Piodermite

Piodermitele sunt infectii ale pielii cu bacterii piogene.Cel mai frecvent sunt implicati stafilococii si streptococii
patogeni, dar pot interveni foarte rar si bacilii coli, piocianic, difteromorfi,etc.
Precizam ca pe suprafata tegumentului exista permanent o populatie microbiana comensala, formata din
stafilococus epidermidis, micrococi,corynebacterium, brevibacterium si propionibacterium, care formeaza o
biocenoza cu rol important in apararea antiinfectioasa locala.Pe de alta parte se descrie si o populare microbiana
temporara cu bacterii patogene la persoane sanatoase, instalata de regula dupa o piodermita prealabila
vindecata.Astfel la circa 60% din oameni sunt temporar prezenti stafilococi patogeni in cavitatea nazala, pe
scalp, in zonele inghinala si perianala iar la circa 20% constant prezenti in fosele nazale.
In cele ce urmeaza vom prezenta piodermitele produse de stafilococii aurei hemolitici ( stafilodermii ) si
streptococii -hemolitici de grup A ( streptodermii ) deoarece acestia sunt agentii etiologici cel mai frecvent
intalniti in practica.
Stafilococul aureu hemolitic este un coc Gram-pozitiv, aerob, necapsulat, patogenitatea sa fiind data de o serie
de factori : coagulaza, hemolizina, leucocidina, enterotoxine, etc. Deoarece stafilococii sunt extrem de
heterogeni din punct de vedere al antigenelor de suprafata, clasificarea lor cea mai utilizata este dupa tipul
fagic, in piodermite fiind implicate mai frecvent 6 tipuri fagice, dintre care cele mai virulente sunt tipurile
80/81, D77 si 71.
Streptococii -hemolitici sunt coci Gram-pozitivi, aerobi, necapsulati, a caror patogenitate este data de factori
precum : proteina M si complexe mucopolizaharidice de perete, lipoproteine de membrana cu actiune
antifagocitara, streptolizinele O si S, streptokinaza, hialuronidaza, etc.In plus fata de stafilococi prezinta un
tropism particular pentru caile limfatice dermice.
Desi vor fi prezentate separat ca si stafilodermii si streptodermii, diferentierea este doar relativa.In multe cazuri
( impetigouri, intertrigouri, ectime, cheilite, perionixis ) aspectul clinic al bolii este acelasi si numai examenul
bacteriologic poate evidentia care din cele doua bacterii este agentul etiologic.
Stafilodermii
Stafilodermiile vor fi clasificate dupa structurile anatomice tegumentare afectate, in ordinea
descrescanda a frecventei.
Stafilodermii foliculare
Foliculitele acute superficiale Bockhart constau in aparitia unei reactii inflamatorii stafilococice localizata strict
superficial la suprafata tegumentului, in jurul cate unui orificiu folicular.Clinic boala se manifesta printr-o
pustula centrata de un fir de par cu un halou eritematos in jur.Eruptia cutanata poate fi reprezentata de o singura
asemenea pustula, cateva sau cateva zeci ori sute, dar nu afecteaza starea generala si se vindeca fara
cicatrici.Topografic, se localizeaza preferential pe scalp la copii, zona barbii si mustatii postpubertar la barbati,
partile paroase ale membrelor si fesele la adulti de ambele sexe, eventual in jurul unor plagi
infectate.Diagnosticul diferential se face cu pustulele din foliculitele tricofitice ( sicozisul tricofitic ), din acneea
vulgara, acneea rozacee, acneea de ulei, acneea clorica si acneea cortizonica.
Foliculite acute profunde sunt doua : orgeletul si vestibulita narinara.Firele de par din vestibulul narinar si ale
pleoapelor sunt in mod fiziologic cele mai groase fire de par ale oricarui om si ca atare poseda cel mai larg
orificiu folicular.Acest lucru permite ca infectia stafilococica initial perifoliculara sa se extinda rapid in tot sacul
folicular, devenind profunda.In ambele cazuri manifestarea clinica consta in aparitia unui nodul inflamator de
mici dimensiuni ( cativa mm ) intens eritematos si foarte dureros ( de fapt, semnele celsiene clasice : rubor,
calor, tumor et dolor ), de regula unic, pe una din pleoape sau in vestibulul narinar si care se ulcereaza prin

expulsia continutului purulent in urmatoarele cateva zile, vindecandu-se prin cicatrice.Nu afecteaza starea
generala.
Sicozisul stafilococic este o foliculita profunda cronica.In acest caz infectia stafilococi- ca prinde de la inceput
un numar mare de foliculi pilari ( zeci sau sute ) grupati pe o unica arie cutanata ( de regula zona barbii sau
mustatii la barbati adulti) sau zona scalpului la copii, situatie in care poarta numele de Kerion Celsi si prezinta
un aspect clinic pseudo - tumoral. Patogenetic, sicozisul incepe tot ca o foliculita acuta superficiala dar, fiind
vorba de suse stafilococice mai intens patogene, infectia nu se vindeca spontan, ci se extinde in decurs de
cateva saptamani de la orificiul folicular in profunzime la aproximativ jumatatea sacului folicular, unde
realizeaza o a doua colectie purulenta ( de unde expresia de "abces in buton de camasa" folosita in cazul
sicozisului stafilococic ).
Clinic se observa o formatiune pseudo - tumorala ( expresie a edemului inflamator masiv ) de ordinul
centimetrilor, eritematosa si dureroasa, acoperita de cruste purulente care aglutineaza firele de par, cu evolutie
cronica de luni sau ani de zile si tendinta la extensie lenta.Adenopatia loco-regionala reactiva apare de regula si
uneori apar si subfebrilitati. In unele cazuri infectia stafilococica se extinde la tot sacul folicular, inclusiv bulbul
folicular care este distrus, situatie in care vindecarea are loc cu alopecie definitiva a ariei afectate.Aceasta forma
particulara de sicozis a fost numita sicozis lupoid.Diagnosticul diferential se face cu sicozisul tricofitic
( examinarile micologice si bacteriologice sunt esentiale, aspectul clinic in cele doua forme de sicozis fiind
identic ), cu granulomul piogen si cu tumori benigne sau maligne cutanate infectate bacterian.In sicozisul
stafilococic se impune asocierea tratamentului antibioterapic general cu cel local si epilarea mecanica cu pensa
a tuturor firelor de par afectate.
Stafilodermii perifoliculare
Furunculul
Furunculul si variantele sale clinice sunt stafilodermii perifoliculare deoarece infectia stafilococica, realizata de
suse microbiene mai intens patogene, reuseste sa depaseasca bariera reprezentata de sacul folicular si
disemineaza in dermul din jur, eventual pana in tesutul adipos subcutanat, producand necroza si o importanta
colectie purulenta.Clinic se constata aparitia unui nodul inflamator cu toate semnele celsiene prezente, cu o
pustuleta in varf.In cateva zile nodulul devine fluctuent iar varful sau se necrozeaza, devenind un "dop" galbui
numit burbion.In urmatoarele cateva zile burbionul se elimina spontan, urmat de eliminarea continutului
necrotico - purulent si constituirea unei ulceratii, durerea si celelalte semne inflamatorii cedeaza si se vindeca
de regula printr-o cicatrice vicioasa, care deforomeaza planul tegumentar.
Furunculul apare mai frecvent ca eruptie unica, la adulti tineri, barbati, pe teritorii bogate in foliculi pilo sebacei si supuse frictiunii ( brate, coapse, fese, ano - genital ).
Odata dezvoltat un furuncul, va recidiva de regula, persoana in cauza ramanand purtatoare temporara de
stafilococi patogeni.
Starea de furunculoza este definita prin prezenta unor furunculi multipli si cronic recidivanti pe un teren
imunodeprimat ( diabet zaharat, alcoolism, neoplazii, SIDA, imu- nodeficiente innascute, etc ).
Furunculul antracoid ( carbunculul ) este o varianta clinica in care se dezvolta concomitent un grup de
furunculi, de regula la barbati in regiunea cefei, confluati intr-o unica masa pseudo - tumorala de mari
dimensiuni cu semne celsiene marcate, inclusiv stare febrila si adenopatie loco - regionala satelita.Deoarece
burbioanele si eliminarea continutului furuncullilor au loc aproape concomitent, apare aspectul de "scurgere in
stropitoare" descris in mod clasic.Vindecarea naturala se face prin cicatrici cheloidiene.
Ca si complicatii ale furunculului antracoid pot sa apara periostita si osteomielita vertebrelor coloanei cervicale
sau septicemii cu punct de plecare cutanat.

Prezenta unui furuncul sau carbuncul impune, pe langa antibioterapia generala si locala, interventie chirurgicala
obligatorie, momentul propice fiind constituirea fluctuentei si / sau burbionului, cu incizie larga si drenaj prin
mese a colectiei purulente.In acest fel se reduce rata recidivelor si se asigura vindecarea printr-o cicatrice
normala.
Stafilococia maligna a fetei ( furunculul malign al fetei ) consta in dezvoltarea unui furuncul banal si
unic, localizat insa pe buza superioara.Tesutul celular subcutanat fiind deosebit de lax la nivelul
buzei, edemul inflamator din jurul furunculului este masiv si il mascheaza, ceea ce face ca din punct
de vedere clinic sa se observe doar un edem al buzei si eventual o pustuleta la suprafata.Furunculul
se poate palpa ca un nodul fluctuent in grosimea edemului buzei. Denumirea de .malign. provine de
la posibila complicatie redutabila a acestui furuncul : deoarece sangele venos de la nivelul buzei
superioare se dreneaza direct spre sinusurile venoase de la baza encefalului, apare posibilitatea ca
in urma unei traumatizari a furunculului infectia stafilococica sa disemineze la acest nivel, producand
tromboza septica de sinus cavernos, complicatie care conduce la deces in 90% din cazuri.Instalarea
unei tromboze septice de sinus cavernos este anuntata de urmatoarele semne clinice : cefalee
extrema, febra inalta ( 400 - 420 ), chemozis conjunctival, diplopie, coma.Din aceste motive
stafilococia maligna a fetei este o boala cu internare obligatorie iar tratamentul este strict conservativ,
prin antibioterapie generala si local comprese antiinflamatorii cu solutii dezinfectante, interventia
chirurgicala sau autotraumatizarea furunculului avand o contraindicatie absoluta.
Diagnosticul diferential in toate formele de furunculi se face cu chiste cutanate suprainfectate,
hidrosadenita si antrax cutanat, gomele sifilitice sau tuberculoase.
Stafilodermii ale glandelor sudoripare
Hidrosadenita
Prin hidrosadenita se intelege infectia stafilococica a unei glande sudoripare apocrine.Clinic, aspectul
si evolutia formei acute sunt identice cu cele ale unui furuncul. Boala apare numai dupa pubertate,
adica din momentul intrarii in activitate a acestui tip de glanda sudoripara.Topografic se localizeaza
pe ariile cutanate ce prezinta glande apocrine, respectiv axilele ( 90% ) si zona perigenitala.Sexul
feminin este afectat predominant.In lipsa tratamentului chirurgical si antibioterapic general si local,
boala se cronicizeaza de regula, conducand la deformari monstruoase ale axilei afectate.In timp,
afectiunea poate deveni bilaterala.
Abcesele multiple ale sugarilor
Afectiunea este rara si apare la nou - nascuti, pana la un an de viata, in general malnutriti sau cu
igiena precara.Se caracterizeazea prin multiple nodozitati eritemato - violacei localizate pe fata,
scalp, gat, torace si fese, care evolueaza spre ulceratii si cicatrici atrofice, fara afectarea starii
generale, decat in cazul evolutiei spre o septicemie stafilococica cu punct de plecare cutanat.Spre
deosebire de furuncul si hidrosadenita, nodozitatile inflamatorii nu dezvolta burbioane.Tratamentul
implica asocierea antibioterapiei generale si locale cu rezolvarea chirurgicala a colectiilor purulente.
Stafilodermii periungheale

Perionixis
Este o infectie a repliului ungheal intalnita mai des la femei, datorita manichiurii si menajului.Clinic, aspectul
este identic in perionixisul de cauza stafilococica, streptococica si cel candidozic. In toate aceste cazuri repliul
ungheal devine edematiat, eritematos, desprins de pe lama ungheala, dureros la palpare si uneori apare o
picatura purulenta la presiune intre repliu si unghie.Initial leziune unica si acuta, netratat, perionixisul afecteaza
mai multe degete si se cronicizeaza.Mainile sunt implicate mult mai frecvent, dar poate apare si la
picioare.Pentru tratamentul etiologic sunt necesare examinari bacteriologice si micologice. Tratamentul local de
electie consta in aplicarea unui dezinfectant general, cum este produsul Betadine unguent, iodul continut avand
efect atat antibacterian cat si anticandidozic.
In cazurile cronice se constata aparitia unor deformari ungheale variate prin afectarea radacinii unghiilor in
procesul infectios (onixisul propriu - zis).
Diagnosticul diferential se face cu onicomicoze si onicodistrofiile din psoriazis si eczemele localizate la degete.
Stafilodermii ale pielii glabre
Prin pielea glabra se intelege pielea relativ lipsita de fire de par, fiind prezent cel mult parul de tip
vellus.Termenii generici pentru orice infectii ale pielii glabre, indiferent de etiologia lor, sunt impetigo
pentru zonele extensorii si respectiv intertrigo pentru zonele flexorii, corespunzand marilor pliuri
cutanate (retroauricular, axilar, submamar, inghinal, interfesier).
Impetigourile si intertrigourile stafilococice au un aspect clinic dificil de distins de cele de alta
etiologie.Practic, in toate aceste situatii se constata aparitia brusca a unei eruptii buloase cu continut
purulent pe un fond eritematos difuz delimitat, urmata de spargerea spontana a bulelor cu formare de
zone erozive si de cruste purulente, iar in cazul unui intertrigo, de regula, si de aparitia unei fisuri
dureroase pe fondul pliului afectat.
Granulomul piogen ( botriomicomul ) este o forma particulara de infectie stafilocica care se manifesta
clinic ca o tumora de cauza inflamatorie, formata din tesut de granulatie.Pentru formarea unui
granulom piogen este necesara nidarea stafilococilor direct in derm, printr-o solutie de continuitate
reprezentata de un traumatism minor (intepatura, frictiune). De acea, desi poate apare oriunde pe
tegument sau mucoase, granulomul piogen se dezvolta de electie pe degetele mainilor, buze si varful
limbii.Tumoreta se constituie rapid, in decurs de 2 - 4 saptamani, dupa care persista cronic,
indefinit.Are forma hemisferica, este eritematoasa, usor sangeranda la lovire, uneori acoperita de
mici cruste purulente.Pune problema diagnosticului diferential cu keratoacantomul, carcinoamele
bazo- si spinocelulare si melanomul malign acrom.Tratamentul este exclusiv chirurgical, prin excizia
tumorii si caute- rizarea bazei sale.
Sindromul SSS (staphiloccocal scalded skin syndrome), numit si sindrom Lyell este o boala specifica
copilului mic, de la nastere pana la circa 4 ani si reprezinta una din marile urgente
dermatologice.Agentul patogen este o susa particulara de stafilococ aureu de tip fagic II, grup 71,
producator al unei toxine epidermolitice responsabila de manifestarile clinice grave.Pornind de la un
impetigo aparent banal se dezvolta rapid bule imense si flasce pe toata suprafata corporala, insotite
de eritrodermizarea tegumentului si, prin decaparea spontana a bulelor, de o descuamatie in
lambouri generalizata.Copilul devine febril si intra rapid in soc hipovolemic prin pierdere

transcutanata de apa si electroliti.Necesita internare intr-o sectie de terapie intensiva, antibioterapie

generala si reechilibrare hidroelectrolitica.
Celulita erizipelatoida stafilococica se manifesta ca un placard eritematos si edematos difuz delimitat,
de regula pe gambe, insotit de stare subfebrila.Este o infectie a plexului limfatic dermic pentru a carei
constituire este obligatorie prezenta unei porti de intrare (plagi sau ulcere cronice ale gambei, fisuri
interdigitale de cauza micotica, diverse traumatisme,etc) Necesita antibioterapie generala si
comprese antiinflamatorii local si pune problema diferentierii de un erizipel produs de streptococi
patogeni.
Streptodermii
Streptodermiile vor fi prezentate dupa o clasificare pe criterii cronologice, deoarece manifestarile clinice la
copii difera de cele ale adultilor.
Streptodermii ale copilului
In toate aceste boli infectia streptococica se localizeaza superficial, la nivelul stratului cornos al epidermului.
Pemfigusul epidemic al nou-nascutului se manifesta clinic sub forma unei eruptii buloase cu continut sero citrin inconjurata de un halou eritematos care apare localizata pe torace si membre, respectand palmele si
plantele.Fiind usor contagioasa, pot fi intalnite mini-epidemii in sectiile de neo-natalogie ale spitalelor.Pune
problema diagnosticului diferential cu pemfigusul sifilitic al nou-nascutului, manifestat tot ca o eruptie buloasa,
dar strict localizata numai palmo-plantar.Fiind o manifestare a sifilisului congenital, serologia sangelui recoltat
din cordonul ombilical este pozitiva.
Impetigoul contagios Tilbury - Fox este o streptodermie care afecteaza copii intre 2 si 10 ani, apare de regula
sub forma unor mini - epidemii de colectivitate (crese, gradinite, scoli) si se manifesta initial peribucal sub
forma unor pete eritematoase difuze acoperite de cruste melicerice ( galbene si translucide ) relativ specifice.
Propriu-zis crustele sunt precedate de o eruptie buloasa pasagera care de regula nu se mai observa.Boala se
extinde pe fata si spre gat si toracele superior.
Impetigoul vulgar streptococic are un aspect clinic analog cu cel stafilococic si evolueaza cu cruste uneori
melicerice, alteori purulente.
Intertrigoul streptococic al copilului se localizeaza preferential retroauricular si se deosebeste de cel stafilococic
doar prin prezenta de regula a unor cruste melicerice.
Streptococia scuamoasa a scalpului este o infectie streptococica a scalpului manifestata prin aparitia unor arii cu
depozite scuamoase fie uscate, fie scuamo - crustoase ( exudative ) pe scalp.La copii ridica problema
diagnosticuliui diferential cu micozele tondante, cu favusul in special, cu sicozisul stafilococic sau tricofitic si
cu psoriazisul infantil al scalpului.
Pitiriazisul alb al fetei apare de regula intre 10 - 14 ani si se manifesta sub forma uneia sau a catorva pete albe,
rotunde si acoperite cu scuame fine, furfuracee, pe fata.
In prezent nu mai este considerata o infectie streptococica directa a tegumentului, ci o eczematida streptococica,
secundara unor focare cronice de infectie ale copilului, prezente in sfera ORL ( adenoidite, amigdalite,faringite,
sinuzite sau otite cronice ), motiv pentru care se trateaza cu dermatocorticoizi si se rezolva focarul generator
pentru a stopa recidivele.
Streptodermii ale adultului
Angulusul streptococic apare ca o fisura dureroasa, cu un discret halou eritematos, la nivelul orificiului bucal

( comisurile labiale ), unilateral sau bilateral.

Cheilita acuta streptococica semnifica infectia semimucoasei buzelor, care apar intens rosii ( carminate ), cu o
descuamatie furfuracee persistenta si fisuri dureroase ale buzelor.
Perionixisul streptococic are acelasi tablou clinic ca si cel stafilococic.De altfel, toate cele trei afectiuni de mai
sus pot fi si de cauza stafilococica sau candidozica, cu tablou clinic analog.Din acest motiv se indica
tratamentul local cu un dezinfectant polivalent cum este Betadine unguent sau solutie.
Turniola se localizeaza specific la unul din degetele mainilor si apare ca o bula cu continut seros sau hemoragic
care porneste din partea laterala a unei unghii si se extinde rapid inconjurand complet unghia.
Ectima streptococica se localizeaza electiv la nivelul gambelor.Apare ca o leziune unica, o crusta net purulenta (
precedata de o bula pasagera, rar observabila ) inconjurata de un halou eritematos larg.Diagnosticul se stabileste
dupa indepartarea mecanica a crustei, pentru ectima fiind caracteristica prezenta unei ulceratii superficiale si
perfect rotunde sub crusta.Etiologia poate fi si stafilococica, in care caz ulceratia prezinta un fond necrotic si
purulent si, de regula, leziunile ulcerative sunt multiple.
Limfangita streptococica si Erizipelul sunt infectii streptococice ale plexului limfatic dermic.Streptococii
patogeni au o afinitate particulara pentru reteaua limfatica, dar infectia acesteia se produce numai cu conditia
preexistentei unei porti de intrare pe tegument, care sa permita accesul direct la caile limfatice ( porti de intrare
reprezentate de fisuri, de regula interdigitale, la picioare, consecutive unei epidermofitii sau alte
microtraumatisme ).
Limfangita streptococica se manifesta printr-un cordon eritematos, dur si dureros, dispus pe fata dorsala a
piciorului si insotit de stare subfebrila.
Erizipelul se manifesta printr-un placard intens eritematos si lucios, bine delimitat si
dureros, cu tendinta la extensie rapida de la o zi la alta.Boala este intotdeauna insotita de
febra inalta ( 380 - 400 C ) cu debut prin frison solemn si adenopatie reactiva.Localizarea
topografica caracteristica este la nivelul gambei sau la nivelul fetei ( perinazal sau
auricular).Are o marcata tendinta la recidive ulterioare chiar si dupa un tratament corect
administrat. Ca forme clinice complicate de erizipel amintim erizipelul bulos ( aparitia catorva
bule cu lichid sero - citrin pe suprafata placardului tipic ) si erizipelul gangrenos ( constituirea
unor zone de necroza galbuie in grosimea placardului tipic, care se vor elimina spontan
producand ulceratii profunde cu vindecare lenta, prin cicatrici vicioase ).
Erizipelul- este o boala infectios-alergica, produsa de streptococul beta-hemolitic (grup A) si manifestata clinic printr-o
dermatita adesea rebela. Se produce la nivel facial (denum. rus: roja), pe gambe, dar nu sunt excluse si alte localizari.
Forme clinice - eritematoasa, buloasa, flegmonoasa (infectie suprapusa), gangrenoasa.
Semne si simptome
Semne generale (aparente initial):
- temperatura corpului 39-40C;
- starea generala alterata (reactivitate alergica sporita)
Semne locale (cel mai des se afecteaza gamba);
- prurit, durere, senzatie de arsura;
- placard eritematos, edematiat, delimitat prin burelet marginal, cu hiperemie intensa si infiltrat granulocelular,
adenopatie regionala (de aspect se poate compara cu o flacara de foc sau harta geografica);
- ulterior apar pe piele se proemina bule cu lichid straveziu.
Cauza - streptococul beta-hemolitic.
Factori de risc - escoriatii, plagi cutanate, scaderi de temperatura, anemie, debilitate.
Diagnosticul - n baza tabloului clinic tipic, schimbari locale (hiperemie, bule).
Diagnosticul diferential - tromboflebita profunda si superficiala, flegmonul gambei, limfangita, maladiile alergice,

dermatitele, erizipeloid.
Investigatii de laborator - examenul sumar al sngelui.
Schimbari morfologice - initial inflamatie seroasa n derm, n epiderm clivajul dermo-epidermic formeaza flictene
(forma buloasa).
Masuri generale - respectarea integritatii tegumentelor, asanarea focarelor cronice de infectie.
Regim - la pat, cu membrul afectat imobilizat.
Dieta - lactovegetala, nalt calorica, cu continut sporit de vitamine.
Complicatii posibile - n cazurile cnd tratamentul initial nu s-a administrat corect, apar forme dificilc (flegmonul,
necroza, gangrena), celulita, elefantiazis.

Tratamentul piodermitelor
Tratamentul general este indicat in formele febrile de boala.In cazul stafilodermiilor este preferabila
administrarea unei asociatii de doua antibiotice de spectru larg,de regula o cefalosporina si un
aminoglicozid.In cazul streptodermiilor este suficienta peni- cilina per os sau, specific pentru
limfangita si erizipel, intramuscular ori intravenos.
Tratamentul local include comprese umede antiinflamatorii cu solutii apoase antiseptice ( azotat de
argint 1 : 1000, cloramina 1 : 1000, acid boric 3% ) si topice cu antibiotice de uz local.Topicele uzuale
contin negamicina si bacitracina, kanamicina, gentamicina, eritromicina.Topicele de rezerva contin
acid fusidic ( Fucidine ), respectiv mupirocina ( Bactroban ).Pentru toate se indica de regula doua
aplicatii pe zi.La acestea se ada-uga interventiile chirurgicale in cazurile specificate in text.
Diagnostic diferential
- Angina din scarlatina: dupa 48 ore de la debut apar eruptii (rash) pe gt si pe toracele
superior, care se extind pe abdomen si membre (dar nu intereseaza mucoasa bucala) se distnge
o zona de paloare periorala.
- Angina pseudo-membranoasa din difterie: prezenta membranelor false difuze alb lucioase,
aderente la mucoase (adenopatii cervicale), la detasarea acestora apar puncte hemoragice.
- Angina Vincent - apare la adultul tnar din colectivitate, este generata de asociatia bacili
fuziformi Vincent si spirochete, este unilaterala, cu ulceratie dureroasa neindurata, cu depuneri
gri-galbui pe limba, se manifesta cu astenie si subfebrilitate.
- Sancrul sifilitic - se caracterizeaza prin ulceratii ndurate si test serologic (MRS) pozitiv.
Schimbari morfologice
- n angina eritematoasa este caracteristica congestia locala intensa.
- n angina flegmonoasa se depisteaza tumefactie amigdaliana.
- n angina pultacee se formeaza depozite purulente.
- n angina pseudomembranoasa sunt prezente membrane false de exsudat alb.
- n angina ulceronecrotica au loc distractii tisulare cu ulceratii si necroze