Broasca de lac vs Broasca testoasa

Broasc este numele dat mai multor animale tetrapode amfibii, din
clasa batracienilor, fr coad cnd sunt adulte, cu picioarele dinapoi
mai lungi, adaptate pentru srit, cu gura larg i cu ochii bulbucai.
Broasca de balt adult triete att n ap unde se adpostete i
reproduce, dar i pe uscat unde se hrnete. Nrile de pe vrful botului se
nchid cnd se afl n ap. Acestea au sngele rece schimbndu-i
temperatura corpului n funcie de cea a mediului. Cnd temperatura
corpului scade, acestea sap gropi n pmnt sau n mlul de pe fundul
blilor i hiberneaz pn primavara.
Broatele se nmulesc prin ou care sunt depuse n ap, iar forma
larvar, branhiat i nottoare, prezentnd o coad care dispare la
metamorfoz, este denumit mormoloc.
Mormolocul este omnivor i se hrnete roznd alge, cadavre de
insecte, peti, icre moarte, iar n caz de foamete, mormolocii se pot
devora ntre ei recurgnd la canibalism, cei mai mari atacndu-i pe cei
mai mici, accelerndu-i metamorfoza i reuind astfel s perpetueze
specia.
O broasc de balt poate mnca 100 de nari ntr-o singur noapte.
Membrele anterioare sunt mai scurte dect cele posterioare i au 4
degete terminate cu gheare. Locomoia este dubl: pe uscat, mergnd sau
srind, iar prin ap, notnd cu puternicele labe posterioare, palmate.

Broasca testoasa are o rezistenta formidabila la foame, ce poate ajunge pana la

400 de zile.
Cea mai grea broasca testoasa din lume la ora actuala este broasca testoasa
pieloasa LUTHUL (Dermochelys Coriaceea), care are o greutate de 700 Kg si o
lungime de 2-3 m; ea inoata cu viteza unui atlet in cursa de 100 m si traieste numai
in apele marine.

Cele mai mari broaste testoase de uscat traiesc in Insule le Galapagos (Testudo
elephantopos) si in Insulele Oceanului Indian. Ele depasesc 1 m lungime si o
greutate de 250-400 Kg.
In America de Nord traieste o broasca testoasa de circa 100 Kg, care se remarca
prin carapacea ei neregulata si printr-o limba prevazuta cu un apendice in forma de
vierme pe care-l misca atat de convingator, incat atrage pestii drept in gura.
Insula cea mai populata cu broaste testoase uriase este Aldabra din arhipelagul
Seychelle (Oceanul Indian), declarata rezervatie naturala. Pe acesta insula traiesc
peste 100.000 de broaste testoase uriase.
Broasca testoasa din specia Testudo Radiata traieste peste 200 ani.
In anul 1961 in Desertul Gobi a fost descoperit scheletul unei broaste testoase de
dimensiuni uriase. Acesta a apartinut speciei Ankylozaur si atingea 2 m inaltime si
5 m lungime, considerent pentru care geologii au denumit-o "tancul catarator".
Pe coasta Cubei a fost gasita in anul 1937 o broasca testoasa gigant, cu o lungime
de 4 m si in varsta de peste 500 de ani, ceea ce presupune ca traia inca de pe
vremea cand Columb a descoperit America.
Puterea de regenerare la broastele testoase este extraordinara. Astfel, daca
carapacea unei testoase este ranita sau arsa in proportie de 70%, ea are puterea de a
si-o reface in unul sau doi ani.
Chiar daca au suferit amputari grave, broastele testoase pot trai luni de zile. Astfel,
naturalistul italian Redi, a scos creierul unei broaste testoase si cu toate acestea, ea
s-a miscat in spatiul destinat timp de inca 6 luni.
O broasca testoasa de dimensiuni mici, daca prinde in gura o nuia sau o sfoara,
poate sta atarnata de ea zile intregi.

Dusmanii broastelor testoase sunt in general carnivorele: jaguarul, tigrul, pisicile

sau unele pasari, cum sunt vulturii, care le ridica in aer daca nu au dimensiuni prea
mari si le lasa se se izbeasca de stanci, pana ce crapa carapacea. In mediul marin,
dusmanii testoaselor sunt reprezentati mai ales de rechini.
Solzii carapacei de la unele testoase sunt prelucrati prin incalzire, obtinandu-se
renumita "baga" din care se confectioneaza piepteni, manere de curite, rame de
ochelari, cutii etc.
O specie care traieste in Madagascar depune in timpul reproducerii 80-180 oua,
din care bastinasii pregatesc un ulei comestibi de foarte buna calitate.
Creierul broastei testoase este mic si putin evoluat, in schimb organele de simt,
cum sunt: vazul si mirosul, sunt deosebit de fine, fiind capabile sa sesizeze imediat
variatiile de lumina foarte putin diferentiate, precum si urmele foarte slabe de
mirosuri.