22.

Clasificare psihotrope
PSIHOLEPTICELE
Sunt substane care inhib activitatea sistemului nervos prin scderea vigilitii, reducerea
performanelor intelectuale, sedarea emoional
Se includ hipnoticele, neurolepticele, tranchilizantele
PSIHOANALEPTICELE
Sunt substane care stimuleaz activitatea SNC prin creterea vigilitii, ameliorarea dispoziiei,
creterea randamentului.
Se includ timoanalepticele (stimulante ale dispoziiei, antidepresive) i nooanalepticele (stimulante ale
vigilitii sau psihoenergizante)
Psihodislepticele (perturbatoare psihice) dau tulburri calitative ale activitii psihice n special n
domeniul percepiei, gndirii i dispoziiei
------A. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin vigilentei , performantelor intelectuale, sedare emotionala.
Includ: hipnotice, neuroleptice(NL), tranchilizante.
B. PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin vigilentei, ameliorarea dispozitiei,
randamentului. Includ: antidepresive, psihoenergizante.
C. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice, in special in domeniul
perceptiei/dispozitiei/ gandirii.
Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in
caracteristicile sale EEG.
A. BARBITURICELE: traverseaza BHE ; puternice inductoare enzimatice ; scad pe EEG cantitatea totala
de somn paradoxal(REM). Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si echilibru
---mai ales la compusii cu eliminare lenta. Ex: PENTOBARBITAL, SECOBARBITAL / SECONAL,
NEODORM / NEMBUTAL, AMOBARBITAL / DORMITAL, FENOBARB / GARDENAL
B. NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex.: NITRAZEPAM, FLUNITRAZEPAM,
TRIAZOLAM
C. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID- piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si scurta;
METAQUALONA; CLORMETIAZOLUL; CLORALHIDRATUL
23. Neuroleptice tipice(clasice)
Antipsihoticele tipice, clasice au cel puin patru aciuni: blocarea receptorilor ( D2), blocarea receptorilor
colinergici muscarinici (M1), blocarea receptorilor alfa adrenergici (alfa1) i blocarea receptorilor
histaminergici (H1). Antipsihoticele difer n capacitatea lor de a bloca aceti receptori de unde i
diferena dintre profilurile lor terapeutice.
n prezent, este mai util o mprire a antipsihoticelor n antipsihotice tipice (cu poten nalt i cu
poten joas) i antipsihotice atipice
Antipsihoticele cu poten joas (neurolepticele sedative) sunt caracterizate prin efecte anticolinergice
mai importante, hipotensiune ortostatic i activitate sedativ mai accentuat , iar antipsihoticele cu
poten nalt (neurolepticele incisive) prin efecte extrapiramidale mai importante ,care impunea
tratament corector cu antiparkinsoniene.
Clozapin, Haloperidol, Flufenazin (lyogen, modecate, prolixin), Tioproperazin (majeptil),
Trifluoperazin, Periciazin (neuleptil), Tioridazin, Levomepromazin
A. NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante; CLORPROMAZINA
B. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice;
HALOPERIDOL, FLUFENAZINA
- au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice (ex. parkinsonism) pe lng efectul terapeutic
propriu-zis antipsihotic i sedativ. Toate antipsihoticele amelioreaz simptomele de psihoz, care includ
halucinaiile, ideile delirante, tulburri formale de gndire, comportament bizar, agitaia.
-blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat, mezolimbic, mezocortical,
tuberoinfundibular);

-unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro, neurovegetative, neurohormonale,

rasunet CV;
-pe modelul animal toate au efect sedativ i depresor, scad motilitatea spontan, scad reacia la stimuli,
scad agresivitatea, sunt hipotermizante i analgetice, provoac ptoz palpebral corectat prin antidepresive i
amfetamine; la o doz variabil NL provoac ntotdeauna catalepsie, simptom caracteristic care le distinge de
alte psiholeptice i n special de tranchilizante; aceast catalepsie e legat de blocajul receptorilor dopaminergici
ai nc. striai;
-toate NL sunt antiemetice;
-potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale ;
-act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica,
antihista, antiserotoninergica
24. Efectele secundare ale neurolepticelor
1. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce:
a)dischinezia acuta= crize oculogire, plafonarea privirii, hiperextensie nucala si a musculaturii axiale; survin
fara supradozaj datorita sensib individuale, mai frecvent la NL dezinhibitorii/ polivalente; bolnavul este anxios
pt ca e constient; se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau dispar la cresterea dozelor;
b)sdr parkinsonian=akinezie, sdr. akinetic- hiperton, sdr.hiperkinetic. Akinezia caracterizeaz impregnarea
neuroleptic i se manifest prin: lentoarea gesturilor, mersului, cuvintelor, mimicii puin expresive, exagerarea
reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment, indiferen afectiv, somnolen, diminuarea pn la absen
a micrilor automate sau voluntare, lentoare, micri rare, scderea iniiativei. Sdr. hipokinetic hiperton (sau
akinetic-hiperton): bradikinezie, mimic redus, tulburri posturale i ale mersului, pierderea automatismelor
motorii; hipertonia muscular- semnul roii dinate, al lamei de briceag, tremor fin, neregulat, rapid, intenional;
hipertonie plastic cu meninerea atitudinilor + tremurturi de repaus i atitudine cu ritm lent accentuate de
emoii, sialoree. Sdr. Hiperkinetic cu malez general, este cel mai jenant, imposibilitatea de a rmne pe loc
(tasikinezie), de a rmne aezat sau alungit (akatisie). akatisia este un sindrom de nelinite psihomotorie
caracterizat prin nevoia subiectiv a pacientului de a se mica n permanen (o neputin de a sta complet linitit
n poziii statice) iar tasikinezia presupune mobilizarea efectiv a bolnavului (mers de du-te vino, plimbri
nesfrite, etc.). BZD pot avea o oarecare aciune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura
soluie.
-efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva- debut insidios, frecvent la femei
dupa 50 ani, cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii; modificari motorii hiperkinetice
in regiunea buco-linguo-masticatorie (molfaieli, plescaieli), musculatura axiala, mb inferioare (mers leganat,
topaieli); uneori miscari coreiforme; sindrom al iepurelui- forma particulara; apare dupa NL polivalente la
luni-ani; antiparkinsonienele de sinteza le agraveaza, unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. Sunt
potential ireversibile.
2. ANTICOLINERGICE : sindromul anticolinergic periferic uscciunea gurii, disfagie, constipaie,
dificulti de miciune, creterea presiunii intraoculare, tulburri de acomodare i midriaz, scderea
transpiraiei (exagerarea transpiraiei este un efect hiperadrenergic i apare mai frecvent la trtm cu flufenazin de
ex), tulburare de reglare a temperaturii corporale poikilotermie. sindromul anticolinergic central deliriumul
anticolinergic dezorientare, confuzie, tulburri de memorie, productivitate psihotic, agitaie tulburarea de
adaptare, gur uscat, constipaie, dificulti la urinat.
3.CARDIO-VASC : hTA orto , fenotiazinele- tahicardie, hTA, modificari EKG- alungirea QT, aplatizarea
T; toxicitate cardio, accidente trombotice;
4.ALTELE: hipotermie, Reactii dermato (fotosensibilizare, pigmentare cenusie a pielii), endocrino
( amenoree, galactoree, ginecomastie ), hemato (leucocitoza, leucopenie ), hepatotoxicitate, crestere ponderala,
disfunctie sexuala, sdr neuroleptic malign (sdr paloare-hipertemie: t>40 grade, AV:140-160, instabilitatea TA,
modificarea starii de constienta, adinamie extrema, acidoza metabolica, crestere CPK sau mioglobinurie.

25. Indicatii + contraindicatii neuroleptice

I : -toate starile psihotice, toate formele de schizo, depresia cu factori psihotici , sdr organice cu
simptome psihotice : delirium tremens, agitatia din Coreea Hungtington, maladia Tourette
CI :- b neuro evolutive(Parkinson, scleroza in placi), glaucom, porfirii, I Renala, IH, coronaropatii,
varstnici : se impune diminuarea posologiei
Indicaiile NL toate strile psihotice. Aceste substane sunt aadar antipsihotice i nu numai
antischizofrenice. Pot fi prescrise n toate formele de schizofrenie, fiind cel mai eficiente clinic n formele
cu simptome pozitive. Sunt indicate in tratamentele de ntreinere n schizofrenie, al crui obiectiv este
prevenirea recderilorSunt indicate n tratamentul iniial al episodului expansiv acut, dup calmarea
cruia se scot progresiv i se nlocuiesc cu ali ageni antimaniacali ( sruri de litiu, valproat etc.). Alte
indicaii: depresia cu factori psihotici, sindroame organice cu simptome psihotice (delirium tremens,
demena, psihozele induse de substanele psiho-active, agitaia din coreea Huntington, maladia Gilles de
la Tourette, n care sunt recomandate incisivele, ca haloperidolul, pimozidul) i n general n toate
sindroamele n care exist un pasaj psihotic, nsoit sau nu de agitaie psiho-motorie
Contraindicaiile NL sunt limitate, puin numeroase: boli neurologice evolutive ( boala Parkinson, scleroza n
plci), coexistena glaucomului, porfiriei, insuficiena renal, hepatic, coronaropatii n antecedente mare
precauie. La vrstnici se impune scderea posologiei pentru c exist riscul acumulrii (la medicamente cu
semivia lung).
26. Tranchilizante
= grup heterogen de psihotrope psiholeptice; fctie de posologie: ef hipnotice/ sedative/ miorelaxante
/anticomitiale; primele folosite au fost Barbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul sedarii
produse); ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj; si
ANTIHISTAMINICE= ineficiente;
BZD= efecte secundare mai putine, mai sigure in supradoza, mai putin capabile de a induce
dependenta (fata de Barb.); sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD; actioneaza
prin potentarea alosterica a actiunii GABA;
=au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica ;
=se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevraj;
Indicatii: -combaterea anxietatii in general, schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef
secundare NL), delirium tremens, depresii, nevroze, insomnii, status epilepticus. Efecte adverse: alergii,
efecte neuro ( somnolenta, slabiciune musculara, ataxie, nistagmus, dizartrie, afecteaza timpul de reactie,
oordonarea motorie, functia intelectuala, provoaca amnezie anterograda), efecte psihiatrice (asemanatoare
alcoolului: excitatie paradoxala, ostilitate, furie, comportament distructiv, violenta). Toate anxioliticele se
folosesc doar daca se cunoaste contextul clinic al anxietatii. Anxioliticele sunt medicamente
simptomatice, tulburarile de anxietate tratandu-se cu antidepresive.
27. Antidepresive si ortotimizante
= psihotrope care restabilesc dispoziia depresiv (aciune timoanaleptic) pn la normalizarea ei, fie
chiar pn la inversiunea ei (excitaie maniacal). Actioneaza prin inhibitia recaptarii NA
+/- SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor .
----- Se admite c depresia s-ar datora unui deficit de noradrenalin i/sau serotonin la nivelul
receptorilor sistemelor respective. Acest deficit poate fi combtut n dou feluri. n primul rnd, prin
inhibiia recaptrii celor doi transmitori din fanta sinaptic, astfel nct va crete cantitatea lor n fant
cu exercitarea unei activiti fiziologice mai intense. n al doilea rnd, prin inhibiia catabolizrii
intracerebrale a neurotransmitorilor, prin inhibiia unor enzime ce particip la acest proces (cum e cazul
timoanalepticelor care inhib MAO crescnd astfel cantitatea de nA i 5HT cerebral). Nu exist diferene
mari de eficacitate ntre diferitele clase de antidepresive. Cu toate acestea, profilul de efecte secundare al
acestor medicamente difer i aceste profiluri pot deveni unul dintre factorii principali n decizia de
prescriere a unui anumit antidepresiv.---1. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. Ef sec: suprasedare (somnolen,

senzaie de slbiciune, apatie), Fenomene anticolinergice uscciunea gurii, tahicardie, retenie urinar,
constipaie, creterea presiunii intraoculare, tulburri de acomodare vizual, Fenomene cardio-vasculare
hipotensiune
2. AD TETRACICLICE: AMITRIPTILINA
3. IMAO: dau HTA paroxistica grava, complicatii hepatice, disfunctie sexuala
4.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel
presinaptic prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. Ef sec: agraveaza parkinsonismul,
tremor, akatisie. In uz: Fluoxentina, Fluvoxamina, Paroxetina, Sertralina. Indicate in: depresia unipolara,
depresia din tulbularea bipolara, depresiile reactive, depresiile varstnicului, depresiile cu risc suicidar
crescut, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de panica, bulimia, tricotilomania.
Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare; poate actiona in diferite
parti ale creierului in momente diferite. Diminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc
functia GABAergica. Ef sec: tb digestive, sdr poliurie-polidipsie, crestere ponderala, tremor digital,
tulburari sexuale. Este CI in sarcina( =teratogen) . Indicat in: manie, tulbularea bipolara, tulburarea
schizoafectiva, potenteaza AD in depresia rezistenta la tratament, in agitatia psihotica.
5. BLOCANII DE RECAPTARE NA I DA (modulatori adrenergici). Bupropionul
6. INHIBITORII DE RECAPTARE SEROTONIN venlafaxina, milnacipranul, duloxetina
7. BLOCANII DE 5HT2. Exemple sunt trazodona(Trittico) i nefazodona
8. INHIBITORI SELECTIVI DE RECAPTARE NA (vezi reboxetina)
9. ANTAGONITI ALFA2
10. STIMULATORI DE RECAPTARE SEROTONINIC. Exemplul tip este tianeptina
28. Terapia electroconvulsiva
= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grand-mal. Se modif BHE cu o mai buna
absorbtie a anumitor substante. Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. Rezultatele apar la al 3-lea
soc.
I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament, schizo catatonica, depresia din
Parkinson
R. adverse: tb de memorie reversibile( 3L)
29. Antipsihoticele atipice
Noiunea de antipsihotice atipice a aprut n urma experienei clinice cu clozapina, care prezint proprieti
farmacologice diferite de cele ale altor neuroleptice (antipsihotice tipice). Clozapina devine astfel prototipul
atipicelor. ntre timp au aprut mai multe medicamente care au fost ncadrate n categoria antipsihoticelor atipice
risperidona, olanzapina, quetiapina, amisulpridul, ziprasidona.
Majoritatea atipicelor pot fi socotite antagoniti duali de dopamin i serotonin. Clozapina era diferit de
agenii tipici prin efectele extrapiramidale minime sau absente, lipsa practic a diskineziei tardive, cretere
minim sau nul a PRL, eficacitate pe simptomele negative i eficacitate n tratarea schizofreniei
rezistente. . Lipsa de specificitate a clozapinei pentru un anumit tip de receptor dopaminergic i afinitatea
i fa de receptori serotoninergici, muscarinici, adrenergici i histaminergici sugereaz c este un NL cu o
baz de aciune extins. Se pare c beneficiul clozapinei (i a altor atipice ca risperidona, seroquel i
sertindole) vine din efectele selective pe neuronii dopaminergici mezolimbici i mezocorticali
Activitatea pe sistemul nigrostriatal este redus ceea ce face ca efectele extrapiramidale s fie reduse.
Reiese din cele spuse mai sus c cea mai sumar descriere a calitii de a fi atipic a unui agent antipsihotic
ar fi : - antagonismul dual al 5HT2a i D2; - risc sczut de fenomene extrapiramidale. Alte caracteristici
farmacoclinice ale atipicitii sun, dup diferii autori: eficacitate terapeutic pe simptomele negative i
schizofrenia rezistent, prolactinemie minimal crescut, blocare semnificativ pe receptorii
serotoninergici i probabil pe receptorii N metil D aspartatului. Rata de blocare a receptorilor
5HT fa de D2, care exprim afinitatea pentru un receptor sau altul, este n cazul antipsihoticelor atipice
peste 1,1 (Meltzer, 1989), Aceast rat este sububnitar pentru neurolepticele clasice, dar supraunitar
pentru atipice

o
o
o
o
o
o
o

scad simptomele psihotice

scad simptomele negative
scad deficitele neurocognitive
eficiente la pacienii refractari
produc puine / deloc EPS
produc puin / deloc diskinezie tardiv
nu dau cretere susinut a PRL

30. Caracteristicile clinice ale sindromului demential

Sindromul demenial este un sindrom al deteriorrii cognitive organice i globale n cadrul cruia sunt afectate
toate funciile psihice de cunoatere: orientarea auto- i allo-psihic, atenia, memoria de fixare i de evocare,
nvarea, gndirea i inteligenta-> pacientul pierde abilitile de rezolvare a problemelor curente ale vieii de zi
cu zi, uit conveniile sociale cele mai uzuale. Funciile psihice elementare afectate major de demen sunt
memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, percepia i gndirea.
n stadiile iniiale pacientul acuz frecvent oboseal, dificulti n susinerea unor activiti profesionale i
eueaz deseori atunci cnd are n fa o sarcin ce implic o activitate intelectual mai complex sau o
activitate ce implic modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. Pe msur ce sindromul
demenial se accentueaz, aceast inabilitate se amplific pn cnd pacientul ajunge s necesite
supervizare permanent.
Afectarea memoriei e tipic pentru sindromul demenial: precoce, iniial pentru evenimentele
recente. Ulterior, odat cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever (apraxie, agnozie).
Orientarea este afectat mai ales n formele corticale de demen i se manifest prin dezorientare de tip
spaial. Modificrile de limbaj includ att afazia ct i limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia.
Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie, apatie, accentuaqrea unor tulburari premorbide de
personalitate), afectarea perceptiei (halucinatii olfactive, vizuale, auditive) si tulburari de gandire (delir
paranoid nesistematizat). Caracteristic apar reactia catastrofica si sindromul apusului de soare.
Dpdv neurologic: afazie, apraxie, agnozie, crize convulsive, reflexe primitive, crize mioclonice.
Sindromul demenial este un sindrom al deteriorrii cognitive organice i globale n cadrul cruia sunt
afectate toate funciile psihice de cunoatere: orientarea auto- i allo-psihic, atenia, memoria de fixare i
de evocare, nvarea, gndirea i inteligenta. n consecin, pacientul pierde abilitile de rezolvare a
problemelor curente ale vieii de zi cu zi, uit conveniile sociale cele mai uzuale.
Diagnosticul demenei se bazeaz n mare msur pe examinarea clinic a pacientului i pe
informaiile obinute de la familie, prieteni sau colegi. n general, modificri ale personalitii survenite
dup vrsta de 40 de ani trebuie s ridice problema debutului unui sindrom demenial.
Trsturi clinice
n stadiile iniiale pacientul acuz frecvent oboseal, dificulti n susinerea unor activiti
profesionale i eueaz deseori atunci cnd are n fa o sarcin ce implic o activitate intelectual mai
complex sau o activitate ce implic modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. Pe
msur ce sindromul demenial se accentueaz, aceast inabilitate se amplific pn cnd pacientul ajunge
s necesite supervizare permanent chiar i pentru cele mai banale sarcini ale vieii zilnice. Funciile
psihice elementare afectate major de demen sunt memoria, orientarea, limbajul, personalitatea, percepia
i gndirea.
Afectarea memoriei este tipic pentru sindromul demenial. Ea apare precoce (mai ales n
demenele de tip cortical, cum este boala Alzheimer) i se manifesta iniial pentru evenimentele recente.
Ulterior, odat cu progresia bolii, deteriorarea mnezica devine sever.
Orientarea este afectat mai ales n formele corticale de demen i se manifest n special prin
dezorientare de tip spaial.

Modificrile de limbaj includ att afazia (criteriu de diagnostic), ct i forme mai subtile, cum ar
fi limbajul circumstanial, stereotip, vag sau anomia.
Modificrile de personalitate sunt uneori primele simptome semnalate de familie. Acestea se
refera fie la accentuarea unor trsturi premorbide de personalitate fie la modificri n sensul introversiei
i apatiei. n formele de demena cu afectare predominant a lobilor temporali i frontali aceste modificri
de personalitate sunt foarte proeminente.
Afectarea percepiei este descris la 20- 30% din pacienii cu sindrom demenial i se manifesta
prin halucinaii auditive, olfactive sau vizuale. Modificrile perceptuale nsoesc frecvent tulburrile de
gndire de tipul delirurilor paranoide nesistematizate.
Este important de semnalat o caracteristica a modificrilor cognitive ce apar n demena:
pacienii prezint dificulti n formarea conceptelor, n distingerea similaritilor i diferenelor ntre
concepte i deseori ajung la ceea ce se numete reacie catastrofica. Aceasta apare n circumstane
stresante din punct de vedere cognitiv, pacienii fiind incapabili s rezolve probleme noi sau s modifice
strategiile stereotipe aplicate anterior pentru rezolvarea problemelor. Dac iniial pacienii pot ncerca s
compenseze deficitul prin schimbarea subiectului, ridiculizarea problemei sau prin alte tactici de
diversiune, persistenta situaiei duce la reacia catastrofic ce se manifest prin agitaie motorie, anxietate,
pierderea controlului impulsurilor.
O alt trstur important este sindromul apusului de soare (sundowner syndrome)
caracterizat prin somnolen, ataxie, stare confuzional simptome ce apar n cazurile n care stimulii
exteriori (de ex. lumina) diminueaz sau n cazurile n care pacienii primesc vesperal fie i doze minime
de sedative (de obicei benzodiazepine).
n afara sindromului demenial clasic trebuie menionat asocierea extrem de frecvent cu
simptomele depresive sau anxioase (40% - 50%).
Din punct de vedere neurologic afazia, apraxia i agnozia sunt incluse ca i criterii de diagnostic
pentru sindromul demenial. Alte simptome neurologice mai frecvente sunt crizele convulsive (apar la
aproximativ 10 20% din pacieni) , reflexele primitive (reflexul de grasping, palmo-mentonier, reflexul
de supt), crizele mioclonice. Pacienii cu demen vascular prezint o serie suplimentar de simptome
neurologice: cefalee, ameeli, semne neurologice de focar, dizartrie, disfagie, pseudobulbarizare.
31. Delirium tremens
- complic sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj). Apare la circa 72 ore dup ntreruperea consumului
(sau mai trziu). Simptomele apar n urmtoarea ordine:
-febra, tremuraturi, tahicardie, HTA- la cateva ore dupa intrerupere;
-anxietate, agitatie psihomotorie, halucinatii vizuale si mai rar si auditive, semne de
hipersimpaticotonie, confuzie (delirium)- la 12-24 h;
-posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici- la 48-72 h;
-mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h, mare urgenta medicala- tratament in
terapie intensiva; se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat;
-tratament: BZD in minim 4 prize/zi; perfuzii, glucoza cu mare grija si doar insotita de tiamina (risc
encefalopatie Wernicke); rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidro-electrolitica + tiamina+
tranchilizante (Diazepam, chiar antipsihotice sub controlul TA si cu precautia distoniilor acute)+
supravegherea pacientului, plasarea intr-o incapare linistita si bine iluminata; uneori exista o criza
convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai oportuna alegere, sub control neurologic.
!!!! Nu barbiturice, neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant.
32. Dementa Alzheimer

- este cea mai grava ; poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada presenila: 45-59 ani). Acelasi
substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna),
microplaci senile, degenerescenta fibrilara. Pe langa dementa senila obisnuita, caracteristic in
dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. Debut lent
progresiv, poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential, tip psihotic, tip depresiv; perioada
de stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleaga
mesajul celorlalte persoane, dand raspunsuri langa subiect), dificultati in gasirea cuvantului potrivit,
alterarea pronuntiei; agnoziile structurilor spatiale si optice; apraxie- initial scaderea progresiva a
indemanarii, cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale, pana la dezorganizarea completa a
comportamentului. In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retro-anterograda),
hipertonie relativ tardiva, afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de
limbaj, ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). In stadiul terminal tablou
clinic de dementa profunda; pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime, apar
reflexele timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare, duc toate obiectele la gura, sug si
mesteca in permanenta. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor
epileptic.
Anatomopat :atrofie cerebrala- scade nr de neuroni din cortexul frontal, temporal, parietal / placi
neuronale senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si Ach.
Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al
acetilcolinesterazei)
33. Dementa multiinfarct
Debuteaza relative brusc, ca deteriorare cognitiv progresiv datorat leziunilor ischemice multiple.
Diagnosticul trebuie s evidenieze deficitul cognitiv multiplu prin obiectivarea pierderilor de memorie
antero-retrograde i afectarea i a altor funcii de cunoatere, manifestate cel puin prin unul din
urmtoarele tipuri de semne neurologice: afazia, apraxia, agnozia, afectarea funciile
executive(planificarea, organizarea, secvenierea, finalizarea, abstractizarea). Aceast deteriorare grav
trebuie s invalideze pacientul n domeniul integrrii sale ocupaionale, familiale, sociale suficient de
smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare. Prezinta si semne neurologice
focale : exagerarea ROT, semnul Babinski, paralizie pseudobulbara (tetraparez piramidal, dizartrie,
voce nazonat, monoton, vorbire cu aprozodie, mers cu pai mici, tri, cu trunchiul flectat, membrele
superioare imobile, micri lente, facies imobil, inexpresiv cu trsturi czute prin pareza bilateral de tip
central a nervului facial, rs-plns spasmodic, diminuarea forei musculare distale)
++ omul imbatranit,cu mers tarsait, pierderea gesturilor fine, modificarea scrisului, scaderi si acuze
in toate simturile (nu mai vad bine, nu mai aud bine, fosfene, acufene ), cefalee, ameteli, etc... Se
pierde enorm, dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane.Un vascular poate da raspunsuri
uneori mai bune, alteori mai vagi,
incomplete=> raspunsuri inegale. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta. Nu moare de dementa
ci prin faptul ca slabeste, e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie.Pe acest fond se pot
inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate
asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri, vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic
de dementa multiinfarct.

Evoluia dureaz 3-10 ani dup care pacientul devine gatos, se caectizeaz, rmne n pat, moare prin
accidente noi vasculare sau infectii inter-curente, de obicei bronho-pulmonare.

34. Dementa Pick

dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani) caracterizata pe plan
anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si pe
plan clinic prin aparitia sindromului P.E.M.A. (palilalie - ecomimie - mutism - amimie) si crize de
hipotonie musculara. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive
sau chiar la pat, nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). Pot avea
afazie amnestica.
Debut insidios, cu progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie, atentie, rationament);
tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie
corticala: frontale - pierderea spontaneitatii cu inactivitate, astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv);
atrofiile lobului orbital -alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual),
euforie de aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor
cognitive; atrofiile temporale - modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul
stereotipiei si perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale - in special delicte
sexuale).
Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive:
- memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer, deteriorarea
mnestica fiind selectiva - intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la termeni generali de
exemplu - obiect; uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la general si de la complex la simplu,
se uita adjectivele conservandu-se verbele si substantivele)
- gandirea - elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor etico-morale.
- Sindromul P.E.M.A: Palilalie - forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor
aflate spre sfarsitul frazei, in special a ultimului cuvant; Ecolalie - combinata adeseori cu ecomimie si
ecopraxie -; sindrom ecopatic; Mutism - este adesea consecinta uitarii cuvintelor; Amimie -alaturi de
akinezie sunt abolite si miscarile mimice .
- Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de pierderea
constientei. Stadiul terminal: exacerbarea sdr P.E.M.A, apare gatismul, deces prin infectii intercurente
datorate marasmului.

35. Complicatiile psihiatrice ale alcoolismului

- halucinoza Wernicke

- paranoia alcoolica
- epilepsia alcoolica
- sdr Korsakof la alcoolici
- encefalopatia Wernicke
- dementa alcoolica

36. Halucinoza alcoolica

= sdr paranoid numit gresit halucinoza, e o tulburare psihotica indusa de alcool, cu halucinatii. Consta
in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la
persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date
bolnavului ), fara delirium sau alterarea marcara a constientei, care urmeaza unei descresteri a consumului
de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. Poate progresa, foarte rar, spre o forma cronica
asemanatoare clinic cu schizophrenia, fiind o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid.
Necesita cel putin 10 ani de dependenta de alcool. Este o afectare periculoasa antisociala, bolnavul dand
curs mesajelor.
Tratament: BZD pentru agitatie (lorazepam, diazepam), antipsihotice cu potenta ridicata (haloperidol,
doze mici).

37. Patologia psihiatrica de maternitate

A. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita,
conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte, ascunse. Gravida se poate plange de
cefalee, depresii, totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA, edeme, risc de eclampsie,
frica de ce o asteapta. Conteaza f mult incurajarea ginecologului, asigurarea pacientei ca sarcina
evolueaza normal, pregatirea psihologica a nasterii. Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o
gripa, a luat medicamente sau a facut ex Rx
nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Trat este simptomatic.
B. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). Pot surveni confuzii mentale legate de
hemoragii masive, infectii, resturi placentare. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare, stupoare, tb
productive, delirant-vizuale, impulsiuni suicidare, omucidere. Legata de aceasta confuzie e si
pruncuciderea. Expertiza trebuie sa dovedeasca
retrospectiv ca a fost un episod confuzional. Maj se remit. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol.
fenomene psihotice de tip depresiv, schizofreniform,paranoid, mai rar maniacal. Prognosticul este
foarte rezervat.
D. tb psihice post-partum: depresia tranzitorie post-partum, depresia majora post-partum, psihoza postpartum

38. Tulburari psihice in SIDA

Infecia HIV se nsoete de urmtoarele sindroame psihiatrice:
-sindroame cognitive (psiho-organice): scderea ateniei, capacitii de concentrare, de fixare mnezic, a
performanelor vizuo-spaiale; la acestea se pot aduga n timp deficite motorii cu diminuarea controlului
fin i al vitezei micrilor , realizndu-se sindromul cognitiv-motor .
-sindromul demenial, are asociaz i semne neurologice (ataxie,hipertonie, incontinen sfincterian,
parapareze). Evoluia este rapid, cu exit n 4-5 luni.
-sindroame afective (depresive, mai rar maniacale/hipomaniacale).
-episoade psihotice care sunt rare, n fazele avansate ale bolii.
Pe lng simptomele psihiatrice datorate infeciei ca atare, la aceti pacieni se suprapun i simptomele
datorate patologiei multiple asociate (tulburri metabolice, endocrine, tumori, infecii oportuniste), cat i
efectelor secundare ale medicaiilor (AZD ( Zidovudin), antimicoticelor, cortizonului ->tulburri afective
(depresii, respectiv stri hipomaniacale, anxietate, insomnii)). Datorit acestui cumul de factori
severitatea i localizarea leziunilor nu coreleaz cu intensitatea simptomatologiei psihice, care poate
mbrca forma deficitelor cognitive (atenie, concentrare, fixare mnezic, performane vizuo-spaiale),
motorii ( pierderea vitezei i fineii executrii actelor motorii ), deficitului demenial
(diminuarea/pierderea memoriei imediate, dificulti n gsirea cuvintelor, diminuarea capacitii
funciilor executive ), strilor depresive cu tendina la retragere social, reactivarea consumului de
substane psiho-active, hetero-agresivitate fa de personalul medical, tentative suicidare n contextul unor
idei de culpabilitate.

39. Delirium
= stare confuzional acut i tranzitorie, care apare n delirium tremens, ca o complicaie a sevrajului la
dependenii de alcool, ca o complicaie n sevrajul la alte substane psiho active, ca interferen acut la
pacienii vrstnici, la pacienii serviciilor ATI, post operator, post traumatisme cranio cerebrale, la
pacienii cu febr mare, sau cu tulburri metabolice sistemice (renale, hepatice, endocrine). Se
caracterizeaz prin obnubilarea contiinei, cu diminuarea claritii contiinei, a acuitii percepiei, cu
dificultatea de a focaliza, susine, mobiliza atenia, cu dezorientare consecutiv, hipomnezie de fixare,
diminuarea fluenei verbale. La aceste simptome ale tulburrii cantitative a contiinei, se pot aduga
halucinaii auditive, vizuale, pareidolii intense, anxiogene, idei delirante polimorfe, instabile, fragmentare
care dezorienteaz bolnavul att prin afectarea acuitii ateniei, ct i prin invadarea contiinei de ctre
aceste neoformaii psihotice, care ocup primul plan al tririlor sale subiective. Delirium ul este
consecina unei tulburri organice, evideniate anamnestic i paraclinic, este tranzitoriu (dureaz ore zile), are evoluie fluctuant pe durata zilei i, pentru a fi diagnosticat, nu trebuie s apar n contextul
unei demene preexistente. .
Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta); este determinat de invazia totala a
constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. E o situaie proprie de obicei strilor psihoorganice acute: toxice (ex.delirium tremens la alcoolici), infecioase (ex.meningo-encefalit, traumatisme
cranio-cerebrale). Bolnavul nu doarme, dar e ca i cum ar dormi cu ochii deschii, nemaiinnd cont de reperele
realitii
. Bolnavul halucineaz predominant vizual, mai rar avnd i halucinaii auditive. Pentru c e un delirium cu
halucinaii, bolnavul e agitat conform acestei imagistici, e alergat, se lupt cu obstacolele imaginare. Deci
onirismul pune n pericol viaa bolnavului i a celor din jur.
40. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante)

-HTA, tahicardie, midriaza, febra, tremor, tahipnee

Dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamin) provoac: activitate simpatic excesiv,
midriaz, tremor, HTA, nelinite, hipertermie, tahipnee, tahicardie, hiperactivitate. La doze mai mari apar
anxietate, atacuri de panic, stare confuzional acompaniat de diverse tulburri vasomorii (mai ales HTA
sever) i de aritmii cardiace. Infarctul miocardic i hemoragia cerebral reprezint dou dintre cele mai
redutabile complicaii ale intoxicaiei severe cu cocain sau cu metamfetamin. n cadrul aceluiai tablou
clinic se descrie psihoza paranoid acut cu halucinaii auditive, psihoz dificil de distins de forma
paranoid a schizofreniei.
Dozele letale sunt de 20 25 mg amfetamina/kg, dar pentru utilizatorii cronici au fost descrise doze letale
mult mai mari (pn la 5000 mg amfetamin/zi
Tratament: Haloperidol 2 5 mg/ zi, pentru controlul simptomelor psihotice
41. Toxicomania la benzodiazepine
- in stadiile incipiente ale intoxicatiei, pacientii prez simptome asemanatoare
intoxicatiei cu alcool (par beti)** Dezinhibiie a impulsurilor agresive i sexuale, precum i alte simptome
similare celor din intoxicaia alcoolic: dizartrie, incoordonare motorie, mers nesigur, tulburri mnezice i
prosexice.***, acuza ameteala, comportament dezinhibat, uneori violent, par sedati si pe acest fond au
perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala; BZD se acumuleaza, ceea ce la
pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal; in stadiile tardive miscarile isi pierd
coordonarea si devin mai lente. Supradoza e frecventa, cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte
sedative. Sevraj: anxietate,disforie, insomnie, agitatie, manif g-I (in prima faza); oboseala, crampe musc,
tahicardie, transpiratii, tremor generalizat, hiperreflexie, convulsii, fenomene perceptuale productive
(halucinatii vizuale, auditive). Hiperpirexie in formele severe, prognostic prost.
- intoxicaia cu benzodiazepine beneficiaz de tratament cu flumazenil, antagonist specific al crui efect
dureaz 1 4 ore. Doza iniial este de 1 mg, doz ce se repet la fiecare dou minute pn la maxim 8
mg.
42. Toxicomania la heroina criterii clinice
-

mioz (dar n acidoz i n hipoxia sever pupilele devin midriatice)

euforie iniial urmat de letargie i somnolen

dizartrie

tulburri de atenie i memorie

afectarea capacitii de judecat, dar spre deosebire de intoxicaiile cu stimulante, fenciclidin sau
inhalante n intoxicaia cu opioide se constat rareori un comportament agresiv

constipaie, grea, vrsturi

mioclonii, hiperpirexie

hipotensiune arterial (iniial moderat, dar scade dramatic odat cu instalarea anoxiei, moment
indicat i de conversia miozei n midriaz)

aritmiile cardiace apar dupa instalarea anoxiei, sau de la debut n cazul supradozarii de propoxifen.
Edemul pulmonar reprezint cea mai redutabil complicaie a intoxicaiei cu opioide.

n intoxicaiile cronice apar abcese, celulit, osteomielit, endocardit, encefalopatie

postanoxic, rabdomioliz, necroza tubular acut, glomerulonefrit, tromboflebit.
43. Tulburari psihice in boala Parkinson

Prezint o gama larg de tulburri psihice: afective (depresive, maniforme, mixte), psihotice (halucinaii,
idei delirante, delirium), demen, asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie, rigiditate, tremor,
tulburri specifice de mers i posturale. Circa 50% din pacieni sunt depresivi (n general datorit
depleiei de DA n neuronii ariei tegmentale ventrale care proiecteaz neuroni DA-ergici n zonele emoiei
i cogniiei, nucleul accumbens, cingulat, tuberculii olfactivi, cortexul entorinal, lobii prefrontali,
hipocamp). Tulburrile cognitive care duc la demen (mai frecvent la parkinsonieni dect la subiecii
control de aceeai vrst) s-ar datora deficitului colinergic. Strile psihotice apar prin perturbarea
echilibrului DA-ergic (accentuat de medicaia compensatoare cu L-dopa sau anticolinergic, probabil
prin stimularea post-sinaptic a receptorilor D2 n tractusul mesolimbic). Pacienii prezint vulnerabilitate
mare la stri psihotice confuzive (delirium) n circumstane care le solicit capacitatea de adaptare
(intervenii chirurgicale, intoxicaii, alte terapii). Tulburrile de somn sunt de asemenea ntlnite, pot fi
accentuate de medicaia DA-ergic, de accentuarea tremorului la trezire, de depresie sau de episoade
scurte de delirium care intersecteaz perturbarea ritmului somn-veghe.
44. Tulburari psihice in tumorile cerebrale
Apar la din cazuri, 80% dintre acestea fiind localizate frontal i n teritoriul libic. Tumorile cerebrale
afecteaz n egal msur ambele sexe, apar la orice vrst
n general, tulburrile psihice constau n schimbri inexplicabile ale comportamentului i
personalitii (la 1 din 5 pacieni), tulburri emoionale i cognitive. Glioamele constituie circa 5060% din tumorile primare. Simptomatologia este global sau focal. Simptomatologia global este
caracterizat de deficitul cognitiv difuz, care se accentueaz lent odat cu progresia formaiunii, la
care se pot asocia alte manifestri globale: depresive, maniforme, histeriforme, schizoforme,
pseudodemeniale, confuzionale. Manifestri paroxistice posibile: crize uncinate, episoade
halucinatorii sau de depersonalizare, derealizare cudreamy states , absene. Simptomatologia focal
depinde de localizare. Mai frecvente sunt meningioamele (25% din tumorile primare cerebrale) care
comprim zone circumscrise corticale genernd simptome focale, crizele epileptice fiind frecvente.
Acestea mai apar n localizrile temporale, alturi de episoade psihotice postcritice sau intercritice. O
treime din pacienii cu tumori cerebrale prezint crize comiiale ca simptom de prezentare la medic,
trei sferturi le fac la un moment dat n evoluie. n localizarea temporal mai apar: amnezii, sindrom
Korsakof, afazie, depresie, crize de tip complex parial, schimbri de personalitate. Tumorile frontale
pot prezenta dezinhibiia comportamental moriatic, ce contrasteaz cu anozodiaforia i indiferen
fa de ambian, alteori alternane afective maniform-depresive (mai frecvente n localizarea din
girusul cingular), tulburri confuzionale de tip pseudo-demenial (dezorientare n locuri familiare,
puerilism, avoliie, pierderea spontaneitii gndirii, excentriciti), incontinen urinar. n
localizarea orbitar apar akinezie, pierderea iniiativei, apatie, pierderea spontaneitii. Mai pot aprea
halucinaii vizuale, auditive, olfactive.
Localizarea parietal este srac n simptome psihice. Dac se afl n lobul dominant asociaz afazia;
tumora de lob parietal nondominant prezint neglijarea hemicorpului controlateral i anozognozie.
Mai pot aprea hemipareze, agnozie, apraxii, crize senzoriale.
Localizarea occipital poate prezenta halucinaii vizuale, rareori crize senzoriale colorate, luminoase,
geometrice. Jonciunea parieto-occipital produce agnozii vizuale (prosopagnozia-nerecunoaterea
figurii umane).
Tumorile diencefalice i de ventricul III produc alterri evidente de personalitate i afectivitate,
tulburri vizuale. Tumorile de ventricul III se manifest prin sindromul de HIC cu tulburri cognitive,
torpoare, pierderea voinei, inactivitate. Tumorile talamice prezint hemipareze, deficite
hemisenzoriale (inclusiv) prin secionarea funcional a conexiunilor buclei cortico-striato-palidotalamo-corticale care suprim aferenele i eferenele frontale. De aceea simptomele psihice frontale
sunt prezente.

Tumorile hipofizare asociaz sindromului acromegalic astenie, hipomnezii,,tulburri intelectuale,

apatie, depresie/euforie,irascibilitate, tulburri de tip delirant persistent (paranoiac-Parhon,1960).
Tumorile de trunchi produc ataxie, obnubilare, senzaie de slbiciune, mai rar vertij, grea, vom,
stri maniforme. Leziunea direct/indirect de trunchi produce HIC (cefalee matinal, exacerbat de
micrile capului, rezistent la analgezice, vrsturi n jet care acutizeaz cefaleea), bradicardie, crize
de tip comiial/hipertonice, staz papilar fie bilateral, cu scderea uoar a acuitii vizuale fie
unilateral, cu atrofie optic contro-lateral (sindromul Foster-Kennedy).
Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive, cognitive,
psihotice).
Tumorile de fos posterioar (subtentoriale) nu se caracterizeaz printr-o simptomatologie psihiatric
anume. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia, cefaleea.
Localizrile cerebrale ale metastazdelor prezint mai pregnant semne generale (febr, pierdere
ponderal, oboseal marcat) i tulburri de contiin de tip delirium.
45. Atacul de panica
Este un episod neateptat, care apare brusc, de anxietate intens, acut i copleitoare, care se nsoete de
senzaia subiectiv de catastrof / moarte iminent, precum i de cel puin patru din urmtoarele
simptome:
palpitaii, bti puternice ale inimii, sau puls accelerat
transpiraii intense
tremurturi / tremor generalizat
respiraie precipitat, cu senzaie de lips de aer sau de sufocare
disconfort / dureri n regiunea toracic
senzaia de a se nbui
senzaie de piele de gin (frisoane) / bufeuri
senzaia de amoreal sau nepturi n tot corpul
greuri / disconfort i greutate abdominal
senzaie de cap greu/ cap gol
teama de a nu-i pierde controlul / de a nnebuni
derealizare (perceperea ireal a ambianei) sau de depersonalizare (senzaia de auto-detaare sau
chiar de nstrinare de propria persoan)
teama de moarte iminent.

Durata atacului de panic este de obicei de 5 - 30 de minute, simptomele avnd un curs

progresiv ascendent la nceputul atacului, cu apogeul simptomatologiei dup primele 10 minute. Prin
definiie, atacul apare spontan, pe neateptate; totui la unii pacienii se pot identifica, dup mai multe
episoade, anumite situaii declanatoare, ceea ce crete anxietatea de ateptare a acestora, i probabil i
starea de anxietate critic din timpul episodului, ca atare. Aceste episoade pot aprea practic oricnd,
uneori chiar i n timpul somnului.
Atacul de panic repetitiv, pe durata unei luni, constituie tulburarea de panic, forma clinic a
tulburrilor anxioase, un atac izolat, care nu s-a mai repetat timp de cteva sptmni, nu se constituie ca
o entitate clinic, dar trebuie atent difereniat de manifestri critice, acute de anxietate care pot aprea n
contextul unor condiii somatice
46. Caracteristicile clinice ale tulburarii de anxietate generalizata

- teama fara obiect pe care o traieste tot timpul

- anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau
ambientala
- anxietate "liber flotanta"
- se acutizeaza in anumite momente
- simptome: palpitatii, ameteli, senzatie de gura uscata, dificultati de concentrare, tulb de somn
- in timp duce la scaderea performantelor sociale, personale, de cuplu
- se asoc cu: tulb de panica, tulb fobice, depresie, alcoolism, rezolutie cronica
** Este definit conform criteriilor D.S.M. - IV - TR de o simptomatologie anxioas i aprehensiune n
legtur cu activiti cotidiene banale pentru o perioad de cel puin 6 luni. Este numit i anxietate
liberflotant, dar poate fi precumpnitor legat de preocuprile majore ale existenei individului
(activitate profesional, coal). Acuzele variabile sunt dominate de nervozitate permanent, iritabilitate,
tremor, transpiraii, ameeli, palpitaii, gur uscat, disconfort epigastric, dificulti de concentrare.
Se asociaz tensiunea muscular, insomnii, nelinite psihomotorie, teama c o persoan
apropiat va avea un accident, i se va ntmpla ceva ru, se va mbolnvi, sau subiecte domestice minore,
problemele copiilor. Intensitatea, durata, frecvena anxietii sunt disproporionate fa de probabilitatea
efectiv / impactul evenimentelor receptate ca pericol. Au dificulti n stoparea tririi anxioase. Suferina
duce la o scdere semnificativ n domeniul profesional, social sau alte domenii importante pentru
subiect. Pacientul frecventeaz de obicei un medic de familie / internist, crora le raporteaz ca tulburare
primar simptomele somatice (de exemplu diareea cronic).
47. Caracteristicile clinice ale tulburarii obsesiv-compulsive
Frecvent ntlnit, tulburarea debuteaz la adolescen sau la adultul tnr.
Diagnosticul poziv se pune pe baza prezenei urmtoarelor simptome:
- obsesii, definite ca gnduri persistente i recurente, impulsuri sau imagini intruzive i inadecvate, cu
caracter egodistonic, dificil de controlat care induc anxietate marcat, pe care pacientul nu le poate ignora,
dei ncearc i fa de care are critic (ex. obsesii ideative - imagini, scene mentale obscene, ruminaii ale
unor probleme nerealiste, chiar metafizice, obsesii fobice - neoplasme, SIDA, murdrie, de contaminare,
etc.), ndoieli obsesive).
- compulsiuni, definite ca aciuni repetitive (splat pe mini ablutomanie, numrat excesiv i inutil,
ordonarea la nesfrit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea n gnd a unor cuvinte, rugciuni, socoteli)
pe care persoana le execut ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide impuse, dei ncearc s li se
opun, dar fr s reueasc. Atunci cnd subiectul li se opune se declaneaz anxietate insuportabil. Pot
aprea ritualuri obsesionale, ca o transgravare a obsesionalitii ideative n comportamente (compulsiile
pot fi executate pentru a neutraliza o obsesie, idee sau pulsiune inacceptabile).
Pacientul (ICD10):
-

recunoate c sunt propriile gnduri / impulsiuni

sunt constant neplcute, anxiogene

cel puin un gnd, comportament, impulsiune domin att de mult nct nu mai
opune rezisten

48. Caracteristicile clinice ale tulburarii de stress posttraumatic

D.S.M. - IV definete caracteristicile psiho-traumei dup cum urmeaz:
A.1. ameninare fizic vital la adresa integritii corporale, de exemplu:

expunerea la o confruntare militar, atac violent la propria persoana (inclusiv violul, tlharia),
violena domestic, accidente de automobil, abuz sexual / fizic al copilului, neglijarea copilului,
dezastre naturale, boala debutat supraacut, catastrofal.

Asistarea la un eveniment psiho-traumatizant.

c Relatarea unei astfel de psihotraume suportata de o persoana semnificativ emoional.

A.2. O caracteristic definitorie a evenimentului traumatizant const n aceea c rspunsul individului
presupune frica intens, sentimentul de neputin sau oroare.
B. Marca tulburrii de stress posttraumatic este reiterarea subiectiv a simptomelor iniiale i
caracterul lor intruziv. Memoria evenimentului stressant este de tip traumatic: reamintirile sunt vii,
nsoite de cortegiul iniial de senzaii corporale pe care pacientul nu le poate controla. Comarurile
sunt caracteristice, sunt repetitive, att de vii i cvasi-reale, nct ntrerup somnul brutal, astfel nct
bolnavului ajunge s-i fie team s mai adoarm pentru a nu le mai avea din nou i din nou.
Halucinaiile, flash-back-urile dau senzaia pacientului c retrieste evenimentul stressant.
Hiperreactivitatea sistemului vegetativ nsoete tensiunea emoional crescut n care triete
cotidian bolnavul (palpitaii, presiune toracic, respiraie precipitat, transpiraiile nsoesc de fiecare
dat rememorarea psiho-traumei).
C. Dizabilitarea pacientului se produce prin comportamentul de evitare a oricror situaii care ar putea
readuce trauma n prim-planul memoriei, pn la amnezia traumei ca atare. De asemenea, apar o stare
de indiferena afectiv manifestat prin detaare fa de realitate, de anturaj, de propriile motivaii
anterioare, atenuarea amplitudinii propriilor emoii, abandonarea activitilor pn atunci importante.
D. Iritabilitatea crescut apare pe fondul unei lipse constante a relaxrii n faa oricror stimuli
(hyperarousal) care se manifest prin: dificultatea inducerii somnului, izbucniri de furie, dificulti de
concentrare, hipervigilitate, reacii exagerate la stimuli anodini
49. Hipocondria
Criteriile de diagnostic preluate din D.S.M.-IV sunt urmtoarele:
A. Preocuparea subiectului n legtur cu faptul c ar avea sau chiar convingerea c are o maladie sever,
bazat pe interpretarea eronat de ctre acesta a simptomelor corporale;
B. Preocuparea persist n pofida evalurii medicale corespunztoare i a asigurrii de contrariu;
C. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirant (ca n tulburarea delirant, de tip
somatic) i nu este limitat la preocuparea circumscris la aspect (ca n tulburarea dismorfic corporal);
D. Preocuparea cauzeaz o detres sau deteriorare semnificativ n domeniul social, profesional ori n alte
domenii importante de funcionare;
E. Durata perturbrii este de cel puin 6 luni;
F. Preocuparea nu este explicat mai bine de anxietatea generalizat, tulburarea obsesivo-compulsiv,
panic, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau alt tulburare somatoform.
Simptomul principal este teama / convingerea de a avea o boala somatic grav care poate implica orice
simptom sau organ, unice / multiple. n tulburarea nevrotic hipocondriac pacienii atribuie unor senzaii
banale/ normale semnificaii patologice, considerndu-le semene ale unor diferite boli somatice. Pacientul
prezint anxietate i uneori chiar o uoar depresie secundare. Frica de prezena uneia / mai multor boli
(nosofobia) face parte din hipocondrie. Dac bolnavul citete ntr-o publicaie popular despre
simptomele unei boli ncepe s cread c o are i el (boala a mai fost denumit boala studenilor n
medicin). Simptomele hipocondriace sunt influenate de contextul cultural al pacientului care nu
stabilete o relaie bun cu medicul datorit solicitrilor exagerate de examene paraclinice, a unor
tratamente anume i a frustrrii pacientului mereu nemulumit de atania insuficient care i se acord.
Frustrarea pacientului crete odat cu trimiterea sa la psihiatru.

Cnd aceast preocupare iese din sfera nevrozei, pierzndu-i caracterul critic, poate deveni idee
prevalent / delirant intrnd n sfera psihozei delirante cu coninut hipocondriac.
50. Schizofrenia paranoida ( halucinaii auditive, una sau mai multe idei delirante)
- cel mai comun tip
- domin sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat n faza acut a bolii
- exist idei delirante de persecuie, urmrire, otrvire, control al gndurilor i ideilor de ctre ceilali,
grandoare, misticism, misiune special (reform, mesianic), schimbare corporal (delirante somatice),
gelozie, filiaie (natere ilustr), invenie, relaie / referin (la media, TV, oamenii pe strad privesc
pacientul cu ostilitate, suspiciune, ntr-un fel anume). Aceast aduce la modificri profunde ale
perceperii de sine i a lumii, se pierd limitele sinelui.
51. Schizofrenia catatonica( este prezent sindromul catatonic)
- tabloul e dominat de tulburrile psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea
sindromului catatonic care poate fi ntrerupt de perioade de excitaie violent (raptusuri catatonice):

negativism
atitudine i posturi bizare (pentru lungi perioade)
rigiditate (posturi rigide mpotriva eforturilor de a fi mobilizat)
flexibilitate ceroas (meninerea membrelor, corpului, n poziii impuse din exterior)
sindrom: ecomimie ecolalie ecopraxie
stupor (scderea marcat a reactivitii la ambian, cu reducerea micrilor i activitii
spontane, mutism)
uneori stereotipii

*uneori raptusuri (activitate motorie crescut, aparent fr scop, neinfluenat de stimuli exteriori
izbucnire brutal, irepresibil, de raptus)

52. Schizofrenia hebefrenica dezorganizat (comportament, vorbire dezorganizat, aplatizarea i

inadecvarea afectului)
- debut precoce, insidios (15 25 ani)
- domin alterarea afectivitii (dispoziie superficial, inadecvat, rs prostesc, nemotivat, zmbete
bizare traducnd o atitudine de autosatisfacie, de nimic motivat, ntng)
- halucinaii efemere, fragmentare
- tendine la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de rs, bufonerii prosteti
- pronostic rezervat, tocire precoce a afectivitii i voinei.

53. Schizofrenia reziduala

- (sunt prezente simptome negative; sunt absente semnele pozitive)
- corespunde stadiului tardiv, cronic, cicatrizat dup multiple episoade paranoide acute, floride. - const
n predominan a simptomelor negative, deficitare: lentoare psihomotorie, hipoactivitate, tocirea
afectivitii (complet aplatizat), slab comunicare non verbal prin srcire mimic cu privire

indiferent i lipsa modulrii vocii, postur pasiv, lipsa autongrijirii, izolare social, gndire srcit cu
relaxarea asociaiilor, alogie (gndire ilogic).
Simptomele pozitive ar fi datorate hiperactivitii neuronilor dopaminergici, mai precis calea
dopaminergic mezolimbic.
n schimb n producerea de simptome negative sunt implicate alte zone, cum ar fi cortexul prefrontal
dorsolateral i alte sisteme de neurotransmitori. Sindromul deficitar se caracterizeaza prin simptome
negative si se presupune ca ar fi datorat unei activiti corticale prefrontale diminuate.

Simptome pozitive (exprimate clinic, activ, productive):

1 halucinaii
2 tulburri formale de gndire
3 idei delirante
4 comportament bizar
Simptome negative (reflect strile deficitare):
1 aplatizarea afectiv
2 alogia (pierderea caracterului logic al gndirii, pierderea capacitii de a exprima
clar conceptul)
3 avoliia (imposibilitatea de a-i mobiliza funciile psihice pentru aciuni
necesare)
4 apatia
5 anhedonia (incapacitatea de a simti placere)
6 tulburrile de atenie.

54. Ipoteze etiologice in schizofrenie

1. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie:
- gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo, fata de dizigoti (14%)
- concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive
- tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo
- studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo, adoptati imediat dupa nastere, au dem incidenta
mai mare decat la copiii mamelor normale
2. ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin injurii ale
hipocampului (obstetrical); manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea indusa de
mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familii normale, au facut mai rar boala
decat cei neadoptati, asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo )
3. ipoteza dopaminergica:
- boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive
mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative reziduale. Se
presupune rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii DA; argumente:
- act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta
- similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo
- scaderea metab dopaminei in LCR, plasma, urina dupa trat neuroleptic
- cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo netratati
4. ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii 5HT si prin act
neurolepticelor atipice (risperidona, olanzapina)care actioneaza si pe receptorii serotoninergici;
5. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze experimentale;
presupune anomalii ale sistemului glutamat- dopamina la nivelul circuitului palido-talamic corticostriat.
6. ipoteza GABA-ergica: diminuare a neuronilor GABA-ergici n hipocamp constatat la schizofreni.

7. ipoteza infectiei virale din al III-lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru schizofrenie.
8. ipoteza neuroanatomica:
- implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala, constand in scaderea fluxului cerebral
prefrontal si scaderea consumului de glucoza, deci a metabolismului, in aceesi zona, chiar in repaus)
- lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive; hipofrontalitatea ar
corela cu simpt negative
- largirea spatiilor ventriculare, mai ales la barbati, corelata cu simpt negative
- scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal, motorie)
- reducerea volumului LT
55. Tratamentul schizofreniei
Strategia terapeutic este complex, cuprinznd - dup modelul bio-psiho-social (Engel 1954) al bolii
psihice n general o abordare biologic (antipsihotice, terapie electroconvulsivant) i una psihosocial
(psihoterapiile cognitiv-compotamentale, de grup, familiale).
Spitalizarea este recomandarea pe care orice medic trebuie s o fac atunci cnd presupune
dezvoltarea unei schizofrenii. Monitorizarea i managementul de caz ulterioare aparin n exclusivitate echipei i
serviciilor psihiatrice.
Tratamentul cuprinde:

tratamentul fazei acute: cura neuroleptic, medicaie antipsihotic atipic, TEC

tratamentul de ntreinere

tratamentul psihoterapeutic i de reabilitare.

56. Tablou clinic in depresia majora (episod depresiv major)

1 Dispoziie deprimat n cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat fie de relatarea
subiectiv (de de exemplu., se simte trist sau gol), fie de observaiile fcute de ctre alii. (de
de exemplu., pare nfricoat/). NOTA: la copii i adolesceni, dispoziia poate s fie iritabil.
2

Interes sau plcere marcat diminuate fa de toate, sau aproape toate, activitile, n cea mai
mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (indicat fie de relatarea subiectiv, fie de observaiile
facute de ctre alii).

Pierdere n greutate semnificativ, fr s in un regim de slabire, sau cretere n greutate (de

exemplu., o modificare cu mai mult de 5% a greutii corporale ntr-o lun) sau descretere sau
cretere a apetitului aproape n fiecare zi. NOTA: la copii se va lua n considerare absena
ctigului n greutate anticipat.

Insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi.

Agitaie sau inhibiie psihomotorie aproape n fiecare zi (observabil de alii i nu simple

senzaii subiective de nelinite sau lentoare).

Oboseala sau pierdere a energiei aproape n fiecare zi.

Simminte de devalorizare sau vinovie excesiv sau inadecvat (care poate s fie delirant)
aproape n fiecare zi (nu doar autoreprouri sau vinovie legate de faptul de a fi bolnav).

Capacitate de gndire sau concentrare diminuat sau indecizie, aproape n fiecare zi (fie prin
relatrile subiective, fie observate de alii).

Idei recurente de moarte (nu doar frica de moarte), ideaie suicidar recurent fr un plan
specific sau tentativ de sinucidere ori plan specific de sinucidere.

57. Ipoteze etiologice ale tulburarilor afective

1. vulnerabilitatea genetica:
- studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I, care scade odata cu
cosangvinitatea; riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai
mare decat in pop gen, dar mai mic ca pt tulb bipolara
- studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz X in
transm bolii bipolare
2. ipoteza monoaminelor:
- serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica; este sust de: efectul ISRS, scaderea R 5-HT2 dupa adm
antidepresivelor, scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor, scaderea triptofanului
(precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi
- NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPG-metabolit al
NA) in LCR si cresterea lui in manie; sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA
- Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie
3.Ipoteza neuroendocrin. S-ar datora probabil variaiilor aciunii aminelor biogene la nivelul
hipotalamusului (n depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizo-suprarenale).
Se asociaz diminuarea TSH, FSH, GH, LH i a testosteronului.

58. Episodul maniacal

dispoziie iritabil / euforic ce dureaz de cel puin 1 sptmn, la care s se asocieze 4 (dac e
iritabil), respectiv 3 din urmtoarele 7 semne cardinale ale maniei:

distractibilitatea;

insomnia (difer de insomnia din depresie care echivaleaz cu scderea duratei somnului i
oboseala consecutiv; n manie, scade nevoia de somn, pacientul nefiind afectat n nivelul de
energie, care e chiar crescut);

sentimentul de mrire i grandoare care este consecina inflaiei auto-stimei (variaz de la

ncredere crescut n forele proprii, pn la intensitatea delirant);

fuga de idei;

hiperactivitate (social, sexual, profesional);

logoreea;

dezinhibiie (verbal, sexual, n maniera de a ofa, n cheltuirea banilor, n iniiative neateptate

de a iniia cltorii)

59. Psihopatia paranoida

Se caracterizeaz pe nencrederea i suspiciozitatea fa de ceilali, pn la a considera c acetia

sunt ruvoitori, vor s-i prejudicieze, s profite de ei. Acestea se manifest n variate circumstane i
contexte. Au tendina de a interpreta aciunile oamenilor ca deliberat amenintoare (demeaning). Se
ndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate i prietenilor i ca urmare evit treptat intimitatea i ajung s
se izoleze. Sunt resentimentari (fr motiv real), ranchiunoi fa de jigniri, insulte reale sau imaginare, se
simt uor atacai, tratai cu lipsde respect i reacioneaz n consecint rapid, cu furie sau printr-o actiune
razbunatoare - pn la a pune la cale rzbunri exemplare. Sunt suspicioi, geloi fr motiv pe
partenerul marital sau sexual. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate c informatia va
fi utilizat impotriva sa. Pstreaz pizma, invidia, nu uit uor insultele, tratarea cu lips de consideratie
este plin de resentimente. Se consider obiectivi, raionali, justiiari. Persoanele din anturaj i consider
lipsii de flexibilitate emoional i de resurse afective, rigizi, excesiv de vigileni. Cnd sunt jignii devin
excesiv de ostili, pot avea chiar scurte episoade psihotice, gndire referenial (ca un stadiu prevalent al
delirului de relaie) care pot necesita tratament psihiatric n urgen i internare n secia de psihiatrie.
La examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor,
hiperserios, cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false,
rationamentele sale sunt corecte si binedirectionate. Exprim gnduri care atest clar proiecia, ideile de
prejudiciu, si idei ocazionale de referin.
60. Psihopatia isterica
- comportament dramatic, colorat, demonstrativ, aratat de o pers extroverta, excitabila, excesiv de
emotionala
- inabilitate de a mentine o relatie profunda, care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic
- comporament evident de atragere a atentiei
- tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile
- daca nu li se acorda atentie, vor plange, vor acuza pe altii
- pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice, barbati impotenti, actioneaza in sensul sexual pt a se
asigura ca sunt atractivi pt celalat sex
- relatii emotionale superficiale, orgoliosi, nestatornici si schimbatori
- au o puternica dependenta, folosesc un limbaj excesiv de impresionist, lipsit de detalii exacte
- histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea relatarii prin
intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze
*****criteriile de diagnostic pozitiv dup D.S.M.-IV:
A. Unul sau mai multe simptome sunt deficite afectnd funcia motorie voluntar sau senzorial care
sugereaz o condiie neurologic sau o alt condiie medical general;
B. Factorii psihologici sunt considerai a fi asociai cu simptomul sau deficitul, deoarece iniierea sau
exacerbarea simptomului sau deficitului este precedat de conflicte sau de ali stresori;
C. Simtomul sau deficitul nu este produs intenional sau simulat (ca n tulburarea factice sau n simulare);
D. Dup o investigaie corespunztoare, simptomul sau deficitul nu poate fi explicat complet de o condiie
medical general sau de efectele directe ale unei substane, ori un comportament sau experien
sancionat cultural;
E. Simptomul sau deficitul cauzeaz suferin semnificativ clinic sau alterare social, ocupaional sau n
alt domeniu important al funcionarii, ori justific evaluarea medical;
F. Simptomul sau deficitul nu este limitat la durere sau la o disfuncie sexual, nu survine exclusiv n
cursul tulburrii de somatizare i nu este explicat mai bine de alt tulburare mental.

De specificat tipul de simptom sau deficit:

-

cu simptom sau deficit motor,

cu simptom sau deficit senzorial,

cu crize epileptice sau convulsii,

cu tablou clinic mixt.

61. Psihopatia antisociala

Se caracterizeaz prin acte antisociale i ilegale repetate care se anun sau chiar apar naintea
vrstei de 15 ani. Acestea sunt nsoite de absena remucrilor i prin caracterul lor lipsit de
moralitate. Totui, nu trebuie confundat net cu criminalitatea. Incapacitatea de a se conforma
normelor sociale presupune o existen frecvent presrat cu acte de neltorie, minciuni,
mecherii, n scopul obinerii de avantaje personale sau comise numai din plcere; nu au un
proiect de viitor, triesc la voia ntmplrii i a propriei plceri de moment, uneori n
promiscuitate, alcoolul i drogurile fiind asociate de regul acestui tip de existen. i schimb
frecvent locul de munc, ntruct nu respect condiiile contractuale, regulamentele, obligaiile
financiare. Actele agresive sunt regula n existena lor, ca i ignorarea nesbuit a drepturilor
altora i a propriilor obligaii, dei par de ncredere, dar sunt manipulativi. Diagnosticul se pune
dac individul are cel puin 18 ani, dac exist dovezi ale debutului naintea vrstei de 15 ani
(chiul repetat de la scoal, exmatriculri, chinuirea animalelor domestice etc. implicarea in viol
sau fortarea (provocarea) de a avea raport sexual cand e vorba de o fata; distrugerea deliberata a
bunurilor altuia, vatamarea corporala a altuia, furturi cu/fara confruntarea cu victima inclusiv
falsificarea de bani, talharie, extorcare.) i dac se exclude debutul unei schizofrenii.sau episod
maniacal. Sunt incapabili s nvee din propriile greeli i, de altfel, refuz s accepte acest lucru,
fiind nepstori fa de propria lor siguran, pentru a nu mai vorbi de a altora (ex. conducand
masina beat, depasind periculos viteza in repetate randuri). Are o totala lipsa de respect fata de
adevar, mintind mereu, folosete nume de imprumut, sau manipuleaz pe alii n scopul
intereselor sale personale. Nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an.

62. Psihopatia schizoida

Se caracterizeaz prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate, detaare i indiferen
fa de realitile nconjurtoare. Nu doresc i nu iniiaz relaii i legturi emoionale nici chiar cu
membrii familiei proprii. n situaii sociale sunt retrai, evit de obicei contactul vizual i conversaiile
spontane (resimt disconfort n a se angaja ntr-o aciune comun cu altul sau alii pentru c sunt foarte
introvertiti, arata o inabilitate de-a lungul intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in
mod direct).

Sunt demne de notat afectul ngust (constricted) i politetea lor manierista. Pentru o persoana din afara
apar izolati, excentrici, singuratici.Neglijeaz aparena exterioar, poart de obicei mbrcminte mai mult
sau mai puin demodat, au preferine pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe computer, pescuit) i pentru
ocupaii care nu i implic n relaiile cu publicul (paznici, meteorologi, astronomi, matematiceni,
filozofi), n care de altfel pot excela i realiza performane de excepie. Pot fi foarte ataai de animale. Se
implic deseori n miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii, etc, devin
vegetarieni, se angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu
necesita o implicare in inter-relatii personale. La examenul clinic dau impresia de: raceala, rezerv i lips
de implicare n evenimente cotidiene sau care i privesc pe alii, distani, calmi si tacuti, nesociabili,
izolai. Au o bogat via interioar, cu fantazri inclusiv pe teme sexuale, deseori n compensaie pentru
redusa activitate sexuala.
63. Psihopatia schizotipala
Se caracterizeaz prin excentriciti comportamentale evidente. Indivizii cu aceast
tulburare au credine particulare (clarviziuni, telepatie, gndire magic) ntr-un grad care
depete anumite obiceiuri i norme acceptate de cultur / subcultura unei populaii sau a unui
grup, al aselea sim(ca de ex. credina n farmece ntlnit n anumite zone rurale sau la
anumii indivizi credincioi, superstiii etc.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general
acceptate de mediul in care traieste. Convingeri ciudate, gandire magica, (cred in miracole, vraji
spirite, simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale, paranormale (capacitatea de a
comunica prin ganduri, de a avea clarviziuni, premonitii) ceea ce ii face sa participe la practici
se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac
ceilalti ca fiind referitoare la ei in sens rau). Excentricitile se manifest n modul straniu i
inadecvat de a se mbrca, n vorbirea care este vag, digresiv, abstract, cu stereotipii,
metafore, detalii excesive, face dificila comunicarea cu altii i n mod caricatural, poate
culmina cu solilocviul n public. Au capacitati scazute pentru legaturi apropiate, au relatii
interpersonale deficitare, un deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv acut. De altfel, ei
prefer s se izoleze datorit inadecvrii lor sociale pe care o percep ei singuri (prefera
izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. Pot
avea idei de referin, iluzii sau halucinaii corporale, fenomene de derealizare, depersonalizare,
ajungnd chiar la episoade de tip paranoiac, cu pstrarea capacitii de testare a realitii i cu
absena tulburrilor formale de gndire (care apar n schizofrenie). Aceste trairi de referinta nu
sunt delirante dar indivizii pot face decompensri psihotice n perioade de stres maxim.
64. Psihopatia obsesionala
- ingustare, restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor
- perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor, indica incapacit de a termina o actiune
- excesiva preocupare cu detalii, reguli, scheme care consuma timpul util
- insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli
- devotiune excesiva muncii, perseverenta, cu ignorarea distractiilor din timpul liber
- indecizie
- scrupulozitate, inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori
- lipsa generozitatii in privinta timpului, banilor
***Se caracterizeaz prin perfecionism i refuzul compromisurilor. Aceti pacieni sunt preocupai
excesiv de reguli, sistematizri, verificri ale propriilor aciuni, astfel nct acestea ajung s
domine activitatea, care devine ineficient i steril (excesiva preocupare cu detalii, reguli, liste,
scheme consum majoritatea timpului util). Sunt inflexibili n legtur cu propriile standarde
legate de activitile curente i lipsii de ncredere n alii care nu au aceleai standarde. n
consecin ezit s delege sarcinile de frica nerealizrii lor perfecte. Sunt inflexibili emoional, cu
o emoionalitate reinut, formali i lipsii de spontaneitate, cu reducerea expresivitatii afectelor.

Se simt securizai n activitile rutinizate, chiar rituale, i se tem de noutate. n relaiile cu

superiorii sunt hipercoreci, ncercnd s amne efectuarea sarcinilor pentru a fi siguri de
perfeciunea executrii lor (perfectionismul interfera cu indeplinirea sarcinilor prin incapacitatea
de a termina o actiune, un proiect datorita imposibitatii indeplinirii propriilor standarde
pretentioase pe care si le impune, decizia e amnat / retras datorit ruminatiilor privind ordinea
prioritatilor in deciziile ce urmeaza a fii luate). Cu subordonaii sunt excesivi de pretenioi,
cerndu-le perfeciunea i stimulndu-i insidios pentru a o atinge, eventual cu aprecieri pozitive i
laude. Aceasta capt aspectul unei insistene exagerat de deplasate, incapatanate de a-i
determina pe altii sa respecte propriile reguli pe cere ei le impun sau retinere nemotivata in mod
rezonabil de ce permite altora sa faca ceva (datorita convingerii ca nu o vor face bine, cum
trebuie, cum vor ei). Prezint o devotiune excesiva pentru munc, o perseverenta excesiva cu
ignorarea distractiilor din timpul liber sau petrecerii timpului cu prietenii (si aceasta devotiune sa
nu fie neaparat motivata de necesitati economice). Manifest o scrupulozitate,
hiperconstiinciozitate, inflexibilitate in materie de moralitate / principii etice / valori (nedatorate
unor particularitati cultural religioase). Exist o lips a generozitatii in privinta timpului, banilor,
cadourilor atunci cnd nu e probabil s duc la vreun beneficiu personal.