Sunteți pe pagina 1din 9

ATITUDINEA I ROLUL EI N OBINEREA

PERFORMANELOR N VIAA PERSONAL I


PROFESIONAL
1. DEFINIREA ATITUDINII
Conceptul de atitudine ocupa un loc important atat in psihologia sociala cat si
in studiile despre comportamentul consumatorului. Atitudinile formeaza o parte
importanta din teoria consumatorului si din practica marketingului pentru ca ele
sunt simtite ca fiind legatura cruciala dintre gandirea consumatorilor privind
produsele si ce cumpara ei in piata. Astfel, studiul atitudinilor este folosit atat
pentru a identifica si a cuceri segmente specifice ale pietei cat si pentru a determina
reactia probabila a pietei fata de produsele si serviciile noi in legatura cu aspiratiile
consumatorilor.
O prima definitie a conceptului de atitudine a fost propusa de G. W. Allport in
1935. In opinia lui atitudinile reprezinta predispozitiile invatate de a reactiona cu
consecventa fata de un obiect sau o clasa de obiecte intr-un mod favorabil sau
nefavorabil. Din aceasta definitie unanim acceptata retinem faptul ca atitudinile
sunt invatate, nu instinctive, ca atitudinea este o predispozitie pentru manifestarea
unui anumit comportament, ca raspunsurile sunt orientate pozitiv sau negativ si nu
in ultimul rand ca atitudinile sunt de durata.
Printre oamenii de stiinta care au incercat sa defineasca de-a lungul timpului
atitudinile se numara George Katona si Guy Serraf.
Meritul lui Katona este acela ca a aratat ca datele atitudinale influenteaza
comportamentul de cumparare. In urma datelor provenite din anchetele efectuate,
el a ajuns la concluzia ca o serie de atitudini individuale si de asemenea un indice
al variabilelor atitudinale influenteaza cumpararile de bunuri de uz indelungat.
Pentru Guy Serraf atitudinea constituie un sistem regulator intre rezerva
energetica a motivatiilor si solicitarile lumii exterioare. Atitudinea functioneaza ca
un sincretism de imagini intelectuale, simbolice si motrice. Atitudinea nu este
innascuta, ea este obtinuta prin procesul indelungat al invatarii si experientelor si
ramane deschisa la influentele externe.
Analizand conceptul de atitudine, Jean Stoetzel arata ca in psihologia sociala
exista pentru aceasta notiune patru semnificatii bine definite: 1) atitudinea
reprezinta o variabila inferata care direct nu este observata sau observabila; 2)
atitudinea reprezinta o stare de pregatire specifica in vederea unei actiuni si implica

o relatie intre o persoana si un obiect sau o situatie, deosebindu-se de trasaturile de


caracter (ale unui individ-subiect) care nu implica nici o specificare a situatiilor; 3)
atitudinile au un caracter polar, ele sunt intotdeauna pentru ceva sau contra si
respectiv sunt corelate subiective ale valorilor; 4) atitudinile sunt formate prin
experienta si sunt susceptibile de a fi influentate de factori exteriori, de pilda,
conformitatea sociala reprezinta atitudini adaptate spre valorile si tipurile de norme
sociale.

2. CARACTERISTICILE ATITUDINII
Atitudinile prezinta o serie de proprietati invariante. Cele mai importante sunt
urmatoarele:
Valenta se refera la dimensiunea evaluativ afectiva a atitudinilor. O atitudine
poate fi favorabila sau nefavorabila, pozitiva sau negativa fata de un anumit
obiect.
Intensitatea este puterea componentei afective. Cu cat o atitudine se apropie
mai mult de unul din polii extremi ai unei scale bipolare de tipul favorabilnefavorabil sau pozitiv-negativ, cu atat intensitatea ei este mai mare.
Centralitatea se refera la pozitia unei atitudini in ansamblul elementelor ce
caracterizeaza un individ: apartenenta sociala, valorile, aptitudinile,etc.
Gradul de diferentiere a convingerilor reprezinta numarul de convingeri care
sunt prezente in atitudine. Cu cat numarul de convingeri este mai mic, cu
atat atitudinea poate fi schimbata mai usor.
Specificitatea sau generalitatea reprezinta modul in care este orientata o
atitudine spre un obiect sau spre o categorie intreaga de obiecte. De
exemplu, putem dezvolta o atitudine negativa fata de o anumita marca de
bauturi racoritoare sau fata de toate marcile de bauturi racoritoare.

3. FUNCTIILE ATITUDINILOR
Functiile atitudinilor sunt prezentate in mod diferit de la autor la autor, acest
lucru fiind posibil mai ales datorita faptului ca atitudinile sunt foarte importante in
ansamblul vietii psihice a unui individ, aflandu-se in legatura directa sau indirecta
cu mai toate procesele si componentele personalitatii si interactiunii dintre indivizi
in context social.
Unul din cei care au prezentat o sistematizare a functiilor atitudinilor este D.
Katz. Acesta distinge urmatoarele patru functii ale atitudinii:

Functia de cunoastere sau cognitiva (knowledge function) este indeplinita


de atitudini formate datorita experientei individuale care ierarhizeaza si
ordoneaza perceptiile. Se aplica mai ales in cazul produselor noi despre care
consumatorul nu are o parere formata.
Functia de utilitate (utilitarian function). Atitudinile exercita si o functie
instrumentala adaptativa sau utilitara. Consumatorul isi formeaza atitudini
favorabile sau nefavorabile fata de produse in functie de consecintele
pozitive sau negative ale utilizarii acestora; astfel, atitudinile pozitive sunt
formate din tot ceea ce duce la satisfacerea nevoilor si tot ceea ce provoaca
teama si frustrare alcatuiesc atitudini negative. Atitudinile formeaza de
asemenea si o functie de adaptare sociala. Prin aceasta, exprimam atitudini
care ne permit sa primim aprobarea celorlalti.
Functia de exprimare a valorii (value-expressive function). Atitudinile pe
care un individ le are fata de anumite produse pot servi la exteriorizarea
credintelor valorilor definitorii ale lui si la exprimarea imaginii lui despre el
insasi. Astfel, putem spune ca atitudinile reprezinta un mijloc de exprimare a
eului, de autorealizare si autodezvoltare.
Functia de aparare a sinelui (ego-defensive function). Consumatorul isi
formeaza anumite atitudini pentru a se apara de amenintarile exterioare sau
de deficientele interne.
Jean-Claude Abric (2002) distinge numai trei functii de baza ale atitudinilor,
intre care se regaseste numai functia cognitiva din lista prezentata de Katz.
Celelalte doua sunt functia energetica sau tonica( atitudinile determina
natura si intensitatea motivatiilor) sifunctia reglatoare: atitudinile vizeaza
unificarea opiniilor si a comportamentelor, apropiindu-se, prin aceasta, de
reprezentari (intrucat atitudinile, ca si reprezentarile, sunt filtre interpretative
ale realitatii).

4. DIMENSIUNILE ATITUDINILOR
Dupa majoritatea autorilor o atitudine are trei dimensiuni:
Dimensiunea afectiva careia ii corespunde componenta afectiva adica
modul favorabil sau nefavorabil in care reactioneaza un consumator fata de
un anumit obiect este cea mai importanta latura a atitudinii.
Comportamentul afectiv este de cele mai multe ori influentat de asocierea
obiectului atitudinii (un lucru, o situatie, o idee sau o persoana) cu
experiente anterioare, care pot fi placute sau neplacute. Componenta
afectiva confera atitudinii sensul si directia ei.

Dimensiunea cognitiva careia ii corepunde componenta cognitiva reprezinta


latura constienta a atitudinii. Ea reprezita modul de informare a unei
persoane despre obiectul atitudinii, fiind formata din cunostintele,
informatiile, convingerile si imaginile pe care le detine persoana respectiva
despre obiectul respectiv.
Dimensiunea intentionala careia ii corespunde componenta intentionala sau
volitiva se refera la tendinta de a actiona in legatura cu un anumit obiect.
Totusi, comportamentul intentional nu trebuie sa se confunde cu
comportamentul propriu zis cu toate ca exista o legatura intre atitudine si
comportament.
Atitudinile se refera la ceea ce oamenii cunosc si gandesc despre obiectul
atitudinii, la ceea ce ei simt si la modul in care ei ar vrea sa se comporte fata de
obiectul respectiv. Comportamentul nu este insa determinat numai de ceea ce
oamenii ar vrea sa faca ci de asemenea si de ceea ce ei considera ca trebuie sa faca,
adica de normele sociale, de ceea ce ei au facut in trecut, adica de ceea ce sunt
obisnuiti ca sa faca si de consecintele anticipate ale conduitei lor.

5. ATITUDINEA POZITIVA SI COMPORTAMENTUL


In general, oamenii fac in fiecare zi o alegere in ceea ce priveste atitudinea.
Iar acesta este un fapt usor reperabil. Un om care adopta o atitudine pozitiva,
deschisa, are un comportament pozitiv. In schimb, oamenii care nu reusesc sa
adopte o atitudine pozitiva sunt pesimisti, se simt neimpliniti, adesea victime unui
sistem sau a celor din jur, iar comportamentul lor este adesea unul stanjenitor
pentru ceilalti.
Din setul de competente sociale care ne influenteaza viata, atitudinea este
poate cea mai importanta. De ce? Pentru ca atitudinea are impact asupra tuturor
planurilor care ne fundamenteaza viata, personal, profesional, social.

O atitudine prietenoasa si pozitiva la locul de munca te poate ajuta sa ai un


succes nesperat in toate activitatile tale.Indiferent ca ai propria afacere sau ca esti
angajata, rezultatele tale sunt influentate de starea ta de spirit mai mult decat ai
crede.
Iata cele mai frecvente beneficii ale unei atitudini pozitive la locul de munca.
Succes in cariera.Cine are mai multe sanse de promovare? O persoana care
gandeste pozitiv si incearca intotdeauna sa gaseasca partea buna a lucrurilor

sau una care se plange in mod constant si refuza intotdeauna sa ii ajute pe


ceilalti, sa se implice in proiecte, sa aiba initiativa? Raspunsul este mai mult
decat evident, iar acesta nu este decat unul dintre avantaje.
Mai putin stres. Atitudina negativa este, intr-o foarte mare masura,
responsabila de amplificarea starilor si situatiilor stresante. Schimba-ti
perceptia asupra lucrurilor si incearca intotdeauna sa vezi partea buna a
lucrurilor si sa realizezi ca, intr-un fel sau altul, toate lucrurile se rezolva.
Asadar, in loc de probleme, incearca sa vezi situatiile mai putin placute ca pe
o serie de provocari si nu dezastre.
Mai multa productivitate. Atunci cand esti nervoasa si suparata,
productivitatea scade. Pe de cealalta parte, cand te bucuri de tot ceea ce te
inconjoara, cand incerci sa fii o persoana pozitiva, vei avea mai mult spor si
vei fi mai productiva.
Imbunatatirea relatiilor cu clientii. Nimeni nu isi doreste sa aiba legatura cu
o persoana morocanoasa, stresata si pesimista. Gandeste-te doar ca tu
reprezinti compania si ca modul in care te vede pe tine clientul respectiv,
este decisiv pentru succesul unei eventuale colaborari. Fii mereu cu
zambetul pe buze si incearca intotdeauna sa fii o companie placuta.
Devii un lider mai bun. Daca detii propria ta companie, in mod sigur vrei sa
dai un exemplu bun angajatilor tai si sa ii faci pe acestia sa fie mai veseli,
mai prietenosi si sa dea randament mai mult. Poarta-te frumos cu ei, arata-le
care este atitudinea pe care vrei sa o promovezi in firma si incearca mereu sa
le oferi tot sprijinul tau. In plus, aceasta este unica maniera prin care ii poti
apropia pe angajati de tine si prin care ii poti face pe acestia sa munceasca
cu drag si spor in folosul firmei.
Imbunatatirea muncii in echipa. Este imposibil ca rezultatele unui proiect sa
fie pe masura asteptarilor sau chiar mai sus in momentul in care oamenii
care au participat la acesta au avut o dispozitie foarte proasta. Fii un
exemplu bun in acest sens si incurajeaza-i si pe ceilalti sa adopte o atitudine
pozitiva in acest sens. Poti incepe prin a le oferi un desert si prin a le aduce
zambetul pe buze prin incurajari si chiar mici glumite.
Imbunatatirea relatiilor interpersonale. Oamenilor le place sa aiba in jurul lor
persoane pozitive. Exista o atractie naturala fata de comportamentul placut si
optimist, asa ca relatiile tale cu prietenii, familia si mai ales colegii de
munca sau superiorii depind intr-o foarte mare masura de atitudinea pozitiva
pe care reusesti sau nu sa o transmiti.

Din punctul de vedere al organizatiei si al asteptarilor ei fata de angajat,


atitudinea pozitiva se traduce printr-un set de comportamente, enumerate in
continuare:
Sa lucrezi cu placere si sa ai incredere in fortele tale si in forta organizatiei;
Sa iti armonizezi interesele personale cu cele organizationale si sa actionezi
in conformitate cu cele din urma;
Sa faci distinctie intre planul personal si cel profesional; cu alte cuvinte, sa
nu iei lucrurile personal si sa fii deschis sugestiilor si criticilor; in
organizatie nu este criticata persoana/individul, ci performanta;
Sa fii receptiv si flexibil - sa ai deschidere catre schimbari;
Sa respecti munca celorlalti colegi si dreptul lor de a-si exprima opiniile;
Sa fii pro-activ - sa ai spirit de initiativa, inovator, dar si sa gasesti solutii
pentru remedierea problemelor aparute in procesele de lucru.
Pe de alta parte, deoarece si angajatii au asteptari cu privire la organizatie, se
poate vorbi metaforic si de atitudinea pozitiva a organizatiei fata de angajati,
atitudine care se face observata prin urmatoarele tipuri de comportament:
Tratamentul etic (aplicarea acelorasi proceduri pentru toti angajatii si lipsa
tratamentului preferential);
Meritocratia - promovarea angajatilor in functie de performante (pe baza
meritelor);
Recunoasterea - recompensarea angajatilor in functie de rezultatele pe care
le obtin.
In contextul general atitudinea oamenilor este extrem de influentata de
presiunea sociala. Astfel, majoritatea oamenilor sunt demotivati, deoarece suma
eforturilor nu este egala cu suma rezultatelor, cel mai adesea veniturile obtinute
fiind insuficiente pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi sau asigurarea a ceea ce cu
totii numim un "trai decent". Pe acest fond, corporatiile multinationale constituie,
de fapt, mici enclave, ele fiind acele organisme care permit unei anumite paturi
sociale (in speta patura de mijloc), sa se poata dezvolta si sa aiba un standard de
viata decent. Astfel, se realizeaza un echilibru (destul de fragil) intre indivizii care
reusesc sa-si mentina o atitudine pozitiva si cei demotivati.

6. ATITUDINEA NEGATIV
n majoritatea companiilor, exist angajai care au o atitudine negativ, au
replici rutacioase sau chiar au un comportament orientat spre crearea
unor conflicte. Faptele acestor persoane au un impact negativ asupra ntregului

colectiv, iar liderii sunt cei care ar trebui s ia masuri pentru atenuarea efectelor
negative care apar n astfel de situaii.
De cele mai multe ori, angajaii cu o atitudine negativ nu sunt cei care fac
greeli la locul de munc, ci sunt cei care observ i semnaleaz frecvent greelile
altor colegi. n loc s ajute la evitarea unor greeli pe care colegi mai noi sau cu
mai puin experien le-ar putea face, ei reacioneaz ntr-un mod negativ,
atrgnd atenia tuturor i aruncnd public vina asupra altora.
Acest tip de angajai contientizeaz faptul c lor nu li se pot reprosa prea
multe lucruri legate de calitatea muncii pe care o fac, motiv pentru care se plng
mereu de ceilali membri ai echipei. Uneori, acetia exagereaz gravitatea anumitor
greeli comise de colegi, iar n loc s le prentmpine, mprtie zvonuri negative
n ncercarea de a-i pune ntr-o lumin proast.
n acelai timp, angajaii cu o atitudine negativ sunt mai mereu argoi, i
critic colegii, superiorii, sunt nemultumii de mediul de lucru i consider
ntotdeauna c lucrurile nu se desfoar asa cum ar fi firesc. Ei vor recunoate
foarte rar c greesc i sunt cei care, din nefericire, vor spune lucruri urate despre
colegi, n lipsa acestora.
Din pcate, este nevoie ca ntr-un colectiv s existe un singur angajat cu o
astfel de atitudine pentru ca ntregul departament s fie afectat ntr-o manier
negativ. Foarte grav este situaia n care ntreaga organizaie poate fi afectat, n
cazul n care clienii sau colaboratorii pun foarte mult accentul pe spiritul de
echip. Astfel, se pot produce pierderi financiare importante i pierderi de imagine
pentru companie.
Pentru limitarea efectelor negative, managerii sau liderii de echip sunt cei
care pot interveni pentru limitarea efectelor negative. Cel mai potrivit ar fi s
stabileasc niste reguli de bune practici pe care toi angajaii s le respecte. De
asemenea, ei pot avea edine cu angajaii, discuii n cadrul crora s le solicite un
feedback i s i ntrebe care le sunt nemulumirile.
Angajailor cu o atitudine negativ trebuie s li se explice c ceea ce ei fac
este n detrimentul echipei i, n cele din urm, n dezavantajul lor. De asemenea,
managerii ar trebui s aib o relaie deschis cu ei i s le asculte frustrrile i pe
viitor s analizeze situaiile neplcute pe care ei le semnaleaz constant, nu s dea
un raspuns negativ din prima.

7. CONCLUZII
Atitudinea este un mod de gndire i un mod de a privi problemele. Modul n
care cineva privete o problem, provocare sau ameninare depinde de atitudinea
persoanei, dac este pozitiv o ia ca pe o provocare sau ca pe o oportunitate, iar
dac este negativ o va percepe ca pe o ameninare sau o mare problem. Prin
atitudini se intelege modalitatea de raportare a individului fata de anumite laturi ale
vietii sociale si fata de propria persoana.
Pe baza convingerilor, cunotinelor, experienei, educaiei, a companiei n
care suntei, trsturilor nscute i a incidentelor semnificative din viaa
dumneavoastr se dezvolt atitudinile. Acestea reprezinta acele structuri psihice
care ne ajuta in orientarea selectiva faa de diverse aspecte ale mediului. Ele sunt
formate din trei componente: cognitiva, afectiva i comportamentala.
Mentinerea unei atitudini pozitive ne ajuta sa obtinem performante atat in
viata personala, cit si profesionala, astfel ar trebui sa ne cultivam o vorbire
interioara pozitiva, sa schimbam gandurile negative, sa invatam sa identificam
aspectele pozitive ale vietii, sa fim recunoscatori pentru lucrurile bune din viata
noastra, sa ne odihnim mai mult, sa facem exercitii fizice regulat, sa facem
complimente si sa fim politicosi, sa ne dezvoltam simtul umorului si sa radem cat
mai mult.
La nivel organizational, atitudinea pozitiva are impact direct asupra
productivitatii muncii si asupra calitatii relatiilor profesionale care se stabilesc in
cadrul acesteia. Persoanele care au o atitudine critic fa de ceea ce se ntmpl la
locul de munc nu se simt integrate n echipa din care fac parte.
Atitudinea la locul de munca este foarte importanta atunci cand intram in
contact cu clientii si cu colegii nostri. Atitudinea este cea care poate semna de cele
mai multe ori contracte in locul nostru si tot ea ne poate promova sau retrograda.
Totul sta in atitudine. Atitudini ar fi responsabilitatea, bunavointa, sinceritatea,
toleranta, amabilitatea, onestitatea, loialitatea

8. BIBLIOGRAFIE

Ticu Constantin, Evaluarea psihologic a personalului, Polirom, Iai, 2004


Craciun Dan, Psihologie sociala, Editura A.S.E., Bucuresti, 2005, pag. 162
http://www.cariereonline.ro/articol/atitudinea-pozitiva-0
http://beejobs.ro/atitudinea-negativa-a-angajatilor/
http://www.referat.ro/licenta/Comportamentul_Personalului_327b9.html
http://www.ele.ro/cariera/abilitati/7-beneficii-ale-unei-atitudini-pozitive-la-loculde-munca-8192