4.1 STRUCTURA RAMURII DE TELECOMUNICATII.

1. Structura ramurii.
Structura ramurii de telecomunicaii este urmtoarea:
Ministerul Dezvoltrii
Informaionale
Agenia naional pentru reglementri n telecomunicaii
Pota Moldovei

S.A Moldelecom

Inspectoratul de stat
pentru frecvene radio

Centrul republican de
radio i televiziune
Sector privat

Ministerul Dezvoltrii Informaionale este organul

guvernamental de sat care rspunde de domeniu de
telecomunicaii. El elaboreaz i realizeaz strategiile
dezvoltrii comunicaiilor, elaboreaz i realizeaz politici i
programe de stat n domeniul comunicaiilor. El elaboreaz
i particip la proiecte de acte legislative i informative,
reprezint Republica Moldova n organele internaionale de
profil. Reglementeaz tarifele. Cu toate c Ministerul
Dezvoltrii Informaionale nu are o vrst ndelungat, el are
o istorie deloc scurt. Doar ideile i proiectele informatizrii
n Republica Moldova au aprut cu mult timp nainte, nc n
cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Totul a nceput de la
cutezana unui grup de colaboratori ai Ministerului Afacerilor
Interne, capabili cu trei decenii n urm s prognozeze
situaia actual, s neleag i s insufle altora ideea c fr
tehnologii informaionale, fr informatizarea rii, noi vom
rmne n urma societii civilizate progresive. Reieind din
faptul c Ministerul Dezvoltrii Informaionale este autorizat
s elaboreze sistemul de trecere a Republicii Moldova la o
societate informaional, sunt determinate i atribuiile lui de
baz:
1

- elaborarea i aplicarea politicii de stat n sfera

informatizrii, formarea, pstrarea i utilizarea resurselor
informaionale de stat, crearea i implementarea noilor
tehnologii informaionale, a complexelor de programe
tehnice, a sistemelor i reelelor informaionale;
- elaborarea bazei normative de drept n domeniul
informatizrii i realizarea controlului de stat asupra
nerespectrii legislaiei privind activitatea acestuia;
- elaborarea strategiei de dezvoltare a spaiului
informaional, a programelor de stat, realizarea proiectelor n
domeniul informatizrii rii;
- elaborarea concepiei de formare i utilizare a resurselor
informaionale de stat, de creare i exploatare a sistemelor
informaionale departamentale i teritoriale ale administraiei
publice, precum i a direciilor prioritare n sfera
informatizrii;
- organizarea asigurrii informaionale a administraiei
publice i locale, inclusiv crearea unui sistem unic al
circuitului de documente electronic;
- analiza strii i tendinelor de dezvoltare a pieei naionale
i internaionale a resurselor i serviciilor informaionale, a
mijloacelor de informatizare i elaborarea propunerilor
privind perfecionarea mecanismului de reglementare a
acestora;
- altele.
Agenia naional pentru reglementri n telecomunicaii.
Reglementeaz emiterea mrcilor potale i ale licenilor de
activitatea n ramura respectiv. Prezint Republica Moldova
n organizaiile internaionale de profil. Se ocup de calitatea
i standarte. Agenia este autoritate de reglementare a
serviciilor de utilitate public din domeniu de telecomunicaii
i informaticii, avnd statut de persoan juridic. Agenia i
exercit atribuiile de reglementare n scopul transpunerii n
via
a
strategiei
de
dezvoltare
a
domeniului
2

telecomunicaiilor i informaticii, asigurnd serviciul

universal, interoperabilitatea reelelor i a serviciilor de
telecomunicaii i informaticii , protecia utilizatorilor i
promovarea concurenei loiale n domeniu.
Agenia are urmtoarele atribuii:
- asigurarea domeniului de telecomunicaii cu documente
necesare de reglementare i standarte tehnice
- acordare de licene
- controlul i contracararea aciunilor ndreptate mpotriva
concurenei n domeniu
- aprobarea tarifelor pentru servicii publice n domeniul
telecomunicaiei i informatic
- stabilirea principiilor i regulilor de interconectare a
reelelor
- aplicarea sanciunilor i a amenzilor.
S. A. Moldtelecom conform legii telecomunicaii prestarea
serviciilor de telecomunicaii de baz este atribuit
operatorului naional Moldtelecom.
La 5 ianuarie anului 1999 intreprinderea de Stat
"Moldtelecom" a fost reorganizata in Societate pe Actiuni.
Statul fiind fondator si unic actionar. S.A. "Moldtelecom"
gestioneaza o retea telefonica de capacitate de 895.7 mii de
linii prin intermediu de 41 de filiale, situate in toate centrele a
unitatilor administrative al Republicii Moldova. Baza de
clientela a companiei este in crestere permanenta si la
momentul de fata depaseste cifra de 857 mii abonati,
formand o densitate telefonica de 25.3% pe intreaga tara.
Calitatea serviciilor o asigura peste 7 mii de lucratori.
In prezent, utilizarea tehnologiilor de ultima ora este vitala.
Inovatiile - o combinatie perfecta de tehnologii know-how si
a managementului flexibil - devin si mai importante in
conditiile pietii competitive. Viitoarea companie de succes
3

va fi aceea care utilizeaza tehnologiile inalte, genereaza

venituri si minimizeaza cheltuielile.
Dorinta de a stabili noi relatii tehnice si comerciale este
vitala pentru mentinerea contributiei valoroase a companiei
"Moldtelecom" in dezvoltarea industriei telecomunicatiilor.
Fiind o companie social responsabila, noi garantam
Clientilor nostri pastrarea acestei mosteniri nationale prin
disponibilitatea ei la cati mai multi oameni.
Compania noastra face tot posibilul pentru asigurarea
Clientelei noastre cu servicii de cel mai inalt nivel tehnic.
Implementarea
serviciilor
noi:
videotelefonie,
videoconferinta, IP-telefonie, Internet prin ADSL este inca o
dovada a intentiilor S.A. "Moldtelecom" de a promova si in
continuare tot ce este actual si de mare utilitate, ca raspuns
la cerintele pietei.
Unul din obiectivele strategice ale Moldtelecom-ului este
orientarea activitatii spre satisfacerea asteptarilor si
cerintelor clientelei.
Drept dovada principala serveste punerea la dispozitia
clientilor a unor servicii de calitate bazate pe tehnologii noi
si atentia fata de clienti, pe o cultura inalta de prestare a
serviciilor.
Telefonie - Constructia a noi retele de telecomunicatii
favorizeaza continuu cresterea numarului de abonati.
Videotelefonie - Acum exista un alt mod de comunicare, prin
care puteti fi permanent in legatura cu cei dragi, cu
partenerii de afaceri si cu prietenii.
CrossNet - Cu acest serviciu aveti posibilitatea sa inchiriati
circuite digitale de diferite capacitati de la 64 Kbps pina la
2 Mbps.
ISDN - Tehnologiile ISDN va ofera posibilitatea sa efectuati
comunicatii de voce si date simultan pe o linie telefonica.
4

Internet Pachete si oferte de conectare la Internet comode si

accesibile pentru toata lumea.
Telegraf si telex - Informatia transmisa prin intermediul
acestor servicii poate fi utilizata in orice intreprindere sau
instanta judiciara in calitate de document legitim.
Chiria utilajului tehnic -Utilajul tehnic se presteaza in chirie
in cazul in care S.A."Moldtelecom" il are in posesie.
Servicii pentru operatori VPN prin ADSL.
.S. Pota Moldovei este operatorul naioanl cu drept
exclusiv de prestare a serviciilor potale de baz. A fost
infiinat n 1993. Conform legii potei din 1995 termenul de
distribuire. Pota moldovei este membr a uniunii potale
universale.n urma micrii de renatere i eliberare
naional, declanat, n perioada 1988-1989, la 23 iunie1990
este adoptat declaraia de suveranitate a Republicii
Moldova, iar la 27 august 1991 Parlamentul proclam
independena republicii Moldova. La 29 ianuarie 1993,
Ministerul Informaticii, Informaiilor i Telecomunicaiilor al
Republicii Moldova emite un ordin, semnat de ministrul Ion
Casian Cu privire la reorganizarea ntreprinderilor de
informatic i telecomunicaii n ntreprinderi de stat Pota
Moldovei i Moldtelecom, n care se menioneaz : "n
scopul sporirii eficacitii serviciilor prestate n sfera
telecomunicaii i pot din republic i lund n considerare
recomandaiile i practica organizaiilor internaionale
referitor la structurile n domeniul vizat s-a decis efectuarea
separrii patrimoniului comunicaiilor potale i difuzrii
potei cu toate mijloacele tehnice, transportul, cldirile,
echipamentul auxiliar, destinate pentru efectuarea activitii
procesului de comunicaii potale, de patrimoniul
telecomunicaiilor". Pe baza ntreprinderilor reorganizate de
informatic i telecomunicaii n cadrul Ministerului
5

Informaticii, Informaiei i Telecomunicaiilor al R.M., cu

ncepere de la 1 martie 1993, au fost create: ntreprinderea
de
Stat
"Pota
Moldovei"
i
ntreprinderea
de
telecomunicaii Moldtelecom.Anterior perioadei de instituire
a ntreprinderii de Stat "Pota Moldovei", i anume de la 16
noiembrie 1992, Republica Moldova a devenit membru
plenipoteniar al Uniunii Potale Universale, formnd cu
celelalte ri-membre un teritoriu potal unic. n colaborare
cu alte state, Pota Moldovei a aderat pe parcurs la un ir de
organisme internaionale de resort: Comunitatea Regional
n Comunicaii (CRC), PostEurop (Asociaia operatorilor
potali din Europa( de la 1 ianuarie 1997) i
altele.Principalele reguli i condiii de administrare,
dezvoltare i exploatare a serviciilor potale publice n
Republica Moldova, drepturile i obligaiile statului,
persoanele fizice i juridice n domeniul comunicaiilor
interumane i transportului bunurilor materiale sunt stabilite
prin Legea potei , adoptat de parlamentul Republicii
Moldova la 18 mai 1995. Conform acestei legi, ntreprinderii
de Stat "Pota Moldovei" i-a fost atribuit calitatea de
operator naional cu drept exclusiv de prestare a serviciilor
potale de baz, iar mijloacele de comunicaii potale
existente la data adoptrii ei au fost declarate proprietate a
statului. Din februrie1996 printre serviciile prestate de Pota
Moldovei se nscrie i serviciul de pot rapid EMS
Moldova . Pota Moldovei desfoar de asemenea, o
remarcabil activitate filatelic. Din 1991, cnd a fost pus n
circulaie prima serie de mrci potale consacrate primei
aniversri de la proclamarea suveranitii Republicii
Moldova i pn n decembrie 1998 au fost emise 76 serii de
mrci potale.
V ofer:
* Expedierea corespondenei, coletelor, ncrcturilor de
ocazie;
6

* Transferuri bneti prin

mandate potale i
electronice, sistemele Western Union, Anelik, Money
Exchange, Contact, IFS.
* Ridicarea numerarului de pe cardurile bancare prin
intermediul terminalului;
* Difuzarea ziarelor, revistelor prin abonare n orice col a
lumii i comercializarea cu amnuntul pe ntreg teritoriul
republicii;
* Coresponden
cu
rspuns
pltit
intern
i
internaional - achitarea expedierii corespondenei
clienilor Dvs;
* Distribuirea
materialelor
publicitare
conform
solicitrilor clienilor Direct-Mail;
* ncasarea plilor pentru diferite servicii;
* Transmiterea i recepionarea mesajelor prin fax, pota
electronic;
* Servicii de copiere, laminare, copertare;
* Colectarea comenzilor pentru serviciile foto;
* Plata dividendelor;
* Comercializarea plicurilor, felicitrilor i produselor
filatelice;
* Distribuirea actelor de identitate (buletin de identitate,
paaport) la adresa indicat.
Centrul Republican de Radiocomunicatii a fost nfiinat n
1989 i funcioneaz ca persoan juridic pe baz de
gestiune economic i autonomie. Obiectivul de activitate
este administrarea, ntreinerea i dezvoltarea sistemului
naional de televiziune, radiodifuziune i radiocomunicaii
mobile. Este operatorul naional al reelei statale de
radiofuziune i televiziune.
Activitatile lui snt:
difuzarea programelor de radio i televiziune pe teritoriul
Republicii Moldova
7

 transportul prin linie radio Relay al programelor de

teliviziune
difuzarea programelor de televiziune n municipiul Chiinu
transport date
comunicaii prin satelit
deservirea staiilor terestre de comunicaii prin satelit.
Principalii clieni snt:
Compania de stat teleradio Moldova
Societatea pe aciuni de tip nchis OPT
Societatea Romn de teliviziune
Europa liber
BBC etc
Din iunie 2005, ntreprinderea de Stat Radiocomunicaii
intr n componena Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
ntreprinderea de Stat Radiocomunicaii ofer servicii de
difuzare a programelor de radio i televiziune pe ntreg
teritoriul republicii, avnd n administrare trei reele publice
de televiziune i dou reele de radiodifuziune cu acoperire
naional. n dotare tehnic actualmente ntreprinderea de
Stat Radiocomunicaii are 20 emitoare TV de mare
putere, 9 emitoare TV cu puterea pn la 1KW, 63
retranslatoare TV de mic putere i 27 emitoare i
retranslatoare radio n benzile de unde 66-73 MHz i 87,5-108
MHz, amplasate la 9 staii de televiziune i radiodifuziune i
12 staii de linii radio-relee. Activitatea ntreprinderii de Stat
Radiocomunicaii include difuzarea programelor publice
de televiziune i radio,transportul programelor de televiziune
i radiodifuziune prin intermediul liniilor radio-relee,
difuzarea programelor de radiodifuziune prin fir n municipiul
Chiinu, precum i difuzarea programelor altor instituii ale
audiovizualului din ar i de peste hotare.
De rnd cu serviciile tradiionale .S. Radiocomunicaii a
pus n funciune capaciti de transport date 3 + 1 STM1, prin
care va presta servicii de transport date.Realizrile
ntreprinderii de Stat Radiocomunicaii sunt: asigurarea
8

recepiei
calitative
a
programelor
televiziunii
i
radiodifuziunii naionale n zonele de umbr, staia terestr
de comunicaii prin satelit destinat lansrii programelor
naionale de televiziune i radiodifuziune i difuzrii lor n
toat Europa, lansarea proiectului-pilot de televiziune
digital n Republica Moldova. Conform planurilor
ntreprinderii de Stat Radiocomunicaii, n viitor se
preconizeaz :
-finalizarea modernizrii parcului de emitoare (Ilmeni i
unele retranslatoare de mic putere)
-modernizarea reelei existente de linii radio-relee pentru
extinderea posibilitilor de transport programe TV i date n
vederea majorrii numrului de canale radio i de televiziune
difuzate pe teritoriul republicii.
-implementarea televiziunii digitale n scopul mbuntirii
calitii difuzrii i respectiv a recepionrii programelor de
televiziune, precum i n scopul diversificrii programelor
difuzate.
- implementarea serviciilor acces n band larg la fluxuri de
date ( WiMax)
Inspectoratul de stat pentru frecvene radio divizeaz
spectrul de frecvene radio pentru scopuri civile.
ntreprinderea de Stat Inspectoratul de Stat al
Comunicaiilor a fost fondat n anul 1993 i este
ntreprindere de stat bazat pe autofinanare. Pn n anul
1999 s-a numit Inspectoratul de Stat pentru frecvene radio.
ntreprinderea de Stat Inspectoratul de Stat al
Comunicaiilor examineaz contraveniile administrative
din domeniul telecomunicaiilor, realizeaz managementul
spectrului
de
frecven,
certific
produsele
de
telecomunicaii, informatic i pot. ntreprinderea de Stat
Inspectoratul de Stat al Comunicaiilor a elaborat Tabelul
9

naional al atribuirii benzilor de frecven i proiectul

strategiei de implementare a televiziunii digitale terestre. .S.
Inspectoratul de Stat al Comunicaiilor atribuie asignri de
frecven pentru diverse servicii de radiocomunicaii,
depisteaz
mijloacele
radioelectronice
neautorizate,
determin i nltur perturbaii, depisteaz la staiile de
radio monitoring abateri de la norm ale parametrilor tehnici
MRE. n perspectiv, Inspectoratul de Stat al Comunicaiilor
preconizeaz elaborarea i coordonarea planului de canale
pentru implementarea radiodifuziunii i televiziunii digitale,
de asemenea realizarea etapei a doua de creare a Sistemului
Naional de Monitoring a Frecvenelor Radio.El se ocup cu
prestarea urmtorilor tipuri de servicii:
coordoneaz cu rile vecine frecvene care vor fi ocupate
ine evidena frecvenele coordonate asigurnd astfel
protecia lor
controleaz respectarea legislaiei privind utilizarea
frecvenelor radio
particip n lucrul organizmului ionternaional privind
frecvenele radio
elibereaz autorizaiile de procurare ale echipamentului ce
emite unde.
Sector privat
n ramura de telecomunicaii mai exista i multe ntreprinderi
mici ce presteaz servicii de telecomunicaii dintre care
putem evidenia: Telemedia Group, Arax-Impex, Riscom,
Starnet, Globnet, Tellus, Eurotel i alte ntreprinderi mici.
Telemedia Group va deveni operator naional de
telecomunicaii la momentul liberalizrii totale a pieei
serviciilor de telecomunicaii, cu infrastructura proprie pe
teritoriul
Republicii
Moldova
i
interconexiunile
internaionale n toate direciile. Conceptul afacerii telemedia

10

Group const n integrarea diverselor servicii de

telecomunicaii, prin utilizarea unui suport tehnologic unic.
Telemedia Group ofer urmtoerele servicii care snt
clasificate n categoriile evideniate mai jos:
- Telefonie Departamental - telemedia Group ofer soluii n
baza centralelor de oficiu (PBX), sistemelor mobile DECT,
MINI LINK, echipamentelor de acces i de organizare a
canalelor digitale pentru telefonie i transport de date. Ei
livrareaz, instaleaz, configureaz, programeaz i
deservesc centralele de oficiu Business Phone 50/250 i
MD110 de la Ericsson. Asigur asistena tehnic pe toata
perioada de exploatare a echipamentului. Instruiesc
personalul partenerului pentru ntreinerea i deservirea
centralei, la nivelul necesar pentru exploatare. Partenerul
strategic al telemedia Group n domeniul Telefoniei
Departamentale
este
compania
Ericsson.Telefonie
Inteligent-telemedia a implementat doua servicii de
telefonie IP pentru convorbiri internationale la preturi
avantajoase:
1) Serviciul TELCARD oferit prin cartela telefonic preplatit
este bazat pe tehnologia standard de transmitere n comun
a
pachetelor
voce

date.
2) Serviciul VoiceNet, bazat pe tehnologii digitale avansate.
Vocea se transmite pe canal separat i asigur o calitate
excelent. Se realizeaz prin contract cu indicarea numarului
de telefon al abonatului i se recomand persoanelor fizice
i juridice exigente.Internet prin linie dedicata- accesul la
reeaua global Internet se poate realiza la telemedia Group
prin mai multe metode i la diverse viteze, abonatul
alegndu-i soluia optim din punctul de vedere al
performanei i preului. Accesul prin linii nchiriate
(dedicate) prevede o conexiune permanent ntre sediul
beneficiarului i serverele telemedia Group, asigurndu-se
astfel o calitate nalt a conexiunii i o vitez de la 33 Kbps
pn
la
2
Mbps.
11

Serviciul Internet include toate oportunitile oferite de

reeaua global, cum ar fi FTP, DNS, E-mail, Web Hosting etc.
Accesul prin intermediul tehnologiei ADSL (Asymmetric
Digital Subscriber Line) prevede utilizarea aceleiai linii
telefonice att pentru convorbiri ct i pentru serviciul
Internet n regim concomitent.
- Tehnologia ADSL v ofer calitatea liniei dedicate la
preurile conexiunii comutate (dial-up).
- Transport Date - permite utilizatorului s-i construiasc
propria reea corporativ, indiferent de amplasarea
geografic a subdiviziunilor sale, prin conectarea reelelor
locale la reeaua companiei telemedia Group.
Compania Arax s-a fondat n anul 1992, iar n calitate de
operator de telecomunicaii s-a nceput n anul 1999.
Principalele servicii oferite de compania Arax snt
considerate urmtoarele: internet (dial-ap, ISDN, ADSL, linia
dedicat), IP telefonie. Clienii companiei snt unele bnci,
ambasade, instituii de stat, internet cafe, firme comerciale.
Compania Riscom a nceput activitatea ca operator de
telecomunicaii n anul 1995. Serviciile pe care le ofer snt:
servicii legate de informatic (transmiterea de date, servicii
de construcii i montare, servicii de elaborare a
programelor privind reelele publice, IP telefonie), servicii
locale de comunicaii fixe ( servicii de comunicaii, servicii
de proiectare, montare i construcii a reelelor).
Compania Tellus s-a fondat n anul 1998 i deacum 8 ani
se dezvolt pe piaa republicii privind tehnologiile mobile.
Servicii prestate de aceast companie snt: un asortiment
larg de telefoane mobile i fixe, deasemenea un asortiment
larg de accesorii, o gam larg de servicii GSM, garanii i
post garanii la un nivel nalt, schimbul dintre telefonul vechi
i cel nou, reparaia telefoanelor, reprogramare, etc.
Este bine cunoscut faptul c StarNet a obinut dreptul de
a se considera drept unul dintre cei mai buni internet
12

provideri din Republica Moldova. Titlul de lider, precum i

progresul companiei se poate observa doar prin simplu fapt,
c n doar 3 ani, StarNet a reuit s asigure Chiinul cu
peste 50 km de fibr optic, ceea ce contituie circa 99% din
raza de acces a capitalei. Utiliznd tehnologiile ADSL, GSHDSL, LAN i Wi-Fi. Prin acest mod compania StarNet
asigur orice utilizator din raza municipiului Chiinu cu
acces operativ i calitativ la Internet
Serviciile oferite de companie snt: accesul la reeaua
Internet(ADSL, SDHL), conexiunea fizic, echipamentele
necesare i configurarea acestora. Compania StarNet
utilizeaza doar echipamente si tehnologii de ultima generatie
pentru a satisface cerintele de comunicare ale tuturor
categoriilor de utilizatori. Printre serviciile prestate se
enumera:
transport
date,
conectarea
la
reteaua
Internet/Intranet,
telefonia
fixa(local,
interurban,
internaional), web hosting, collocation etc.
O alt companie este Globnet, care presteaz
urmtoarele servicii:Internet(acces Internet de la Globnet cea mai bun soluie pentru orice tip de oficiu), hosting(un
serviciu care ajut la crearea imaginii companiei i ofer
noi posibilitai pentru promovarea ei in Internet), VPN(cea
mai modern i eficient soluie pentru crearea reelelor
corporative distribuite, bazat pe tehnologia VPN virtual
private network; n locul tradiionalei conectri ntre oficii
prin canale dedicate, noua tehnologie ofer posibilitatea de a
construi o reea corporativ, folosind infrastructura
Globnet.), e-mail (serviciul ce permite transferul de mesaje
electronice ntre toi utilizatorii de e-mail din lume),
collocation (un mecanism excelent de realizare a planurilor
de dezvoltare Web a companiei cu posibilitai nelimitate i la
un pre avantajos).

13

Compania Eurotel activeaz pe piaa naional a telefoniei

mobile deja 6 ani. Eurotel ofer produse de calitate nalt de
marc Samsung, Ericson, Motorola, Nokia, Siemens etc.
Serviciile oferite snt: telefoane n credit, livrare gratuit,
comand interactiv, achitare cu cartele de credit.
2.Statul telecomunicaiilor i obiectul activitii de
telecomunicaii.
Fiecar3e guvern decide dac telecomunicaiile trebuie s fie
exploatate integral de stat, controlate n totalitate sau n n
parte de sectorul privat, dac ele trebuie s fie exploatate pe
baza de monopol sau dac se admite concurena. Aceste
decizii guvernamintale nu trebuie s afecteze eficacitatea
ntreprinderilor de telecomunicaii. Cea mai mare parte a
reeleor de telecomunicaii au nceput s fie exploatate sub
conducerea unui departament din conducerea de stat
adesea n asociaie cu serviciul potale i uneori cu alte
sectoare de activitate.
Administraia i autonomia telecomunicaiilor variaz de la o
ar la alta. Tehnologiile telecomunicaiilor este complex i
evalueaz rapid. Schimbrile de ordin tehnologic curind i
schimbri de natur organizatorice i economice.

14

4.2. ORGANIZATIA cadrul i suportul managarial.

Orice form managerial este sistem deschis i ca urmare
ea se modific i se acomodeaz la schimbrile mediului.
Exist 4 factori principali care condiioneaz formarea unei
organizaii managerile:
diviziunea orizontal a muncii
diviziunea vertical amuncii
decentralizarea funciilor
delegarea.
Diviziunea orizontal nseamn mprirea sarcinilor pe
obiective concrete. ( la alegirile locale)
Diviziunea vertical a muncii include repartizarea sarcinii
conform nivelului de conducere.
Ea conine 2 tipuri de lanuri:
lan desfurat lung
Manager
general

contabil

producere

personal

lan ngust
Managerul
general
Manager
tehnic
producere

Inzestrarea
cu aparataj

Managerul
ceconomic
contabil

finante

Dacentralizarea reprezint transmiterea unor funcii de la

managerul superior la cel inferior.
Delegarea reprezint un element a decentralizrii i
nseamn reartizarea unei pri a lucrului managerial
subalternilor si.
Componentele unei organizaii managerial snt:
15

 scopul este un rezultat dorit spre care tinde organizaia.

El trebuie s fie: concret, msurabil.
tehnologiile este un mijloc de transformare a materiilor
prime n produsele finite. Ea determine sarcina.
personalul trebuie s corespund anumitor crtiterii: s
ind spre ceva, ateapt un stimul.
sarcinile este lucrul, seria de lucrri sau o parte din lucru
care trebuie s fie ndeplinite cu mijloace dinainte
determinate i n perioade date.
structura este mbinarea logic a relaiilor dintre nivelele
manageriale i sferele funcionale ce ofer posibiliti de a
reliza scopul organizaiei ct mai eficient.
Tehnolog
Personal

Scopul

Sarcina

Structura

2. Organizarea procesual, funciile ntreprinderii i

caracteristicile lor.
Organizarea procesual reprezint descompunerea unui
proces n prile lui copmonente n scopul obinerii unui
efect.
Funciile ntrerinderii reprezint ansamblul activitilor
omogene desfurate de personal de anumit specelizare
folosind metode i tehnici specifice n scopul realizrii
obiectivelor. La orice ntreprindere se evideniaz
urmtoarele funcii:
operativ sau de producere grupeaz totalitatea activitilor
legate de fluxul material al ntreprinderilor
cercetare dezvoltare grupeaz totalitatea activitilor prin
care se proiecteaz, elaboreaz i relizeaz programul
tehinco- tiinific
contabil- financiar include toate activitile legate de
asigurarea i controlul resurselor necesare desfurrii
activitilor normale a procesului de producere
16

 marketing comercial include toate activitile lagate de

asigurarea tehnico material i desfacerea produselor
finite
de personal are n vedere toate activitile legate de
evaluarea, promovarea angajailor i motivarea personalului.
3. Carateristica structurilor organizaionale de baz n
economia de pia.
Organizarea procesual la orice ntreprindere este preluat
de ctre organizarea strucural. Ea reprezint crearea
structurii organizatorice a ntrerinderii.
Structura
organizatorice
a
ntreprinderii.reprezint
ansamblul persoanelor subdiviziunilor i legturilor ntre ele
astfel construite nct s asigure atingerea obiectivelor.
Structura organizatoric a ntrepriinderii este alctuit din 2
pri:
structura de conducere ( funcional) care reunete
ansamblul persoanelor, subdivizunilor i relaiilor ntre ele
astfel construite nct s asigure condiiile economice,
tehnice i de personal necesare desfurrii normale a
proceselor de execuie.
structura de producere care reunete ansamblul
persoanelor subdiviziunile i relaiile ntre ele necesare
desfurrii normale a tuturor activitilor de producere la
ntreprindere.
Organizarea stuctural este considerat ieficient, atunci
cnd:
d posibilitate ntreprinderii s aib relaii iefective cu
lumea nconjurtoare
productiv s dirijeze cu forele colectivului
d posibilitate s se satisfac cerinele clientului
d posibilitate s se ating scopul cu efort minim.
Pentru a construi o structur organizaionale se folosesc
urmtoarele principii:
se determin factorii de influen:
a) mrimea ntreprinderii
17

b) forma de proprietate: stat, privat, mixt

c) tehnica folosit
d) puterea de control
e) anturajul
principiul departamentalizrii:
Departamentele pot fi:
a) orientate spre producie
b) orientate spre operaiile interne
la baza folosirii depertamentalizrii este necesar de inut
cont de diviziunea orizontal i vertical a muncii.
n economia de pia snt cunoscute urmtoarele structuri
organizaionale:
funcional
divizional
holding.
Structura funcional este binevenit ntreprinderilor mici i
mijlocii cu numr de personal de pn la 100-150 lucrtori.
Se folosete n cadrul ntreprinderilor cu un asortiment de
producie mic.
Avantajele acestei structuri snt:
se mbuntete coordonarea activitii n ntreprindere
fiecrei funcii
se stimuleaz specializarea profesional a personalului
n-are loc dublarea funciilor n aparatul de conducere.
Avantajele acestei structuri snt:
seciile mai mari snt orientate i cointeresate n relizarea
formelor lor
multe nivele de conducere.

18

Managerul general
Departament juridic
Depart. rel. publice

Manager de produc

Vice
manager

Vice
manager

Manager pe finane

Vice
manager

i altele

Vice
manager

Structura divizional acest tip este folosit de ctre

ntreprindere cu o gam larg de diversificri a
produciei.Caracteristicele
structurii
divezionale
snt:
diverse feluri de produse, fiecare diviziune are toate
serviciile specializate necesare care rspund de producie,
pia, regiune, n aceste companii lucrez de la 150- 300 de
persoane, au un sortiment foarte larg de produse i servicii.
Avantajele acestei structuri snt:
pronunat asortimentul de produse
se mbuntete calitatea produciei
coordonare nalt pe diviziuni.
Dezavantajele acestei structuri snt:
principal este dublarea funciilor
majorarea cheltuielilor privind personalul.
Managerul general
Vice Managerul

Departam juridic
Derp. Cercet.-dezv
Manager pe person

Comartimentul A

Comportimentul B

Copartimantul C

i altele

Man. Man Man.

pe
pe pe
finan pers tehn
ic
e

Structura holding are urmtoarele caracteristici:

19

 se formeaz aa structuri pe baz de asociere a companilor

de aceeai direcie de activitate
muncesc n ele un numr mare de muncitori (1000 )
beneficiile se duce la nivelele superioare de conducere
fiecare companie n parte are independen total n
activitatea de producere.
Avantajele acestei structuri snt:
specializarea i nivelul nalt calificativ
Dezavantajele acestei structuri snt:
rezultatele financiare nu snt cunoscute de ctre
productori
informaiile.
S. cerc-dezv
S. de pers
S. finane

Consiliul de
acinonari
Managerul
tehnic

Servicii
Centralizatete
(reviz i cont)
marketing

Vice manager
Compartiment 1

Sec.
tehnic

Sec.
de
cercdezv

Compartiment 2

Compartiment 3

Sec.
de
pers

4. Decizia.
Managmentul este un proces ciclic decizional. ntrega
activitate managerial poate fi rezumat la un lan de decizii.
Luarea deciziei este definit ca o alegere raional a unei
altrenative din mai multe posibile pentru a obine un rezultat
dorit. Alegerea raional a unei alternative de aciuni n
scopul obinarii unui rezultat dorit este decizia. Definit ca
opiune pentru o alternativ decizia nu poate fi un act
ntmpltor. Ea presupune eforturi de studiere temeinic a
20

factorilor ce pot influena rezultatele ateptate. Pregtirea,

luarea deciziei este un proces raional, un proces de
cunoatere. Luarea deciziei este o parte a muncii tuturor
managerilor. Un manager ia constant decizii cnd exercit
funciile de planificare, organizare, motivare, coordonare i
control.
Decizii luate de managerii de vrf i care privesc misiunea
organizaiei, obiectivele generale i strategiile de realizare a
lor au influen asupra organizaiei n ansamblu. Managerii
de la nivelul mediu la rndul lor i concentrez deciziile
asupra implimentrii strategiilor i asupra alocrii resurselor
i bugetului. La nivelul inferior managerii iau decizii ce
privesc operaiile realizate zi de zi n cadrul ntreprinderii.
Pentru ca o decizie
s fie eficient trebuie: s fie
fundamentat tiinific, s fie luat la timp, s asigure
operativitate de aciune, s fie clar, s nu fie contradictorie.
n procesul managerial se deosebesc mai multe tipuri de
decizii care snt clasificate dup urmtoarele criterii:
n dependen de timpul lurii deciziilor deosebim:
-decizii strategice sau neprogramate, se folosete n situaii
care snt noi sau nu snt cunoscute.Caracteristecile
principale snt definite de nivelul conducerii superioare a
ntrepeinderii i poart un caracter centralizat. Aceste decizii
privesc politici i idei noi n a cror rezolvare snt necesare
unele soluii originale fapt pentru care se mai numesc decizii
de comand. n cazul lurii acestor decizii nu este exclus
participarea larg consultativ a unor specialiti sau chiar
organizaii speciale. Aceste decizii se refer la valorile ce nu
pot interpretate sub aspect cantitativ msurabil. Ele se
bazeaz pe capacitatea i gndire creatoare a decidenilor
necesit un volum mare de resurse i programe de lung
durat fapt care justific utilizarea metodelor matematice.
- decizii tactice sau programate snt rezulatatul realizrii
unor activiti succesive, deobicei numrul alternativelor
posibile este limitat i alegerea trebuie s fie luat n aceste
21

restricii. Deobicei aceste decizii se iau n situaii ce se

repet cu o anumit regularitate. Coninutul acestor decizii
conine probleme de o complexitate redus care nu vizeaz
activitatea de ansamblu a unui sistem ci obiectivele pe
domenii de activitate. Caracteristica acestor decizii snt: se
adopt pe trepte ierarhice medii la nivel de secii, informaia
utilizat este cunoscut, se utilizeaz pe perioade medii sau
scurte.
- decizii curente snt luate la nivelul conducerii inferioare.
Ele au o mare frecven de apariie pe parcursul activitii
zilnice. Prezint un caracter sporit de descentralizare i
privesc modalitile concrete de desfurare a unor sarcini.
n dependen de gradul de singuran sau nesigurana a
informaiilor pe baza crora se iau decizii deosebim:
-decizii certe snt caracterizate prin faptul c variabilile
proceselor i fenomenelor n legtur cu care acestea se
adopt snt cunoscute i pot fi controlate, fiecare aciune
avnd probabilitatea de realizare egal cu 1. Asemenea decizii
intervin cnd exist informaii concrete i sigure privind
condiiile viitoare ale fenomenelor.
- decizii luate n condiii de risc se adopt cnd unele
variabile snt insuficient cunoscute. Decidentul dispune de o
serie de informaie asupra strii decizii pe baza crora poate
determina strile posibile ale naturii i posibilitatea de
relizare a fiecrei din aceste stri cu o anumit probabilitate.
- decizii incerte snt adoptate cnd variabilile devin
necontrolabile pentru c decidentul nu dispune de informaii
necesare stabilirii posibilitii de realizare a strii naturii
evenimentelor. Acest gen de decizie este cel mai comlicat
deoarece snt posibile anumite estimri fr a se dispune de
informaii care s permit calculul propabil condiiilor lor.
dup sfera de cuprindere deosebim:
-decizii individuale,cnd se primesc de o singur persoan
-decizii colective
dup obiectul condiiei desebim:
22

- decizii globale
- decizii pariale
- decizii locale
n dependen de caracteristica deciziei deosebim:
- decizii intuitive, alegerea se bazeaz pe sensaia c anume
acest soluie este aceea corect. Decidentul nu analizeaz
fiecare atelrnativ i nu are nevoie nici s neleag situaia.
- decizii bazate pe judecat, decidentul folosete acumulat
ce s-a ntmplat n situaii asemntoare mai naite pentru a
prognoza rezultatele variantelor alternativelor n situaia
existent, rezult c el poate alege alternativele care a
condus la obinarea unor succese n trecut. Aceste decizii se
primesc repede i nu necesit cheltuieli, deoarece se
bazeaz pe o gndire sntoas. La luarea deciziei ntr-o
situaie unical sau complicat nu ne putem baza numai pe
judecat deoarece pentru sporirea probabilitii unei alegeri
corecte se trece la alegerea deciziei raionale.
Procesul de luare a deciziei implic o serie de etape cele mai
nsemnate etape pentru luarea unei decizii snt:
definirea problemei este o etap critic . Definirea
problemei incorect afectez toate celelalte etape. Dac
problema este incorect definit, oricare alt etap a
procesului deciziei se va baza pe aceast punct incorect.
identificarea factorilor limitativi, odat procesul definit este
necesar ca managerul s fac analiza acestor factori. Aceste
constrngeri care alimin anumite alternative de soluii a
problemei. O constngere obinuit este timpul sau ali
factori snt materialul, personalul, echipamentul, banii.
elaborarea alternativelor de aciune presupune obiectivul
cunoscut sau problema definit , primul pas n luarea
deciziei este identificarea i dezvoltarea alternativelor.
Identificarea unui numr rezonabil de alternative nu este de
regul o problem. ns identificarea unor alternative bune
poate fi o sarcin complex necesitnt n mare msur
creativitate.
23

 analiza alternativelor, scopul acestei etape este de a stabili

meritele relative ale fiecrei alternative. Merite care pot
contribi la atingerea obiectivului urmrit. Alternativele ce
contravin factorilor limitativi snt eliminate. Se evalueaz
probabilitatea fiecrei alternative de aduce la atingerea
scopului. Alternativele snt evaluate n termenii punctelor
forte i punctelor slabe, al beneficiilor i costurilor, ai
avantajelor i dezavantajelor.
selecia celei mai bune alternative pentru a selecta o
alternativele deci a lua decizia managerii pot folosi una din
cele trei abordri: experiana, experimentul, cercetare i
analiza.
implimentarea soluiilor este o faz important pentru
succesul ntreprinderii, cheea unei planifcri eficiente. Nici
un plan nu este mai bun dect aciunea ntreprinse pentru al
face realitate. Toi cei care vor fi implicai trebuie s fie
informai s tie ce au de fcut, de ce , cum i cnd.
Resursele necesare snt alocate.
evaluarea deciziei odat ce un plan a fost pus n micare
evaluarea este necesar pentru a vedea progresele care se
fac. Este necesar ca managerul s aib prin relaia invers
informaia ce vor atesta dac rezultatele snt pozitive sau
negative i pe aceast baz s introduc ajustrile i
coreciile care se impun. Evaluarea i ajut pe manageri s
nvee din experiana practic, s dezvolte capacitatea lor de
a planifica i lua decizii.

24

4.4. Planificarea managerial. Planul de afaceri.

1. Planificarea activitii manageriale.
Planificarea este activitatea de concepie prin care
managerul indiferent de nivelul ierarhic pe care este situat
racordeaz necesitile i posibilitile viitoare la realitile
prezentului i ale trecutului.
Eficiena procesului de conducere a organizaiei depinde
strict de acurateea i realismul cu care este realizat
planificarea activitii.
Planificarea, ca atribut central al conducerii, are drept
principale scopuri:
stabilirea condiiilor, care vor constitui cadrul obiectiv, n
care organizaia i va desfura activitatea
determinarea principalelor obiective ale organiizaiei i a
mijloacelor necesare atingerii lor
definirea procedurilor ce trebuie urmate pentru relaizarea
obiectivelor fixate.
Pentru relizarea planificrii- ca atribuit al conducerii n
condiii de nalt eficien a muncii, trebuie respectate o
serie de cerine, care vizeaz:
obiectivitate n aprecierea condiiilor i a posibilitilor
prezente i mai ales viitoare
suplee n executarea planului. Astfel, orice modificare
profund a condiiilor care au fost avute n vedere la
elaborarea planului trebuie s atrag dup sine ajustarea
corespunztoare a acestuia
stabilitate n executarea planului. Exist pericolul de a
confunda supleea cu instabilitatea de-a modifica planul ori
de cte ori mediul ambiant, n special, nu evolueaz, la un
moment dat, aa cum s-a anticipat.
antrenarea ntregului colectiv interesat de planul care se
elaboreaz la fixarea i fundamentarea obiectivelor, a
25

resurselor i cilor de realizare a performanelor de plan ce

se vor stabili.
Planifcarea este o activitate n care se determin scopul i
modul n care poi realiza acest scop.
Planificarea permite de a evita erorile perderile, ntrzierile i
face ca eforturile s devin eficace i eficiente.
n dependen de nivelul ierarhic se elaboreaz planuri i de
tipul n care snt elaborate se deosebesc urmtoarele tipuri
specifice de planuri:
planul strategic, stabililete direciile evoluiei organizaiei
n ansamblu pe o perioad de timp de 2-5 ani. Elaborarea
planurilor implic managerii de la nivelele ierarhice
superioare. n acest plan se unific, se coreleaz i
armonizeaz interesele majore a diferitelor categorii de
grupe din interiorul i exteriorul organizaiei interesate s
susin activitatea organizaiei.
planuri tactice snt elaborate pe termen mai scurt privesc
obiective specifice, detalizeaz i concretizeaz obiectivele
i direciile planurilor strategice
planurile operative snt acelea pe care managerii le
folosesc ca instrunente pentru ndeplinirea responsabilitii
omului.
Componentele planificrii snt:
-previziunea const n investigarea viitorului i anticiparea
lui reeind din anumite nivele de precizie. Metodele de
previziune se efectueaz prin comparare, asociere, analogie,
previziunea ciclic
- timpul generalizeaz succesiunea i simultanitatea diferitor
stadii ale procesului managerial i are o singur dimensiune
durata i o singur direcie trecut, prezent, viitor
- planificarea n comparaie cu previziunea prezint un pas
mai departe n direcia realizrii obiectivelor. Prin planificare
se trece de la abstract, de la ipoteze la ceva mai concret care
trebuie s fie realizat.
26

Pentru ca s lum decizii referitoare la ceea ce trebuie s

existe n scopurile organizaiei i trebuie s fac membrii
organizaiei pentru a atinge aceste scopuri trebuie s
rspundem la 3 ntrebri:
unde ne aflm n prezent? este o diagnoz a succeselor
curente determinarea punctelor slabe i forte n domeniul
funcional.
unde dorim s ne micm? apreciind oportunitile i
mediul extern, conducerea determin care trebuie s fie
scopul organizaiei
cum iniim s atingem cele preconizate? conductorii n
linii generale i concrete trebuie s decid ce trebuie s fac
membrii organizaiei pentru a atinge scopul.
2. Rolul planului de afaceri n activitatea ntreprinderii.
Planul de afaceri este un document confidenial n care snt
scrise obiectivul i sopul ntreprindrii demonstrndu-se n
detaliu modalitile de atingere a acestora.
n planul de afaceri se gsete rspunsul la ntrebrile ca:
ce reprezimt afacerea n prezent
ce vrea s se obin pe viitor
cum se va realiza obiectivele propuse
cine-l atinge
de ce resurse este nevoie pentru acesta
Antreprenorul elaboreaz planul de afaceri n urmtoarele
cazuri:
- pentru a stabili un plan de afaceri n urmatoarele cazuri:
instrument de gestiune, planificarea detaliat a afacerii
permite s se evalueze situaia actual s se analizeze
perspectivele i s se calculuze riscurile posibile, astfel
antreprenoriatul i stabilete din start cile i mijloacele de
atingere a scopului
- pentru a obine un credit bancar prezentarea planului de
afaceri este o condiie obligatorie a oricrei instituii
financiare ce are posibilitatea nainte de a oferi mprumutul
solicitat s se evalueze perspectivele dezvoltrii afacerii,
27

precum i ansele recuperrii fr probleme a sumei

mprumutului
- pentru a atrage investiii orice investitor nainte de a oferi
investiii pentru a calcula profitabilitatea plasamentului va
analiza situaia la ntreprindere n care investete.
n practic exist 3 tipuri de planuri de afaceri:
planul sumar conine informaii de baz privind afacerea
fiind expus pe 10-15 pagini. De regul se ntocmete atunci
cnd mrimea mijloacelor financiare necesare pentru
relizarea planului este relativ mic sau cnd se efectueaz o
testare a mediului investiional
planul de afaceri complet este compus din 20-40 pagini n
care se descrie detaliat afacerea. Se ntocmete n cazul cnd
suma de mijloace financiare necesare pentru realizarea
planului este mai mare de exemplu 20 mii dolari
planul de afaceri operaional este un planul desfurat
unde n detaliu se descriu sarcinile fiecrei subdiviziuni.
Planul de afaceri este organizat pe compartimente separate
i bine definite, fiecare punnd n discuie un anumit gen de
informaie i analiz. Planul de afaceri poate fi ntocmit n
mai multe moduri. O abordare general presupune ca
managerul ntreprinderii mici, s compun singuri planul de
afaceri distribuindu-l apoi celorlali manageri de la nivelul
superior pentru a fi revzut i modificat. De exemplu
directorul ntreprinderii mici a ntocmit planul de afaceri apoi
l propune spre citire i completare tehnolugului ef, contabil
i specialistului n marketing.
O alt abordare este ca fiecare specialist s pregteasc
compartimentul su, directorului revenindu-i sarcina de a
ajusta materialul. Indiferent de varianta de lucru aleas se
recomand o strns cooperare n cadrul echipei
manageriale pe ntrega perioad de elaborare a planului de
afaceri.
A treia posibilitate de abordare este adresarea este
ntocmirea planului de afaceri la consultani externi. Cu toate
28

c unii specialiti consider c planul de afaceri trebuie s

fie ntocmit de nsui managerul ntreprinderii din lipsa de
timp i cunotine necesare acesta frecvent apeleaz la
serviciile firmelor de consultan i n acest caz este
important ca managerii ntreprinderii s fie implicai activ n
ntocmirea planului evitndu-se situaii cnd n plan snt
expuse doar sugestiile consultantului.
3. Etapele planului de afaceri.
Dei exist o structur unic
a planului de afaceri
majoritatea specialitilor recomand ca aceasta s fie bine
compartimentat coninnd urmtoarele subdiviziuni:
pagina de titlu servete drept copert pentru planul de
afaceri i conine informaii privind: denumirea complet a
ntreprinderii, adresa juridic, numrul de telefon, numele i
prenumele directorului, semntura lui, data, luna, anul
ntocmiriii planului de afaceri, trimitere la confidenialitatea
informaiei. Deasemenea pe copert poate fi menionat
scopul ntocmirii planului de afaceri.
cuprins include compartimentele de baz ale planului de
afaceri cu indicarea paginii la care se afl acestea pentru a
simplifica accesul la informaia necesar a persoanei
cointeresate.
sumar aici snt abordate poziiile de baz scris n aa mod
nct s trezeasc continuarea lecturii i n dorina de a se
ntlni cu cel care a prezentat proiectul. Sumarul este de
regul scris dup elaborarea celorlalte compartimente ale
planului de afaceri i conine de la 1-4 pagini de text. El
include informaii de baz privind afacerea reflectnd esena
planului. Este necesar ca n compartimentul dat s fie
inclus informaia cu privire la scopul elaborrii planului de
afaceri. Deasemenea sumarul include : descrierea succind
a afacerii, informaii privind piaa, produsul, personalul,
resursele financiare necesare, rezultatele economice
financiare ateptate.
29

 descrierea afacerii i a obiectivelor, acest compartiment

este foarte important n cazul n care planul de afaceri este
elaborat n scopul atragerii investiiilor sau obinerea
creditului. nainte de a ncepe finanarea investitorul dorete
s tie cui le va acorda. nainte de a decide asupra finanrii
investitorul are nevoie de informaii generale cum ar fi: date
privind ntreaga ntreprindere, forma organizatoric,
fondatorii, domeniu de activitate, analiza SWOT, scopul i
obiectivul afacerii.
Analiza mediu intern i celui extern al ntreprinderii permite
definirea scopului i a obiectivului ntreprinderii. Scopul este
motivul pentru care exist organizaia n condiii unui anumit
grup de clieni i a nevoilor acestora clieni. Reeind din
scopul sau misiunea ntreprinderii se stabilete deja
obiectivul. Aceasta reprezint rezultatul pe termen lung pe
care ntreprinderea i propune s le ating.
produsul sau serviciul compartimentul dat cuprinde o
descriere detaliat a produsului i serviciului ntreprinderii
cu indicarea caracteristicii calitative i a avantajelor. Aici se
include informaia despre: produsele i serviciile,
caracteristicile tehnologice i calitative a produselor,
asortimentul i nomenclatura, necesitatea pe care le
satisface produsele, ambalajul i diseingul produsului. Este
necesar de argumentat de ce consumatorul alege sau vor
alege anume acest produs. Deasemenea la compartimentul
dat pot fi anexate cataloage, fotografii sau schie ale
produselor.
piaa (planul de marketing) piaa este unul din
compartimentele de baz ale planului de afaceri deoarece
succesul ntreprinderii depinde de gsirea cumprtorului
corespunztor. n cadrul acestei subdiviziunii a planului
este necesar a se analiza urmtoarele aspecte:
caracteristicile pieii pe care activeaz ntreprinderea
stucturii i mrimea pieii, evaluia pieii, cota pe pia a
ntreprinderii, clienii actuali i poteniale, analiza necesitii
30

consumatorului, politica de pre, canalele de distribuie,

promovarea produsului sau serviciului.
concurenii este necesar ca n acest compartiment s fie
analizat real i obiectiv compartimentul fr a subestima
concurenii ntrepriinderii fr a subestima valoarea lor i a
ascunde deficienele proprii. Deoarece nainte de a investi n
proiect orice investitor va controla nc odat prin canalele
sale corectidunea datelor datelor prezentate. n acest caz se
poate ntmpla ca ntreprinderea s apar n postura unui
partener nu prea cinstit i dup aceasta investitorii nu va
mai dori s colaboreze.
amplasarea acest copmartiment este foarte important
pentru ntreprinderea comercial de prestatoare a servicilor
i de alimentaie public. El conine informaii privind: unde
va fi amplasat afacerea, care snt avantajele amplasrii
date, exist alte ntreprinderi n zona respectiv inclusiv cele
concurente care snt facilitile, existena parcrilor, care
snt facilitile. Este preferabil s se anixeze harta regiunii
unde va fi amplaset ntreprinderea cu indicarea
infrastructurii de transport a ntreprindrii concurente etc.
strategii multe surse definesc scopul ca rspuns la
ntrebri ce, iar strategiia ca rspuns la ntrebarea cum.
ntoteuna vor fi 10 poate chiar i sute de ci de atingere a
unui scop, dar ntrebarea rmne a fi care e acea cale care e
mai reuit. Pentru a fi eficieni n elaborarea unei strategii
de succes se recomand analiza urmtoarelor structuri:
definirea strtegiilor primite n baza SWOT, identificarea
avantajelor comparative, elaborarea etapelor planului de
aciuni, determinarea persoanelor responsabile i a
terminilor de implimentare, identificarea problemelor i
soluiilor poteniale revizuirea i mbuntirea activitilor.
planul operaional, planificarea operaional ine de
planificarea activitatea de afaceri de baz. Planul operaional
va include urmtoarele procese: analiza tehnologiei de
producere sau prestare a serviciilor, planificarea optim a
31

procesul de producie, spaiului, echipamentul, selectarea

furnizorilor, procurri de materii.
managerii i personalul potenialul uman rmne a fi cea
mai important resurs a companiei i numai valorificarea ei
corect duce la succesul oricrei afaceri. Crearea unei
echipe profesionale de administrarea precum i planificarea
corect a necesarului de personal snt factorii chee n
planificarea unei afaceri reuite. n planificarea managerial
personalului trebuie de inut cont de urmtoarele structuri:
echipa managerial i caracteristica acesteea, necesarul de
personal, structura organizaional.
planul financiar are ca scop evidenierea tuturor cheltuililor
ce urmeaz a fi fcute pentru deschiderea i activitatea
ntreprinderii respectiv veniturile ce urmeaz a fi ncasate n
urma desfurrii activitii sale. n planul de afaceri pot fi
evideniate riscurile.

32

4.5. Managementul organizarii planificate n TLC.

Fiecare element al progresului social i economic
(comercial) influeneaz activitatea de TLC i invers.
Sectorul
de TLC este n competiie cu alte sectoare n
obinerea fondului de investiii. Importana TLC determin
administraia de stat s fac investiii p/u dezvoltarea
acestora. Echipamentul necesar
dezvoltrii
se
caracterizeaz prin durat lung de via,costuri ridicate
i complexitate tehnic. nlocuirea
materialului demodat,
ocuparea cldirilor multiplicarea sistemelor posibile i
introducerea comutaiei electronice snt problemele care
ocup majoritatea statelor . Sarcina organului de conducere
e complicat, deoarece are de ales ntre m. multe soluii
p/u a rezolva problemele curente,cunoscnd n acelai timp
c preveziunile privind satisfacerea cererilor snt uneori
incerte. Responsabilitatea
p/u organul de planificare a
reelei e foarte mare deoarece o planificare greit sau
adaptat necorespunztor
la nevoile
reelei
poate
influena
utilizarea slab a resurselor
i s atrag
cheltuieli de ntreinere care nu pot fi recuperate.
Trebuie de examinat relaia care exist ntre
planificarea reelei i contextul economic i politic al
unei ri. Dup nevoile
unei ri economitii pot sa-i
orienteze deciziile n urmtoarele direcii:
1. S maximizeze rentabilitatea intern.
1. S utilizeze TLC-le ca factor al dezvoltrii economicosociale.
n primul caz reeaua va fi organizat n funcie de
venitul planificat,investiiile urmnd a fi efectuate p/u
viitorii utilizatori fiind evaluate dup rentabilitatea lor.
Calitatea serviciului nu poate fi bun dect dac reteaua
33

existent este bine dezvoltat i dac ritmul de cretere

este relativ slab.
n al 2-lea caz planificarea este un element al politicii
concentrate de dezvoltarea rii atunci cnd reeaua
existent nu este suficient dezvoltat ca s poat juca
un rol important
se recurge la import p-u a putea
satisface cererea. Prioritile n materie de dezvoltare in
cont de urmtoarele nevoi naionale:
cererile din partea comerului i industriei;
necesitaile de servicii publice(spitalul, miliia,
pompierii,etc.);
mbuntirea comunicaiilor p-u populaie.
Un alt factor important de care planificarea trebue s
in cont este influena pe care o are organizarea
administrativ n regiuni judee asupra reelei de TLC.
Divizarea n zone locale i regionale de TLC
conceput p/u a corespunde zonelor administrative nu
corespunde uneori cu cea m. bun soluie din punct de
vedere tehnic i economic.
Principiul de baz n planificarea sistemului de
telecomunicaii
l constituie
asigurarea
calitaii
comunicaiilor dorite. Reeaua care depinde de sistemul
telefonic cuprinde:
Nodurile de comutaii;
Sistemele de transmisiune;
Centralele telefonice;
Circuitele locale;
Circuitele interurbane;
Liniile de abonai;
Liniile centralei.
Planificarea unei reele este un proces continuu i
include
controlul
reelei,cunoaterea
sferei
unde
funcioneaz,stabilirea planurilor care satisfac cererile de
34

servicii existente sau noi, punerea n funciune a acestor

planuri i evaluarea rezultatelor.
De asemeni se examineaz
caracteristica reelei
existente, se estimeaz nevoile reelei viitoare , se evaluiaz
posibilitile tehnice de mbuntiri viitoare i se alege
linia de conduit cea mai apropiat pe termen lung i pe
termen scurt.
Planificarea reelei trebuie s fie un proces continuu,
deoarece poate s ajung ca anumite realizri s nu
corespund planului, c anumite ipoteze s prezinte
variaii, ca anumite posibiliti tehnice s se schimbe i
planurile s fie modificate. Dac o reea bine conceput
poate ntr-o anumit msur
s resoarb diferenele
dintre preveziuni i faptele reale, atunci supleea cu
care o reea ar putea s se adapteze la o schimbare va
fi
n
funcie
de
m. muli
factori ca
structura
reelei,mrimea reelei,natura schimbrii la care urmeaz
s fie supus reeaua. P-u ca reeaua s rmn optim
trebuie s se asigure un control permanent i s se revad
n mod regulat planurile.
n prezent tehnologiile de comutaii i de transmisie au
intrat intr-o faz de dezvoltare f. rapid. Una din
problemele cele mai importante ale planificrii reelelor
fiind necesitatea de a elabora o metod de modernizare
capabil s
satisfac nevoile actuale i viitoare n
condiii ct mai economice utiliznd la maxim reeaua
existent i folsind posibilitile oferite p-u introducerea
noilor tehnologii. Cea m. mare parte a administraiei i
modernizeaz reeaua treptat. Se consider c investiiile
necesare acestei modernizri snt justificate de anumite
cauze dintre care menionm:

mbuntirea calitilor serviciilor;

Lrgirea gamei serviciilor;
Avantaje economice;
35

 Progresul social datorit unei m. bune ptrunderi a

serviciilor.
Ritmul i nivelul modernizrii snt limitate de
disponibilitile
de resurse m. ales de resursele
financiare.
Serviciilede
planificare
a
reelelor
se
intereseaz de cele m. bune metode de modernizare a
reelelor i
de a rspunde nevoilor de extindere a
acestora.n cadrul finanarii i utilizrii
instalaiilor
existente exist un nr. mare de factori interdependeni de
care s se in cont. Cei m. importani din ei snt::
Nivelul de ptrundere a noilor echipamente;
Justificarea
economic
a
utilizrii
de
echipamente moderne;
Consecinele introducerii noilor tehnologii asupra
organizrii administrative;
Posibilitile
de
obine
sau de a fabrica
echipamente n vederea unei extensii ulterioare;
Durata de via a echipamentelor pn cnd vor fi
depite de altele m. noi.
Cel care are o influien ,mare asupra acestoe
probleme este sistemul de comutaie, deoarece evoluia
rapid a tehnicii antreneaz o criz n planificarea
reelelor pentru urmtoarele raionamente:
Ele ofer o nou gam de faciliti p-u abonaii
particulari i serviciile administrative , astfel c o
mbuntire a capacitii de extensie a serviciilor
pe msura necesitilor se face simit;
Diferite gabme de costuri,adic
permit s
stabileasc limitele economice de exploatare m.
mari i s se determine o tendin m. stabil a
preurilor viitoare.

36

4.7. Dimensionarea i optimizarea reelelor de TLC.

A dimensiona o reea de TLC nseamn a concepe
structura i de a determina cantitatea de echipament
cuvenit n fiecare parte a sa p-u a satisface o cere
determinat asigurnd calitatea de serviciu prescrisa.Orice
problema de dimensionare comporta un numar infinit de
solutii cind e/e vorba de stuctura retelei sau de deciziile de
luat cu privire la cantitatea de echipamente ce urmeaza a fi
puse in functiune in fiecare parte a retelei.
Optimizarea unei reele are ca obiectiv de a
determina soluiile obiective, configuraia optim n
funcie de un criteriu particular care este considerat
costul reelei.
Dimensionarearetelei trebuie considerata ca un ansamblu
care formeaza un tot intreg.Din punct de vedere formal
optimizarea retelei intra in categoria problemelor de
cercetare operationala.Optimizarea unei retele e/e parte
integranta a planificarii acesteia.Ea trebuie sa serveasca
drept baza la pregatirea planului privind evolutia retelei.
Modelizarea este procesul care permite de a reprezenta
cantitativ o problem prin intermediul matematicii.
Modelizarea exprima un ansamblu de date de intrare,legile
care reglementeaza comportamentul elementelor retelei si
criteriul de optimizare.Modelizarea are ca obiectiv sa
reprezinte
cantitativ
fiecare
din
elementele
enumerate.Modelizarea
unei
retele
prezinta
citeva
particularitati pe care le putem rezuma in felul urmator:
1. un nr. mare de variabile care intervin n problem.
1. relaiile ntre variabile snt complexe.
37

2. p-u anumite variabile nu exist o metod

universal acceptat.
Criteriile de baz p-u modelizarea planificrii reelei snt:
selecionarea variabilelor care joac un rol semificativ
n optimizarea reelei.
Modelizarea variabilelor,
innd cont de
condiiile
particulare legate de problem
Elementul principal al criteriului de optimizare este
timpul. Timpul este un factor important n dimensionarea
unei
reele
i
cauza
o
constituie
faptul c
dimensionarea este o problem tot att de dinamic ca i
reelele. Atunci cnd se modelizeaz problema exist
diverse posibiliti de a defini aspectul timp n criterii de
optimizare. Aceste soluii snt urmtoarele:
1.Recurgerea la modelile statice
1. Recurgerea la modelile dinamice
2.Recurgerea la modelele pe termen scurt.
Conform modei statice criteriile de optimizare neglijeaza
evolutia retelei,fiind vorba de a gasi o retea optima p/u o
cerere data la un anumit moment de timp.A rezolva o
problema dinamica prin modele statice conduce la o
reprezentare aproximativa. Metoda const n a mpri
n perioada considerat soluia problemei dinamice,
fiind atunci definit printr-o serie de soluii statice.
Precizia metodei depinde de doi factori:
1. Procesul de cretere a retelei influieneaz direct
asupra preciziei.
2. Evoluia structural a reelei.
Primul factor influienteaza direct asupra preciziei
metodelor statice.Utilizarea metodelor statice e/e mai
indicata cind % de crestere este slab si cind schimbarile
care urmeaza sa fie aduse structurii retelei sunt minore .
Modelele dinamice sunt acelea care tin cont de evolutia in
timp. Criterii de optimizare viziaza evolutia retelei si
problema reprezentata prin aceste metode consta in a gasi
38

cea mai buna evolutie posibila a retelei de-a lungul unei

perioade de studiu, pornind de la reteaua actual. Metodele
dinamice se clasifica in felul urmator:
1.Metode dinamice cu orzont temporal definit (10-15
ani),prin care situatia retelei la sfirsitul perioadei de studiu a
fost definita printr-un studiu static.Obiectivul de optimizare
e/e determinarea evolutiei optime care da solutia
predeterminata p/u finele perioadei de studiu si care e/e
compatibila cu starea retelei la inceputul perioadei.
2.Metode dinamice cu orizont nedefinit,diferenta intre aceste
modele si cele precedente consta in aceea ca solutia la
finele perioadei de studiu nu e/e determinata din timp,dar e/e
determinata de rezultatul studiului dinamic.Acest model
reprezinta mai bine problema planificarii retelei.
Modele pe termen scurt. In aceste modele peroada de
studiu e de 2-4 ani si obiectivul consta in a gasi solutia
optima utilizind la maximum reteaua existenta. Spre
deosebire de modelele precedente modelul pe termen scurt
studiaza problema mai detaliat , folosind un astfel de model
poate sa se acorde o mai mare atentie caracteristicii
principale care reprezinta reteaua existenta. Modelele pe
termen scurt permit de a studia in profunzime deciziile luate
si de care depind rezultatele de studii fondate pe metodele
precedente.
A optimiza inseamna a alege solutia care raspunde cel
mai bine criteriilor de optimizare care in materie de
dimensionarea retelelor sunt criterii economice. Pentru a
cunoaste solutia optima se defineste o functie care exprima
cantitativ valoarea fiecarei solutii posibile.Obiectivul
dimensionarii unei retele este de a defini reteaua mai putin
costisitoare care
sa fie capabila sa satisfaca cererea
prevazuta cu o calitate inalta a serviciului. Costul retelei este
obiectivul de fundamentare insa exista mai multe posibilitati
de a exprima acest cost. Obiectivele optimizarii sunt :
39

1. Costul investitie initiale--In acest caz nu se tine cont

decit de primul cost al instalarii echipamentului. Nu se
tine cont nici de durata de viata a echipamentelor nici de
cheltuielile de intretinere. Acest obiectiv este folosit la
studiile statice , fiindca elementele pot sa fie considerate
pentru aceasta metoda ca un pret fix al costului investitiei
initiale sau cind studiul vizeaza cautarea unei solutii care
reduce la minimum investitiile initiale.
1. Sarcini anualeluarea in considerare a sarcinilor anuale
presupune sa se tina cont de costul investitiilor initiale,
durata de viata a materialului, cheltuielile pentru
intretinerea si exploatarea echipamentului si cheltuielile
de administrare.
2. Valoarea actualizata- metoda valorii actualizate a
costurilor primei investitii corespunde modelelor statice,
dinamice si pe termen scurt fiindca ele permit de-a
compara solutiile de dimensionare a retelei pentru care
termenele de intrare in functiune sunt diferite .Metoda
valorii actualizate nu determina decit costul initial al
instalatiei echipamentelor in timp cu valoarea actualizata a
sarcinilor anuale , tine cont de toate elementele costului.
Calitatea serviciului e/e o notiune cu care se cauta sa
cuantifice aprecierea subiectiva a abonatului.
Calitatea serviciului reprezinta efectul global produs prin
caracteristicile serviciului care determina gradul de
satisfactie pe care beneficiarul il retine serviciului care i-a
fost furnizat .
Calitatea serviciului este caracterizata prin efectul
conjugat al urmatoarelor concepte:
1. Disponibilitatea serviciului
1. Fiabilitatea serviciului
2. Facilitatea de utilizare
3. Calitate de transmisie
Una din notiunile de care se tine cont in calitatea
serviciului este calitatea de scurgere a traficului.
40

Calitatea de scurgere a traficului este un ansamblu de

parametri tehnici utilizati pentru a furniza o masura adecvata
mijloacelor in conditii determinate , putindu-se exprima sub
forma probabilitatiii pierderii sau probabilitatiii de asteptare.
Valorile numerice atribuite parametrilor calitatiii de scurgere
a traficului s/t denumite norme de calitate de scurgere a
traficului. Calitate de scurgere a traficului se raporteaza in
conditii ideale excluzind deranjamentele.Din punct de vedere
al abonatului,gradul de satisfactie sau de preocupare cu
privire la serviciu trebuie sa se masoare prin referinta la
comunicatii de la post la post.Tinind cont de caracterul
public al serviciilor de comunicatii e/e important sa se fixeze
o norma de calitate a serviciului p/u ansamblu retelei.Exista
2 criterii care s/t luate in considerare la definirea calitatii de
scurgere a traficului intr-o retea:
1.Blocajul de la centrala la centrala;
2.Blocajul fascicolului final.
Retelele locale se impart in :
a. Retele p/u zonele rurale sau alte zone de intensitate
slaba de abonati.
b.Retele locale penrtu zone urbane unde densitatea
abonatilor este ridicata .
b.Retele locale pentru zone urbane cu o populatie foarte
densa si densitate telefonica de abonati foarte mare.
c. Retele locale p/u zone metropolitane.
Problemele principale pe care le pune dimensionarea si
optimizarea retelelor locale sunt:
1. Determinarea numarului de centrale , amplasarea lor si
limitele zonelor pe care le deservesc.
1. Conceptia si punerea in functiune a retelei de abonati
2. Definirea structurii si dimensiunile optime ale retelei de
legaturi intre centrale locale si intre centrale interurbane
In mediul rural cele 3 probleme sunt notate impreuna chiar
si in zonele cu densitate slaba de abonati.Motivele pentru
41

care au fost
divizate studiile de dimensionare si de
optimizare aretelelor sunt urmatoarele:
1. Studierea globala a problemei optimizarii retelelor
urbane este o sarcina destul de dificila
1. Subdiviziunea problemei dimensionarii si optimizarii
unei retele urbane in mai multe parti nu are nimc
conventional , dar corespunde bine la situatia reala .
3.Pe plan teoretic responsabilul planificarii nu are
certitudinea ca solutia optima pentru o retea urbana e
asigurata prin combinarea solutiilor optime pentru fiecare
din aceste 3 subdiviziuni .

42

4.8. Previziunea cererilor si planificarea retelelor de

TLC.
Planificarea are drept scop de a repartiza in timp
investitiile destinate sa satisfaca anumite nevoi.Trebuie
evaluate aceste nevoi care fac obiectul preveziunii
cererii care se defineste ca o etapa prealabila orcarei
planificari
a retelei. Natura investitiilor e/e determinata
tipului de planificare care se va folosi.Investitiile in TLC
prezinta urmatoarele aspecte:
1.Durata de punere in functiune este inportanta.
2.Durata de viata este considerata superioara dela 10la
15 ani.
3.Acestea s/t investitii grele.
Aceste aspecte coditioneaza situatiei retelei pe
termen lung si confera deciziilor luate pe o perioada
data cu caracter de iraversabilitate.O eruare a
investitiilor ar fi greu sa fie reparata si risca de a
strica echilibru general. Sistemul de preveziuni va fi
oganizat de o maniera care sa raspunda la:
1.Furnizarea de previziuni la diiferite termene care sa
corespunda la diferite nevele de planificare .
2.Aceste preveziuni vor trebui sa prezinte o coerenta
intertemporala;tendinte care se comanda pe termen scurt
putind sa fie inlocuite fara ajustare exesiva in dezvoltare pe
termen lung.In TLC localizarea geografica a investitiilor are
o importanta specifica deoarece fiecare abonat dispune de o
pereche individuala,fiind legata la rindul sau de o centrala.
Fiecare tip de investitie intervine la un nivel geografic diferit:
-zona de tranzit;
-zona de tranzit locala;
-zona de sub repartitie.
43

Alegerea metodelor de preveziuni tehnice pe termene

scrurte , mediii si lungi, structura sistemului general de
previziuni va fi conditionata de contextul de dezvoltare
a retelei de TLC. Reteaua nu cunoaste o dezvoltare
liniara
si uniforma in cursul
timpului si doar o
succesiune a trei faze:
1.Faza cresterii liniare lente sau faza de demarare.
2.Faza cresterii accelerate sau faza cresterii rapide.
3.Faza cresterii incerte sau faza de saturatie.
Aceste 3 faze sint caracteristice explotarii normale ale
unui echipament .Fiecare faza corespunde la conditii
ec-ce si sociale diferite fiind impotant de a anliza tipul
de dezvoltare in care se gaseste reteaua inainte de a
stabili un sistem de preveziuni.

Prima faz corespunde la o perioada de slaba

dezvoltare a retelei, densitatea slaba in care se reflecta
in numarul de linii la 100 de
locuitori .Corelatia
constanta intre densitatea telefonica la o 100 de
locuitori si produsul intern brut pe locuitor arata daca
este vorba de o tara dezvoltata sau o tara in curs de
dezvotare.Originea principala a cererii telefonice in faza
de demarare se gaseste
in sectorul industrial si
sectorul public al administratiilor .Cresterea retelelor
concomitent cu crestera indusriei poate sa accelereze
patrunderea TLC-lor in interiorul intreprinderilor,tendinta
generala a curbei e/e de forma liniara.Aici cererea de
44

folosinta particulara e/e limitata,e/e redusa cererea de

prestatii de TLC si Radiocomunicatii.
Faza de crestere rapida - intrun context de
dezvoltare ec-ca
mai avansat importanta retelei de
TLC creste:
a.p/u sectorul productiei care reclama o mai buna calitate
a seviciilor si o infrastructura indispensabila p/u
dezvoltare economica..
a.P/u sectorul rezidential particular , p/u care o
schimbare de atitudine se face zilnic ,cu privire la
serviciul de TLC
a caror utilizare
de lux se
transforma in
utilizare
curenta,datorat imbunatatirii
nivelului de viata,a evolutiei echipamentelor,difuzarii
crescinde a serviciilor.Cererea e/e mult superioara ofertei.
Aceasta faza mai e/e numita faza de constituire a retelei,aici
se stabilesc scheme de echipamente pe baza previziunilor
pe termen lung.
Faza de saturare - la aceasta faza de dezvoltarea
retelei incepe o noua etapa cind echipamentul atinge
nivelul de 90-100% se considera ca reteaua intra in
maturitate pe masura ce nu exista o cerere potentiala ,
dar se intensifica serviciile la instalatiile existente:
-mutatii in functie de schimbarea domiciliului;
Teleserviciinoi(telefaxuri,teleconferinte,videoconferinte,trans
.
de date);
Cerintele de racordare la retea pot proveni de la agentii
ec-ci si sociali care pot sa fie pariculari, intreprinderi si
administra tii. Acesti agenti nu exprima toti in intreg
necesarul in cererile de comunicatii si acelasi tip de
nevoi. Exista urmatoarele tipuri de nevoi:
1.o nevoie publica
1.o nevoie economica
2.o nevoie morala
45

Aceste diferite categorii de cereri nu se prezinta simultan

pe piata. Se observa un anumit decalaj in timp care
corespunde m.
multsau mai putin prioritatii acordate
telefonului, telefaxului,
telegrafului, transmisiunilor de
date etc. Aceste categorii vor trebui din ce in ce mai mult
sa fie masurabile. Astfel va tre sa fie posibil de a furniza p/u
fiecare din ele date statistice. Datele furnizate vor trebui sa
se bazeze pe nomenclaturile utilizate pentru sistemul
statistic al tarii sau judetului.
Dubla natura a TLC se prezinta ca un bun, sau
echipamente p/u utilizari profesionale care corespund la o
nevoie economica sau sociala si un bun sau echipamente
p/u utilizari rezidentiale care corespund la nevoi particulare
si conduc la o separare de caractere pe plan universal intre
rezidenti si profesionali.
Utilizatorii rezidentiali se raspindesc in faza de crestere
rapida . Indicatorul cel mai folosit pentru masurarea TLC-lor
este numit numarul de linii la 100 domicilii. Al doilea tip sint
utilizatorii profesionali. Cresterea nivelului de echipamente
la acesti utilizatori corespunde la o crestere a numarului de
intreprinderi. Nivelul de patrundere a echipamentelor de
TLC-tii se masoara prin indicatorul linii principale la 100
salariati.
Cererea totala va depinde de cererea de functii noi de
unitati economice ca urmare a dezvoltarii economice si
cresterea nr. de linii datorat dezviltarii activitatii tertiare. O
parte importanta a investitiilor in TLC nu poate sa fie
planificata daca nu se dispune de preveziunile cererii de
racordare. Cea mai mare parte a calculelor de optimizare si
dirijare solicita preveziuni de trafic. Calitatea metodelor de
optimizare a investitiilor va fi buna daca s-ar fi vazut din
inainte scurgerea traficului pentru fiecare punct din trafic.
Preveziunile de trafic vor permite sa furnizeze estimarile
viitoarelor incasari. In functie de evolutia aplicarii tarifelor
acest rezultat poate fi un factor esential in studiul care se va
46

face privind anumite planuri de dezvoltare. Preveziunile de

trafic pun aceeasi idee (problema), alegerii intre o metoda
ascendenta si intre una descendenta asupra preveziunii
cererilor de abonati.
O metoda ascendenta consta in a stabili mai intii
preveziuni pentru fiecare zona elimentara de tip urban sau
rural. In functie de consideratiile locale se determina
evolutia traficului mediu pe abonat pentru fiecare categorie
de ibanati apoi evolutia traficului total scurs prin fiecare
autocomutator cu repartitie intre traficul plecat si traficul
sosit ca si pentru traficul interior si exterior a zonei
studiate. Pornind de la traficul de intrare si iesire a
fiecarei zone deservite de un centru de tranzit interurban
se pot stabili viitoarele traficuri de plecare si de sosire
a toate centrele de tranzit interurban. Aceste date vor fi la
baza calculelor de exploatare a matricei traficului
interurban.
O metoda descendenta este necesara pentru a da
ansamblul preveziunilor locale o coerenta satisfacatoare.
Rezultatele obtinute in matricile de tranzit locale asupra
matricelor de trafic interurban vor elimina distantele
obtinute intre
preveziunile
de trafic .O metoda
descendenta permite
sa se tina
seama de evolutia
centrelor de tranzit interurbane la toate nivelurile ierarhiei.
Odata cunoscuta valoarea traficului scurs pe un
fascicol tre sa determinam traficul oferit acestui
fascicol, diferenta fiind
traficul respins de fascicol
datorita insuficientei numarului de circuite. Diferenta vine
de la repetitiile
datorate
aglomerarii
traficului.
Consecintele automatizarii comunicatiilor intr-o retea
insuficient dimensionata antreneaza in particular un nivel
de apeluri repetate prea ridicat din motiv ca traficul nu
corespunde de o maniera clara a traficului cerut,ca
traficul masurat a fost o baza slaba pentru preveziunile
de
trafic
si
in
consecinta p/u
optimizarea
si
47

dimensionarea retelei.
Categoriile de trafic, de
sosire i de plecare, trebuie s fie descompuse ntr-un nr.de
categorii care depind de precizia cererii p-u studiu n felul
urmtor: 1. trafic urban, 2. regional, 3. naional, 4.
internaional, 5. p-u servicii speciale, 6. operatoare pentru
serviciul manual.

48

4.9. Concepte economice privind dezvoltarea reelelor

de TLC.
Exploatarea unui sistem de TLC impune investiii pe
termen lung considerabile.Alegera intre diferite sisteme
depinde de factorii economici,care joaca un rol mare la
alegerea sistemului.
In sectorul de TLC exist mai multe tipuri de
investiii care pot fi clasificate dupa mai multe
obiective:
1. Dupa obiective operationale investitiile se clasifica in:
investitii initiale;
investitii de inlocuire a instalatiilor;
investitii de extensie a instalatiilor.
2. Investiii clasificate dupa motivarea lor in felul urmator:
investiii necesare la stabilirea sau intreinerea
calitaii serviciului specificat;
investiii care permit sa se menin o poziie pe
pia in faa concurenilor;
investiii de inlocuire;
investiii care permit apariia de noi servicii i
produse
investiii care permit s creasc veniturile.
3. Dupa rolul investiiilor in reeaua de TLC se clasific:
investiii p/u reeaua de abonai;
investiii p/u sisteme de transmisie;
investiii p/u echipament de comutaie;
investiii p/u echipament de alimentare cu
energie;
investiii n radiocomunicaii;
investiii p/u cladiri.
49

4.Dupa gradul de libertate in luarea deciziei:

inv. Indispensabile;
inv. peste care se poate trece.
Din informaiile ITU investiiile anuale in domeniul de
TLC sint in mod normal de ordinul a 0,4-1% din
produsul intern brut.rile cu o mai slab ptrundere a
serviciilor trebuie s investeasc n ramura TLC mai mult de
1% anual.Repartizarea invest. intre diferite parti ale retelei de
TLC depinde de stadiul de dezvoltare al ei.
La estimarea investiiilor n TLC trebuie de luat n
consideraie urmtoarele:
1. Trebuie de estimat rentabilitatea unui proiect sau a
unui serviciu
2. trebuie de ales cea mai bun soluie ntre mai multe
posibiliti i a determina pe cea care va fi cea mai
rentabil i cea mai practicat pe termen lung.
3. A prevedea mari proiecte pe termen lung.
Produsul de estimare a investiiilor cunoaste
urmatoarele etape:
1. Analiza problemei- scopul acestei analize este de a
defini in mod clar problema.Problemele care trebuie puse
sint:
care sint obiectivele estimarii;
care sint limetele studiului;
care sint diversele planuri rezonabile;
care sint avantajele i dezavantajele i de inclus
in evaluare.
2. Cuantificarea avatajelor si dezavatajelor tuturor
planurilor
posibile.Cuantificarea
avatajelor
si
dezavantajelor
diferitor
planuri,
faciliteaza
compararea.Este vorba de un proces simplu at. cind
avatajele si dezavantajele pot s fie exprimate in termeni
monetari.
50

3. Evaluarea- toate planurile posibile sint evaluate in

funcie de avantaje si dezavantaje.
4. Luarea deciziilor - in procesul de estimare a investiiilor
este util de a
se elabora un document coninnd
rezultatele
estimrii
investiiilor
n
vederea
lurii
deciziilor.Acesta va trata aspecte
cum sint definirea
problemei; diferite
planuri
posibile
ale
studiului;
previziunele
utilizate; rezultatele
studiului
ec-mic.
Documentul trebuie sa conin aprecierile unui specialist
asupra soluiei care va fi aleas.
2.
Intr-un calcul ec-mic trebuie s se ia in
considerare urmatoarele elemente principale:
veniturile si economiile;
factorul cost;
durata de via util;
perioada de calcul;
taxele de actualizare;
inflaia.
Veniturile si economiile at. cind se calculeaza
rentabilitatea unui proiect sau a unui serviciu ar trebui
sa se in cont de incasri si economii.
Factorul cost - studiile de selecie economic includ
asupra elementelor viitoare si experiena acumulat
putind s dea soluii p/u estimarea cheltuielilor
viitoare .In TLC se deosebesc urmatoarele tipuri de
cheltuieli:
a. chelt. de investitii care cuprind:
investiii iniiale.
invesitii de inlocuire a instalaiilor.
investiii de extensie a instalaiilor,adica ele
include:costul echipamenlului,materialului;chelt. de
instalare,de inginerie;cumparari de terenuri si drepturi
de folosinta.
51

Cheltuielile de invest. pot sa cuprinda:costurile

materialului,cheltuieli de instalare,indemnizatii,formarea
initiala apersonalului.
b. Celt. de funconare-care decurg din existena i
utilizarea instalaei.Ele depind de componen material a
instalaiei,nr.de
elemente
din
diverse
tipuri
de
echipamente,de modul de utilizare, tipul de ntreinere.
Aceste chelt. includ:
costul personalului.
chelt. diverse care includ:reparaii in ateliere,
chelt.cu instrumente, chelt. cu paza.
chelt. de livrare .
chelt. de supraveghere.
chelt. p/u chirii si impozite.
P/u a determina chelt. de funcionare trebuie sa se
in cont de tipurile de instalaii, de condiiile de folosire,
de nevoile in materie i de orice ali factori care difer dup
planurile de studiu.
c. Costuri unitare calculul costurilor sint mult mai
usoare daca se divizeaz echipamentul intr-un numar de
unitai numite unitai de instalaii .Cost. pot sa fie
descompuse n cost. variabile care variaz in funcie de
instalaie i in cost. fixe care sint independente de acest
numar.
Durata de serviciu a unei instalaii este perioada in
timpul careia instalaia funcioneaza in retea. At. cind se
estimeaza durata de serviciu trebuie sa se ina cont de
urmatorii factori:
virsta fizica a instalaiei.
durata de viaa ec-ca a instalaiei.
necesitatea de a inbunatai calitatea serviciului.
Perioada de calcul este perioda n timpul creia se
studiaz autofinanarea diefritor soluii i nu poate sa
depaseasca
durata
previziunilor
utilizate
in
52

calcul.Perioada de calcul nu trebuie sa fie prea scurta

in raport cu durata de serviciu.Perioada de calcul se
intinde pe o perioada de la 7 ani in sus.
Taxele de actualizare obiectul taxelor de actualizare
este de a permite compararea sumelor ealonate in timp.
Taxele de actualizare se folosesc at. cind se procedeaza
la comparari intre mai multe investiii posibile care
trebuie sa fie determinate in funcie de originea
fondurilor utilizate p/u a finana fiecare posibilitate.At.
cind se determina taxele de actualizare trebuie sa se
ina cont de inflaie.
Inflaia -taxele de inflaie se determina pe termen
scurt i pe termen lung si sint dificile de prevazut cu
exactitate.
Valoarea reziduala care depinde de 2 factori :
-durata de seviciu;
-curba de amortizare a instalatiei.
Exista 3 tipuri de val. Reziduale:
val. neta de recuperare a unei instalatii la sfirsitul
perioadei de serviciu.
Val. unei instalatii care trebuie sa fie recuperata p/u
a fi reutilizata.
Val. reziduala a unei instalatii in serviciu la finele
perioadei de calcul.
3. Metodele fundamentale de studii ec-ce sint
urmatoarele:
metoda valorii actualizate.
metoda amortismentului pe unitate
metoda taxelor pe randament.
Metoda valorii actuale se refera la toate evenimentele
ec-ce atit asupra incasarilor cit si a chelt. evaluate in
acelasi moment si se exprima sub forma unei singuri
valori valoarea actualizata a unui proiect.In metoda valorii
actualizate se porneste de la idea ca piata capitalurilor
53

este favorabila si ca capitalurile sint disponibile taxele

de actualizare utilizate in calcul.
Metoda amortismentului pe unitate dupa aceasta
metoda se exprima investitiile initiale sub forma de
chelt.anuale de investitii.Incasarile anuale constante si
chelt. de functionare anuale sint uneori sustrase si
adaugate chelt.anuale de investitii.
Formula de calcul de este:
Pa=Ia-(Aa+Ca)
Pa-randamentul net anual.
Ia- incasarile anuale.
Aa- chelt. anuale de functionare.
Ca- imobilizari anuale.
Aplicarea metodei amortismentului pe unitate este
limitata de ipotezele si urmatoarele conditii:
Toate investiiile trebuie sa fie facute la o data
de inceput a perioadei de calcul.
Chelt. si incasarile de functionare sa se mentina
constante in timpul intregii perioade de calcul.
Metoda taxelor de randament- aici se determina
valoarea de interes care va echilibra valoarea actuala
a chelt. si a incasarilor.
Metoda taxelor de randament este aplicata at. cind
sint cunoscute incasarile.
Un proiect nu este rentabil decit daca taxele de
randament calculat este superior taxelor de interes
primit.Metoda taxelor de randament este aplicata p/u
programarea investitiilor
4. TLC-ile reprezint un caz tipic al sectorului
multiproiectat. Probleme se pun pentru a coordona
proiectele cu ramurile limitate n material i mijloace
financiare. Programarea investiiilor trebuie s se
produc n subprogramele urmtoare: calendarul
investiiilor, cheltuielile anuale de investiii, nevoi de
54

material, finanarea programelor prin autofinanare i

mprumuturi, programul de folosire a forei de munc,
programul de achiziionare de material. Atunci cnd
cererea de servicii de TLC este mare i cnd resursele
disponibile sunt limitate aceasta trebuie s fie
repartizat de maniera de a optimiza calitatea serviciului
i creterea nr. de abonai. Investiiile pot fi programate
dup un anumit ordin de prioritate pn la epuizarea
capitalului disponibil. Dup necesitate ordinea poate fi
urmtoarea:
-investiii care permit s menin calitatea serviciului,
investiii de nlocuire,
-investitii care permit reducerea cheltuielilor,
- investitii care permit creterea veniturilor,
- investitii care permit de a menine o poziie pe pia.
Aceast ordine de prioritate a investiiilor depinde de
stadiul de dezvoltare a reelei de TLC i de politica de
gestiune.

55

4.10. Elementele de piata care influienteaza cererea in

materie de TLC.
Exista 2 domenii fundamentale care influienteaza cererea
oricarui produs sau serviciu:
--factorii
datorati
imprejurarilor,
determinati
prin
caracteristicile unei tari si ale economiei si prin microfactorii
comportamentului general al grupelor sociale industriale si
comerciale.
--factorii comerciali, determinati in mare masura in cadrul
administratiei de TLC care limiteaza sau dezvolta cererea.
Nivelul si distribuirea venitului national intr-o tara sau intrun sector de piata influienteaza considerabil asupra cererii
de servicii de telecomunicatii.
Un factor determinant al cererii de servicii de TLC e/e
nivelul venitului mediu si distribuirea lui.Astfel se observa
ca odata cu cresterea venitului se modifica cererea p/u
diferite tipuri de bunuri si servicii.
In ce priveste disponibilitatea si utilizarea se disting
pentru anumite servicii de TLC si pentru telefonie 2 mari
sectoare fundamentale:
a)piata particularaeste vorba de familii;
a)piata
intreprinderilore
vorba
de
societati,
asociatii,organisme,etc.
Precum
si
muncitorii
independenti
56

Acest ultim sector al pietii este adesea divizat in :

a)itreprinderi
a)particulari.
Prin intreprinderi / particulari se intelege cazul unui ibanat
utilizind linia sa odata ca titlul profesional si personal
In piata particulara a marelui public exista abonati la telefin
si telegraf ; in schimb, pe piata intreprinderilor predomina
liniile multiple(centrale particulare) telex, etc.
a)Piata particulara a marelui public.
Mijloacele de TLC folosite in sectorul particular se compun
in principal din aparate utilizate in serviciile telefonice si
telegrafice.
Disponibilitatea este masurata prin densitatea telefonica, iar
utilizarea-prin nimarul si durata comunicatiilor pe linie de
abonat.
Factorii care influienteaza traficul telefonic cuprind:
- cresterea numarului de telefoane sau accesibilitatea
posturilor telefonice
- servicii de inlocuire. Atunci cind alte mijloace de
comunicatii devin mai oneroase si cind serviciile se
degradeza, trficul telefonic se intensifica.
-Tarifele.
a)Cererea sectorului intrprinderilor.
Este important sa se urmareasca evolutiile atit structurale cit
si conjuncturale ale diverselor ramuri ale industriei daca
vrea sa se ajunga la o analiza a sectorului si la determinarea
cererii.
Taxele de utilizare pentru personal influienteaza cererea
de mijloace de TLC. Aceasta situatie este specifica pentru
centralele automate particulare si p/u retelele telefonice
mobile , in anumite industrii.
Trebuie sa setina cont de diferenta rezultatelor mutatiilor
care se produc cu timpul. Aceste diferente provin din
dezvoltarea economica a infrastructurilor si industriei,
modificare structurilor sociale si de exploatare a bogatiilor ,
57

schimbarii de guverne si de politica guvernamrntala si

evolutiile comportamentelor si obiceiurilor sale.Fctorii care
influienteaza cererea in sectorul intreprinderilor s/t:
1.structura personalului total al unei intreprinderi;
2.organizarea interna si externa;
3.sistemulde cautare a personalului in cadru intreprinderii.
Datorita factorilor comerciali se poate determina p/u un
context dat volumul cererilor, masura in care serviciile pot
sa fie asigurate si volumul muncilor de executat. Pot sa fie
utilizati p/u a neutraliza factorii de imprejurare , pentru ai
accentua sau orice alte finalizari.
Din factorii comerciali fac parte:
a)factorii exteriori de determinare apreturilor
a)costul real si costul perceput
b)costurile fundamentale sevind la evolutia preturilor
Utilizatorul de TLC evaluiaza in mai multe feluri serviciul
pe care il primeste. Ne referim in special la:
1)posibilitatea de a stabili o comunicatie cu succes
1)timpul care i-ar trbui sa obtina un apel sau pentru a
atinge anumite etape ale unei comunicatii.
Utilizatorul evaluiaza probabil aceste caracteristici de
diferite maniere: numarul mediu de tentative pe apel
eficace, timpul total care se scurge intre prima si ultima
tentativa, etc.
Posibilitatea de a crea un serviciu de apeluri prioritare
cu operatoarele, facturat la un pret mai ridicat ar putea
sa fie cunoscuta ca o actiune de marketing care ar trebui
sa conduca la imbunatatirea calitatii serviciului.
Calitatea serviciului consta din :
a) Existenta zonei servite prin automatizare.
a) Gama de servicii.
b) Calitatea serviciului
c) Domeniul productiei
d) Servicii de instalatii
e) Intretinerea si repararea
58

f) Atitudinea fata de benificiar

Publicitatea joaca mai multe roluri in actiunea sa asupra
interferentei, separind organizarea de clientii sai sau de
clientii potentiali. Organizarea publicitatii trebuie sa
realizeze:
1. Sa dea informatii asupra modului de folosire pentru
produsele si serviciile sale si pentru toate dezvoltarile
noi sau modificarile noi care le privesc.
1. Sa reduca in memoria clientilor serviciile existente,a
atrage atentia asupra lor si a face in asa fel ca clientul
sa ia cit mai bine la cunostinta costul lor si capacitatea
lor.
2. Imbunatatirea rezultatelor obtinute de client in
utilizarea produsului sau serviciului
3. Influienta atitudinii clientului si schimbarea
comportamentului sau.
Toate aceste roluri pot sa aiba o mare importanta, daca
ele sint in mod afectiv tinute, p/u a furniza mijloace de
control asupra activitatii de organizare.
Atunci cind se pregateste o campanie sau o apropiata
publicitate fondata pe criteriile de mai sus, se pun
probleme de marketing, pentru a determina cele mai
bune medii disponibile sa puna in valoare, pentru a
atinge obiectivele determinate in acest cadru, modalitate
cea mai eficace si cea mai apropiata de adoptat.
Unul
dintre cele mai
importante aspecte ale
marketingului este faptul ca publicitatea poate sa fie cu
vinzare si ca ea apare ca un factor care ar influienta
afcerile.Parerile specialistilor voe fi in alegerea mediilor
de
transmisie
a
informatiei
care
pot
fi:televiziunea,ziarele,radioul,magazinele.Prezentarea
mesajului e/e o specialitate profesionala si o arta,facind
apel la creativitate p/u care metoda folosita sa fie cea mai
eficace.
59

La eficacitatea publicitatii trebuie sa se tina cont de

cheltuielile efectuate care trebuie sa fie cit mai rentabile.
Primul obiectiv al activitatii de romovare e/e de a
impinge unconsumator sa inceapa sa utilizeze un produs
si de a orienta aceasta activitate catre un subgrupe de
clienti potentiali.Modalitatea cea mai importanta a acestei
activitati e/e vinzarea prin reducerea preturilor,de a
propune produsul la incercare gratis.
Organizarea vinzarii si procedeele sale de actiune,
trebuie sa fie structurata cu multa atentie, cu sporirea
rentabilitatii pentru a raspunde nevoilor diverse:
1. de a trata cererile obisnuite.
1. De ase ocupa de persoane foarte importante si de
marii beneficiari privelegiati.
2. De a se ocupa de produse si de servicii specializate.
Fiecare categorie trebuie sa aiba nevoie de o sustinere,
de un statut si de o formatie diferita. Planurile de vinzare
si obiectivele de realizat vor trebui sa fie stabilite si
controlate cu regularitate.Pentru a ajunge la anumite
vinzari, este necesar sa se recurga la studii de piata
apropiate p/u a specifica structura grupelor-cheie,p/u a
defini si exploata caracteristicile produselor asupra
carora trebuie sa se atraga atentia si pentru a pregati
raspunsurile imediate criteriilor ce vor fi formulate
referitoare la produse sau servicii.
Daca ne referim la interdependenta serviciilor se poate
spune ca ele depind de :
1.Marimea retelei,are un rol mare atunci e/e vorba de a
introduce noi servicii intr-o tara.
2.Natura complimentare a serviciilor.
3.Regruparea serviciilor.

60

61