LP 1 nursing comunitar

PLAN DE NGRIJIRE - stabilirea nevoilor fundamentale

Obinerea de informaii necesare stabilirii strii de independen/dependen a bolnavului:

interviul; profilul bolnavului.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unor necesitati fiziologice si aspiratii ale
fiintei umane numite nevoi fundamentale.
Acesta se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente bio-psiho-sociale, culturale si
spirituale ale individului.
O nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in
apararea fizica si mentala.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

a respira i a avea o bun circulaie
a se alimenta si hidrata
a elimina
a se misca, a pastra o buna postura
a dormi, a se odihni
a se imbraca si dezbraca
a-si mentine temperatura corpului in limite normale
a fi curat, a-si proteja tegumentele
a evita pericolele
a comunica
a actiona dupa credintele si valorile sale
a se realiza
a se recrea
a invata cum sa-ti pastezi sanatatea.
CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE
DUPA TEORIA LUI MASLOW
Abraham Maslow, psiholog si umanist american afirma ca exista cinci categorii de nevoi umane, ierarhizate, in
ordinea prioritatilor, astfel:
1. Nevoi fiziologice
2. Nevoi de siguranta
3. Nevoia de apartenenta
4. Nevoia de recunoastere sociala (stima)
5. Nevoia de realizare (depasire)
Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacute intai nevoile de baza fiziologice si de securitate pentru ca
persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior apartenenta, stima, realizarea.
1. Nevoi fiziologice:
asigur meninerea homeostaziei mediului intern

 includ nevoi organice (respiraia, nutriia, excreia, meninerea temperaturii organismului) ,dar i nevoi psihologice
(nevoia de odihn i somn, evitarea durerii) ,nevoile sexuale
2. Nevoia de siguran i securitate
include sigurana i securitatea fizic (aprare, adpost, locuin) i psihic (confort, protecie) .
3. Nevoia de apartenen i afectivitate, nevoi sociale
apartenen la un grup social (familie, prieteni, colegi de munc)
integrare i acceptare
iubire i nelegere.
4. Nevoia de stim i respect
recunoatere i apreciere
consideraie
recunotin
valorizare.
5. Nevoia de cunoatere, autocunoatere
a tii, a nelege
a rezolva
a crea.
Scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
Trebuie sa se tina seama de diversele dimensiuni implicate si de interactiunea intre nevoi. Satisfacerea sau
nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau nesatisfacerii celorlalte nevoi.
NEVOIA SI HOMEOSTAZIA
Satisfacerea in ansamblu a nevoilor unei personae permite conservarea in stare de echilibru a diverselor sale
procese fiziologice si psihologice.
Nevoia: stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de dorinta, de utilitate.
Homeostazia: este o stare de echilibru si de autoreglare care se instaleaza in diverse procese fiziologice ale
persoanei.
Azi se vorbeste de homeostazie fiziologica
homeostazie psiho-sociala a individului.
SURSELE DE DIFICULTATE
Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care impiedica satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi fundamentale, constituie o sursa de dificultate.
Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
1. Factori de ordin fizic
2. factori de ordin psihologic
3. Factori de ordin social
4. Factori de ordin spiritual
5. Factori legati de insuficiente cunostinte
Factori de ordin fizic
Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele (piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce
influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale.

Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi.(problema articulara, paralizie, problema metabolica,
infectie etc.)
Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman, impiedica
functionarea normala.(o sonda nazo-gastrica, vezicala care provoaca iritatii , pansament compresiv, o imobilizare)
Factori de ordin psihologic
Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii starile sufletesti si intelectuale care pot
influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale (tulb. de gandire, stres, situatii de criza, doliul etc.)
Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate nevoile.
Factori de ordin social
Surse de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport cu anturajul sau, cu
partenerul de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munca.
Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social, dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o
cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele generate de aceste
surse de dificultate dar ea trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul. Asistenta trebuie sa deceleze nivelul
igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc.
Factori de ordin spiritual
Surse de dificultate de ordin spiritual
Este vorba de aspiratiile spirituale , revolta persoanei asupra sensului vietii , intrebari religioase, filosofice
Au repercursiuni (mai ales) asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.
Factori lipsa de cunostinte
Surse de dificultate legate de lipsa de cunoastinte
Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care sunt necesare pentru a-l ajuta in satisfacerea
nevoilor.(cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate si boala, cunoasterea celeorlalte persoane, cunoasterea
mediului social)
Interventia asistentei poate fi asupra sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta
Uneori asupra sursei de dificultate nu se poate actiona(deficit vizual sau intelectual, retentie urinara datorita
efectului anestezicului la un pac. operat)
PROCESUL DE INGRIJIRE
Procesul de ingrijire este:
metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Demersul de ingrijire este
centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grupa de indivizi) la o modificare reala sau potentiala de
sanatate.
Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape logic ordonate, avand ca scop
obtinerea unei mai bune stari a pacientului.
Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a
problemelor, a analizei situatiei, a ingrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei.
Etapele procesului de ingrijire
Procesul de ingrijire comporta 5 etape:
1. Culegerea de date
2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire)
3. Planificarea ingrijirilor (obiective)
4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor)
5. Evaluarea
1. Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa.
Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe: cunoasterea pacientului

cunoasterea deficientelor pacientului

cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste:
ingrijirea
sanatatea
spitalizarea sa
cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate

Etape :
a)culegerea datelor prin :
-interviu i istoricul bolii ( anamneza );
-examen fizic subiectiv i obiectiv;
-consultarea surselor: teste de laborator, diagnostiv medical, dosar de date;
b) validarea datelor;
c) organizarea datelor ;
d) identificarea celor legate de problemele de sntate actual.
2. Analiza datelor se face prin:
Examinarea datelor
Clasificarea datelor:
- date de independenta (acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor)
-date de dependenta
Stabilirea problemelor de ingrijire
Recunoasterea legaturilor si prioritatilor(problemelor)
Regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi, si identificarea resurselor individuale
Finalitatea analizei i interpretarii datelor o constituie formularea diagnosticului de ngrijire i elaborarea planului de
ngrijire
Dg. de ingrijire : Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau
potentiale , la evenimentele de viata ale unei persoane , ale unei familii sau ale unei colectivitati.
Ele servesc ca baza ptr a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor ptr care asistenta este
responsabila.
Diagnosticul de ngrijire format din trei pri utilizeaz formula:
P.E.S :
P= (problema)
E= (etiologia)
S= (simptome)

Problema de dependenta a persoanei (P)

Se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta)
Termenii folositi:
Alterarea
Deteriorarea
Deficit
Incapacitate
Diminuare
Dificultate
Perturbare
Asistenta trebuie sa traga concluziile si sa le defineasca clar:
alterarea / / / starii de constienta, integritatii pielii, mobilitatatii fizice, eliminarii intestinale

Dependenta (E)
Cauza(etiologia) problemei, a sursei de dificultate ( def. sursei de dificultate: piedica/ obstacol major in
satisfacerea uneia sau mai multor N.F.)

 In formularea dg. de ingrijire, etiologia(cauzele) se leaga de prima componenta(problema) prin urmatoarele

cuvinte:- legat de ; din cauza
In cazul in care sursa nu este cunoscuta clar , asistenta va descrie doar problema pacientului , sau specifica: sursa
posibila.
Semne si simptome (S)
Semnele si simptomele identificate si manifeste la pacient.
Exemplu: P-tulburari ale tranzitului intestinal- constipatia
E- imobilitatea, sedentarism, alimentatie lispita in fibre
S- scaune rare, dureri abdominale, sangerari
Formularea dg. de ingrijire = problema + legat de... / din cauza... + etiologie semne
a)
b)

3. Planificarea ingrijirilor ne permite:

determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite
stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor
4. Executarea, aplicarea interventiilor
Pot fi definite ca ansamblul planificat al actelor de executat, pentru realizare aunui obiectiv fixat, n scopul rezolvrii
unei probleme de ngrijire a pacientului.Interveniile pot fi:
independente (autonome), proprii asistentei medicale: asigurarea/asistarea igienei pacientului,asigurarea/asistare
functiei respiratorii, a eliminarilor, a ingestiei de lichide si alimente,asigurarea confortului fizic si psihic al
pacientului,a conditiilor de mediu extern; educaia pentrusntate a pacientului si familiei sale .
dependente (delegate), cerute de medic, cum ar fi:
-efectuarea prescripiilor medicale: recoltarea de analize, aplicarea de proceduri,administrarea medicaiei, efectuarea
de tratamente,-delegarea responsabilitilor proprii ctre ali membri ai echipei de ngrijire.
interdependente (probleme conexe), n colaborare cu ali membri ai echipei de ngrijire sau cu alte discipline,
sesizarea complicaiilor poteniale, sesizarea problemelor de colaborare.
Interveniile aplicate sunt n funcie de gradul de dependen al pacientului :
- persoan independent i autonom
prestari pentru meninerea sntii;
- persoan cu dependen moderat
- ajutor parial;
- persoana cu dependen major
ajutor permanent

5. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului, eventual,
daca este necesare reajustarea interventiilor si obiectivelor.
Este permanenta i este un rspuns exact tradus prin progesul facut de pacient sau lipsa de progres n realizarea
obiectivului propus , care uneori conduce la modificarea planului de ngrijire, prinrevizuirea tuturor etapelor. Dac
obiectivele propuse au fost atinse n timp mai scurt, putem reajusta planul, sau dac au intervenit modificri n starea
pacientului, adugm noi obiective n funcie denevoile noi aparute. Datorit acestui fapt planul de ngijire este ciclic,
dar permanent rennoit
Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de pacient sau luate din
alte surse singure.
Demersul constituie deci un instrument:
de individualizare
de personalizare a ingrijirilor ele concura la umanizare
O alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o resursa foarte utila pentru controlul calitatii
de ingrijire; pune la dispozitia intregii echipe de ingrijire detaliile planificarii ingrijirilor facand posibila
rationalizarea ingrijirilor, coordonarea si stabilirea prioritatii.