UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALATIILOR

COGENERARE DE MICA PUTERE

ALEGEREA SOLUTIILOR DE COGENERARE DE MICA
PUTERE
PENTRU UN ANSAMBLU REZIDENTIAL

Herzog Alexandra
Master EEIC, anul I, grupa 1
An universitar 2015-2016

Cuprins

Parte scrisa
1. GENERALITATI................................................................................2
2. PREMISE DE CALCUL......................................................................2
3. CALCULUL NECESARULUI DE CALDURA SI PREPARARE A APEI CALDE
DE CONSUM........................................................................................2
4. TRASAREA CURBEI CLASATE A NECESARULUI TERMIC.......................4
5. CALCULUL NECESARULUI DE ENERGIE ELECTRICA.............................6
6. SOLUTII PROPUSE..........................................................................7
6.1.

VARIANTA 1 1 MOTOR TERMIC.................................................................7

6.2.

VARIANTA 2 1 MOTOR TERMIC + 1 CAZAN CU FUNCTIONARE PE GAZ....8

7. COMPARATIE TEHNICA A SOLUTIILOR PROPUSE................................9

8. ANEXE.........................................................................................11
ANEXA NR.1 - FISA TEHNICA MOTOR GENERAL ELECTRIC JENBACHER TYPE 3. 11
ANEXA NR.2 - FISA TEHNICA MOTOR GENERAL ELECTRIC JENBACHER TYPE 4. 13
ANEXA NR.3 PERFORMANTE MOTOARE CU ARDERE INTERNA GENERAL
ELECTRIC........................................................................................................... 15
ANEXA NR.4 - FISA TEHNICA CAZAN VIESSMANN VITOPLEX 100......................17

1/17

1. Generalitati
Prezentul proiect trateaza posibilele solutii tehnice ce pot fi adoptate
pentru realizarea cogenerarii de mica putere aferenta unui ansamblu rezidential.
Scopul proiectului il constituie analiza catorva solutii, sub aspectul tehnic al
implementarii acestora.
Prezentul proiect cuprinde:
-

Calculul necesarului de incalzire cu metoda prezentata in SR1907/1997;

Trasarea curbei clasate a necesarului anual de caldura;
Calculul necesarului de energie electrica;
Prezentarea unor solutii de realizare a cogenerarii de mica putere aferenta

imobilelor;
Prezentarea aspectelor tehnice ale surselor de cogenerare propuse;
comparatie tehnica.

2. Premise de calcul
Datele de calcul pentru ansamblul de imobile rezidentiale studiat in acest
proiect sunt:
-

Temperatura exterioara: -15C;

Temperatura interioara: 22C;
Numar imobile: 8 blocuri de apartamente;
Regim de inaltime 1 imobil: P+6 E;
Numar de apartamente pe un nivel: 5 (apartamente de 3 camere).
Anvelopa spatiului incalzit se considera formata din urmatoarele elemente:

Tamplarie dubla tip termopan: RFE=0.77 m2K/W;

Pereti din caramida, avand rezistenta termica unidirectionala R PE=2.02

m2K/W;
Terasa necirculabila, avand rezistenta termica unidirectionala R TE=2.67

m2K/W;
Placa pe sol, avand rezistenta termica unidirectionala R PL=5.14 m2K/W.

3. Calculul necesarului de caldura si preparare a apei

calde de consum
Calculul necesarului de caldura se realizeaza conform STAS 1907 si
priveste compensarea termica a pierderilor de caldura prin transmisie (catre
peretii exterior, terasa, placa pe sol, tamplaria exterioara) si cele pentru
incalzirea aerului rece care intra in zonele incalzite, astfel incat in respectivele
incaperi sa poata fi mentinuta o anumita temperatura.

2/17

Q=Q T 1+
tot

A0 + A c
+Qi , unde :
100

Q=necesarul de incalzire al incaperii

QTtot=QT, QT=fluxul termic cedat prin transmisie, corespunzator diferentei de
temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care
delimiteaza incaperea

QT =

mxSx
R

S=aria suprafetei elementului de constructie

R=rezistenta termica corectata a elementului de constructie
=i-e ; e=temperatura exterioara conventionala; i=temperatura interioara
conventionala
A0=adaosul pentru orientare (N:+5; E,V:0; S:-5)
Ac=adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci, in functie de
rezistenta termica medie a incaperii Rm, determinata cu relatia:

R m=

St
, unde S t=suma suprafetelor incaperii
QT

Qi=sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si

ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora
Qi=max(Qi1;Qi2)
Qi1=necesarul de incalzire pentru aerul care intra in incapere datorat infiltratiilor
sau deschiderii usilor
Qi2=necesarul

de

incalzire

pentru

aerul

necesar

asigurarii

unei

calitati

corespunzatoare a aerului

Qi 1=( Ex ( (ixL ) ) v 4 / 3 x +Qu ) 1+

Ac
100

E=coeficient ce tine seama de inaltimea cladirii; pentru un numar de etaje mai

mic de 12, se considera E=1
i=coeficient de infiltratii; depinde de tipul de fereastra; se considera i=0,0667
L=lungimea rosturilor prin care intra aerul
v=viteza vantului, dependent de zona eoliana in care se gaseste cladirea;
cladirea pentru care se proiecteaza instalatia de incalzire este amplasata in zona
eoliana 2, unde v=5 m/s

3/17

Qu=necesarul de caldura pentru incalzirea aerului rece care intra in incapere

datorat deschiderii usilor catre exterior
Qu=0,31xSuxnx, unde n=numarul de deschideri ale usilor pe ora
Qi2=(na0xVxxcpx+Qu)x(1+Ac/100)
na0=numarul de schimburi de aer necesar in incapere
=densitatea aerului=1,2 kg/m3
cp=caldura specifica a aerului=1005 J/kgK
Pentru cele 35 de apartamente dintr-un imobil de locuit se determina
necesarul termic de 172,25 kW. Pentru intregul ansamblu rezidential, de 8 blocuri
de acelasi tip, rezulta deci un necesar termic total de 1378 kW.
Se determina sarcina termica pentru prepararea apei calde de consum
necesara unui imobil de 52,74 kW, rezultand astfel si sarcina totala necesara
prepararii apei calde pentru intreg ansamblul rezidential, de 421,92 kW.
La temperatura exterioara conventionala de calcul de -15C, sarcina
termica totala (de incalzire si pentru prepararea apei calde) este de 1799,93 kW,
iar la temperatura de 10C (cand se considera intreruperea furnizarii energiei
termice), aceasta valoare scade la 815,64 kW. Sub temperatura de 10C va fi
produs agent termic strict pentru realizarea sarcinii necesare prepararii apei
calde de consum, de 421,92 kW.

4. Trasarea curbei clasate a necesarului termic

Pornind de la dreapta variatiei necesarului de incalzire intre temperaturile
-15C si +10C, si utilizand curba clasata a temperaturilor exterioare (ponderea
in ore ocupata de fiecare valoare a temperaturii exterioare pentru un intreg an)
se construieste grafic curba clasata a necesarului anual de caldura pentru
ansamblul de imobile analizat.
Aceasta curba rezultata ofera informatii despre variatia valorii necesarului
termic (incalzire si preparare apa calda de consum) pe parcursul celor 8760 de
ore ale unui an. Pe baza acestui grafic se pot alege sursele de incalzire (surse de
cogenerare) pentru consumatorul considerat.

4/17

5/17

5. Calculul necesarului de energie electrica

Pentru fiecare din cele 280 de apartamente de 3 camere din cadrul
ansamblului rezidential studiat, s-a considerat o utilare medie electrica, cu
urmatorii consumatori:
Nr
.
cr
t.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Consumator

Putere
electrica
[kW]

Iluminat
Mixer
Uscator
Cafetiera
Fier de calcat
Frigider
Cuptor cu microunde
Aspirator
Televizor
Computere

0.48
0.3
1
1
1
0.5
1.5
0.6
0.3
0.6

Rezulta o putere instalata de 7,28 kW pe un apartament.

Utilizand metoda prezentata in normativul I7/2011, in cazul sunt introdusi
factorii de utilizare (ku) si de simultaneitate (ks).
Conform Tabel 3.3, in functie de numarul de camera ale apartamentului
considerat, ku=0,65, iar conform Tabel 3.4, considerand numarul de apartamente
dintr-un imobil (20 apart.), ks=0,48.
Sursa si bransamentul electric al imobilelor vor fi dimensionate la puterea
electrica absorbita, calculata astfel: Pa=Pi x ku x ks [kW]
Rezulta in acest mod valoarea puterii totale absorbite de consumatorii
celor 280 de apartamente, de 635,98 kW.
Necesarul anual de energie electrica aferent ansamblului de 8 imobile
este: 635,98 kW x 8760 h/an= 5 571 184,8 kWh/an.
Solutiile de cogenerare de mica putere aferente ansamblului de imobile vor
fi alese in functie de valoarea necesarului electric si nu a celui termic.

6/17

6. Solutii propuse
6.1.

Varianta 1 1 motor termic

In cazul alegerii sursei de cogenerare in functie de valoarea necesarului de

preparare a apei calde de consum (421,92 kW), se considera functionarea
acesteia pe intregul an (8760 ore de functionare). Se propune astfel utilizarea
unui motor termic tip Jenbacher J312 GS comercializat de compania General
Electric, ce poate ceda puterea termica de 735 kW, valoare superioara celei
necesare.

Pe partea consumului de energie electrica, motorul termic considerat este

capabil sa produca puterea electrica de 617 kW, inferioara celei calculate.
Pentru implementarea acestei surse in cadrul unei instalatii de cogenerare
de mica putere, avandu-se in vedere eficienta energetica a echipamentului,
energia termica produsa in exces va trebui fie stocata in rezervoare de
acumulare,

fie

distribuita

catre

alti

consumatori,

din

afara

ansamblului

rezidential. Pentru alimentarea imobilelelor la puterea electrica necesara, va

trebui incheiat un contract de furnizare al energiei electrice intre ansamblul
rezidential si distribuitorul de energie electrica.
Valorile coeficientilor orar si anual de cogenerare sunt:

hcog=

Qcog
Eth , cog 6 403560
735
=
=0,41; an
=
=0,97
cog=
Q 1799,93
E th
6 583 587

Energia electrica produsa de motorul termic propus este:

7/17

Eel =Pel x 8760=617 x 8760=5 404 920 kWh/an ; prin urmare, furnizorul de energie
electrica va vinde ansamblului de blocuri 5 571 184,8 - 5 404 920 = 166 264,8
kWh/an.

8/17

6.2.

Varianta 2 1 motor termic + 1 cazan cu functionare pe gaz

O a doua solutie ce se propune drept sursa de cogenerare este un motor

termic tip Jenbacher J420 GS, de 1442 kW pe partea termica si 1402 kw pe partea
electrica, cu functionare timp de 3850 ore/an.
Pentru implementarea acestei surse in cadrul unei instalatii de cogenerare
de mica putere, avandu-se in vedere asigurarea energiei termice necesare pe tot
parcursul anului, in perioada de nefunctionare a motorului termic, un cazan
Viessman Vitoplex 100 de 440 kw, cu functionare pe gaz, va asigura producerea
de apa calda de consum.
Pe timpul cat motorul termic functioneaza, acesta va produce energie
electrica in exces, ce va putea fi injectata in reteaua de distributie a orasului, prin
incheierea unui contract cu operatorul de retea.
Pentru alimentarea imobilelelor cu energia electrica necesara pe perioada
de nefunctionare a sursei de cogenerare, va trebui incheiat un contract de
furnizare al energiei electrice intre ansamblul rezidential si distribuitorul de
energie electrica.
Acelasi cazan de 440 kW utilizat pentru producerea de apa calda de
consum in sezonul cald va fi responsabil si de acoperirea varfurilor necesarului
termic, la temperaturi sub -6C, cand motorul termic nu va mai putea asigura
sarcina necesara.
Valorile coeficientilor orar si anual de cogenerare sunt:

hcog=

Qcog
E th, cog 1442 x 3850
1442
=
=0,8 ; an
=
=0,84
cog =
Q 1799,93
Eth
6 583 587

9/17

10/17

7. Comparatie tehnica a solutiilor propuse

In urma analizei realizate asupra fiecarei variante de cogenerare, se
constata ca:
-

Valorile coeficientilor de cogenerare pentru cele doua solutii se incadreaza

sau chiar depasesc valoric intervalul recomandat;

In niciunul dintre cazuri energia electrica nu este asigurata in permanenta
strcit din instalatia interioara de cogenerare, fiind necesara bransarea la
sistemul energetic national si incheierea unui contract de cumparare a

energiei electrice;
Avantajul primei solutii este ca agregatul propus va functiona pe intregul
an, asa cum este de dorit pentru orice instalatie de cogenerare (amortizare

a investitiei intr-un timp cat mai scurt);

Desi prima solutie produce in situatia de vara agent termic in cantitati
superioare celei necesare, aceasta va putea fi distribuita catre zonele
invecinate, pentru a putea satisface necesarul pentru prepararea apei

calde de consum;
Costul de investitie si mentenanta raportat la unitatea de energie electrica
produsa va fi mai mic in cazul utilizarii unui singur motor termic, asa cum
este conceputa solutia a doua. Instalatia din acest caz va functiona in
cogenerare timp de 3850 h/an, in restul timpului energia termica pentru
prepararea apei calde de consum fiind asigurata de un cazan, iar energia
electrica din sistemul energetic national. Pe timpul cat motorul termic va
functiona, energia electrica produsa va fi in exces, insa va putea fi
injectata in sistemul energetic national.
In concluzie, a doua varianta de cogenerare, cea in care este utilizat un

singur motor termic pe o durata de 3850 h/an pare cea mai atractiva pentru a fi
implementata. Se indeplinesc deopotriva valorile recomandate in privinta
coeficientilor de cogenerare si durata de functionare, insa mai mult, alaturi de
cazanul cu functionare pe gaz, motorul termic va putea asigura autonomia
ansamblului rezidential in privinta producerii de energie termica pe o durata
relativ mare de timp.
Energia electrica produsa de catre motorul termic de putere 1402 kWe
este:

Eel =Pel x 3850=1402 x 3850=5 397 700 kWh

Energia electrica ce va fi consumata in acea perioada de 3850 h/an de
functionare a motorului tremic este: 635,98 kW x 3850 h = 2 448 523 kWh prin

11/17

urmare, in acea perioada, furnizorul de energie electrica va cumpara de la

ansamblul de blocuri 5 397 700 - 2 448 523 = 2 949 177 kWh.
Energia electrica necesara ansamblului de blocuri in perioada in care
motorul termic nu va functiona, este: 635,98 kW x (8760 3850) h = 3 122 661,8
kWh; aceasta cantitate de energie va trebui preluata din sistemul energetic
national.
Realizand astfel un bilant al cantitatii de energie injectata in retea si al
cantitatii de energie ce trebuie cumparata din sistem, rezulta o valoare de 3 122
661,8 2 949 177 = 173 484,8 kWh ce vor fi cumparati de catre ansamblul
rezidential intr-un an, necesarul termic fiind insa in permananeta asigurat.

12/17

8. Anexe
Anexa nr.1 - Fisa tehnica motor General Electric Jenbacher type 3

13/17

14/17

Anexa nr.2 - Fisa tehnica motor General Electric Jenbacher type 4

15/17

16/17

Anexa nr.3 Performante motoare cu ardere interna General Electric

17/17

18/17

Anexa nr.4 - Fisa tehnica cazan Viessmann Vitoplex 100

19/17