Introducerea in conflictologie

1. Natura conflictului
Conflictele apar atunci cid au aparut primele comniuni umane. Pentru o perioada
destul de indelungata nu era un obiect stiintific cercetat, desi gindurile geniale
despre conflicte, erau rezente din cele ma vechi izoare care au ajuns pina la noi. S-a
schimbat viata, conditiile vietii, la fel si conflictele, nu ramineau neschimbate si
atitudinile societatii fata de ele, dar o importana majora in studierea
conflictuluiapare in procesul democratiei societatii
Termenul de conflict provine de la verbul latinesc conflicta=a se lupta, a se
bate, siocnire, cearta.
In mai multe dictionare conflictul este definit prin violenta, disputa, sandal, lupta,
razboi. In dic de filosofie conflictul este privit ca lupta contrariiilor.
Psihologiii definesc conflictul ca ciocnire, lupta a tendintelor contrat-opuse n
relatiile interpersonanale si produce emotii negative.
In prezent gasim mai multe def l conflictului

L. Cozer- conflictul este o lupta dintre valori si revindecari de statuturi, putere

si resursuri, in care scopurile oponentiae sunt de a neutraliza sau elimina
rivalii
J. Burton o relatie in care fieacre percepe sscopuri, valori, interese si conduita
celuilalt ca o contradictie in comparatie cu ale sale.

Obiectul confictologiei reesa din singura denumirestiinta despre conflicte sau

conflictologia este stiinta despre legitatile aparitiei, dezvoltarii si rezolvarii a
conflict, de asemenea a principiilor, modalitatilor si metodelor de rezolvare a lor.
Conf este vazut de unii savanti ca un fenomen psihosocial care implica trei
componente tridimensionale
Comp cognitiva- perceptia situatiei conf
c. afectiva- sentimente aparente
c. comportametala- actiunile , inclusiv comunicarea.
Aceste 3 comp sunt legate, se influenteaza una pe cealalta si este necesar sa le
intelegem pe fiecare in parte, ca sa intelegem conflictul caatare.
Scopul acestei stiinte este studierea lui in vederea formarii abilitattilor de prevenire
si rezolv a conf.
Sarcinile stiintei sunt gasirea tehnicilor celor mai eficiente de rezvol si eliminare a
conflictelor, principiile, descoperirea regulilor noi, de descoperit forme de activitati
eficiente de inv, de formare a abilitatilor.
2. Istoric
Din istoria dezv conflictologieii ca stiinta sunt descrise 3 etape:

....-1924- se nasc si se dezvolta ideile cnflictologieii in sensul de cunasterepractica

ce este conflictul, deoarece in aceasta perioada se vb mult despre violeta si
nonviolenta. Se vb despre conf in arte si cultura. Conf este destul de bine studiat in
ramrile filosofiei, dreptului, psihologiei si ca viziune artistica in filologie.
1924-1992- apare conf ca stiinta in a niii 50, atunci ea se numea sociologie,
multumita lucrarilor lui Cozer din sua si Dorindorf din Germania, care cerceta
probleme societatii. Apar si alti savanti care au creeat fundamentele ale stiintei. A
introdus termenul si teoria de conflictologie. Zilmmelg spunea ca cnf este o forma
curata a comunicaii sociale.
1992-...-c se transforma in stiinta propriu-zisa. La inceputul perioadei a treia s-a
deschis centre puternice in lume. Priul cenru a fost deschis in 1886 in Austria, care
include facultati care au inceput sa pregateasca specialisti in domeniu de mediatori
care acordau ajutor oamenilor in rezolv conf.
3. Legatura conflictologiei cu alte stiinte
Conf este o stiint tionara si complexa deorece foloseste cunostinte di dif domenii. In
primul rind este strins legata cu filosofia fiind ca aceasta stiina este prima unde se
discuta notiunea de conf, in filosofie cerectarea confl care au scop scadrerea in
evdenta a proprietatilor dezv sale si totodata a intelege corelatia dintre actegoriile
contradictie si conf, totoata filosofia studiaza natura conf moral n societate,
aspectele metodologicea conf etnice si unele elemene ale conf sociologic.
Conf este strins legata cu istoria fiind ca istoria analizeaza aspectul factologic al cnf
intre grupe sau intre state. In istorie conf sunt analizate in citeva directii:

conf internationale
Conf in orientul apropiat
Conf in tarile de dezv in lumea a treia
Rolul organizatiilor in aplanarea onf internat.

Conf este strins legata de politologie, psihologie- este un fenomen psihologic,cu

filologia, retorica, biologia, juridica.
In timpul de fata cnflictologia servste mute discipline.
4. Conf in procesul educat: consecinte constructive si distructive
Reaitatea demonstreaza ca in pr educat conf au loc asa cum si in societate, fiind ca
scoala si societate sunt strins legate intre ele.
Atunci cind conf au loc in pr educat, cadrul didactic incearca sa-l evite si vede doar
consecintedistructivea lui, privindul ca pe un fenomen negativ.
Comportamentul pedagogului in situatie de conflict servesc exeplu pentru copii
care se gasesc la etapa dezv sale si care acumuleaza experienta de viaat. Pedagogii
trebuei sa demonstreze un comporamet corect, la fel copii acumuleaza experienta
negativa si cu ea se duc in viata.

Daca pedagogul stie sa rezolve conf corect, sa le evite, aceasta creeaza un climat
psiologic favorabil ce are unimpact corect asupracelorlallti, calitatii procesului
instructiv educativ, calitatile competentelor elevilor.
Cauzele aparitiei conf in pr educat
Elev-elev
- Dif de
temperamente
- Concurenta
- Patura sociala
- Preuarea
comportament
negative din mediul
social
- Genrile

Prof-parinte
- Lipsa respectlui
- Lipsa info
- Critica
- Lipsa
responsabilitatii
- Indiferenta fata de
scoala
- Nerespectarea
regulamentului
scolii
Dacac conf este rezolvat traditional (eu cistig, tu pierzi), atunci conf areconsecinte
distructive:
1)
2)
3)
4)
5)

Elev-prof
- Obiectivitattea
Evaluarii
- Lipsa atentiei
- Disciplina

Distrugerea relatiilor scia

Ridicarea tensuni psihologice
Strssul
Judecare pe baza de emotii
Neintelegerea reciproca

Daca in coonf cistiga maturii, copii devin pasivi, inerti, nu s eimplia in activit scolii
sau poate deven afresiv, sa paraseasca scoala.
Daca in conflict parinte-copul, intotdeauna cistiga parintele sau daca mai sunt si
agresivi, atunci la copii se coboara nivelul de apreciere.
Daca conf sunt rezovate corect- ambele parti cistiga, el are cosecinte mai mult
constructive:
1) Potentialul dezvolativ are loc in doua directiii

2) Formarea abilitattilor de comportament corect in conf, controlarea situatiei de

conf
3) Conf poate servi un instrument de diagnosticare a relatiilor, atmosferei.
4) Conf are potential educativ.
Daca conf sunt dese, permanente atunci spunem ca este un numar mari de lideri in
lasa. Daca in colectiv nu persista cnslicte atunci spunem ca trfaieste in lumea sa
indiferent de ce se petrece in jur.