cel mai periculos, cel mai vatdmdtor pentru turd, guvernul va veni cu proiectul
sau care are pnsa de a fi acceptat de Puteri, dud

s'ar uni cu totii spre a-I motiva".
Aplauzele prelungite cari acopera glasul ministrului
www.dacoromanica.ro
337
sunt cobitoare pentru proiectul delegatilor, i dup

ce, la 11 Septembre, preedintele consiliului arata
ca nu punem in pericol nafiunea noastrd introducdnd
in miflocul a 5 milioane de romdni o mie sau 1200
de evrei i ca Puterile nu primesc proiectul delegatiilor, se pune la vot Intaiu luarea in consideratie
a propunerei de nerevizuire care se respinge cu 102
voturi contra 28, i apoi aceea a proiectului comitetului, care se respinge i el cu 75 voturi contra 53.
Calea s'a netezit in sfarit pentruca guvernul sa
vie cu proiectul sail. Si la 16 Septembre, ministrul
de externe cid citire acestui Proiect de lege pentru
revizuirea art. 7 din Constitutiune, despre care in
expunerea de motive se zice ca este In perfecta armonie cu vointa natitmei clar manifestat, este in
conformitate cu principiul cuprins in actul international
de la Berlin i nu zdruncina interesele reale i le-
gitime de care trebue s Vita seama un opor chemat a vietui viata sa proprie 1 independenta.
Iata textul acestui proiect de lege :
Articol unic. In locul art. 7 din Constitutiune, care
Dise revizuiete se va pune urmtorul : Art 7.
f ere* de credinte religioase i de confesiuni nu constituie in Romania o piedica spre a dobandi 1 a
exercita drepturile civile 1 politice.
Strainii, de orice religiune, vor putea dobandi
1.
imptnantenirea prin legi speciale i individuale ;
Acelai drept s eta acelor can, WA a fi cetateni,

se afl In Romania ca supui romani.
Nu vor putea dobandi, sub orice titlu ar fi,
2.
proprietati rurale afara de vii, locuri sau case In
orae
de cat
acei
cari vor
fi cetateni romani,
respectandu-se ins drepturile acelora cari le au

22
www.dacoromanica.ro
338
dupa legile anterioare, sau in virtutea tratatelor existente Intre Romania i alte staturi.
Toti locuitorii aflatori, in momentul anexarii,
3.
ca cetateni otomani, In provincia Romana de peste
Dunare, Dobrogea, care se declara parte integranta
a Romaniei, au de o potriva toate drepturile i datoriile de romani, conform regimului special ce se va
prescrie pentru acea provincie de cMre Adunarile

Legiuitoare. ReStrictiunea relativa la dobandirea pro-
prietatii rurale nu se aplica la Dobrogea.

Cei nascuti 1 crescuti in Romania 'Ana la
4.
majoritate, i care nu se vor fi bucurat nici odata de
vre-o protectiune streina vor fi de drept dispensati
de stagiu, cand Adunarile vor admite cererea lor de
naturalizare.
5.
Se declara cetateni, pentru asta una 1 sin-
gull data, acei supui romani, de orice religiune, cari

s'au asimiltt cu natiunea, 1 a caror nume 1 calitati
se voteaza pentru Corpurile Legiuitoare de odata cu
aceasta lege. Acei dintre danii cari, In timp de un
an de la aceasta admitere la cetatenie, nu reclama
diploma de indigenat vor pierde drepturile ce li se

acorda.
Acest proiect are la temelie tot naturalizarea individuala, dar se deosibete de acel al majoritatei prin
aceea Ca recunonte pe supuii ronzdni, pe langa

streini, ca nu se stabilete in Constitutiune procedura
impamantenirii, i cA vrea votarea unor liste.
Va sa zica, e un fel de arvund ce se ell articolului 44 I
Proiectul se trimite in studiul sectiunilor i la 22

Septembre, raportorul D. Giani citete raportul sau
din care rezulta Ca delegatii au luat in consideratie,
www.dacoromanica.ro
339
cu mid schimbdri de redactie, proiectul, earl de delegatul sectiei IV, Vasile Conta, a cdruia 1mpotrivire,
dupd expresia ironicd a lui Giani, era fireascd i

bine indicatd".
Discutia incepe i se InvArtete in jurul chestiei

listei i a neprevederei in Constitutie a formelor i
conditiilor naturalizArii, i mai vArtos in jurul listei.
Tabloul VII..
Listele.
In tabdra evreilor.
Guvernul trateazd
cu evreii.
In faimoasele liste sunt trecuti 1074 candidati la

curatd batjocurd ! Fericitii cari au trecut
cetAtenie,
prin ciur, lamura evreilor, sunt inscrii pe ase tabele, cu tot atAtea categorii, anume : I-a, cei cari au
slujit sau slujesc In armatA: 883 ; II-a, cei cu diplome
academice i bacalaureatii din tard : 44 ; Ill-a, cei cu
diplome streine : 47 ; IV-a, cei cari au fdcut donaliune statului sau au Infiintat stabilimente de binefacere sau invatamant : 2 ; V-a, cei cari au stabilit i
posedd stabilimente de comerciti sau industrie... ; VI-a,
cei cari au tipArit scrieri In limba romAnd. Va sA zicd
intre cei 1074, sunt 883 soldati ! Dintre ei au murit

vre-o 29. Intre ceilalti evrei s'au strecurat i mai multi
botezati i streini. i pentru atAta lucru atata zarvd !
Dar unde pui cd nici pentru aceastd ridicold arvund
asupra art. 44 guvernul nu are cele cloud treimi din
voturile majoritqi rdsvrAtite ! ToatA speranta mea de
mai bine, toatA credinta mea In triumful dreptdpi incepe a se ndrul...
Evreii milogiti din liste ar trebul sd ref uze aceastd
pomand! Din nenorocire, chiar inainte de depune-.
www.dacoromanica.ro
340
rea proiectului guvernului au Inceput sa vie la Camera cereri de naturalizare din partea unor evrei. Guvernul a Intrebuintat toate mijloacele pentru a ademeni pe acei oameni, slabi de Inger, ca sa faca acest
act mielesc. Dealtminteri, vetile pe cari le primesc din
tara, arata o trista destrabalare Intre evrei. Vechiut
duh al zavistiei s'a trezit iar Intre ei,chiar in aceste

clipe grave dud se joaca soarta lor. Stiu ca s'a alcatuit la Bucureti un comitet de acfiune din barbati
de inima, devotati, cu trup i suflet cauzei, Incercati
dar In loc de a-i strange randurile i a
In lupta
lupta cot la cot, inteun singur gaud, s'a pornit o
campanie de cartiri i barfeli Impotriva membrilor comitetului, caruia i se tagaduete mandatul de a lucra
In numele evreilor. Mandatul ? Dar cine are caderea
sa dea un mandat ? Cand e vorba de lupta pentru

desrobirea unui popor, aceia sunt sfetnicii fireti call
se impun prin autoritatea lor moral, dobandita i dovedita In lupta. He, dar pururea lerusalimul a omo.
rat pe prooroci 1 a ucis cu pietre pe cei trimii la

el ! Pristavul opozitiei sAlagioase este ziarul de curand intemeiat Fraternitatea". Fara simtul realitatii
i MA a tine seama de ferbered In tail, acest ziar
tine un limbaj din cale afara provocator. Astfel a pu-
blicat In numarul sat' din 28 Septembre un articol

sub titlul Proectul guvernului i conduita israelitilor", In care ataca cu inverunare guvernul. Se spune
acolo ca evreii nu trebuie sa implore gratia naturali-
zArii : i noi suntem patrioti, dar nu Oita 'nteatata

sa ne umilim, rugandu-ne de ceva, ce suntem In
drept a exige".i sfaritul suna astfel :
Ceea ce privete pe Camera, fara de a mai cerceta diferintele punctului de vedere, rugam pe depuwww.dacoromanica.ro
341
tatii opoziciunii s respinga proiectul guvernului, de

oarece preferim a ramanea streini nedreptatiti in tara
unde suntem nascuti i crescuti, 1, spre minea Europel fi a secolului al 19-lea, sa continuam a fi paria
in centrurile civilizatiunei, de cat d'a fi redui a juca
rolul ceretorului".
A doua zi Timpul ataca cu ultima energie pe
tvrei. El numete Fraternitatea organul romanilor

de legea mozaica" 1 invinue pe evrei ca au primit
mot d'ordre de la Alianta. Apo! spune :
In fruntea acestui numAr al FraternitAtir stA un articol asupra cAruia trebue O. extragem atentia opiniei publice si mai
ales a deputatilor. Inainte de toate, organul evreesc atac pe

guvernul actual cu o IndrAzneall care trebue sA ne impingA
la unire."
Si mai departe, reflectand asupra celora scrise in

,,Fraternitatea", Timpul zice :
Aceste sunt vederile Aliantei Isr. Ei bine, noi le putem
spune fratilor" nostri de lege mozaicA a cat vreme mai
este o picAturA de sange in vinele romanilor ei nu vor acorda
dreptul de cetAtean roman nici unui evreu altfel de cat ca un
privilegiu, un favor, ca o rAsplatA pentru aceia cari ne vor
fi dovedit CA sunt gata sl rup toate legAturile atat cu alianta Isr. cat si cu ceilalti confrati ai lor si sA intre in familia
romaneascA cu sincera, nobila si patriotica intentie de a nu
mai tinea la alte interese decat la ale noastre."
Nu se putea lsA acest articol nesocotit fara protest ; trebuia impiedicat sa prinza radacina credinta
Ca evreii primesc cuvant de ordine dela Alia* 1 ca
Fraternitatea este organul lor autorizat. Si atunci cativa
fruntai evrei publica in ziarele Timpul 1 Romdnul
din 30 Septembre o scrisoare prin care desaproba

numitul articol din Fraternitatea, 1 declara ca evreii
ateapta cu respect i supunere deciziunea ce se va
www.dacoromanica.ro
342
DDT VIATA UNUI EVREU-110MAN
Ilia de natiunea romana in suveranitatea sa in cestiunea care este la ordinea zilei i n'au voit i nu voiesc a se introduce in cetatea romana de cat cu asentimentul 1 cu vointa natiunei."
Scrisoarea este iscalita de domnii : M. Posner, S.

Goldenthal, doctor in drept, dr. Tausig, David Wortmann, I. L. Goldenthal, dr. L. Rosenthal (toti din Iai),
. B. Brociner (din Galati), Saniel Marcus i L. Stern,
doctor in filosofie (din Bucureti). I).
1) Inteun pamflet anonim, apArut in 1911 sub titlul:1879, o pa-
gina din istoria politicA a Evreilor in Romania" autorii, car

s'au dovedit a fi directorul si redactorul ziarului evreesc (? )
Progresul", intreprind a dovedi &Marva care s'ar fi sAvarsit
in 1879 de cAtre fruntasii evrei din Comitetul de acfiune. Este
vorba de o legendA absurdA care, in pisma adevArului si a
bunului simt, s'a nAscut pe atunci si trAeste mereu. Rostul a-
devArat al autorilor era insA a lovi in mine sl in Uniunea

Evreilor-Pamanteni", al cAreia Presedinte sunt, pentru cl Uniunea" a fAcut cunoscut cA Progresul" nu este organul ei,
incurcand astfel socotelile celor doi nobili tovarAsi. Ei anuntarA dar cA vor zdrobi pe trAdAtorul din capul Uniunei". Scot ocirA si cotrobaira prin toate colturile, dar avurA dureroasa
desamAgire de a nu ma afla amestecat nicAeri, pentru simplul
cuvant a eu am lipsit din fard dela Aprilie 1878 pdnd dupd

revizuirea Constitufiei fi n'am luat parte la nici o fazd a trddarer . Ce era de fAcut ? SA ma scoatA din cauzA ? Atunci
pamfletul si-ar fi perdut toatA noima. Si atunci au recurs la
un mic fals. Tradarea are, dup pamflet, trei faze. Cea dintai si mai insemnata este acea sAvarsitA prin scrisoarea de
desapr obare a articolului din Fraternitatea, pomenitA mai sus
in text, si din care pamfletarii fac o piesA de acuzatie, de si
este in fond fArA insemnAtate si in vartejul intamplArilor din
acea vreme a trecut cu totul nebAgatA in seama. Le trebuia
scAlitura mea pe acea scrisoare, si atunci au pus pur fi simplu
numele meu trz local numelui reposatului meu irate Leopold.
Este u n fals sAvarsit cu viclesug si bunA stiinta. Cam tot in
acest fel plastografii trateazA celelalte faze ale pretinsei trA-
www.dacoromanica.ro
343
Guvernul se gdsete Inteo fundAturd : de o parte

Puterile cari, ce e drept, nu mai struiau In aplicarea intreagd a articolului 44, dar cereau, de ochii lumii, un inceput de executare, i de altd parte rdsvrdtirea majoritdtii in Parlament, sprijinita de opozitie.
Atunci se intoarce spre evrei c doar din partea lor

sd le vie un ajutor.
Comitetul de actiune in fata acestor enorme greutAti i fiind informat de tratativele secrete urmArite in
Germania, hotArdte sd intruneascd la Bucureti o
consfdtuire de notabili evrei delegati de comunitAti

pentru a chibzul asupra situatiei. Intrunirea are loc
la 15 Octombre.
D. Eraclide, deputat de Roman, veni in adunare i
oferi din partea opozitiei sd treacd In liste 3000 evrei
(in locul celor 1000 inscrii de guvern) cu conditia
ca evreii sd isedleascd petitii ca i ceilalti strAini,
cAci cu nici un pret nu se va recunoate insuirea

de evrei indigeni.
I se rdspunge cd nu are niciun interes numdrul

persoanelor cari vor fi trecute acum in liste, ci chestia
care ar fi soarta restului evreilor cdrora nu li se dd
cetatenia, clan ei vor avea dreptul de folosintd
a drepturilor civile i dacd se vor desfiintd toate
legile respective.
Eraclide rdspunse cd partidul sdu este hotdrAt a

face s inceteze ostilitatile impotriva evreilor i cd
clAri, care este o scornire mipleascA, sustinut numai prin restglmciri, trunchidri, minciuni. Voi reveni mai tarziu asupra a-
cestei parti a pamfletului nu pentru a raspunde nenorocitilor

plastografi, ci din pietate pentru nobilii Wimp cari s'au devotat cauzei, 0 pe care pamfletul odios fi infAtieaz opiniei
publice ca vanduti.
www.dacoromanica.ro
344
DIN V1Ak UNUI EVREU-ROMAN
toate mAsurile asupritoare
arbitrare nu li se vor
mai aplicA.
DupA vii desbateri, Adunarea hotAri sA primeascA
In princip propunerile lui Eraclide, de a da voie evreilor pcimiinteni sei faca" cereri individuale de naturalizatie, 'lima sub condifiile cuprinse tiz urmaloarea
moliune :
1. Pentru a stabili bine a nu am cedat opozitiei, trebue

sA intrebAm inainte de toate guvernul dacA acceptA aceste
propuneri i sA ne intelegem cu dansul asupra modului de a .
asigura executarea precisA a dispozitiunilor urmAtoare, cari
formeazA clauzele esentiale ale intelegerei noastre.
2. Evreii indigeni cari nu vor primi incl titlul de cetAteni
spre a putea executa drepturile politice, se vor bucura totgi
in mod nelimitat de drepturile civile, vor putea dobandi $i
poseda pretutindeni imobile i vii, afarA de marile proprietAti
rurale, a cAror dobandire e legatA de drepturile politice.
3. Ei vor putea exercita liber i pretutindeni orice comert,
orice industrie i mice profesiune, inclus cea de advocat $i
vor fi egali admi$i in functiunile publice conform cu art. 46
din tratatul de la Paris.
4. Toate legile restrictive in vigoare vor fi abrogate $i in
viitor nu li se va putea aplica ffici o dispozitie legislativA sau
administrativA care nu ar fi inting asupra tuturor cetAtenilor
in general.
5. Cei 3000 de Evrei, cari vor fi naturalizati pe cereri individuale, vor fi desemnati de cAtre comunitatile israelite $i
In proportie cu numArul membrilor lor.
n afarA de ace$ti trei mil de indivizi civili, vor fi recunoscuti ca cetAteni i tofu militarii cari au luat parte la rAzboiul contra Turciei.
Adunarea numete o comisiune de cinci membri cari
sA se punA in legAtura cu guvernul. A doua zi comisiunea, insofita de Eraclide, este primitA de Kogalniceanu, cAruia ii predA motiunea. Kogainiceanu,
1 uAnd cunotinta de motiune rAspunde cA guvernul
www.dacoromanica.ro
345
ar fi bucuros sd naturalizeze de trei ori trei mii de

evrei, dadi domnii din opozitie s'ar tnvol, i adaoga :
Dar en, ministru roman, nu voi consimti nici

odatd, a indatord i pe soldatii evrei sd ceard natutalizarea. Ah! nu, nu voi Ingtidul o asemenea ticdlosie.
Cel care poartd uniforma romand, care a slujit sub

drape!, pentru a apdrd onoarea si independenta patriei
n'are nevoie s ceard Impamantenirea, aid este de

drept roman, mai roman decal mine si de cat delegatii opozitiei".
Apoi Kogalniceanu previne comisiunea sa nu se
lase ademenita de opozitie care nu recunoate evreilor insuirea de pamanteni i nu primete listele, ci
si-i ceara un angajament formal in aceast. privinta,
1 fagaduete ca guvernul va cere abrogarea tuturor
legilor restrictive, aa in cat evreii supusi romani
nenaturalizati sa se bucure pe deplin de drepturile
civile.
Comisiunea comunica atunci ministrului urmatoarea
hotkare luata de dinainte :

a) Comitetele locale din judete vor culege cererile
semnate de persoanele pe cari comunitatile le vor
numi ;
b) Aceste cereri, trimise comisiunei, vor fi predate

uvernului indata ce acesta va fi comunicat Parlamentului angajamentul luat de a abrog legile restrictive i Camerile vor fi luat act de aceasta declaratie trecand'o in procesul sau verbal.
Pentru mai mult chezaie, 1 fata cu marea raspundere a comisiunei, ea ruga pe Kogalniceanu ca
intelegerea aceasta sd fie "intdritd de cdtre Presedintele Consiliului. Kogalniceanu raspunse :
Inteleg foarte bine cererea d-v pe care o primesc
www.dacoromanica.ro
346
DIN VIATA UNU1 EVREU -ROMAN
cu dragA inimA. VA voiu introduce eu insumi, nu la

d. BrAtianu singur, ci la consiliul de minitrii, pentru
ca Preedintele, in fata tuturor membrilor guvernului
sA vA confirme intelegerea noastr, cAci fapta dv.
eminamente patrioticA, este vrednicA de o asemenea
solemnitate..."
Cu catA grije i chibzuialA lucreazA comitetul de

actiune ! Intransigenta de panA acuma, socotitA, in
buna credintA, ca singura potrivitA cu interesele ev-
reilor, Comitetul nu vrea s'o schimbe deck pentru

motive politice puternice. De la inceput comitetul lu creazA din rAsputeri pentru a asigura in primul rand
soarta masei evreeti, cerand pentru ea drepturile civile adicA recunoaterea insuirii lor de romani 1
neaplicarea. legilor restrictive. Cine zice politicA zice
arta posibilului ! Numai de-ar izbuti intelegerea ! S'ar
face un pas uria inainte.
Pe cand se petreceau acestea, evreii, pururi cicllitori i prepuelnici, necunoscand amAnuntele i rostul
tratativelor, incep sA murmure. Fraternitatea atata
focul.
Se provoacA o intrunire in care, dupA indemnul

unor persoane fArA simtul rdspunderei, se protesteazd
In potriva Comitetului i se aruncA membrilor 01 invinuirea de treicleitori. Temandu-se de urmAri supArAtoare pentru cauzA, Saniel Marcus nu stA in cumpAnA : el se duce in mijlocul intrunirei vijelioase i
cere cuvantul, care i se da imediat. Mi-a fost uor",
zice S. Marcus, fAcand cunoscut termenii motiunei,
de a dovedi adunArii cat de nedrepte i de neIntemeiate sunt invinuirile ridicate contra notabililor, i
pentru a convinge pe deplin cA numai interesul general i nu personal este mobilul actiunei noastre, am
www.dacoromanica.ro
347
facut feigOduinta formald di numele meu nu va figura printre cele 3000 de traturalizeiri, astfel M... vot
rdmned cu coreligionarii mei nenaturalizati nebueurdndu-mci de eat de libertatea $i de drepturile civice
recucerite". Declaratiunea aceasta izbuti s liniteascA
spiritele 9.
A doua zi comisiunea este primitd de Brtianu, Indefata tuturor minitrilor. Informat de ferberea ma1) i Saniel Marcus s'a tinut de cuvnt. Dup cAderea listelor, el nici n'a cerut naturalizarea. AceastA mare* pildA
de sinceritate si lepAdare de sine n'a impiedecat InsA pe autorii pamfletului, de care am pomenit mai sus, a'si mentine
calomnia. 1ntelegerea cu guvernul, arAtatA mai sus, ei o nu-
mesc a doua fasa a &darn. Cum o
intemeiazA ?
Ei se slu-
jesc numai de articolele lui S. Marcus din Sicle (si de cteva

articole din Fraternitatea). Dar slujindu-se de ele, iau pasagii
intregi de ale acestuia, le traduc si le dau drept ale lor. AdicA miserabilii traducAtori plagiazA si apoi, ca culme, se ser-
vesc de S. Marcus contra lui S. Marcus. InsA iau din acele

articole numai ce le convine, ciuntind pe altele si, in genere,
denaturand intelesul tutulor. Asa ei taie partea privitoare la
nobilul gest al lui Marcus la Intrunirea de protestare a evreilorcAci dacA spuneau aceasta s'ar fi prAbusit toatA legenda caraghioasA a trAdArii 1 SA mai pomenesc c brosura
aratA ca trAdAtori 13 persoane. Eu sunt pus la capul listei (de
si nu am fAcut parte din comitet), apoi yin : I. B. Brociner
Saniel Marcus, Adolf Weinberg, I. I. Schonfeld, M. Posner, Dr.
Tausig, David Wortmann, I. L. Goldenthal, Dr. L. Rosenthal,
A. S. Goldenthal, Dr. Leopold Stern, S. Goldenthal 1 TrAdAtori
cine ? Un Adolf Weinberg, un Samuel Marcus, un Dr. Tausig,
un Dr. Leopold Stern si atatia altiica sA nu vorbesc cleat

de cei morti - oameni cari au lucrat, impinsi de o nobilA pornire a inimei, la imbunAtAtirea soartei fratilor lor, si fArA sA
se astepte la vre-o rAsplatA si fArA sd fi cdpdtat vre-una.
Oameni a cAror amintire trebue sA ne fie scumpA. Nu va fi
nici un om care sA nu simtA indignarea si revolta la auzul
unei asemenea miselii fArA seaman.
www.dacoromanica.ro
348
DIN VIATN UNUI EVIIEU-ROMAN
nifestatiilor ostile starnite in anumite cercuri ale populaciei evreeti, BrAtianu felicita pe membrii comisiunei cA au preferat sA vie sA cearA dela Ora in-
trarea in cetatea romanA de cat de a fi bagati prin

contrabandA de cAtre strAini i-i indeamnA sA nu se
ingrijeascA de impopularitate, cAd contiinta implinirei unor datorii patriotice trebue sA le ajunga.
it eu nu m'am ingrijit de impopularitate and am

hotArat sA trec Dun Area cu armata noastrA pentru a
lua parte la lAsboi. Mi-am fAcut datoria cu-riscul de
a primi piatra in loc de lauri. Am luat cunotinta de
convorbirea dv. cu colegul nostru dela interne, i vA
afirm in numele guvernului, cA suntem gata, dacd

opozifia consimte, sd dau drepturile de cetalean nu
la 3300 ci la 60.000 persoane ; sunt incredinfat cd
am cdpeit 60.000 cettifeni buni i sinceri, ad, dela
1846, cunosc patriotismul arzAtor al evreilor, i-am
vAzut la lucru luptand bArbAtete alAturi cu noi pentru a apAra libertatile i drepturile noastre. VA sfAtuiesc sA alegeti aceste trei mii de persoane intre
cei mai inteligenti i mai capabili cari, prin situ-
atia lor, sA poata da un contingent de seamA in

colegiul nostru. Ei vor alcAtui avantgarda, care va
trage dupA ea pe ceilalti coreligionari. Guvernul va
declara ca In viitor nici o mAsurA restrictivA, nu va
fi aplicata supuilor romani ai cultului dv., naturalizati sau nu, i este bine inteles cA toate aceste legi
i mAsuri restrictive vor fi abrogate".
BrAtianu se declarA totdeodatA inteles ca cererile
de naturalizare sA se predea numai dupA ce guvernul
va fi fAcut in Camera o declaratie in privinta desfiintArei acestor legi.
Un pact solemn ! Dar pe and cornitetul, legAnat

www.dacoromanica.ro
349
de vedenia fermecAtoare a celor 3000 cetAteni, pregAtete instructiunile de dat comunitAtilor pentru alcdtuirea listelor, afld cd un anume V..., factotum al
lui Boerescu, a sosit la lai 1 cu ajutorul unui tnar
avocat, a isbutit sd-i capete un numAr de vre-o

cincizeci de cereri i cari se vor pred deadreptul
guvernului ! Aceti evrei au sAvarit o ticAloasd trddare a coreligionarilor lor",exclamd Marcus cu dreapta
indignare, i addogd cd acest plan perfid se datorete lui Boerescu care s'a temut cd rostul sAu in
minister va scAdea dna intelegerea cu guvernul fall
concursul lui ar inlAtur greutAtile pe cari se laudd
cd el singur e i'n stare sd le birue".
Nu tiu dacd bAnuiala este intemeiatA. Probabil cd
da. Dar, dacd Marcus aratd cd in dureroasa lor amAgire" membrii comitetului au recunoscut cd masele
evreeti cari se ridicaserd contra oricArei tratative cu
guvernul au fost mai prevAzAtoare, i dacA nu s'ar
fi fAcut o invoiald cu privire la cererile de naturali-
zare, guvernul n'ar fi putut cdpAt inceputul de executare cerut de Puteri inclusiv Germania", se invinue de-a surda. SA-i dea odihnd sufletului sAu :
mult inainte de aceastd pAcAleald a lui Boerescu,
s'au gdsit ticAloi trAdAtori" evrei, cari, prea zoriti
a trece cei dintAiu In cetatea romnd, au fAcut cereri
de naturalizare. Astfel in ziva de 6 Septembre s'a
citit la CamerA cererea unui domn Tobias Grimberg,.
la 20 Septembre cererea d-lor W. Finchelstein, Leibovici, Ochsemberg, urmate de altele mai in fiecare
edintA. Si apoi acest fapt n'a avut nici o inrAurire
asupra sfAritului tragic al art. 44.
www.dacoromanica.ro
350
ACTUL V
Partea II
Urmarea discufiel.Un frate de dincolo.Talpa ta-
rii.Codrescu.Calul lui Ulisse.P. P. Carp.
N. Ionescu.Incidentul privitor la Jacob Psantir.

B. Boerescu.
Dar Camera nu vrea in ruptul capulai grozava

listA, prin care se strecoarA in cetatea romAnA 1100
de evrei ! G. MArzescu, spiritualul profesor de drept
din Iai, care ia cuvntul cel dintAiu, o numete foarte
bine listd de Udine... un sistem nedemn pentru tarci,
nedemn pentru Europa, nedemn chiar pentru acei cari
sunt candidati la cetatenia romnd". Dar s nu credeli cA MArzescu, osAndind lista, ar fi pentru o deschidere mai larga a portilor cetatei romAne ; oh nu !- In
marele sAu discurs
mare ca Intindere nu ca a-
dAncime de gandire pompos 1 inflorit, el declard

cA nu e evreofag. Ma tin", zice el, de preceptul
religiunei cretine, iubete pe tot omul ca pe tine
Insuti
(nu cumvA acest precept este jidovesc ?)
dar mai mult cleat pe mine Insumi, intelegeti cA nu
o pot face".
Ei, asta e buclucul ! Cine se iubete atAta, cum
sa.-i mai rAmAie dragoste pentru altii ? Apoi dupa o
plimbare In Biblie, Talmud, Traditie top politicianii
notri cAlAtoresc in aceste meleaguri dupA ce vorbete de Marele Sanhedrin sub Napoleon, de Alianta
Israelita, de nationalizarea evreilor in Franta, in Germania, care s'a Mut treptat-treptat, cAnd s'a vAzut
a ei s'au asimilat", ajunge la tAlmAcirea art. 44, i
conchide ca el vrea numai desfiintarea barierei din
www.dacoromanica.ro
351
art. 7 al Constitutiei i se declard contra proiectului

guvernului, ca pernicios, deoarece a pArdsit ideia de
naturalizare i intrebuinteazd termenul de sum! roman!, 1 nu hotArdte formele, conditiile i garantiile
naturalizArii, pe cari le lasd camerilor ordinare.
Dupd el, D. I. Ghica, inteo scurtd cuvantare, zeflemisete pe acei cari nu primesc lista, ca avand o
slabd opiniune in vitalitatea Orli dacd cred cd tara
nu poate sd reziste la o dozd omeopaticd de evrei".
In edinta din 27 Septembre dupd incidentul hazliu
cu petitiile alegatorilor, despre care am vorbit mai
sus, vorbete bdtranul B. (Vasile) Maniu, care in
vorbd, in accent, in end trAdeazd Inca pe fratele de
dincolo. El combate lista care ar cuprinde faliti, osanditi la muncd (silnicd), membri ai Aliantei Israelite (ce oroare !) i ar fi o prima acelor cari goi au
venit la noi j i-am imbrdcat, fldmanzi i i-am slturat, insetati i i-am addpat". Si d. Maniu, care nu se
tie in ce stare a venit in tall i in tot cazul n'a
fost pArta in aceastd largd ospetie, se crede acuin
In drept a desbrAcit i flAmanzi pe evrei ! Te gndeti fArA sd vrei la nemuritoarea figurd, creatd de
Caragiale, a lui Mariu Chico Rostogan, directorul
coalei model Ulpiu Trajan" !
Dupd fratele de dincolo, vine pdzea bdeti !
talpa Wei I Vine reprezentantul colegiului al treilea,
tdranul de carnaval Dined Schileru. Nu tiu ce glumiciu i-a dat bietului roman, canonul s citeascd o
poliloghie ca sd ddscAleascd 1 sd insApAimante Europa ! Cuvantul lui, scris de acel glumiciu, aruncd
find i venin asupra evreilor ca dintr'o bubd crApatd,
inteo limbd care, voind sd fie tardnistd", e mitocdneascd. Aceastd urd este tot aa de strdind sufletului
www.dacoromanica.ro
852
blajin i firei blande a taranului nostru cum Ii este

strain i portul de parada al acestui om chiabur,
voinic 1 rou la MO cu pletele pomaduite i cojocul
cusut in flori. Iata cateva margaritare din acest discurs, pe 'care Dinca, modest din fire, 11 numete un
mic memoriu ce a format" cad n'a invatat nici doul
clase primare":
1. Cand pronunt numele de jidan, o sagedta imt
patrunde inima mea, durerea ma sfaie amar.
2. Carora ati vol a le da drepturi ? Fiintelor celor

mai straine de toatele bunele noastre moravuri.
3. Eu nu vreau s aduc lupul domestic In mijlocul
oilor mete.
4. Ganditi-v i la rasa lor cat este de prdsitoare

ca # a rdmeitorilor, care dupa un putin timp de 50
ani, Romania, mai In toate partile ei, va fi copleitl
de jidani mici # mad de tot soiul.
5. Puneti stavila, i nu mai lasati pentru totdeauna
asemenea lipitori otravitoare !
(Ce duioase i poetice sunt i comparatiile impru-
mutate de Dina lumei simple a dobitoacelor !)

6. Jidanii in orice cazuri mari ale Orli, fie razbele
sau orice alt, vor fi tradatorii notri.
De aceia Dina, in numele locuitorilor gorjeni, se
rostete contra listelor. L'a tras ata la nemurire pe
acest urma al lui Tudor Vladimirescu.
Auzi ? El urma al Domnului Tudor, care s'a sculat
impotriva prpadeniei stapanitorilor" 1 i-a jertfit
viata pentru norodul din al caruia sange s'a hranit
i s'a poleit neamul boieresc !
Dupa ce un domn I. Codrescu, modern Laocoon,.
conjura Camera sa nu vare In cetate calul lui Ulisse
listele !--in pantecele uria al caruia stau ascuni

www.dacoromanica.ro
353
cei 1100 Danai cari vor pierde Troia, vine in sfarit, din
indltimi, omul care, punandu-se impotriva uvoiului de
hula i defdimAri care s'a revArsat asupra a tot ce e mai
sfant in noi : credinta, onoare, demnitate, va lua apdrarea omeniei i dreptAtii, i In acelai timp va reabilita tribuna romand. *i neamul sdu : cdci un neam
care produce asemenea caractere e chemat la mari
destine. Vlaga, geniul unui popor 1i dd mdsura in
exemplarele superioare pe cari le zdmislete in avan-
tul sdu vital, nu dupd uscAturile de pe jos, ci dupd

frunza proaspdtd de pe ramuri.a
P. P. Carp vorbege!
El Imparte cuvantarea sa in cloud Orli, in partea
polemicd, in care se rdfuete cu vorbitorii dinaintea
lui,aci strAlucete dialecticianul indsiv, cu puterea
sa uriad de satird i ironie,iar in cealaltd, pozitivd,
dd vederile sale despre chestia israelitA i deslegarea
ei. RegAsim aici vigoarea argumentatiei, sinceritatea
sAlbaticd a lupatorului pentru einstea in viata privatd
i publicd, formula lapidard i claritatea strAvezie,
cdreia ii lipsete numai un spor de emotiune, o vibrar e de cAldurd...
Nu pot da aici decat o analizA sumard a discursului.
Partea I
Rdfuiala
Carp Incepe cu Blaremberg. Acesta a emis
cloud
idei predominante : religia (dacd s'ar da drepturi e-
vreilor Talmudul ar Inlocul crucea din pliscul aquilei romane), i demnitatea nationald, care ne tere a
refuza propunerea Europei.
In cat privete religia, Carp se raporteazd la spusele celui mai ilustru orator al Romaniei" T. L.
23
www.dacoromanica.ro
354
DIN VIATA UNUI EVRETT-ROMAN
Maiorescu, care a dovedit ca aci nu mai suntem pe

tarmurile Dunarei, aparatorii ortodoxiei, ci aceia ai
ideilor modern& ai civilizatiei occidentale,
n cari
suntem datori a vedea sensul nationalitatii noastre.

Dna am permite ca ortodoxia sa ias din biserica
astazi i sa intre pe taramul politic, am cadea In
bratele Rusiei : i ce sunt aceste brafe o #im in cat
ne intrebdm cdfid sunt mai periculoase, atunci cdnd

se strdng cu urd sau atunci ciind ne strdng cu drag.
(Aplauze). Cat despre demnitatea nafionald, nu este
permis pentru o chestiune de purl demnitate s corn-
nu a intelege rezistenta
decat atunci cdnd cererile Europei ar ft atdt de
prornitem viitorul tarii ;
teribile incdt nu am aved altd alternativd, decdt de a

alege int? o moarte demnd sau o moarte ticdloasd".
Apoi vine randul lui Conta, care pretinde ca legea
evreiasca impune ura i esterminafiunea. lata raspunsul intreg :
In totdeauna zeul evreilor a fost numit zeul rsbunarei,
in vremea cand zeul nostru este zeul iubirei si al gratierei.
Asa este in teorie, ins in istorie nu cunosc deck un singur
exemplu in care evreii s se fi dedat la un act de cruzime : imi
pare ca atunci cand au intrat in Palestina au exterminat unul
din micele popoare care erau pe marginea acelei tari. Presu-
pun ca era un mic popor nomad, stramosii Beduinilor de

astazi si care Me adeseori invaziuni in Palestina si pe care
noi I-am extermina astazi prin gendarmerie in afar de orice
teorie religioas. Aceasta a Mut poporul evreu cu zeul ski
cel crud. Noi cu zeul hostru cel bland, intr'un singur an am
ars pe piata la Toledo 13.000 de evrei, noi cu religiunea
noastra cea blanda in sanul Frantei am ucis 1.200.000 de
oameni cu cruciade in contra albighezilor, astfel ca raportandu-se contelui de Montfort, ca intre acei cad se tramiteau la
spanzuratoare erau i buni crestini, el a raspuns : trimite-i
pe toti la nwarte, Dumnezeu va alege pe ai sal.
www.dacoromanica.ro
355
A puteA sA inmultesc exemplele, sA i aduc sute de cazuri

MA opresc insA cAci vreau numai sA vA arAt cl este indiferent pentru rezultatul practic dacA zeul evreilor este un zeu
bun sau un zeu de rAzbunare. AdevArata tiintA are altA doctrinA i ea ne invatA cl toate popoarele in timpul din copitArie, in timpul de barbarie sunt crude i cl la toate popoarele civilizatiunea vine i imblAnzeVe nAravurile lor. Vrea
sA zicA aceasta nu poate sA fie un argurment care O. ne facA pe
noi a ne impotrivi la o deslegare rationala a chestiunei evreeti.
Pe amicul Maiorescu ii dA gata in douA vorbe : n'are

ce rAspunde la o simpla declaratie cA partidul conservator primete opinia majoritAcii, fArA a da argumente.
Lui Vernescu care a afirmat cA poporul evreiesc
este cu totul asimilabil, dar a garantat cA nu existA

pericol din partea Europei, i a terminat blestemnd
pe toti cari n'ar vot proiectul, rAspunde : nu vAd
argumente ; blestemele nu mai au putere, ati venit
cu 7 secole prea tArziu, d-le Vernescu!"
DupA ce mai zeflemisete pe Mftrzescu, se Intreaba
cu mirare cum are In fata sa aa bogdfie de pasiune

ape sdrcie
de argumentare, nici un argument serios.
lnchee aceastA parte a discursului, i vine la
Partea a doua
In care vrea sA studieze chestia evreiascd In sine
i gall de pasiunile ce ne InconjoarA", i intreabA

intAiu : ce este un evreu ? Un evreu" zice el este
reprezentantul unei rase care din cea mai adAncl
antichitate s'a dedat negotului 1) 1 a cAruia credintA
1) Eroare. Poporul evreiesc, la inceput un trib de pAstori,

a intrat in istorie ca un popor de iobagi i muncitori (in
Egipt) Moise intemeiA un stat agrar : in Palestina evreii se
,indeletniceau cu agricultura i cu meserii. Negotul _este combAtut de Talmud i Rabini (v. numeroasele citatii la S. M.
www.dacoromanica.ro
37,6
a fogt privitA in sanul popoarelor cretine ca o

religie spurcatA, aa incat evreul era privit ca un
om cu care cretinii nu puteau fi in contact". Rezultatul a fost cA evreul in viata practicA i-a concentrat toatA activitatea in negot, iar ca sA gAseascA
o reactiune contra dispretului, el s'au ridicat pe tAramul
spiritual al religiunii i au cAutat intr'Insa mangaiere

la jeluirile amArAciunii la cari erau expui. Sunt dar
tari, pentrucl cred Mtn:, foga superioarA care ii
invatA a domina pe altii pentrucA s'au dominat pc

sine, i aceastA fortA i-a dus a tine In 'nand capitalul.
Carp aratA apoi cA in Romania, din pricinA cl
toatA lumea s'a aruncat in politicA 1 functiuni, evreit
au ocupat local gol 1). D-sa crede cA numArul eMe lamed, op. cit. p. 147 pag). Numai la epoca desfacerii statului lor, evreii invatara comertul de la Sirieni i Fenicieni.
Tocmai dupa triumful Crestinismului ei devenira negustori,
pentruca biserica, adoptand aversiunea Romanilor si Grecilor
pentru negot, incuraja pe evreii ca negustori dandu-le privilegii. Aceasta i departarea evreilor dela orice alt indeletnicire ii sill a se deda comertul. Asta incet fag pe data ce I;
se deschise calea spre alte ramuri de munca. Statistica dovedeste c evreul nu este precupetul nascut. Dinteun miliOtL
de evrei rusi cari au emigrat in America dela 1899-1908 aproape 50% erau lucratori ; evreii din Orient fac muncile cele
mai grele : asa salahorii din Salonic, pietrarii din Yemen,.
agricultorii din Palestina, Argentina, Rusia, lucratorii de orice
soi hi toate statele. La noi in Romania dintr'o populatie
evreiasca de 250 000 avem un numar de 30.000 de meseriasi t
1) Evreii au umplut locuri goale perfect adevarat. Insa
aceasta s'a intamplat nu numai prin nay/Urea romanilor crestini in politica si in slujbe, pornire nascuta din ,Judulia
romaneasca" despre care vorbeste D. Cantemir, adica dispretul pentru comert si meserii, mostenita pasa-mite dela stramosii romani ci si din alte nevoi adanci si generale. Eram o
tall de iobagi i hoed, pustlita prin bejenii, stoarsa de eel
www.dacoromanica.ro
357
vreilor a devenit ingrozitor, dar leacul nu stA in legi

restrictive, ci inteo organizare economicA i sociald
pentru a forma o democratie a muncii in locul cele
budgetare, i desvoltd un intreg program de reforme.
Apoi zice : Jafd de evrei a vend timpul sd le ardtdm cd nu voim sd fim cu ddn,sii intr'o stare de
luptd. Vrem sd le zicem cd astdzi surd fi ei cetdfeni". Insd cere o transifie. Modul de transitie este
acela de a ne garanta pdmAntul, iar pe de and parte
sd probAm evreilor cd voim sd facem un Inceput
serios de emancipare primindu-i de pe acum, in numar mic dar satisfacAtor pentru dAnii, in cetatea
noastrd. De aceea am fAcut # o propunere gdndind
cd ea corespunde cu acest scop serios".
Amintesc cd aceastd propunere era ca sd se desfiinteze articolul 7 din Constitutie, rAmaind in vigoare
articolele respective din Codul Civil. Carp, vAzAnd
neputinta de a izbuti, se resemneazA i primete proiectul guvernului, pe care-i rezervd insd sd-I ameni
puternici, cu o populatie micA, aproape fArA comert, fArA industrie, fArA legAturi cu A pusul i atunci evreii, poftiti de
Domni i boeri, au fost, ca unii cari au indestulat aceste nevoi in
epoca de prefacere a tarii, parghia puternicA pentru desvoltarea economicA i socialA a ei. Din nefericire barbatii notri
politici habar n'au de istoria evreilor in tail i de rolul insemnat ce l'au indeplinit, iar putinii istorici ai notri cari se
ocupA in chestie sunt orbiti de antisemitism i intunecA adevArul.
FArA nici o umbrA de temei se vorbete mereu, i se repetA pe toate tonurile, cuvintele de invazie,%de acaparare i
alte nAzdrAvAnii. (A se vedea pentru amAnunte articolele din
lnfrAtirea" pe Martie, Aprilie ! Mai sub titlu D-nul Miclescu i chestiunea evreiascA" i lucrarea, de mai multe or
citatA, a D-rului Schwarzfeld)
www.dacoromanica.ro
358
DIN VIATX UNUI EVREU ROMAN
deze prin propunerile pe cari le va face la discufiunect

pe paragrafe.
La 29 Septembre vorbete iar N. lonescu. El seagata mai vartos de evreii trecuti In liste, pe cari ii
ciurue. In rubrica intelectualilor, care coprinde 13,
unul II supara, cel de la No. 10, anume lacob,
Psantir, care a publicat Istoria Romanilor". Aceasta
carte e tiparita la 1877, cu spesele autorului,
zice
Ion escu, va sa zica este un om bogat cu putere... este

scrisa in jargonul polonez (!) i tradusa de un alt
jidov in nemtete... i cuprinde ideea Ca jidanii sunt
mai vechi In Romania".
Bietul Psantir ! Prin ce minune s'a pomenit in calul
lui Ulisse, intre intelectuali ? L'am cunoscut bine. 10
petrecuse anii cei mai buni ca artist : adica ca timbalagiu in tarafuri de lautari. Cu ele cutreerase Moldova. La popasuri, In clipele de odihna, ii placea sa
citeasca in cartile i ziarele evreeti despre Intamplarile din viata neamului sat!. Se vorbea In ele mereu .
de vechimea evreilor batinai In lark carora se tot
Ora In ochi ca sunt pripaiti pe aici de ieri de alaltAeri. Si atunci ii aduse aminte de inscriptiile de peunele pietre mormantale din tintirimele evreeti, i
incepu sa le culeaga, inviind pisaniile terse de vreme i facand pe mortii culcati de veacuri in morminte a marturl pentru cei vii. Odata pornit pe aceasta cale, pasiunea colectionarilor se trezl Inteinsul.
Prinse a aduna hrisoave, acte i traditii i a le aeza
In jargon, singura limba pe care ta s'o scrie, de1
vorbea perfect romanete.
A publicat trei scrieri : Cronica Tdrii Romdne,sti"
(Iai 1871), Istoria Romdniel cu privire la Evrei (Lem-
berg 1873) 0 Amintirea Sionului (Bucureti 1877).

www.dacoromanica.ro
359
Astfel a contribuit cu pietricele la cronica evreilor

romani. Curand Ii parasi timbalul pentru a se dedi
numai pasiunei sale. Venid deseori la mine. Infra
tropind unchiaul, cu trupul scund 1 pantecos pe
picioare scurte, cu fata rotunda In care sclipeau, prin
ochelarii incalicati pe nasul turtit i sub pleoape roii,
doi ochi mid albatri, venic Inlacrimati. Batranul
nu cuceri prin Infatiarea lui. Incovaiat sub povara
nevoilor, cnd vorbi mdinile lui se micau ciocanind
par'ca un timbal Inchipuit. Vecinic se planged de ticaloia 1 ingratitudinea evreilor, cari nu rasplateau
Indeajuns meritele sale. Omul incepuse a se crede
mare istoric, tamaiat fiind de o seama de prieteni
admiratori. i va inchipuiti ce trai putea sa ducd pe
atunci un istoriograf in jargon ! Curand bietului moneag Incepu sa-i slabeasca vederea, Incdt nu mai
puted rasbl la mine decdt calauzit de un Mat al
gazdei unde-i avea saracacioasa lui locuinta. li facuram rost in Azilul pentru batrani Elisabeteu, unde
batrdnul acrit i certaret dete de furca Comitetului.
Acolo s'a stins sarmanul. Prietenii i-au facut un

alaiu frumos 1 duioase cuvinte au fost rostite pe
mormntul lui.
lata pe autorul despre care lonescu presupune ca

a fost un om bogat, cu puteri.
Iirmand, lonescu admite totui o singura categorie.
Este just, este echitabil" zice el, ca noi sd recompenseim prin ceteitenia romand pe acei cari au alergat sub stindardul ronzdnesc ca sd lupte pentru independenta /aril".
Apoi in doua edinte (30 Septembre i 1 Octombre) vorbete ministrul de externe, B. Boerescu. El
apard cu staruinta proiectul sat!. In analiza sa el arata
www.dacoromanica.ro
360
cd proiectul, prin paragraful 4, departe de a imbunatall situatia evreilor, o Indsprete, cAd desfinteaza
optiunea coprinsd in art. 8 din Codul civil supuind

pe cei nascuti 1 crescuti in lard pAnd la majorat,
la conditiile naturalizArii. Apoi venind la liste, li pare
rAu cd tocmai unii deputati, ca Marzescu, sl pretindd a numdrul e prea mare. Nici noi, nici puterile", zice el, nu ne ocupdm de numAr. Trebuie sd
ne ocupdm numai de sistem, de principii". Listele
constituesc o imediatd aplicare a principiului din art.
44. Prin aceastd lista nu ne-am depArtat dela sistemul naturalizArii individuale. Cine luptd contra listelor ? Manta israelitd, care sperd cd lista va fi refuzatd.
Aceea sperantd o vdd reprodusd inteun ziar evreesc dela noi, care este un ecou, o codita a Monitorului Aliantei. Acel ziar, Fraternitatea, in nurndrul
sail din 28 Septembre roagd pe deputatii opozitiunii
sci respingd proiectul guvernului (Ilaritate, aplauze)".
Boerescu sMrete declarnd cd numai proiectul guvernului are pnsa de a ft primit de Europa.
In edinta din 2 Octombre Blarembergmereu pe
meterezuriprezintd o propunere iscAlitd de 65 de-.
legati, Intre cari 1 T. Maiorescu, propunere prin care
cer ca votul sec se facer pe Mil, cdci altfel vor vot
contra luArii in consideratie a proiectului, apoi se intinde
iar Intr'un lung discurs bombastic, plin de tirade de

tragedian.
Dupd ce Boerescu a luptat cu curajul desnAdejdei,

guvernul mai trimite In foc pe unul din membrii mar-
canti ai partidului : pe G. Chip. Fruntaul baroului

craiovean, vorbitorul ultimei ore, insdrcinat a scdph
o pozitie aproape pierdutd, este un bArbat intreg, cu
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVREU- ROMAN
361
o aleasd culturd, cu o conceptie largA a libertatii i

dreptAtii ca temelii ale statului modern. Suflet curat,
nu se impacA cu josnica urd. DacA sprijind proiectul
guver nului, mUloacele cu cari sustine covAresc cadrul strAmt al acestui proiect 1 trAdeazd gAndul vorbitorului cd ar trebul deschisd o ulita adevdratei li-
bertati. Pus alAturea cu P. P. Carp, dud nu are logica, vorbele lapidare i limpezimea acestuia, are insd
ceva care lipsete aceluia : emotiunea 1 cAldura comunicativA.
Chitu desvoltd mai intAiu ideia cd, (Ind Puterile

au trecut in tratat art. 44 aproape identic cu legea
din 3 lune 1869 care astdzi cArmuete imperiul german, ele n'au fost, cum au sustinut alde Blaremberg, Codrescu 1 altii, ademenite de Alianta lsraelitA,
cl cAlAuzite de dorinta de a infAptul marele principiu
al liberkitii i egalitdtii religioase, de care lumea i
Europa se preocupd dela secolul al 16-lea. Aratd apoi
cd Puterile nu se vor multumi numai ca sA proclamdm pur i simplu principiul. Europa ar zice : detepti sunt RomAnii I Au dat cu o mnd ci au luat
cu trei. Aa au zis : nu mai e deosebire de religiune
etc., dar au addogat : de azi inainte orice strain n'are
sA fie naturalizat decAt in conditiile cutare. Astfel in
cat... trebue sd presupunem cd aceste Puteri au sd
zicd : bravo dibaci I "
Se cere dar o aplicatiune a principiului, i Wand

aluziune la calul lui Ulisse al lui Codrescu, povestete o altA fabuld :
Soarele i vantul se certau care e mai tare. i pe
and se galceviau, iatA cd trece un cAlAtori atunci
protivnicii cad la invoiald ca acela sd fie recunoscut
www.dacoromanica.ro
362
ca mai tare, care va puteh ridich mantaua depe cAlAtor.
Vantul mai zorit, Incepit a sufla din rAsputeri dar

de ce suflh mai puternic, de aceea cAlAtorul IV stratigeh mai bine mantaua! Atunci soarele Inceph s dogoreascA pe bietul cAlAtor, panA and el, ars i InnAduit, arunc singur mantaua de pe umeri. A biruit soarele ! i morala acestei poveti ? Iat-o :
O mare parte din cusururile atribuite evreilor, asimilare i neasimilare, obstinatia lor etc., sunt produsul reactiunilor, 1 tocmai ca in poveste cAlAtorul nu
a pArAsit mantaua la suflarea vantului ; pe and Inaintea soarelui libertatii, a caldurei binefacatoare, cdlatorul, cu toatd obstinatiunea sa, i-a dat mantaua
jos. (Aplauze)."
AratA apoi CA listele nu sunt un inceput de emancipare pe categorii, cum au sustinut Blaremberg, Ionescu, Codrescu, ca trebue sa recunoqtem di in tard,
de# nu sunt evrei roman!, dar sunt evrei pamanteni,
Aka' a fi cetateni roman!.
Sunt israeliti indigeni, pentruca s'au nascut ad,

au luat parte la suferintele poporului roman, au alergat la protectia legilor romdne... Poate di era mai
bine sa zicem supufi ai statului roman, in Mc de supu# roman!, dar atunci e chestiunea numai de vorbe
i de redactiune, nu de ide!".
Venind la liste, se ridicA contra intrigilor din afara
Camerii cari tind a le infAtih ca o emancipare pe
eategorii, pe and cuprind principiul naturalizArii individuale. RAmane de discutat numai numArul i Insuirea unora din cei trecuti In liste, cari se pot discuth 1 schimbh, dar pe cei cari au servit in armatd
nu-i putem inlatura ca strain!.
www.dacoromanica.ro
363
ACTUL FINAL
Circulara Boerescu.Mezatul.--Rdscumpdrarea Cilor Ferate Strousberg.

Recunogterea Independentei.
Boerescu se grabete a trimite in lume circulArile

lui cari au rAmas de pominA. La 12124 Octombre,
in circulara cAtre agentii notri din strAinAtate, lAmu-
rete greutAtiIe prin cari a trecut guvernul ca sA ajung la o intelegere, 1 aratA cA art. 7 revizuit pAstreazA bazele proiectului de revizuire" pe cari le-a
indicat Puterilor cu prilejul plimbArii sale diplomatice. Aceste baze .au fost, zice el :
1. Trecerea in Constitutie a principiului pus deart. 44 ;
2. Aplicarea imediatA a acestui princip printeurt
inceput real de executiune.
Aceste douA elemente primordiale, asupra pArAsirei cArora guvernul n'a primit nici odatA nici Ufl si-
mulacru chiar de transactie, au rAmas neatinse In

proiectul votat.
Principiul egalitatei religioase, civile pi politice
este inscris in capul noului art. 7, qd dupei cum itformulase guvernul. (Aci Boerescu repetA, cum au
fAcut toti oratorii din Parlament, jocul frivol cu cuvintele : tolerantd sau egalitate religioasd, confunand toleranta sau libertatea exercitiului cultului, ca
egalitatea sau libertatea civil i politica". Pe aceasta
o are In vedere art. 44 din Tratatul dela Berlin, dispunnd ca ea sd nu mai fie subordonatd relied ! Art..
7 face tocmai contrariul).
Apoi aratA cl i i aplicatia imediatd s'a fAcut prim
www.dacoromanica.ro
364
naturalizarea soldatilor evrei. Cat despre celelalte cate-
gorli cari erau trecute in listele guvernului, compromisul s'a incheiat cu conditia expresa ca israelitii din
aceste categorii sa fie deopotriva admii la naturalizarea individuall i fAr stagiu, indata dupd promulgarea legei"1).
Mai arata ca naturalizarile vor fi votate cu simpla
majoritate, i ca israelifii din Romania 2) aproba votul
prin aceea cA fac cereri de naturalizare (!), 1 ca daca
termenul de supqi Romani, Intiu adoptat de guvern a fost inlocuit de perifraza STRAINII CARI NU
SUNT SUPUI PROTECTIUNEI UNUI ALT STAT--:
forma &fedi, fondul este identic".
.
Ba sa ma ierte d. Boerescu. Tocmai aici e buba !

Acesta este neertatul pacat al art. 7 ca vrea sa faca
pe evreii pamanteni, strain!. Dar cum adevarul istorie

se ridica protestand impotriva acestui fals, ajungem
la concluzia silita ca ART. 7 VORBIND DE STRAIN!, NU ESTE APLICABIL EVRE1LOR PAMANTENI, El NEFIIND STRAIN! !
Inteo alta circulara din 10/22 Noembre, Boerescu
swine :
Este in afara de indoiala ca aceasta executare va

urma sincerd i loiald i CA Puterile organice vor fo-
1) Acest lucru nu s'a fAcut nici pAnA azi (1915) 1

2) Observati nuantele terminologiei lui Boerescu : la 1864,
cAnd s'a discutat legea comunalA el a numit pe evrei : romdni-concetdteni ; in faimoasa sa notA circularl din 13/25 lulie 1879 vorbeste de evrei supufi romdni ; in Memorial sAu din
Paris dela 28 August 1879, asisderea ; tot asA in proiectul guvernului pentru revizuirea art. 7 ; In art. 7 ei s'au pomenit strdini nesupug unei proteetii streine, iar acuma sunt israelitii
din Romdnia I
www.dacoromanica.ro
365
losl viitorul cum au folosit prezentul (!) ca sA asigure

respectul i a urmA aplicarea legii de curand votatA."
In sfarit In telegrama din 21 Noembre, insArcineazA pe agentii notri sA asigure pe Minitrii de

Externe cA noul art. 7 fiind lAmurit i categoric,
TOATE LEGILE anterioare restrictive pentru cauzii
de religie sunt abrogate i cA religia nu va mai constitul pentru nimeni o piedicA pentru exercitiul drepturilor. Prin urmare toti israelitii locuitori in tard vor
avea din punctul de vedere al dreptului civil privat,
i potrivit legii fundamentale, o pozitie juridica asi-
guratc7, fard a avea a se teme d'a fi sup4i la masuri administrative arbitrare, sau la legi exceptionale
pentru cauza de origine sau de religie".
latA o Indatorire solemnA luatA MO de lume de un
Ministru de Externe In numele Orli ! Vom vedeA cum
se va tine cuvntul acesta 1).
Puterile primesc legea cu rezerve. Baronul Haymerle, Ministrul monarhiei Austro-Ungare care s'a arAtat aa de binevoitoare Romniei, spune lui BAlAceanu
(telegrama acestuia din 16128 Octombre) cA printeo aplicatie larga i o interpretatie liberalA a acestei
legi, guvernul Roman poate sec le indrepte panel la
un oarecare punct parfile defectuoase # a le

face acceptabile de cdtre Europa. Puterile 41 rezerva
de a judecd opera noastra dupe"! roadele sale". Liteanu din Berlin telegrafiazA (16128 Oct.) cA Germania napreciazA rezultatul obtinut i spell cA vom
urma a naturaliza In aceastA sesiune Ina un numAr
1) Azi (1915), o tim : departe de a se desfiinta vre-o lege
exceptionall, peste 200 legi i regulamente restrictive noui au
fost edictate de atunci iMpotriva evreilor plmnteni.
www.dacoromanica.ro
366
{le evrei". Calimaki Catargi vestete din Paris (19

Oct.11 Noem.) ca Waddington cere sd nu fim prea
zgdrcifi cu naturalizdrile, ca nu tie Inca parerea celorlalte cabinete, i ca crede ca Anglia va
ridica oarecari obiectiuni. Dar la Roma, dupa o intreprindere a Marchizului Manrigi, care a aratat
Ca indatorirea impusa Romaniei pare contrarie drep-
tului national italian, cd totu# Romdnia #-a indeplinit indatorirea # cd Italia va aplaudd la recunoa$terea independentei Rondmiei, Preedintele Consiliului
raspunde a guvernul italian a crezut ca este interpretul vointei Parlamentului nemai intarziind recunoaterea Romaniei i ca a notificat celorlalte Puteri
Izotdrdrea sa.
Hotararea guvernului italian este definitivd i irevocabila" depepazd Exarcu din Roma (23 Noemb.),
i Inteadevar Italia se rupe din hora, i numete ca

Ministru Plenipotentiar pe contele Torinelli.
Boerescu comunica indata Camerii (24 Noemb.)
aceasta tire, i striga : Sa speram ca i celelalte
trei mad puteri, tot atat de amice i binevoitoare
pentru Romania ne vor recunoate in curand, i vor
stabili relatiuni permanente i normale cu statul roman
1iber i independent". Vestea este prima/. cu aplauze
prelungite i entuziaste, care se resfrang i in presa.
Mai raman trei Mari Puteri pe cad, cum telegrafiaza Liteanu, va fi cu neputing de a le despdrfi.
'i cum Franta i Anglia recunosc, in aceasta chestie,
precaderea Germaniei, ca Putere prezidentiala a Con-
gresului din Berlin, hoteirdrea este data in mdinile

Germaniei, &Hai ale lui Bismarck.
Aici a vroit sa ajunga Cancelarul, i acum se
incepe Mezatul!
www.dacoromanica.ro
367
Se tie cd statul Roll -in a concedat doctorului

Strousberg, constructia i exploatarea cAilor ferate i
numitul concesionar in unire cu o seamd de inalti

seniori sileziani, ademeniti de pleacA, intre cari ducele de Ratibor, ducele d'Ajest i contele Lehndorff,
au format pentru acest scop Societatea Actionarilor
Cdilor Ferate RomAne. S'a IntAmplat insd cd actiunile
acestei SocietAti, in urma refuzului guvernului nostru
de a plAti cupoanele, au scAzut inteatAt In cat coteazd
10 la sutA mai jos din valoarea lor nominall Fiind

in joc interesele marei aristrocratii prusiane cArora,
cum am arAtat mai sus, le-a sArit Inteajutor chiar
ImpAratul, guvernul german intelege a se folosl de
strdmtoarea politicd a Romdniei pentru a scdpd pe

junkerii din strdmtoarea bdneascd fi propune windtorul ghegft : rdscumparati dale ferate ci mdcar cd
n'ati incleplinit art. 44 din Tratatul dela Berlin, vd
Vom recunoage independenta. Dacd nu, nu !
$1 tared nu se ascunde dupd perdea. Deosebitele lui faze se Ilmuresc azi din Memoriile Regelui
Carol.
Inca la 1113 lulie Printul Carl Anton scrie Domnitorului cd este curios de urmarea misiunei Calinderu
la Berlin 1 adaoga : Poate cd o deslegare favorabild
a daraverii cdilor ferate, cumpdratd chiar cu multi

bani, va ImbunA pe cei din Berlin".
Dupd Calinderu, pleacA la Berlin, ministrul de finante
Sturdza cdruia Bismarck ii spune mai intAiu cd Tratatul din Berlin trebue indeplinit in mod loial, dar adaoga cd amdndoud chestiunile, adicd cea evreiascd
i. cea a cdilor ferate trebuesc deslegate pentru ca

RomAnia sa poatd ajunge la independentd (Memorii,
23 lulie). Sturdza pleacA a doua oard la Berlin, 1 la
www.dacoromanica.ro
368
DIN VIATA. UNUI EVREU- ROWAN
24 Septembre se intoarce cu Conventia Cdilor Ferate isalitd. La 31 Octombre Liteanu same pe langd
guvern sA facd a se vot in Camel-A chestia CAilor
Ferate, pentru cd Germania numai dupd aceia va

lua fdt4 partea Romemiei in chestia Arab 7abiei".
Ministrul german Radowitz repetA mereu lui Litearng
cl Bismarck numai cu acest pret Ii va pune toatd

influenta sa pentru recunoaterea independentei. Ca.
linderu este iar trimis la Berlin, pentru a dezlega oarecari nedumeriri juridice cu privire la aceastA dara,
Nerd, i, intors la Bucureti, spune (7 Noembre) cd
independenta va fi recunoscutei indatei dupd votarea
rdscumpdreirii. La 17 Noembre Liteanu telegrafiazd
cd guvernul prusian perde rdbdarea din pricina id.
reigeindrii chestiei, i la 21 Noembre vestete cd guvernul german este hotArdt a declard chestia evreiascd
nedeslegatd dacd rdscumpdrarea nu se voteazd cat

mai repede.
Un ultimatum ! Guvernul stArue in Camera ca sd

se voteze Conventia. Dar intAmpind greutAti i multi
deputati, i dintre cei mai cu vazd, se ridicA in contra acestei spoliatiuni. Camera voteazA Conventia,dar
cu schimbAri, cari nu se primesc la Berlin. Situatia
se complica. Reprezentantul Germaniei, d. Rothenhan
comunicA Domnitorului (4 Decembre) cd bundvoinfa
Imparatului pentru Romania va incetd dad! Converttia votatei nu va fi restatornicitd in forma ei primitivei. Amendamentul cu pricina este privitor la dispo.zitia ca sediul nouei Societe:11 a Cdilor Ferate sei fie
mutat in fard. Cerere foarte dreaptA i fireascA !
Chiar Imparatul se amestecA ! Printul Karl Anton
trimite Domnitorului un biletel foarte confidential, dar
grabnic" al ImpArAtesei, In care zice e pericol in in-,
www.dacoromanica.ro
bIN VIATA LINUI EVREU-IIOMIN
MD
tkziere, daca Carol nu va anul votul Camerei prin

care se calca Conventia Cailor Ferate. Aceasta trebue
sd fie indeplinitd". Printul Karl Anton adaoga : Cum
nu ma Indoesc un singur moment ca Impeiratul a indernnat pe Impdrdteasd sa-mi scrie acest bilet, am
crezut de datoria mea sa-ti trimit indata o telegrama
cifrata".
Vezi ca Bismarck, urmnd metodie lui nemilostive,
cunoate de minune pe stapnitorii actuali ai Romniei 1 tie ca, robiti prejudecatii, hipnotizati de inchi-
puitul pericol evreesc, ei mai de graba vor da tara

prada jafului, deck sa Indeplineasca opera de emancipare, precum o cere respectul dreptatii, ratiunea i
interesul superior al tarii.
Si nu s'a inelat.
Dealtminteri nu poate sa-i arda acum lui Bismarck
de soarta evreilor. In Prusia a Inceput micarea antisemit, urzita de partidul pastorilor i sprijinit de
partidul conservator ; i ar fi nostim" observa cu

multa dreptate tatal Domnitorului In scrisoarea sa din
15127 lanuarie 1880
ca in acela timp guvernul
german sa ajute namintele Aliantei Israelite, ca $i

ciind evreii orientali ar fi mai buni deck cei occidentali. Daca va urma astfel ne vom pomenl aid cu o
persecutie a evreilor i atunci celelalte Mari Puteri ar
trebul sd cateriseascd Imperial german, dacd vor sd
rdmdie credincioase cererilor Tratatului dela Berlin l
Nu fdrd dreptate Prinful Mo#enitor s'a rostit in public
contra acestei mi,Fcdri!), cod odatei duhurile rele slo-
bozite, nu se pot alungd deceit prin sdnge fi fier".

1) Se tie cl Prinjul Frederic a vestejit micarea antisemjnd-o : o rufine veacului (die Schmch des Jahrhunderts).
www.dacoromanica.ro
24
'370
IDIN ViAiA IJNUI EVIZEU-110MAN
$i guvernul roman se dA peste cap pentru a smulge

parlamentului Conventia cu pricina, citind In edinta
secretA corespondenta diplomaticd. Parlamentul, revenind asupra amendamentelor primite inainte, voteazA
Conventia, aa dupd cum se cere la Berlin. Ea se
voteazA de Senat la 22 Decembre 1879, de Camera la

15 lanuarie i se promulgd la 29 lanuarie 1880.
Prin aceastA lege Societatea actionarilor CAI lor
Ferate Romane" cedeazA statului cAile ferate vi statul
se obligA a preschimbd ac(iunile primitive si de prioritate ale Societdtii in titluri ale statului, i anume
pe cursul de 100 pentru actiuni de prioritate plus o

prima de 2 jum. la sutd, 1 de 60 pentru actiunile
primitive.
Si cum actiunile aveau cursul de 10 la sutd simai

jos din valoarea lor nominald, 1 este vorba de vre-o
doud sute zece milioane, aceasta insemneazA cd statul rAscumpArd actiunile cu de vre-o vase ori valoarea lor, i aruncA din punga Orli aproape doud sute
de milioane.
Scumpi evreii I S'a plAtit pentru fiecare din ei a-
proape cat a propus deputatul I. Codrescu.

Indatd dupd Incheierea targului, Bismarck, tiind cd
Franta i Anglia Il vor urmd, vestevte guvernele acestor cloud Puteri CA Germania este dispusA a ne recunoate independenta i le cere sA-i spue gandul
in aceastA privintd.
In rAstimp Freycinet s'a fAcut Ministru Preedinte,
Inlocuind pe Waddington la Externe. Simtind bine cd
recunoaterea Romaniei era tAgAduirea unei politici
care a onorat Franta '), et vrea sA facA rezerve i

1) Lelien, op. cit. 1, 325.
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA. UNUI EVIIEU-ROMIN
371
propune a se trimite mai intaiu un rdspuns notei circulare, a guvernului Roman, cu privire la art. 44,
pentru a-i confirma primirea i lua act de declaratiunea cuprinsd In ea. (Depea Liteanu din 26 lanuarie
1880). Bismarck nefiind in stare sd respingd aceastd
propunere, Freycinet este Insdrcinat cu redactarea
notei.
Mare necaz starnete aceastd veste la Bucureti.

Boerescu telegrafiazd lui Liteanu la Berlin (28 Ian.)
vd autoriz a declara d-lui Ministru de Externe at

nu putem priml nici un .fel de rezerve # conditiuni,
sub mice forma" ar.fi. Pe langd aceasta noul articol
7 al Constitutiei este aa de lAmurit i de precis cd
n'are nevoe nici de explicatii nici de comentarii."
Se vede schimbarea tonului guvernului nostru : el
nu se mai roagd, ci vorbete hotdrat i dojenitor ca
acela care cere dreptul sdu plAtit, i gras plait...
lar Domnitorul se plange amar in scrisoarea cdtre
tatAl sdu din 30 Ian. : astAzi au trecut 14 zile dela
votarea legii Cdilor Ferate, i Ind recunoaterea independentei noastre se face ateptatd, mdcar cd s'a
fAgAduit la Berlin cd va veni In cursul sAptdmanei
trecute. Acum cele trei Puteri s'au inteles a trece in
actul de recunoatere rezerve pe cari Insd - suntem
hotdrati a le respinge, pentrucd prin ele s'ar zdrunciuna mult situatia guvernului... Cand chestia Cdilor
Ferate se afla intr'o fazd primejdioasd i speranta Inteo solutiune favorabild era micd, s'a declarat oficial
la Berlin, cd Indatd dupd primirea Conventiei in redactiunea doritd se va face recunoaterea neconditionata ; aceasta s'a comunicat Camerilor, # astdzi ele
invinuesc guvernul de nesinceritate".
Liteanu telegrafiazd la 30 lanuarie ; nd, de Radowitz
www.dacoromanica.ro
372
DIN VIATA UNVI EVREU-ROMAN
m'a incredintat cd Nota, prin care se va recunoate

independenta Romaniei, nu va coprinde nici conditii,
nici rezerve, nici ganduri ascunse". Dar Calimaki Catargi telegrafiazA din Paris (31 Ian.) cd a vAzut .atat
pe Ministrul de Externe, cat i pe Ambasadorii An
gliei i Germaniei, i ca regretd cd re a putut sd'i aducd la modal nostru de a veded. Toti au sustinut
cd nu inteleg intampindrile i nelinitea noastrA ; cd
Puterile nu inteleg a pune nici o rezervd sau mArgifire la recunoaterea, care va fi deplind i definitivd :
dar cd le este cu neputintd, lor, cari au pledat mai

cu deosebire cauza reformei dela noi, de a nu manifesta nici un regret pentru slabele rezultate ce a dat
fi. de a nu rostl nici o sperantd penttu viitor. Mi s'a
spus Inca al a lost vorba Intdiu de a ni se cere deslu#ri fi un fel de angajament moral care ar acoperl
rdspunderea guvernelor M de opinia publicei a tdrilor lor. Dar s'a renuntat spre a nu se pricinul noi
dificultati".
In sfarit la 8120 Februarie reprezentantii Germaniei,
Angliei i Frantei, predau guvernului roman faimoasa

notei identicd, cu atata nerAbdare ateptatA. Iatd textul ei :
Le soussigne, a reu l'ordre d'adresser au nom du gouvernement (d'Allemagne, d'Angleterre, de France) A Monsieur
le Ministre des Affaires Etrangeres de Roumanie la communication suivante. Le gouvernement (Imperial, de sa Majestd
Britannique, de la Republique Franaise) a & inform par les
soins de l'Agent de S. A. R. le Prince de Roumanie (A Berlin, A Londres, A Paris) de la promulgation, sous la date du
25 octombre 1879, d'une loi votee par les Chambres de Revision de la Principaut et destinde A mettre le texte de la Constitution Roumaine en accord avec les stipulations inseres
dans l'article 44 du Traite de Berlin. Le gouvernement (ImOrialcle sa Majestd Ia. Reinede la Republique) ne saurait
www.dacoromanica.ro
DIN VIATA UNUI EVIIEU-ROLIN
373
considerer comme repondant entierement aux vues qui onf dirige les puissances signataires du Traite de Berlin, les dispositions constitutionnelles nouvelles dont il lui a He donne connaissance et en particulier, celles, d'o4 resulte pour, les personnes de rite non chretien domiciliees en Roumanie, n'appartenant d'ailleurs 4 aucune nationalite etrangere, la necessite
de se soumettre aux formalites d'une naturalisation individuelle. Toutefois, confiant dans la volont du gouvernement
Princier de se rapprocher de plus en plus, dans Papplication
de ces dispositions, de la pens& liberate dont etaient inspirees les Puissances, et prenant acte des assurances formelles
qui lui ont t transmises 4 cet effet, le gouvernement, afin
de donner a la nation Roumaine un tmoignage de ses sentiments d'amitid, a decide de reconnaitre sans plus de retard
a Principaute de Roumanie, comme Etat indpendant. En

consequence, le gouvernement, se declare pt.& a entrer en relations diplomatiques regulires avec le gouvernement Princier.
Le soussign, en donnant avis a Monsieur le Ministre des
Affaires EtrangOres de la resolution adopte par son gouvernement, a l'honneur de lui renouveler l'assurance de sa haute
consideration.
Se vede lAmurit cA aceastA NotA nu coprinde numai
un regret i o speranta, ci o rezervd ui o ageptare.

0 rezerva care stA in declaratia categoricA a Puterilor cA ele nil privesc ca rdspunzand pe deplin art.
44, art. 7 din Constitufie 1 mai cu deosebire indatorirea pentru necreginii domiciliali in Romania neapar-
tinand unei nationaliteiti straine (adica evreii pamanteni) de a se supune formalitalei naturalizrii individuale, adica cd nu recunosc cei prin art. 7 s'a,
executat pe deplin art. 44 din Tratatul dela Berlin;
i al doilea, o qteptare ; Puterile ageaptd ca Romania, potrivit fagaduinfelor formale date, se va apropid
de aplicarea art. 44.

Si cum cA aA este rasare limpede din circulara
www.dacoromanica.ro
374
din 16 Apri lie 1880 a d-lui de Freycinet, Ministrul de

Externe, cdtre agenfii diplomatici ai Frantei.
Desluind mai intaiu rostul art. 44 el zice : Puterile nu puteau avea gandul sa inglobeze artificial in
familia romana pe numeroii israeliti imigrati din Wile
vecine i apartinand in realitate printr'o legatura de
filiatie sau dependenta unei nationalitati straine 1 DAR
ELE CEREAU CU DREPT CUVANT CA ISRAELITII INDIGENI AgZATI DIN TATA IN FIU PE
PAMANTUL ROMANESC SI upsm DE ORICE

PROTECTIE EXTERNA SA FIE ASEMUITI INAINTEA LEGII TARII LOR POPULATLILOR CRESTINE
CU CAM TRAESC.
Apoi, judecand art. 7 revizuit, se rostete astfel :
Proclamdnd in chip teoretic principiul recomandat de Congresul dela Berlin, noua l2ge impune israelltilor romAni, ca
i and el ar fl strAlni, necesitatea naturalizarii individuate
subordonatd, pentru fiecare caz particular, unui vot al paterilor legiuitoare. Este invederat cA un astfel de sistem
deqi tinde a asigura in vlitor rezultatul cerut de Europa nu va puteA fi Omit ca dAnd, de acuma, o deplinA satIsfactle Puterilor. De aceea ele s'au grdbit a formula observatii in acest sens. Din partea sa guvernul roman a trimis
asigurdri explicite despre Itotardrea sa de a pa0 inainte in
calea de acum deschisa inaintea sa fi de a se apropid cat mai
repede cu putinta de scopul indicat sfortarilor sale".
In sfarit arata ca tinand socoteala de bunavointa

aratata de guvernul roman 1 de greutatile in fiinta,
Franta, de acord cu Germania 1 Anglia, a notificat
Romaniei intentia de a infra in relatii diplomatice

regulate cu dansa, 1 ca rezervele de princip" de
cari a trebuit sa inconjoare acea notificare, nu au
ridicat nimic din caracterul prietenesc pe care 4r11
vrut sa-i dam",
www.dacoromanica.ro
bIN VIATA UNUI EVIIEU-RObliN
37
Deci cu suavitatea in former, se stArue fn fond cu

trie cA tratatul nu este indeplinit si se fac rezerve
categorice pentru viitor.
Si s'a isprAvit ! PaCcA auz vorba lui Chitu : Bravo
dibaci! Dar cei din capul bucatelor s'au inelat amar.
Art. 7 revizuit nu vorbete deck de strAini, i nu
privete dar pe evreii pAmnteni, pe cari nici un
meteug din lume nu-i poate schimba in strAini. Deci
chestia lor rdmdne deschisd 1 va trebul sA fie deslegatA. Nu doarA pentrucA aa cere art. 44 din Tratatul dela Berlin, ci pentrucl aa o cere principiul a
cdruia consfintire este acel articol, si pentrudi asd
o cere interesul tall, de care puternicii zilei, in ingustimea patimei lor, n'au tinut seamA, impiedecnd
infiriparea libertdtii si egalei dreptilti, cari singure
sunt tenielia trainith si adevdratd putere morald a
unei girl. Unde se afld Inca o populatie inegald in
drepturi acolo stain! nu-si poate incleplinl menirea sa
fi rostul sau social, si unde nu domneste dreptatea
nu poate domni nici dreptul ubi non est justitia ibi
non potest esse jus 9.
.
Si te apucA jalea and te gAndeti, cl s'a golit 1
visteria Orli pentru a zAdArnici mntuitoarea opera a
libertAtii ! Ea ki va crol totui drumul.
Cortina cade repede.
6) Cicero, de legibus.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Evreu Din Roamnia PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evreu Din Roamnia PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kissingen, 14 Julie 1912

Incep sa-mi scriu amintirile, lucrare pe care am

amnat-o din an in an. Am putut sd md hotrsc

i bun ce era Caragiale, i am admirat pe acest arwww.dacoromanica.ro

DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN

tist desAvarit, pe acest Benvenuto Cellini al limbei,

sagii dintr'insa, Wand mdsura cu man ! Am venit

de veste. Ca 1 dansul sunt in varsta and moartea

Se va intreba poate : ce nevoe este sd scriu aceste

cl voi putea da vre-o pildd pentru a indrepta sau

Intrebdrile au WA indoiald rostul lor.

i eu, memoriile. E cea mai bund ocupatiune cand

DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN

duo faciunt idem, non est idem. Maiorescu, distinsul

Cea mai mare lauda a unei opere de artaaceasta

nei i ai visului, sau cum zice Eminescu, in cei ce

tail straina. Insa mi-a fost sortit altfel. Se va vedea

DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN

In urma cAror Imprejurdri m'am intors In tard i am

povatd o las motenire tovardilor mei de suferinta.

Int Aia InvAtAtur A.

Un publicist roman, bun i bine-voitor prieten, imi

scrie cd viitorimea va pomenl numele meu ca acel

acetia in Bucureti, in casele pdrinteti din ulita fran-

strada Carol). Ele poarta azi No.. . .

tata inteo carte de rugaciuni) a marele eveniment

DIN VIATA UNUI EVRED-ROMAN

s'a petrecut la 1848, T8 chevan. Nu tiu lAmurit

tuml cu atat i vor cAuth inteun calendar perpetuu

DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN

pietrele cari se fintuiau in feluritele scule de aur

argint : inele, cercei, fermoare, broe, bratare. Noi

mea pietrele scumpe capAtau forme

Meseria era bratard de aur, pe atunci. Cei mai

se scoborau a lene 1 intrau cu ciubucile cu musciuc

De MAI. Inca tata incepuse sd meargd Induntru"

fost ajutor de rabin al comunitAtii ilucru rarisim in

apikores (necredincioscuvAnt stricat din Epicur)

DIN VIATA UNUI EVREU.ROMAN

vazd bArbatul lepAdand uratul port strein adus in

tard de imigracii polonezi Impreund cu jargonul lor,

mant, ea a fost unul ! Tandra fatd, aa de frumoasA

In cat la soare te puteai uita dar la dansa ba"

DIN VIATA 1.1-51UI EVREII-ROMAN

Dar asemenea ganduri nu chinuiau mintea mamei.

Casa era lumea ei toatA. 0 plimbare In Cismigiu,

si pe marginea santului care cu apa sa

semAna cu o reptilA vArgatA, si in care mAcAiau

dupA conceptia aceea, nu se impach cu plAcerile

DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN

mersului inainte. Bun 1 iubitor in fond, bunicul, cu

sale cevh ne-

desluit, ambeh rar, 1 aceasta de ate ori ne vedeh

nu duceh zile bune. Seara dupA dna, and se lAsau

tatul acestei metoade a fost ca sA nu indrazneti sA

Un contrast isbitor cu bunicuL erh -strabunicul. In

Braov ca sa'i ispraveasa zilele la bdiatu sail. Tin

cu brAul negru, cu palAria moaie de paslA IndesatA

pe frunte sub care isvoreau uvite rare de par alb,

parcA se resfrangeh un bland apus de soare. Intr'o

rugaciunea evreului in ceasul mortii. Facia un semn

DIN VIATA UNUI EVREU-ROMAN

bet nespus de bland, care apoi Increment in paloarea