Nazismul

Introducere

Socialismul Naional, deseori numit si Nazism, micare politic

German iniiat n 1920 cu Organizaia Naional Socialist
Germana a Lucrtorilor (nsdap) sau Partidul Nazist. Micarea a fost
folosit n stabilirea celui de-al treilea Reich, statul German totalitar
condus de dictatorul Adolf Hitler din 1933 pana in 1945.

II

Originea si ridicarea nazismului

Nazismul
era
similar
cu fascismul
Italian.
Rdcinile
Socialismului
Naional
erau germane ngropate,
de exemplu, n tradiia
prus a autoritii i
expansiunii militare; n
tradiia
romantic
german a ostilitii la
raionalism, liberalism i
democraie; n variate
doctrine rasiste dup care
oamenii Nordici, aa numiii puri Arieni, nu erau numai fizic superiori
altor rase, dar crau si o moralitate i cultur superioar.
Teroritii i planificatorii Nazismului i includeau i pe
Generalul Karl Ernest Haushofer, un geograf German care a exercitat
mult influen in fostele implicaii Germane. Editorul i liderul
german Alfred Rosenberg a formulat teoriile rasiste Naziste pe baza
1

muncii scriitorului Anglo-german Huston Stewart Chamberlain.

Financierului German Hjalmar Schacht i-a czut disciplina de a
formula i cra polie economice i bancare iar arhitectului German i
conductor de partid Albert Speer care era o mare figur in a vedea
economia tocmai naintea sfritului celui de-al doilea rzboi
mondial.

III Efectele primului rzboi mondial

Originile
imediate
ale
Nazismului vor fi gsite n
consecinele nfrngerii Germane
din primul rzboi mondial (19141918). Sub termenii tratatului de la
Versaille, Germania a fost obligat
s plteasc reparaii grele. Viaa
politic i economic a Germaniei
a fost serios perturbat ca rezultat
al tratatului. Doar dup civa ani
s-au luat masuri pentru restabilirea economic. Criza economic din
toata lumea care a nceput in 1929 a mpins Germania intr-o nesperat
depresie. n 1933 majoritatea Germanilor au votat unul dintre cele
doua partide majore: Comunitii si Socialitii.

IV Partidul Naional Socialist

Partidul Naional Socialist este
originar din partidul German
Muncitoresc, format in Munich
in 1919. Atunci cnd Hitler s-a
alturat in 1919, partidul
German Muncitoresc avea cam
25 de membrii din care activi
erau doar 6 in activiti ca
discuiile si lectura. Imediat dup
ce s-a alturat, Hitler devine
liderul partidului. La prima ntlnire in mas a partidului inut in
Munich pe 24 februarie 1920, Hitler a citit programul partidului pe
care l-a avut parial scris; acesta coninea 25 de puncte de cereri
naionaliste exagerate, idei socialiste corupte si doctrine anti-semite.
Pentru ca aceste condiii eseniale s fie realizate partidul a declarat in
cel de-al 25-lea punct al programului: Pentru o societate
moderna ,...,vom crea o centralizare care va uni toate puterile in
minile guvernului

Hitler i asuma ntreaga responsabilitate

Dup ntlnirea din februarie 1920,

partidul lui Hitler i-a schimbat
numele in Partidul Naional German
Muncitoresc. Noul partid a crescut
ncet, i in pricipal in Bavaria. Convins
de necesitate, intr-adevr, pentru ca
valoarea violenei s se sfreasc
partidul a organizat Sturmabteilungen
(Trupele Furtun), sau SA, pentru a le pzi ntlnirile; pentru a
perturba ntlnirile democrailor liberali, socialitilor si comunitilor,

i pentru a persecuta evreii n special pe vnztorii evrei. Erau ajutai

n aceste activiti de nite ofieri ai armatei de exemplu Ernest Rhm.
n 1921 Hitler a adoptat emblema oficiala, un steag coninnd
un cmp rou in centrul cruia se afla un cerc alb coninnd o
swastika neagra. In 1923 Hitler a editat zarul Vlkischer Beobachter
(Observatorul Rasist) ca fiind zarul oficial al partidului. Pentru c partidul
Comunist German, fondat in 1919 cretea n putere, Socialitii concentrau cea
mai mare parte a propagandei pentru a denuna Bolevismul, pe care ei l
caracterizau ca o conspiraie a Evreilor financiari.

VI Partidul in Reichstag
Micarea a crescut rapid, recrutnd
mii de servitori civili, fermieri bogai si
tineri din toate clasele sociale. n
Reichstag alegerile din 1930 ale
partidului Naional Socialist au numrat
aproape 6.5 milioane de voturi (mai
mult de 18% din totalul voturilor)
comparabil cu 800.000 de voturi (2.5%)
in 1928. Cele 107 locuri pe care le-au
ctigat in alegeri i-au fcut cel de-al doilea mare partid in Reichstag,
dup Social Democrai, care au ctigat 143 de locuri. Comunitii
care au numrat 4.6 milioane de voturi si care au ctigat un numr
considerabil de locuri, 77.
n alegerile inute n iulie 1932 n
Reichstag, Nazitii au numrat 13.7
milioane de voturi i au ctigat 230
din totalul de 670 de locuri. Acum
fiind cel mai puternic partid, le-au fost
oferite
locuri
in
coaliia
guvernamentala de ctre preedintele
Hindenburg. Hitler a refuzat. n
alegerile inute pentru succesor, inute
in noiembrie, voturile partidului au
4

numrat aprox. 11.7 milioane si partidul a ctigat numai 196 de

locuri. Voturile partidelor Social Democrat si Comunist au numrat
mai mult de 13 milioane, si mpreuna Social Democraii si Comunitii
au ctigat 221 de locuri; dar pentru ca aceste partide erau adversare,
Nazitii, in ciuda situaiei in care se aflau, erau totui cel mai puternic
partid din Reichstag. nc o data Hitler a refuzat s participe la
coaliia guvernamental. La ndrumarea cancelarlui Franz von Papen,
Hindenburg i-a dat lui Hitler funcia de cancelar in 30 ianuarie 1933.
Apoi partidul a nceput crearea statului Naional Socialist.
Mai trziu in februarie,
aproape de campania alegerilor
pentru un nou Reichstag, cldirea
parlamentului a fost distrusa de un
foc de origine necunoscuta.
Nazitii au dat vina pe comunitii
i au folosit incidentul ca un
pretext pentru a suprima acest
partid; mai trziu i partidul Social
Democrat a fost violent nbuit.
nsa nici un partid nu a opus rezistent. Toate celelalte partide au fost
nnebunite dup ce, ncercarea de a face un partid a fost fcuta o
crim i partidul Naional Socialist a devenit singurul partid legal. In
actul din 23 martie 1933, puterile legislative din Reichstag au fost
transmise ctre cabinet. Actul i-a garantat lui Hitler puteri dictatoriale
i a nsemnat sfritul Republicii Weimer. Printr-o lege pus in
aplicaie pe 1 decembrie 1933, partidul Nazist a fost alturat
indisolubil statului.

BIBLIOGRAFIE

Ro.wikipedia.org
Manual clasa a- XI a
Google.ro/images
LUNGU Silviu-Eduard
Facultatea de Inginerie
Electrica grupa 116A