TANTAU VIRGINIA

CLS 1A
REFERAT
EVOLUTIA NURSING-ULUI DE-A LUNGUL ISTORIE

Practicata din perioada preistorica arta de a ngriji are

un caracter universal, putand fi acceptata ca o lege
naturala. Recunoasterea ca profesie, utila si unica, se
produce in a doua jumatate a secolului XX. De-a lungul
timpului arta de a ingriji, a fost influentata de
specificitatile culturale, etnice, credinta, diferitelor
grupuri etnice.
MESOPOTAMIA
La inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat
bolile prin prisma medicinei magicoreligioase, iar cand
acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului
empiric sau la chirurg.
Medicina magica era practicata de preoti, iar cauza
bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de zei.
Diferiti demoni, spirite si duhuri erau asociate unor boli
si afectiuni. Egipt
Preocuparile medicale erau in deplina concordanta cu
civilizatia egipteana si aveau un caracter mistico-religios,
dezvoltand in paralel si o medicina empirica, laica, bazata
pe
unele
proceduri
terapeutice
ce
isi
dovedisera
eficacitatea de-a lungul timpului.
Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei
cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte despre
anatomia corpului omenesc.
INDIA
Experientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei
mari perioade trei perioade:
medicina pre ariana (300-1500 ICh..), medicina vedica (700
ICh., pana acum), medicina ayurvedica (traditionala
indiana).
. Bolile erau diagnosticate prin observatie si examinarea
clinica,
medicul
luand
in
observatie
trei
elemente

principale: culoarea conjunctivei, aspectul limbii si

caracteristicile urinei.
Din arsenalul terapeutic bazat pe droguri, vegetale si
produse de origine animala, faceau parte: boraxul, sulfatul
de cupru, carbonat de sodiu, mercurul, etc.

CHINA
Atat civilizatia antica chineza cat si medicina pe care au
dezvoltat-o, se bazeaza in special pe viziunea cosmologica
asupra lumii.
De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nu
reprezinta
altceva
decat
o
imagine
miniaturala
a
macrocosmosului.
Interzicerea disectiilor a dus la dezvoltarea unei
anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intre
alcatuirea corpului si astrologie, soldat de cele mai multe
ori cu deductii aberante.
Pe baza acestor conceptii se va dezvolta medicina
traditionala si acupunctura.
In paralel cu medicina cosmologica se va dezvolta si o
medicina empiric-pragmatica, scolile medicale aparand, se
pare, in perioada 800 1000 era noastra, unde medicii erau
invatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitiozitate.
Terapia prin acupunctura, ce cauta sa aduca redobandirea
echilibrelor diferitelor organe ale corpului prin intepare
si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale
organelor interne, a reusit sa reziste timpului peste 1200
de ani.
GRECIA ANTICA
Pentru eleni bolile erau rezultatul pedepselor pe care
zeul Apollo si sora sa Artemis le aplicau pamantenilor
intrati in conflict cu ei.
Apollo era recunoscut in Olimp ca patron al medicinei iar
Artemis zeita care ocroteste campurile, animalele, si
vindeca miraculos bolile.
De la zeita Artemis a deprins virtutile plantelor
medicinale centaurul Kiron, cel care avea sa formeze o
intreaga pleiada de medici practicieni, printre care se va
numara
si
faimosul
medic
al
antichitatii
grecesti,
Asklepios.

 Metodele sale de tratament erau descantecul, elixirul,

buruienile de leac, alifiile si interventiile chirurgicale.
Templele inchinate zeului vindecator erau de regula
asezate in locuri cu clima calda, inconjurate de multa
verdeata, unde cei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o
igiena riguroasa si un regim de viata foarte chibzuit.
In ceea ce priveste etiologia bolilor, Hippocrate sustine
in tratatul Despre aer,ape si lacuri:
Orice boala are o cauza naturala si nimic nu se intampla
fara interventia naturii... Nu exista boli divine datorita
interventiei
zeilor...
Natura
este
primul
medic
al
bolnavilor si numai favorizand eforturile sale putem obtine
oarecare succes.
ROMA ANTICA
Cele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt
considerati Aulus Cornelius Celsus (60 ICh.-20 DCh) autorul
lucrarii De arte medica, cel care a introdus in semiologia
medicala celebrele caracteristici ale inflamatiei: rubor et
tumor cum color et dolor si celebrul medic antic, Galenus
(129-201), nascut in Pergam, considerat ultimul mare
reprezentant al medicinei antice.
Datorita disectiilor , este considerat primul mare
experimentator al medicinei. In tratatul sau De simplicum
medicamentorum, reuseste sa descrie si sa clasifice
aproximativ 473 de remedii vegetale.
RENASTEREA
Andre Vesale (1514-1564) in cele 7 parti ale tratatului
sau de anatomie, De Humani Corporis Fabrica (Alcatuirea
corpului uman), expune o conceptie noua, bazata pe
observatii directe, cercetare si gandire rationala.
Adevarurile enuntate de Vasale sunt:
maxilarul inferior este mic
femurul si humerusul sunt oase drepte nu curbate
vena azigos se varsa in vena cava superioara nu in cea
inferioara
osul stern este constituit din 3 parti si nu din 7
uterul este format dintr-o singura cavitate
ovarul contine corpul galben
descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor

 sustine posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului

recurent al colapsului pulmonar secundar, dupa deschiderea
toracelui
atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa
a miocardului in timpul opririi inimii si a supravietuirii
bolnavului dupa splenectomie Revolutia industriala
Epidemiile care au bantuit Europa secolelor XVII-XVIII au
influentat radical modul de gandire, de la conceptia
fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea
controlului sanitar aspra vietii publice. Una dintre cele
mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la
imunologia practica si anume la vaccinarea antivariolica
Secolul XIX
Un secol in care oamenii de stiinta continua sa aduca
remarcabile contributii in diferite domenii de activitate,
inclusiv in medicina.
Secolul XIX reprezinta o epoca importanta in formarea
cadrelor sanitare si popularizarea cunostintelor medicale
inclusiv pe teritoriul Romaniei de azi.
In 1811 se infiinteaza la Bucuresti, Spitalul Filantropia,
in 1838 este inaugurat Spitalul Brancovenesc iar sub
conducerea lui Iosif Sporer (1780-1850) se va infiinta o
scoala de moase . Secolul XX
Secolul XX aduce cu sine accelerarea dezvoltarii fara
precedent, in toate sectoarele de activitate, inclusiv in
medicina si arta ingrijirilor de sanatate.
Virginia Henderson
(1897-1996) descrisa ca fiind prima doamna a nursingului,
scripter, cercetator avid, vizionar, este considerata de
multi cea mai importanta figura a nursingului secolului XX.
A descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv
(inlocuind persoana), suplimentar (ajutand individul), si
complementar (lucrand cu individul).
Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/pacientul sa
se descurce, pe cat posibil singur. Personaliti din
istoria profesiei noastre
Regina Maria
(1875 - 1938) a reprezentat, alturi de soul ei, regele
Ferdinand, unul dintre simbolurile ntruchiprii Marii Uniri
din 1918. Numit de ctre oameni regina- mam, mama
rniilor, regina-soldat - pentru alinarea pe care a adus-o
rniilor i pentru curajul ei de a merge pe front Regina
Maria a Romniei a fost prezent n punctele cele mai

fierbini ale Primului Rzboi Mondial, a suferit n refugiu

alturi de cei muli i a mers n spitalele cu cele mai
serioase epidemii, pentru a-i ngriji i a-i ncuraja cu
prezena ei matern pe cei infirmi.
Regina Ana,
Nscut n 1923 la Paris, a fost caporal, apoi ofier n
armata francez i a lucrat ca infirmier n spatele
frontului, transportnd snge i plasm pentru rnii,
conducnd singur un jeep de rzboi.
A fcut o coal de infirmiere de ambulan, a dus o via
de cazarm n toat regula, s-a mbolnvit de glbenare
i, n final, s-a ntors la viaa civil n 1945, avnd n
buzunar o sold primit de la armata francez, precum i
Crucea de Rzboi a Republicii Franceze. VIRGINIA HENDERSON
(1897 1996) a pus bazele nursingului modern. S-a afirmat
cu putere n instruirea i formarea n nursing i mai ales
n cercetare. Este creatoarea primei teorii tiinifice a
nevoilor de ngrijire a omului sntos i bolnav. Pacientul
este o entitate complex, corpul i sufletul fiind
inseparabile.
A urmat cursurile colii Militare de Nursing n 1921, pe
cele ale Colegiului Profesorilor la Universitatea Columbia,
unde a absolvit n 1934, iar din 1934 pn n 1948 a predat
cursuri de nursing la aceeai universitate.
LUCREIA TITIRC
Nascuta 1930, la Bora Maramure, este personalitatea
romn contemporan cea mai proeminent a profesiei noastre.
Din anul 1964 a devenit profesoar de Tehnica Ingrijirii
Bolnavului i Directoare adjunct la coala Sanitar din
Baia Mare;
Din 1974 LUCREIA TITIRC a fost numit asistent medical
ef coordonatoare a Spitalului Judeean din Baia Mare,
funcie pe care a onorat-o pn n 1989, cnd s-a pensionat.
i dup pensionare i continu activitatea n funcia de
Director al colii Postliceale Sanitare Carol Davila din
localitate.
Florence Nightingale
Cei care au mbriat aceast profesie sunt chemai s
aline suferinele, s ofere sprijin, s ajute indivizii s

se ocupe de propria sntate, s transforme "a fi bolnav" n

"a fi sntos".
"Viaa, acest dar preios, dumnezeiesc, este adeseori cu
adevrat numai n minile asistentei" (Florence Nightingale)