Curs 6.

ELECTROCARDIOGRAMA 3
RITM SINUSAL NORMAL

BRADICARDIE SINUSALA
SINUSALA

TAHICARDIE SINUSALA

BRADICARDIE

TAHICARDIE SINUSALA

TULBURARI IN GENERAREA IMPULSULUI

Focarul ectopic reprezinta o celula sau un grup de celule care dobandesc anormal proprietatea de
automatism si descarca impulsuri care se suprapun
sau interfera sau preiau conducerea activitatii cardiace.
Daca focarul ectopic descarca impulsurile sporadic, se formeaza EXTRASISTOLE
Daca focarul ectopic descarca impulsurile sistematizat(3 sau mai multe), se formeaza
TAHICARDIA PAROXISTICA.
EXTRASISTOLA
Reprezinta o contractie prematura generata de descarcarea unui
stimul suplimentar dintr-un focar ectopic.
In functie de originea impulsului ectopic, extrasistolele pot fi:
- atriale
- jonctionale
- ventriculare
EXTRASISTOLA (contractia prematura) ATRIALA
Unda P este prematura, anormala, fiind acompaniata de
complexe QRS normale si de o pauza NONCOMPENSATORIE
(decalanta).
Daca focarul ectopic atrial este langa nodulul sinoatrial, unda
P este asemanatoare cu cea din ritmul sinusal. Daca focarul
ectopic este departat de nodulul sinusal, unda P este mica,
ascutita, pozitiva sau negativa. Daca extrasistola apare timpuriu,
unda P este ascunsa de unda T (care are alta forma) precedent

Tahicardia paroxistica-Este o aritmie cu frecventa f. mare (150-250/min), cu debut si sfarsit

brusc, generata de stimuli cu originea in focare ectopice atriale sau nodale sau ventriculare.
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA
Unda P este anormala, fiind frecvent ascunsa de unda T precedenta. Intervalul PR nu se poate
masura, unda P lipsind.Complexul QRS este normal, frecventa atriala si ventriculara fiind de
obicei egala. Boala este precipitata de stimularea SNV simpatic (anxietate), cofeina, oboseala,
fumat, alcool.
TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA

TAHICARDIE PAROXISTICA JONCTIONALA

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA

TAHICARDIE
VENTRICULARA

TORSADA VARFURILOR

FLUTTER ATRIAL Frecventa atriala este de 250-400/min. Muschiul atrial raspunde prin unde
P sub forma dintilor de fierastrau-unde de flutter(F).Nu exista linie izoelectrica intre undele de
flutter iar unda T este frecvent ascunsa sau deformata.Nodulul AV conduce spre ventricul un
impuls din 2, 4 sau 6 impulsuri atriale, restul fiind blocate. Ritmul este regulat(ex. flutter atrial cu
bloc 4:1) sau neregulat(flutter atrial cu bloc variabil 4:1, 6:1, 2:1). Intervalul PR este nemasurabil,
complexul QRS este normal.
FLUTTER ATRIAL

FLUTTER ATRIAL CU BLOC 4:1

FLUTTER ATRIAL CU BLOC

VARIABIL

FIBRILATIA ATRIALA
Frecventa atriala este mai mare de 400/min.Muschiul atrial raspunde prin unduiri in loc de
contractie, reprezentate prin unde P serpuitoare-unde de fibrilatie(f), care afecteaza linia
izoelectrica.Impulsurile atriale sunt frecvent blocate de AV, cele care trec aparand la intervale
neregulate. Daca frecventa ventriculara este < 100, ritmul este de fibrilatie atriala controlata.
Daca frecventa ventriculara este > 100, ritmul este de fibrilatie atriala necontrolata. Intervalul
PR este nemasurabil, complexul QRS fiind normal.Daca apar unde de flutter amestecate cu unde
de fibrilatie, ritmul este fibrilo-flutter.
FIBRILO-FLUTTER ATRIAL

FIBRILATIE ATRIALA

FLUTTER VENTRICULAR

FIBRILATIE VENTRICULARA

TULBURARI DE CONDUCERE
1. BLOCUL SINO-ATRIAL
2. BLOCUL A-V DE GRAD I, II SAU III
3. BLOC DE RAMURA DREAPTA (BRD) SAU STANGA (BRS)
4. HEMIBLOCURI
1. BLOCUL SINOATRIAL

BLOCUL SINUSAL

2. BLOCUL A-V DE GRAD I

BLOC AV GR II MOBITZ 1

BLOC DE RAMURA STANGA

BLOC DE RAMURA DREAPTA

10

11

HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA

HIPERTROFIA ATRIALA

STANGA

12

HIPERTROFIE VENTRICULARA DREAPTA

VENTRICULARA STANGA

HIPERTROFIE

13

14

Hiperpotasemie

Hiperpotasemie severa - T inalte, P disparute, QRS largit

HIPOPOTASEMIE

Hipopotasemia - T aplatizate, ST subdenivelate, QT lung, Risc: tulburari de ritm, inclusiv TORV

HIPER SI HIPOCALCEMIE

ISCHEMIE

15

SUBDENIVELAREA SEGMENTULUI ST

Unde T negative si ST subdenivelat in ischemie coronariana sau cardiomiopatie

hipertrofica

SUPRADENIVELAREA SEGMENTULUI ST

16

VASCULARIZATIA INIMII
INFARCTULUI VASE CORONARE

RELATIA LOCALIZAREA

IS
CH
EMIA SI INFARCTUL MIOCARDIC

INFARCTUL MIOCARDIC ANTERIOR CRONIC

INFARCTUL MIOCARDIC ANTERIOR ACUT

Exemple de
interpretare 1 17

Fibrilatie atriala cu alura ventriculara rapida

Descriere: Unde P absente, unde f vizibile (mai bine in V1); ritm ventricular neregulat, cu
frecventa medie de 120/min, axa QRS intermediara, QRS cu durata de 0,08 sec (normala), cu
morfologie normala; ST-T cu aspect normal; QT cu durata normala
Exemple de interpretare 2- Ritm sinusal, infarct vechi anterior

Descriere: Unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS; interval
PR 0,16 sec (normal); frecventa ventriculara aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS
0,80 sec (normal); amplitudine normala QRS (indice Sokolov 30 mm); progresie slaba R V1-V3;
fara modificari ST-T; interval QT normal (sub 50% din RR)
Probleme de dg dif: se poate lua in discutie si cardiomiopatia dilatativa ca motiv al progresiei
slabe R, dar apare ca mai putin probabila in absenta semnelor de HVS
Exemple de interpretare 3 - Aspect normal
18

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,14 sec (normal), fiecare unda P este
urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, frecventa ventriculara aprox 80/min, axa QRS
intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); QRS cu morfologie normala; ST si T cu aspect
normal; interval QT sub 50% din intervalul RR
Exemple de interpretare 4 - Tahicardie ventriculara

Descriere: unde P vizibile inconstant, necorelate cu complexele QRS; ritm ventricular regulat, cu
frecventa de aproximativ 170/min; durata QRS o,140 sec (larg)
Exemple de interpretare 5 - Ritm sinusal, HAS, HVS

Descriere: unde P cu polaritate normala, cu componenta negativa ampla in V1, interval PR 0,16
sec (normal); fiecare unda P este urmata de complex QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa
de aprox 65/min; axa QRS intermediara; durata QRS 0,80 sec (normala); amplitudine QRS
crescuta (indice Sokolov 38 mm); subdenivelare ST descendenta urmata de T negativ in DI, DII,
DII, aVF, V4-V6; interval QT sub 50% din RR (normal)
Exemple de interpretare 6 - Bradicadie sinusala, bloc major de ram stang

19

Descriere: unde P prezente, cu morfologie normala, urmate fiecare de complex QRS, frecventa
ventriculara aproximativ 45-50/min, interval PR 0,20 sec (normal), durata QRS 0,16 sec (QRS
larg), aspect rS in V1; modificari secundare ST-T; interval QT normal
Exemple de interpretare 7 - Tahicardie joctionala prin reintrare (TPSV)

Descriere: nu se vizualizeaza unde P, ritm ventricular regulat, cu frecventa de aproximativ

200/min (1500/RR in mm), QRS ingust, modificari ST-T secundare ritmului rapid
Exemple de interpretare 8 - Bradicardie sinusala, infarct miocardic acut

Descriere: unde P cu morfologie normala, interval PR 0,16 sec (normal), fiecare unda P este
urmata de QRS; ritm ventricular regulat, cu frecventa de aprox 45/min; axa QRS intermediara;
durata QRS 0,12 sec (QRS larg); morfologia QRS cu RSR V1 si S larg V5-6; supradenivelare
ST DII, DIII, aVF; subdenivelari reciproce ST DI, aVL, V2-V4; T neg V1-V3 (secundar); QT
sub 50% din RR (normal)
Exemple de interpretare 9 - Tahicardie sinusala, dilatatie atriala stanga, subdenivelare ST
sugestiva de ischemie subendocardica anterioara
20

Descriere: Unde P prezente, componenta negativa ampla a undei P in V1; fiecare P urmat de
complex QRS; interval PR 0,20 sec (normal); frecventa ventriculara aproximativ 100/min; axa
QRS la 0 grade; QRS cu durata si morfologie normala; ST subdenivelat orizontal 1-2 mm V2-V6;
unde T normale; interval QT mai greu interpretabil in conditii de tahicardie
Exemple de interpretare 10 - Tahicardie sinusala, HAD, HAS, HVD

Descriere: Unde P sinusale prezente, amplitudine crescuta P in DII si aVF, componenta negativa
ampla P in V1; fiecare unda P este urmata de complex QRS; interval PR 0,12 sec (normal); ritm
ventricular regulat cu frecventa de aprox 130/min; axa QRS deviata dreapta; durata QRS o,10
sec (normala); morfologie qR in V1, cu R peste 7 mm; T negativ V1 (secundar HVD);

21