TANTAU VIRGINIA

CLS.1A
REFERAT

OCHIUL
Organele de simt ochii, urechile, gura, nasul, pielea
aduna informatii despre lumea exterioara, pe care creierul
le poate procesa si decide ce sa faca mai departe cu ele.
Unele specii supravietuiesc cu ajutorul unor simturi
(cainele cu mirosul, liliecii cu auzul), dar simtul care ne
face pe noi umani este vederea. Aproximativ 80% din ceea ce
proceseaza creierul se datoreaza lucrurilor pe care le
vedem. Poate ca nu intotdeauna simtim, mirosim sau ascultam,
insa cu exceptia orelor in care dormim, noi procesam
permanent informatia receptata vizual.
Cea mai mare diferenta intre organele de simt si celelalte
organe este ca o proasta functionare a acestora nu are
implicatii care sa ne ameninte viata, ci mai degraba s-o
deterioreze.

Din ce sunt alcatuite organele de simt si

care sunt functiile lor
Organele senzoriale au roluri functionale de protectie
(vedem culoarea rosie a semaforului, simtim mirosul de fum,
simtim gustul laptelui stricat).Ele sunt responsabile pentru
calitatea vietii noastre. Felul in care functioneaza
organele noastre senzoriale ne permite sa traim anumite
experiente si sa trimitem semnale stimulatoare creierului.

Ochii
Pentru a capata forma pe care o au, globii nostri oculari
contin foarte mult fluid. Acest fluid circula in jurul
ochiului si este filtrat de un invelis care este ca un
ecran. In spatele globului ocular se gaseste foarte multa
grasime, ceea ce ne impinge ochii inainte.
Partile componenete ale ochiului:

pleoapele
corneea
umoarea apoasa
irisul
pupila
cristalinul
corpul vitros
retina
sclera
membrana vasculara
nervul optic

Pleoapele au rol de protectie exterioara a ochiului.

Corneea este o membrana transparenta care acopera partea
anterioara a ochiului. Ea nu are vase sangvine, insa poseda
o putere mare de refractie si intra in sistemul optic al
ochiului. Corneea se invecineaza cu membrana exterioara
netransparenta a ochiului sclera.
Umoarea apoasa, sau cameraanterioara a ochiului, reprezinta
un spatiu intre cornee si iris. Aceasta este umpluta cu
lichid intraocular.
Irisul reprezinta dupa forma un cerc cu o gaura in mijloc
(pupila). Irisul este constituit din muschi, datorita carora
marimea pupilei se schimba. Ea intra in sistemul vascular al
membranei ochiului. Irisul este responsabil pentru culoarea
ochilor. Irisul are aceeasi functie ca si diafragma in
aparatul de fotografiat: regleaza fluxul de lumina.
Pupila reprezinta o gaura in iris. Marimea acesteia depinde
de obicei de cantitatea de lumina care ajunge la ea. Cu cat
patrunde mai multa lumina in ochi, cu atat pupila este mai
mica; invers, ea se mareste la intuneric.
Cristalinul este o lentila naturala a ochiului. Este
transparent, elastic poate sa-si schimbe forma aproape
instantaneu regland focalizarea, datorita caruia omul vede
bine atat aproape, cat si departe. Cristalinul, la fel ca si
corneea,
intra
in
sistemul
optic
al
ochiului.
Corpul vitros este o substanta transparenta gelatinoasa,
amplasata in partea posterioara a ochiului. Corpul vitros
mentine forma globului ocular, participa la schimbul de

substante
ochiului.

intraocular

si

intra

in

sistemul

optic

al

Retina este constituita din fotoreceptori (acestia sunt

sensibili la lumina) si celule nervoase. In celulelereceptor amplasate in retina are loc transformarea energiei
luminii (fotoni) in energie electrica a tesutului nervos,
adica
reactia
fotochimica.
Sclera este o membrana exterioara netransparenta a globului
ocular, care trece in partea anterioara a globului ocular in
corneea transparenta. 6 muschi oculomotori se fixeaza de
sclera. In ea se gasesc terminatii nervoase si capilare.
Membrana
vasculara
acopera
sectiunea
posterioara
a
sclerei, de care adera retina. Membrana vasculara este
responsabila pentru alimentarea cu sange a structurilor
intraoculare. In cazul afectiunilor retinei, membrana
vasculara deseori este implicata in procesul patologic. In
membrana vasculara nu sunt terminatii nervoase, de aceea in
cazul afectiunii acesteia nu apar dureri, care semnaleaza de
obicei
anumite
neregularitati.
Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele
terminatiile nervoase sunt transmise creierului.

Funciile principale ale ochiului:

de

la

sistemul optic, care proiecteaza imaginea;

sistemul de primire si codare a informatiei primite
pentru creier.

Ochiul poate fi numit un aparat optic complicat. Sarcina lui

principala este de a transmite imaginea corecta nervului
optic.
In ce priveste ochii, exista diferente foarte mari intre om
si animale. In primul rand, oamenii au ochii plasati mai
aproape decat majoritatea animalelor, ceea ce ne da o
profunzime a perceptiei. In schimb, pierdem vederea
periferica.Pentru a vedea, ochiul ia informatia din sursele
exterioare si o transmite creierului. Informatia trece prin
cornee si
prin
iris.
In
spatele
irisului
se
afla
cristalinul, care seamana cu lentilele unui aparat foto.
Aceasta parte remarcabila a ochiului nu numai ca isi schimba
forma pentru a focaliza, dar si filtreaza o parte a
spectrului luminos care poate afecta ochiul. Corneea
protejeaza cristalinul de zgarieturi. Corneea si cristalinul
focalizeaza lumina sub forma unei imagini inversate in
partea din spate a ochiului, pe retina. Odata ce a ajuns la
retina, imaginea se transmite prin nervul optic la creier,
dar este rotita cu 180 de grade, in asa fel incat creierul
s-o receptioneze in pozitia fireasca
Posesia a doi ochi ne permite sa avem vedere stereoscopica
(adica sa formam imaginea tridimensionala). Partea dreapta a
retinei fiecarui ochi transmite prin nervul optic partea
dreapta a imaginii in partea dreapta a creierului; analogic
functioneaza si partea stanga a retinei. Apoi cele doua
parti ale imaginii sunt unite de creier. Astfel ca fiecare
ochi percepe tabloul lui. In cazul dereglarii miscarii in
comun a ochiului drept si a celui stang, poate fi dereglata
vederea binoculara. Cu alte cuvinte, respectivei persoane i
se va dubla imaginea sau va vedea in acelasi timp doua
tablouri complet diferite.Cei mai activi muschi nu sunt cei
de la picioare, spate sau brate, ci cei care sustin ochiul.
Ochii nostri au peste 2 milioane de parti care functioneaza
si au capacitatea de a procesa 36.000 de informatii pe ora.
Ochii se misca permanent, chiar si atunci cand sunt inchisi.
Toate acestea fac ochii sa fie cel mai important instrument
al organismului nostru.Culoarea ochilor este data de zona
geografica in care au trait stramosii. Indivizii din medii
insorite au irisul mai inchis la culoare, pentru a putea
bloca lumina solara, iar cei care au ochii albastri provin

din medii mai intunecate,cu mai putin soare , asa ca ochii

lor trebuie sa permita mai mult luminii sa patrunda.