Sunteți pe pagina 1din 11

MUSCHII MEMBRULUI SUPERIOR

CLASIFICAREA TOPOGRAFICA

1. 2. 3. 4. 5.

muschii centurii scapulare: leaga membrul superior liber de coloana vertebrala si de peretele toracic; muschii umarului : m. deltoid, m. infraspinos, m. supraspinos, m. rotund mare, m. rotund mic, m. subscapular; muschii bratului se mpart n 2 loji: muschii lojei anterioare si muschii lojei posterioare; muschii antebratului se mpart n 3 loji: muschii lojei anterioare, muschii lojei posterioare, muschii lojei laterale; muschii minii se mpart n: muschii lojei tenare, muschii lojei hipotenare, muschii interososi si muschii lombricali.

MUSCHII BRATULUI
Fascia brahiala Este o fascie de nvelis a bratului, perimusculara, de natura fibroconjunctiva. Continua fasciile deltoidiana, pectorala, axilara si se continua cu fascia antebratului. Din fascia brahiala se formeaza: fasciile de nvelis ale muschilor bratului; septurile intermusculare.

Septurile intermusculare sunt n numar de doua (septul intermuscular medial si septul intermuscular lateral). Ele pornesc de pe fata interna a fasciei brahiale si se prind, de sus n jos, pe: creasta tuberculului mic, respectiv mare, ai humerusului; marginile corespunzatoare ale diafizei humerale; epicondilul medial, respectiv lateral, ai humerusului.

Diferite formatiuni vasculare si nervoase perforeaza aceste doua septuri.(vezi

fasc.Vasele si nervii

membrului superior)
Septurile intermusculare mpart bratul n doua regiuni - anterioara si posterioara - astfel ca muschii b 838j91i ratului apartin uneia dintre aceste loji.

Muschii lojei anterioare Planul I (plan superficial): muschiul biceps brahial Planul II (plan profund):

Muschii lojei posterioare muschiul triceps brahial muschiul anconeu

muschiul coracobrahial (situat proximal)

muschiul brahial (situat distal)

Muschiul biceps brahial


Situat n planul superficial al lojii anterioare a bratului. Prezinta doua capete de origine: - capul lung - cu origine pe tuberculul supraglenoidian al scapulei. Tendonul capului lung trece initial prin articulatia scapulo-humerala (este intraarticular dar extrasinovial, fiind nvelit de o teaca sinoviala), apoi coboara n santul intertubercular al humerusului; - capul scurt - origine pe procesul coracoid al scapulei, printr-un tendon latit, comun cu cel de origine al muschiului coracobrahial (m.coracobiceps). Cele doua capete de origine se continua cu cte un corp muscular care se unesc aproximativ la jumatatea bratului si formeaza portiunea musculara comuna, fusiforma si voluminoasa. Corpul muscular se continua distal cu un tendon care are insertia pe tuberozitatea radiala. Raporturi principale M. biceps brahial are raporturi profund si superior cu m.coracobrahial iar profund si inferior cu m. brahial. Intre muschii celor doua planuri se gaseste nervul musculocutan. Are raporturi mediale cu manunchiul vasculonervos al bratului, format din nervul median, artera brahiala, venele brahiale. Tendonul sau de insertie mparte, mpreuna cu muschii epicondilieni mediali si laterali, fosa cubitala n doua santuri bicipitale: medial si lateral. De la nivelul tendonului de insertie se desprinde aponevroza bicipitala (lacertus fibrosus), o expansiune fibroasa care trece infero-medial peste santul bicipital medial si se pierde n fascia antebrahiala. Inervatie si actiuni - vezi tabelul recapitulativ

Muschiul triceps brahial


Ocupa aproape toata loja posterioara a bratului. Are trei capete de origine: - capul lung - pe tuberculul infraglenoidian al scapulei; - capul lateral - pe fata posterioara a diafizei humerale, superior de santul nervului radial; - capul medial - pe fata posterioara a diafizei humerale, inferior de santul nervului radial. Corpul muscular se continua cu un tendon care are insertia pe procesul olecranian al ulnei.

Raporturi principale Intre capetele medial si lateral ale muschiului, pe fata posterioara a diafizei humerale, se afla santul nervului radial, pe unde trec n. radial si vasele brahiale profunde, acoperite de capul lung al muschiului. Capul lung al muschiului triceps brahial participa la delimitarea comunicarilor posterioare ale axilei: spatiul humero-birondo-tricipital; spatiul birondo-tricipital; spatiul humero-rondo-tricipital. (vezi fasc. Regiuni

topografice)
Inervatie si actiuni - vezi tabelul recapitulativ Tabel recapitulativ

MUSCHIUL

ORIGINE
-capul scurt: - procesul coracoid al scapulei -capul lung: - tuberculul supraglenoidian al scapulei

INSERTIE
- tuberozitatea radiala

INERVATIE

ACTIUNI
-supinatia antebrat -flexia bratului -rotatia mediala a bratului -abductia bratului

m. biceps brahial

n. musculocutan -flexia antebratului

m. brahial m. coracobrahial m.triceps brahial

-1/3 inferioara a fetelor antero-laterala si anteromediala a humerusului -pe procesul coracoid

- tuberozitatea ulnara

(capul lung) n. musculocutan -flexia antebratului

-cap lung: - tuberculul infraglenoidian al scapulei -cap lateral: - fata posterioara a humerusului, supero-lateral de santul n. radial -cap medial: - fata posterioara a humerusului, infero-medial de santul n. radial

-1/3 mijlocie a n. musculocutan -flexor si adductor al fetelor antero-mediala bratului si antero-laterala ale humerusului - olecranul ulnei n. radial -extensor al antebratului -extensor al bratului -adductor al bratu-lui

m. anconeu
(considerat uneori muschi al antebratului)

- fata posterioara a epicondilului lateral al humerusului

- olecranul ulnei n.radial

- extensia antebratului

MUSCHII ANTEBRAULUI
Fascia antebrahiala Este fascia fibroconjunctiva de nvelis a antebratului. Continua fascia brahiala si se continua cu cea a minii. Furnizeaza fasciile de nvelis pentru muschii antebrahiali. Proximal, la nivelul cotului, se prinde pe epicondilii humerusului si pe procesul olecranian al ulnei. Distal, n regiunea carpului, din ea se diferentiaza doua benzi transversale, late, care nconjoara ventral si dorsal gtul minii si formeaza: retinaculul flexorilor (minii) retinaculul extensorilor (minii)

Retinaculul flexorilor este o ngrosare fibroasa anterioara a fasciei antebratului care, mpreuna cu santul carpian (concavitatea anterioara formata de oasele carpului), formeaza canalul carpian. Prin canalul carpian trec: tendoanele (n numar de 4) ale m.flexor superficial al degetelor tendoanele (n numar de 4) ale m. flexor profund al degetelor tendonul m. flexor lung al policelui n. median

Superficial de retinaculul flexorilor trece tendonul muschiului palmar lung (atunci cnd exista) si se continua cu aponevroza palmara. Retinaculul extensorilor este ngrosarea posterioara a fasciei antebratului, care mpreuna cu santurile de pe fata posterioara a epifizei distale radiale, formeaza tunele osteofibroase prin care trec tendoanele muschilor extensori din loja posterioara a antebratului. NB - Cele doua retinacule reprezinta un mijloc de contentie a tendoanelor care trec de la antebrat la mna (anterior tendoanele flexorilor/posterior tendoanele extensorilor) si cresc eficienta actiunii lor asupra palmei si a degetelor. Din fascia antebrahiala se desprind, de pe fata profunda, doua septuri intermusculare care, mpreuna cu membrana interosoasa (membrana fibroconjunctiva care uneste cele doua oase ale antebratului) delimiteaza cele trei loji musculare ale antebratului. LOJA ANTERIOARA - cuprinde 8 muschi dispusi n 4 planuri

planul muscular enumerare muschi planul I muscular -m. rotund pronator

inervatie -n. median

(din lateral spre medial) -m. flexor radial al carpului

-m. palmar lung (inconstant) -m. flexor ulnar al carpului -planul II muscular -m. flexor superficial al degetelor -planul III -m. flexor profund al degetelor muscular -m. flexor lung al policelui -n. median -n. median inerveaza partea laterala -n. ulnar inerveaza partea mediala -planul muscular IV -m. patrat pronator
NB - Muschii

n. median (prin n. interosos anterior) -n. median (prin n. interosos anterior)

din planul I si II au n componenta lor fibre musculare cu originea pe epicondilul medial al humerususului. Din aceasta cauza sunt numiti muschi epicondilieni mediali. Alte fibre care intra n componenta lor pornesc de pe fascia antebrahiala, septurile intermusculare sau de pe un os al antebratului.
LOJA LATERAL

enumerare muschi -m. brahioradial -m. lung extensor radial al carpului -m. scurt extensor radial al carpului -m. supinator

inervatie -n. radial -n. radial -n. radial (prin n. interosos posterior) -n. radial (prin n. interosos posterior)

NB - Primii trei muschi din aceasta loja (mpreuna cu alti muschi din loja posterioara), au fibre cu originea pe epicondilul lateral humeral, fiind denumiti muschi epicondilieni laterali. Ca si n cazul celor mediali, au si fibre cu originea pe septul intermuscular lateral al antebratului sau pe un os al antebratului.

LOJA POSTERIOAR - cuprinde 8 muschi dispusi n 2 planuri

planul muscular -planul superficial (din lateral spre


medial)

enumerare muschi -m. extensor al degetelor -m. extensor al degetului mic -m. extensor ulnar al carpului

inervatie - n. radial (prin n. interosos posterior)

-planul profund (din lateral spre


medial)

-m. anconeu -m. lung abductor al policelui -m. scurt extensor al policelui -m. lung extensor al policelui -m. extensor al indexului

- n. radial (prin n. interosos posterior)

MUsCHII

MINII

Fasciile si aponevrozele minii Fascia perimusculara fibroconjunctiva antebrahiala se continua la nivelul minii unde se comporta astfel: pe fata dorsala a minii formeaza fascia dorsala a minii, subtire si greu de evidentiat; pe fata palmara cuprinde trei zone: doua sunt conjunctive (fascia tenara si fascia hipotenara) si ntre ele o zona aponevrotica (aponevroza palmara)

Fascia tenara (fascia palmara laterala) - structura conjunctiva, subtire, acopera muschii eminentei tenare. Se continua lateral cu fascia dorsala si medial cu aponevroza palmara; Fascia hipotenara (fascia palmara mediala) - acopera muschii eminentei tenare (ai degetului mic). Se continua lateral cu aponevroza palmara si medial cu fascia dorsala a minii. Aponevroza palmara - o lama fibroasa, groasa, de forma triunghiulara, cu vrful proximal, care pare o continuare latita a tendonului m. palmar lung n partea mijlocie a fetei palmare a minii. Lateral si medial aceasta aponevroza formeaza cate un sept conjunctiv - septul palmar lateral si septul palmar medial. Cele doua septuri m parte regiunea palmara subfasciala n trei loji: MUSCHII MINII loja tenara (lateral) loja palmara mijlocie loja hipotenara (medial)

Loja tenara m. abductor scurt police m. opozant al policelui m. flexor scurt al policelui m. adductor al policelui

Loja palmara mijlocie mm. lombricali (4) mm. interososi dorsali mm. interososi palmari

Loja hipotenara m. palmar scurt (subcutanat) m. abductor al degetului mic m. flexor scurt al degetului mic m. opozant al degetului mic

Inervatia Inervatia nervii median si ulnar nervii median si ulnar Inervatia nervul ulnar

MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR


CLASIFICARE: Muschii bazinului 1. muschi ai regiunii iliace:m psoas mare, m. psoas mic, m. iliac 2. muschi ai regiunii fesiere: m. fesier mare, m. fesier mijlociu m. fesier mic, m. obturator intern, m. obturator extern, m. geaman superior, m. geaman inferior, m. patrat femural, m. piriform Muschii coapsei care se impart in 2 loje : anterioara si posterioara Muschii gambei care se impart in 3 loje: anterioara, posterioara si laterala Muschiii piciorului: 1. muschii regiunii plantare 2. muschii regiunii dorsale

MUSCHII COAPSEI
Sunt inveliti de fascia lata care superior se insera pe ligamentul inghinal, supero-posterior se continua cu fascia gluteala iar inferior se insera pe patela, fibula, tibie. La nivelul trigonului femural fascia lata prezina orificii pentru vasele superficiale (cel mai mare se numeste hiatusul safen prin care trece crosa venei safene mari). Lateral, fascia lata are o ingrosare numita tractul iliotibioalcare continua inferior aponevroza muschiului tensor al fasciei lata. Fascia lata are o dedublare care inveleste vasele femurale.

De pe fata ei interna a fasciei se desprind 2 septuri intermusculare,( lateral si medial) care se prind pe cele 2 buze ale liniei aspre si mpart muschii coapsei n 2 loje, anterioara si posterioara LOJA ANTERIOARA

muschi m. tensor al fasciei late m. croitor

inervatie n. fesier superior rr. din n. femural

actiuni abductia coapsei extensia genunchiului flexia coapsei pe bazin rotatia mediala a coapsei

m. cvadriceps femural m. articular al genunchiului

n. femural n. femural

flexia gambei pe coapsa extensia gambei pe coapsa

M. cvadriceps femural: - este format din 4 fascicule musculare: m. drept femural, m. vast lateral, m. vast medial, m. vast intermediar; -cele patru fascicule au superior origini distincte si se unesc inferior intr-un tendon unic care inglobeaza patela si se ataseaza pe tuberozitatea tibiei. -muschiul vast medial participa la delimitarea canalului Hunter. LOJA MEDIALA

muschi m. gracilis (drept intern) m. pectineu m. adductor lung m. adductor scurt m. adductor mare

inervatie n. obturator n. obturator n. femural n. obturator n. obturator n. obturator n. ischiadic

actiuni adductia coapsei flexia gambei pe coapsa adductia coapsei flexia coapsei pe bazin adductia coapsei spre pla-nul median adductia coapsei spre pla-nul median adductia coapsei spre pla-nul median

LOJA POSTERIOARA muschi m. biceps femural (cu cele doua capete de insertie: lung si scurt

inervatie n. tibial

actiune extensia coapsei pe bazin

n. peronier comun m. semitendinos) m. semimembranos MUSCHII GAMBEI n. tibial n. tibial

flexia gambei pe coapsa rotatia laterala a gambei flexia gambei pe coapsa flexia gambei pe coapsa rotatia mediala a gambei

Sunt inceliti de fascia crurala care trimite septuri intermusculare intre lojele musculare si care inferior are ingrosari (retinacule) LOJA ANTERIOARA

muschi m. tibial anterior

inervatie n. peronier profund

actiuni flexia dorsala, inversia piciorului adductia piciorului extensia degetelor

m. extensor lung al degetelor m. extensor lung al halucelui

n. peronier profund

flexia dorsala a piciorului pronatia piciorului extensia halucelui

n. peronier profund

flexia dorsala a piciorului inversie si adductie flexia dorsala a piciorului

m. fibularis/peroneus tertius
n. peronier profund

pronatia piciorului
LOJA POSTERIOARAare 2 planuri musculare : superficial (m. triceps sural si m. plantar) si planul profund ( m. popliteu, m. tibialposterior, mmflexori lungi ai degetelor si halucelui.

muschi m. triceps sural format din : -m. gastrocnemian cap lateral

inervatie flexia plantara n. tibial

actiune

-m. gastrocnemian cap medial -m. solear m. plantar n. tibial

flexia gambei pe coapsa flexia plantara

flexia gambei m. popliteu m. tibial posterior m. flexor lung al degetelor m. flexor lung al halucelui
LOJA LATERALA

n. tibial rotatia intrerna a gambei invesia piciorului n. tibial n. tibial n. tibial flexia plantara flexia plantara a degetelor flexia plantara a halucelui

pronatia piciorului m. peronier lung n. peronier superficial (ramura abductia piciorului a nervului peronier comun) n. peronier superficial (ramura a nervului peronier comun) flexie plantara pronatia si flexia plantara abductia piciorului

m. peronier scurt
MUSCHII PICIORULUI

muschi regiunii dorsale m. extensor scurt al degetelor m. extensor scurt al halucelui

muschii regiunii plantare m. abductor al halucelui m. flexor scurt al halucelui m.adductor al halucelui m. abductor al degetului mic m. flexor scurt al degetului mic m. flexor scurt al degetelor m. patrat al plantei m. lombricali m interososi plantari