oy { ye!
(60
Redactr: PIERRE VILAR
Irina Achim Profesor onoriic la Universitatea Pais 1
Tehnoredactare computerizatt
Mibaela Duma
Coperta
Water Riess
ISTORIA SPANIEI
‘Traducere, cuvant inate gi note
Marian $tefanescu
Pierre Vir
HISTOIRE DE LESPAGNE
(© Presses Universiaires de France, 1947
19" édton: 1997, décembre
“Toate drepturie asupra prezent! version
In imba romana sunt rezervete Edturi CORINT
ISBN: 073-653-002-2 Format: 16154%84
Coli tpo: 10
Tiparul exocutat la S.C, Universul S.A, Bucuresti
‘CUVANT INARSTE
‘Se pot advo, rt cfcutte, tel ser de arume
pana. cst! ci este in adovtra venient
li 2 eave impart, In i, 4 suteck i aa
‘eon Spaniel eet, fr ins une ie ele ma vores alo
Eurpel pn experenia unand, prin sermifcafa evenmentslor
‘tone, pn bisa fre uno personal stores arate
Ponty inpertana parioael prestoce, slau mart
rapes dois Almira, Pra Alpers sau Os Aine
Doron clic, «cre curs depen co semiin, aarul
Deninutr Span tt, flags insane colons tenicene 3
(recepl. Dar cel mal parent proces stone an 2200 epocd
dopa este ocpafiavomand (sromanizarea iia de)
Epos omnis Spans nmoraago ue, soe le wr
timp de mare Intra. do le ipresonanapoduct do 1
Sagovia, fa monumental) pod dela Cacores, do la eabul cit
Nalaga, is ternle_an Tarragona. La stl ep roman,
Paninue Ibees int In stipe un putamreget ear
Gare ponies o meme, «corte ¢ sued Prank! ~regatd Moo
Dupa anut 771 Span reprezhts un eoment de pulomica org
ratate In vost Europe so ah cub stance arab (0 ick
Dare din 2a va dana in aceasta safe apoape E00 de an).
Mice regaocrgtna cn nord reugese nas sa cuooresca ropat
Dimntnie stipe de arab 182, eage pei ese
[uD con erin. Curd sera in epoca de owe a Span,
fin menestarea ‘oe eae in cout drach: propondrera. n
Europa 9 ocpares (p oganares) unui mens impory covria
‘teres oles este Gt de splandoren cura (Seco de
‘Aur) Chia cecadena cave a utente consigerat exer gr
(Emi Coan) eet nin de somites stones Ih soe sons
rastoto dn 1996.89, evenmen eon rag ext oc
tose a turrcontadcfior in socelalee eurtpeand seco
Ielor XD XX. Ase, Span eso jaa devotata bro egrets
In stucuieeuropanegeure-atantce, cupdnd ec l zcaea
Lime, supa pred none! bn Cares Pare Vier natzeses ex In ana preczat
‘mal ulate apelin teria Spare.
lnalcaea rnd, se pt Gentes une contoote situ
ea prosza sone! stout acest shige, exe
Scvie ploepooae a pra io sua ase
‘aro la concer in cul noi tos. pe et 9 cuto
Bevo spanol in Em Med Ene un fap despre cre
mires aesea, pe buna crept, eae ra unl port
Gin pret do vedere a palo police.
Intradevar, mai ales in secoll al Xlliea, Spania
‘cunoagte peroade pine de armani. In Casta, din 1230
na in 1252, domneste Ferdinand cel Sfént, nv mai putin
‘resin ecét varul sau, Ludovi cl Sf, nsa mai eat,
finde timiteazaideoa de cruciada la arzonturle panicle
tun rege tolerant, inttuldndu-se rage al cer tel reli Ta
Aragon, domneste catalanul pin de vigoarelacob |. Cuce
tor, razboinic g poet, brutal, fara scrupule, dar care,
totus, S0 inconjoara de persoane sfinte: Raymundo de
¥ Sores — ana alo sao nln Span, In El Mad (te
Sense, roc (sp) (Ne).
26
Penyafort, Pedro Nolasco, extraordinarul Raymundo
LUul. Islamul 8 inapok. Se constniesccatedrale. Tum
ful lumi oregtine © dentin
'O singurd rezerva docurge din faptul <8, dn punct de
‘vedere naira, Spenia dn percada Reconqustl, noc $8
‘Se unica, pare mat eurind c8 se farsmijeazS. Leon, dn
Secol al Dea pnd in al Xe, gi Castila, pa la milocul
Secold al Xie, ru au incetat 88 revendice mosterirea
Suveranior vaigeh, regi or nu aU Incetat se intleze
impdrafi al forepi Span Wdeea aceasta Ins a fost con
tratisd de fap eae, Luptas-2 dus, la nceput, dinspre tr
iorte munioese, wolate geograte Din punct de vedere
Istone,rzbolut mpotrva maurior a favorzat tentativa do
Independent a regatelor spanole: Casta sa separt de
Leon, Cid a esuat in Inoerearea de a crea staul Valence,
Portugal s-2 dezvoltat In-mod independent. In est,
Reconquista dn eecoll al Xlblea @ Wat forme federabve:
Valen 3! Mallerea, e nga Aragon gi comiatal ataan,s-
‘urea a rangul de regate; acea dvzare a Spaniel maure
in republics regate olgarhice (lifes) @ favorzat
{Bedmiarea,De-a lungul uno reg secole, Astra, Leon
Casta, Galicia $ Portagaa, Navarra, Sobrabe, Aragon,
Ribagorza, comiatul catalan $-2u unit sau au fost despite
Th functe de alanje matrimonials $1 de mosteni de fame,
Fiocare rege asf pr a dba ga pasta ergot!
tartar sale gal opolr dat, ca elnerodorea faa de vo:
fi Ca acest spit parieular av contut senor avenue gi
‘onsite comuncle tere. Pest toate acetoa planau uniates
‘TFewop, Ret, poet alist catan (12954819, sugrarumt
“slimy mood mcr mye ne ek
‘Sania ein: fv Magna steps oer sop.
ie
2 do cred, spit de cri, sentiment comnts
trostnefapo po care nel cove oe a alas do ch
Cutan ru putes ale duimeze,Recrcaiom esse
manfesare poste uno nse foxes ol
el dual intona panna pe e's para tetina se
faricuiarzare, sre op ntarafona a po de al pare
tenn spe unversaien, spo tect pcos ase
fale Ie acesea dou canna Ge gap «spelt co
{Feu se va puts defn eta un amon care se cranes
In secol! al Xil-ea,cvizarea tervals ramane ined
© ealilate, in pofda unor simpifet eseniile survente
prin uniunea Aragon-Catalona (1137) 31 prin cea tintre
Leon i Cactlia (1230), Chiar daca am lisa lao parte
Navarra (pe care un accident dinastc 0 leaga. a un
svoment dt, de Fria i Granada ned necucei te,
Buse eapaat ea conti o grav inparte Ibere
ine Portugal, Casta fderao Wagar Catalonia
\elenca Ci att mat amenigtor pon vtorenantata
anol esi ft 8 respect inpaive rpc el
temperaments unane aero to dre! geosraten
Ocean podgute g Medora, Iscinuse acest
ati pninsulr part str Eva Modu sant
invena consderabi vitor Spa
I, Sfargitul Evulul Mediu: factor! de dezbinare
sl factor! de unitate,
1. Dezbindtle dn secolu al XIV-oa, Secolul a XIVsea
are nt-adevar, $8 compromitavitorl Reconquista
Lnificari, uma Casbila continua luptaimpotrva mau
flor. Eicactatea sa politica este ins projudezata de erize
Ainastice 3i de revolte ale nebillr uptaintre uimasi i
‘Alfonso al X-1ea (1275-1295) In perioada cat Ferdinand al
28
Iv-ea 51 Afonso al Xa (1212-1325) sunt mio, tagi=
cel duel nite Pedro col Crud gi fatele s8u bastard,
Henne de Trastamara (1350-1366), pretenile casei de
Lancaster ia tron casiian
Tn acest timp, Portugalia capa o mare Inflerie, inde
pendent de restul paninsuie. In 1383, 0 revolujo aduce
Alc pe tron dinastia de Aviz. In 1385, batalla do la
‘Aluberrotaindepérenza intervene castilan, Dinastia $i
burghezia comarcialé din port vor prog de ail inainte
Marie Descopern
Coroana Aragonuli(gogit denumita asta, pentu c3
‘2a cuprinde, po lénga regatul sdrac din interior, regiuni
mariime bogate gi fn plus, pont e& suverani si sunt
Catalan’) este atasd, din motive economice, de coasta
mediteraneané. Puterea porturor, comer Levantul
‘mpl dezvollat in secolul al Xil-lea, noracul de a benef
a de o dinaste putemicd (din 1276 pana in 1410, saple
regi, cu oarecare valoare, so succed fara dfcultae) toate
‘acestea vor duce curind Avagorul spre un rol de mare
plore mediteraneana, Regi sai cups Tunisul In 1280, i
torvin In Sci objin dreptuiasupra Sardnil gi Corsi,
luptaalaturi de Venetia Impotriva Piel si a Genovel, au
rnumeroase Ineprinderi comerciale In Levant, mostonese
Moreea gi ducatul Atene, pana atunc posesiun ale cava
lerlor catalan, care le uaser a ind ar, de fa Blzan,
Barcelona, cu catedrala gi cu bisorica Santa Maria dol
‘mar, cu salonul municipal al Consiulu color 0 sud cu
Loja consulate! marin, cu palatul undo-s! avea sediul
Adunarea permanent a deputatlr din Corts (Genera?)
sisrorsodale. Genealiat ea organul pormanont al Cots Flrd ©
[siufe ctl or pen Soount, tert terme! etn
‘Soro te)
9 ru doparte de palatul regior Aragonul, pasta In
inima cota, aminicea acestui recut lorios, dn care se
pot hn cu manda recente renagter regionalite
Origine intereselorspaniole cave vizau lala post
‘asilSn expansiunea aragoneza, Se va observa cl seco
lulal XIV4ea nu trebuieuitat daca vrem s@ injelegem bine
fevenimente vitoare importante, precum independents,
Portugale! sau rezstenfa eatalanior fala de intéotss
Caste
2, Factor de unlear th coll a XV, In cua celor
‘aminite mai sus, prosperiatos Levanuui este de scurt
uralé. Frecventele epidemii de uma gi foometea,
(1933-1438), razboud impotiva Genovel, migcarea poplars
contra evrelor, parja trclor g patra din nordul Alict
‘compromit economia dn Malt, far apo pe oe catalan,
ln 1410, itevne cra pti. Dinasta ctaand se singe
© dath ou Marin Umanut in 1812, entnja dela Caspo 9
locate etbirard — ranseracovoana Aropori tn mn onl
prin engine castiana. De ac incco,esaborara sd de ef
‘ace dn reli burghezia nagustoress barcelonezd va f
ompromisa. Alfonso a Viea dorms regal Napo gla
8 pe caalan’ s8 se guvemeze sngut, Juan lea vrs e43
Supund cn no, dar esto conruntat cus rvot. Timp de zece
fan, calalani vor incarca 3-1 scumbe regle, in 1472, an a
Tila se va mpune nse, 9 va pune a cle cBstio fs
su, Ferdinand, cu mostentoarea tenull Cast, esbee, fat
are pus bezel uncirregaoior apanole. Cation
‘venice nse provnc so va resemna ou greuinfajoaeos-
‘ei stun seca al XVlea, Casta eva pregata conta
sparen, peru vitor s8u rol de. conducere. Prvind
Iucume dn alr, desig cb aosasta prea cd este nea pred
dezordnt Regele Juana lea de Casa (1406-1454) este un
(1454-147), este un om anormal care domes asupra une
20
cui eps ev mora bizare. Curtaa a repeeznt ine reg
fu Acest, in oat, a nragte suo cole Sous ng dom
1D puncte vesore eceromle, al Tncepo s8 rim efecl
‘iver sale merdenste ea gl existonfa, €0 ne! init,
ford! Jn sud tartar! eb, a ose doU8 log mantne
‘Spree calabria cea andaluzh Epidorsle de cums dn soc
(kl al Xen au Invi. efectul acestor schimbar.
Depopulares favorzesza sngira products economled dove
fare ntomaional, de care sunt capaote eoaurie- lana olor
morn, a vei expon va carta bani piejler interear,
Bsus, a portror ca Bilbao. Mesa corporat crosexorior
franshunan de anal, esta surpmutapuerse de aero.
Populaj cree. Clases miles repasess ocul cuveit
fecietate, Mp orgenegt clr, mca noble reacionesza
fa fog impotiva agit dazerdensio a. mari noble gi
Impoviva moravuro la fel de dezordonate de a curea vege
Sorin tenatnd autertara prt, oon minis eget
‘han a lea, Alvarado Lina (1445-1253) loon maure gi
‘ule exerctateseupra gio asupra nal asigura sue
‘eau! popular al prsiio in favaarea unt de crea gl 8
‘rol vochior erpun: Beneflul acestor sepa se va
‘stange asupra Isabela, core repo! Herve a Nie, care
brtings succesxnes la ron. Onin publics © prefera Juana.
fica tl Henve,consderatéprettingen ca fin natogins
Isabela reprezinta orcinea monarhicd opus tulburs
for noble, moralitates opusa relelor moravur, rasa
Tecuvertoare opuss evreior gi maurlor In 7474, cAnd
Henre a Vea moare, ea mai reprezinta $i altcova: find
mart de cine! ani cu mostenterul Aragonulu, a pret-
fureazA unitatea spanila. E deept c8, a acooagi dat,
Tegele Portugal o cere in e&satorie pe Juana, ceaals
‘mostenitoare. Momentul e dacs Inrebarea este spre ce
Dare se va orenta etapa fundamentalé a isto iberice:
Crient sau Oceiden, Atlantic sau Mediterane,Int-o lupta
care a duratzece ani (1469-1470), destinul se conturea-
Pa 2A: Spania modems va uni ambiite mesiteraneene ale
Aragonuiui cu tradile do recueerie ale Casi. arin
‘area aventurdcolonala care va incepe, Portugala se va
constitu ca un imperiu separat
Tumful Caste este, pn aceasta, mal evident. Dim
‘area roului regatlui catalan, declndl comercial
Meciteranei, radécinlo castiene ale hi Ferdinand 3)
{eniulIsabelel nu vor permite Levartlu s joace, in unk
tatea spaniola, rolu pe care lar f avut aio Portugal
In pind dezvottare daca ari invins Juana. Agadar
spintul locuitorior Mesete! pastorale gi razboinice gi al
Perioadel Reconquistei vor conduce, de alc ncolo, des-
tiul spanol. In constiuicea Spaniei medeme (gin specal
In cucerrea colonials pe care aceasta o va inlreprinde)
Yor domina obiceiuie, formele de géndire, care vor con:
stu mostenrea Indelungatelupte medieval, concepfia
teriorial $i religioasd a expansiuni gi ncidecum ambi
comercaid $i economica, Puterea spanila, la la
apogeu, fi va datora.spietului castitan recucertor $1
medieval ~ att de profund opus fenomenalor nascénde
ale captalismului orginalitatea, realize mareje, dar,
inoviabl si Unele dns siabicunile sale
‘Capltotul I
‘TRASATURILE GENERALE
ALE ISTORIEI CLASICE: TIMPURILE MODERNE
1470-1598, Perioada celer tei dorm, caro dureaza
‘ceva mal mult de un seco, este sufcienta pentru a aduce
Spaniel unul dine cele mai straluctoare turfurl pe care
lena Incegistrat itor. Acest succes, prea rapid pent a
ven asiguralatinicia, a lasatnajuni un ool explca-
il (vz nea gir spl polite contempocan),acela Ge
ff fost nu numai o mate puter, dar gl pama, ca timp si
impertan( dnte naunile cae au Intemeiat vaste imperi
coloniale. ar va uma o deeadeniaprofunds
1, Structura politica
4, Apogeu gi slabicluni ale unit. Casatoria st buna
Injelogere dine regi cate) au asigurat un faptfunda-
‘menial ununea dire Aragon | Casta In 1492, regi au
‘ucant Granada, iar in 1515, cu Un an nantes modi sal,
Ferdinand ocupé defintv Navarra. De acum natn ata.
‘a Peninsula loerie, se vobeste despre ol ca despre re
‘gele Spaniel $8 mal adaugim cA ogi nu au ial vestul
Spaniel, Faptul c8 cole dova césatori portugheze alo fice
formal mari nu au dat decat un mosteniter, care moare de
foarte tinar, nu poate fi, desigur, Interpret ca © gregeala
‘lor. Caral Quint, edsatorndu-se cy 0 infants a Portuga
lel, Fpl I4ea va reuni sub sceptrul sau intreaga pe
oeupePorga. insula gi cole dous marl imperl ale lumi Aston 1580
se as adevdratl pune! culminant litre peninsulare
‘8 nu ne acer iat bul, Aceast oper era agi Din
1479 pand In 1500, Portugala, prin cco sl, asguace
un eal prestigi. Mal mut unui de primelerezuat lo unt
8 Casa fost toma piderescuceror sale. De wcaea In
1840, Porugala se rev. Untalea spancls propa zi
przenia ea aare ma mate garants?
De apt, era grou ca in 25 de an de omnia a regior ete
i 8 sof sias toate parcuartafe un! tacit Inaokongat In
nuns matimonila, Casta ut 889 subineze deptunle
Tanfo monta, moni tanto Isabel camo Fomando™ $i ea sa
rezorat eo pj la nvell inert) benef deseopernior A
Castilla y 2 Ledn, Nuevo mundo dé Coté. La moartea
regine, nob cailen N slunga pe Fesinand, cae, numa
fated nebunil fico\ sale, Ip exercta in nou regenia
‘Aragon psracevechoa administra, acta find i ea
tale federated sae, n care Catalonia, Gelearle, Valencia
Tp pasuau cu gra prope fueos, cates vim, moneda,
Proprietor feral do mésurChlar ind nav ma decd
{Sr Singur euveran a Spano, Carl (impratl Cara! Cut,
In vechle capisle vor 8 pasa viceregi, Noosa vechle
ragate nu vor accepta ou sna ugea’d unchonar i stag
San, acd ven dn Casta. Pent ca un asomenea spin sh
fio compat cu col do untae, a webu ce puares carats =8
fo, Intro carscare misur3, mal pul exigent 91 $8 abs Un
prstg cae si ns dea ocala reo ets Aceata a pli
Fealza sub Carl Quint gn pao, sub Fp al ea. Eline8
ru au potil do state pent a suomina weenie inal 9
ont 89 asigua contol asvpa acestora,Spania nu a av
“aseana gic testa aki too apt
‘ar inen. nega)
Suna Cost 9 Laon aaa Coun Lures Nou (39
Inaraina wt)
Py
pat, a timpul pot, il de un Ricelow a su gnc de un
Unlove a Xivea. Le male dazamagit provocata do Flp al
Tea, Aragon ering cu apr ca vechie prorat,
Prima tontaWva energies ce convalzare a fost cea a ul
Olvares™, in secoll al XVilea, pa cine fra economia gi
rior a Gents spanilIncopuse deja s8 se epuzeze. Era
pee au nea penta alua nds aspre, Porugata se revel,
Far Catania eo ofera Fran.
Anul 1640, pin acest abu incident, vine 68 scoat In
evident unul deve viile de construc. ale edifiilui
spaniol. © unitate organicd nar fi pututf obtinutd Inte
provinel, in timp ce decinul Impragia germent nemultu-
‘itor. Din ind In c8nd, va reveni fa amintve acea glo-
Fieasd independent de tip medieval
2. Acivul sl pasivul unifed religioase. De top, regi
atoll fusesera preocupai mal alos de un alt percol, gi
‘anume, de amesteculreligior, al moravurior gil rasele
‘Aceasta preocupare, care In secoll al Xliieafacuse din
‘Spania un comps fexib va coda foul unel pasiuni pen
{ru unitate gi unui exclusivism eeigis, care vor caracte
fia de ail inainte pe spaniol, Modu n care s-au materia
lzataceste sentimente cunoaste 0 storie lunga, simp
‘cata adesea In mod excesiv, $i care nu Incepe cu regi
ato,
‘Acogia uc pe tron dup un seco i jundtato de cind
‘otuonja ever n sforeie inate alo soca gi munca mat
Imodest 2 artzanior sa agultror maui sevcuneblior
regi provocad gelczia popula: de one regtns Orgalul
“W Ganpr de Guan, cone da Claes, coe da Santee (187-1645)
‘avert prima (162-183) oop Flp 9 Meg, pola 36
loa ranger surlo de Spartan Raasoul do 30 de an
‘raceme graa Sn cigs sertcnece (4 rig (limpieza_de sangre") vine $8 compenseze ta
Invrastod Reconquste toama de supeirtatea, materi,
rea evcont, a invingle, a rnd Baca ee tome pony
‘rina es! lumea e ameninata de ren gc aft mal mult
‘Spania.pavunsa de spits errsese 9 cal mau Cle Thal
contoazd pa upla de Ge, dar cog fl! mel aproape do
opor rela convert masv oat, As, dea oorole
fin *348, care au urna dupa Cixma Noagr® pnt ta pogo
mule in 1397, car tubura Lovet gia peda ki Vince
Feane, se desttjoar un ineg lan de campani do conver
tia ge migean popular, Masur use de regi ~ pont al
fgurrea orn protect ~ nu fc dectt 34 accoreze >.
Forea gupuroe Converirie masi craaazt nov erin sus
oe 3 dele sera.
Tn acessts sore a uni rlgioase, done rg eats
esto un punt de porn. un moment saz 9 deep.
in 1475, ia oy, mat alos impr ewer convert suspect
tnounall Inca n1402, evel sur expza In mas In
1409 ta Granada, cardinal Janez de Stsners iia sara
ontop ocampanie sbaticd de converte. Maui ere
Vets, Ferdnand insu! conduce roprestoea. In 1802, a9 sh
98 de pe terol Casio pet cel cae ny useears convert
Dar aceast atta oprasia nu putea roprezena sala
problem. Carol Quint reptsegtaprblama th Valens ifn
Baleara, unde se mantis c un element mportant in revel
populra numts gormanas. Ire 1525-1528, al ioeared 38
fsruga,nieeags Spare char aminvea moravuror sa
bi necrodincogior, In pofida unor aeomenea,tenae,
opulaja aur rua put asimistaObicoure le, mod de
‘aire, iferosoe, ogarizarea al ofr Yegiorcalece mba)
Se condutue an inog uniiesto, c8 8 wechea lr rege.
Pasa singe ap) ur)
® Cavour dommean inert | a peat ola, Spon, Fer
Slt wSgondi ghar W hrsnseas So Cede Was
‘rtbone Goneat al Sven ir) ae
36
Lagitu lor ou pr berber ca Franja sunt de emu. sunt
fo minarfats ened, impotiva earls ee felovoxe ame ste
‘nerd n domenil ier sole, el Ingest. pro
fpagande, sapararea coplir do psn eprosunea poll
eaocs. confecarea bunuton. insist aduca fB 30
[oeastlreresine ii mal mut, ns ma ploa asprime, ik
imal multe, nici mai pune sound deci ve abla. $12
{ub Flip al lea, un rzbol orb slag dn nou sud nal
Starplex cnet sub Fp a lea, ura dees nece
tip Une explzah generale, cao are lo dn 1609 pana
‘tt cu paren matrole majre pensar, De date acoasta
ined o untae potunds asta dessnarg.
‘ar litre acest mare depta, 2 mal ito ate:
amestacl Inmiea spanilion, a mai ult fozo!l, 2 mal mul
tor eres ragoate, coea ce face deosebl de Yecep a
{eferman ale credinio. Tumiismu, easmsmul", spr
Inardane a nor reformat span, 2 Vaiss sau Servet?
tfovedese immed convngtorc& pannus nu scine (= poste
‘har Gmpotl) de o acto relpoaeéreformatoare. React
{Yost puemics, Onment de rnd prooimea au felt
Inpota heterocoxetsealoay) mioace de lp vant, ut
ato In peroad combsters evelor 8 autor ooea cd
‘st 0 entat ineoradentomu cafe gl restonf span
(a fost nba cu convingare de swvran (mal ales 36
Fg Spr 808-162), err oot rash
gs ode Sroonn 9 F
Seis pnt ae rec ura es rt
“Tan de Vales (1800-1547), ead moral sparot este un dn
pene representa crepes a iotea 8
sak Cal chennai HS To
a care Flip a tea), In acest mod, ama de lit exita, Este
sullen ca regi 8 susing permanent Icha, ea aoesteo
‘unga snare, spre 1535, avintl vues a concept bi
Erasmus 9, mel tir, sub Fp al Te
‘otesanfior La sari eecclusal XV
stmt diversi release a kn mode, 8 9 mpo
ova vestgior de pluralist mostente dela umea medieval
Bilanjul acestui confit este si astazi abiactul unor
controverse vi, adesea dureroase, Unit sparioll vad in
‘#xclusivamul religos baza a tot coea cea insert la
‘&refe. Ali vad aie originea deci oriunde s-a mani
festat ol. Aceasta, pen cd te utd sf se fact dstneio
Intre dou’ moments. Unu dnte ele, a gran dint se
colele al XVsoa gi al XV-lea, 0 contopire intre cooa co
simfeau masele, intr pozia Biserc gi hota statu,
in favoarea unit relgioase, corespunde, far Incoials
unei necesita reale, Pentru Isabela, credina nu exclude
Seloc prudeni, iar Ferdinand nu ese nicigecum brutal in
fanaism. Cisneros, necrufsor fal8 de dsidenticeigiog,
este tolodatd ~ prin reforma sa_mindstveasca, pen
Universitatea sa ain Alcala grin iba sa polilola— un
mare artizan al Prereformel. Domnia regi cafoil
regateste un secol tumfatr. lar daca spanioli 1 consi
‘rd pe Carol Quintul ca find unul ante al s&i, este pen
{nu c8 inaintea lui se crease oputemica almostera in acest
‘pint. Daca Spania cuceresteo lume, o crestinesz4 con
duce Contrareforma material $i spirals, daca tiesto
aceste lmpuri marae, aceasta se datoreaza, nelndoilic
umanismuli moral creat la sfargtul seco al XVlea,
“Mecanismulpsinologc declangat de pasiunea untai
‘are ins gi alte rezuttate. In jur lumea se schimi, lar
Spania nu se adapteaza schimbarlor. Vina apartne, in
arte, obsesiiuntai eliioase. In sferele inate. acoasia
38
S-ar putea să vă placă și
- Analiza Igienica A Continutului de Fluor in Apa Potabila Din Unele Raioane Ale RMDocument4 paginiAnaliza Igienica A Continutului de Fluor in Apa Potabila Din Unele Raioane Ale RMMarisa MgÎncă nu există evaluări
- Gramatica NorvegianaDocument8 paginiGramatica NorvegianaMarisa Mg100% (1)
- Destinderea Relatiilor Internationale (1965-1979)Document11 paginiDestinderea Relatiilor Internationale (1965-1979)Victoria GralcoÎncă nu există evaluări
- În Zonele Islamiste InterziseDocument3 paginiÎn Zonele Islamiste InterziseMarisa MgÎncă nu există evaluări
- Cultura Și Civilizatia Europeană - Acad. Răzvan TheodorescuDocument175 paginiCultura Și Civilizatia Europeană - Acad. Răzvan TheodorescuOvidiu Radulescu92% (13)
- 20 Principii ArhivisticeDocument24 pagini20 Principii Arhivisticemashaneaga58Încă nu există evaluări
- Prelegeri EremiaDocument204 paginiPrelegeri EremiaButnaru AdriÎncă nu există evaluări
- Relatiile Sovieto CoreeneDocument71 paginiRelatiile Sovieto CoreeneMarisa MgÎncă nu există evaluări
- Cicero Despre Prietenie PDFDocument88 paginiCicero Despre Prietenie PDFVoicu Maria100% (1)
