SCOALA POSTLICEALA SANITARA F.E.

G
-FILIALA TARGU SECUIESC-

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL

GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

ABSOLVENT,

INDRUMATOR,

PROMOTIA 2015

ARGUMENT

Suferinta, fie ea fizica sau morala,este o parte integranta din existenta

terestra.Si nu e om care sa fi fost scutit de eaSe pare ca intr-o anumita
masura macar,ea ne ajuta sa evoluam. Dar daca depaseste anumite limite de
intensitate sau timp,ea ne leaga aripile.Si atunci trebuie sa cautam sa iesim din
impas.
Dar poate ca boala nu este un lucru atat de simpluNe-am intrebat vreodata
de ce apare?
Poate ca ea are un anumit rol in viata noastra si nu este o nenorocire care ne
loveste din senin.
Poate ca este un semn,o lectie de viata sau o incercare menita sa ne
calauzeasca spiritual,chiar cu pretul suferintei fizice.
Motivul pentru care s-a realizat aceasta lucrare este cel al profilaxiei
reumatismului articular acut.

CUPRINS

Argument
CAPITOLUL I: Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu afectiuni
reumatismale-Reumatismul articular acutI.1 Notiuni de anatomie si fiziologie
I.2 Reumatismul articular acut.Definitie.Etiologie
I.3 Evaluarea unor semne si simptome ale pacientilor cu REUMATISM
ARTICULAR ACUT
I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
I.5 Participarea la interventii autonome si delegate,tratamente specifice
I.6 Evaluare(evolutia bolii,complicatii si prognostic)
I.7 Educatie pentru sanatate

CAPITOLUL II:Plan de ingrijire a pacientilor cu reumatism articular acut

II.1 Culegerea datelor
II.2 Analiza si interpretarea datelor
II.3 Planificarea ingrijirilor si stabilirea obiectivelor II.4 Aplicarea
planului de ingrijire
II.5 Externarea

EVALUAREA FINALA
BIBLIOGRAFIA
ANEXE

CAPITOLUL I

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

PACIENTILOR CU AFECTIUNI REUMATISMALE
-REUMATISMUL ARTICULAR ACUT-

I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR

Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si incheieturi si
este structura de baza ce sustine corpul uman.
Oasele ofera un suport rigid tesuturilor moi ale corpului si formeaza parghii ce
se misca cu ajutorul contractiilor musculare.
Scheletul uman este format din 206 oase separate,unite intre ele prin diferite
articulatii.Marimea respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia
anatomica.
Cel mai mare os este femurul avand 50 de cm iar cel mai mic este scarita (2,6
cm),unul din oscioarele auditive.
Oasele sunt piese rigide,componente ale scheletului.Ele indeplinesc mai multe
roluri functionale:
1.Rol de parghii ale aparatului locomotor.Asupra lor actioneaza
muschii,asigurand sustinerea si locomotia corpului.
2.Rol de protectie a unor organe vitale:
-cutia craniana pentru creier
-canalul rahidian pentru maduva spinarii -cutia toracica pentru inima si plamani
-bazinul osos pentru organele pelvine

3.Rol antitoxic.Oasele retin anumite substante toxice (Hg,Pb,F) patrunse

accidental in organism si le elibereaza treptat,fiind eliminate renal. In felul
acesta concentratia sanguina a toxicului nu creste prea mult si sunt prevenite
efectele nocive asupra altor organe.
4.Rol de sediu principal al organelor hematopoetice.La copii toate oasele,
iar la adult oasele late contin maduva rosie,hematogena.

5.Rol in metabolismul calciului,fosforului si electrolitilor.Oasele reprezinta

principalul rezervor de substante minerale al organismului.

Oasele pot fi impartite in 4 mari grupe:

-oasele lungi sau cilindrice,sunt alungite,usor curbate,au rolul de a amortiza
socurile(oasele gambei,bratului,degetelor)
-oasele scurte sau cubice,sunt colturoase, groase(oasele carpiene si tarsiene)
-oasele neregulate de forme si dimensiuni variate(formeaza unele parti ale
fetei si spatelui)

-oasele late(coastele,craniu,spata)reprezinta scuturi ale organelor vitale.

Articulatiile sunt organe de legatura dintre oase si sediul miscarilor

dintre piesele scheletice care vin in contact.

Articulatiile realizeaza legaturi mai mult sau mai putin mobile intre doua sau
mai multe segmente osoase,prin cartilaje si ligamente,tesuturi
elastice,conjunctive,foarte rezistente care se insera pe oase.
Se cunosc doua mari categorii de articulatii: a)sinartroze,care realizeaza
continuitate intre segmente osoase. b)diartroze care creeaza o discontinuitate
intre capetele oaselor
Sinartrozele au o mobilitate redusa,chiar deloc,in unele cazuri. Ele se impart in:
-sindesmoze,unde capetele osoase sunt legate prin tesut conjunctiv(colagen si
fibre elastice),cum se gasesc la articulatiile ulno-radiale,intervertebrale,dentomaxilare etc.
-sincondroze,formate din cartilaje hialine,fibroase,cum se intampla intre
corpurile vertebrale
-sinostoze,constituite din tesut osos,ca intre ilion,ischion si pubis(impreuna
formeaza coxalul).
Diartrozele sunt articulatii cu mobilitate mare,permitand miscari diverse.Oasele
intre care exista o diartroza au capetele invelite intr-o capsula articulara;intre
cele doua capete se gaseste cavitatea articulara,umpluta cu lichidul
sinovial.Acesta are rolul de a atenua frecarea activa,dureroasa dintre cele doua
capsule articulare.
Lichidul sinovial este mentinut ca intr-un saculet,de mambrana sinoviala.
Dupa numarul de capete osoase care participa la realizarea unei diartroze,se
cunosc urmatoarele tipuri:
-diartroze simple cu jonctiunea intre doua oase(scapulo-humerala) -diartroze
complexe cu mai multe capete osoase care se
articuleaza(articulatia genunchiului:femur,rotula,tibia;articulatia mainii:ulna
,radius,oasele carpiene).

Un al treilea tip de articulatiisimfizele,intrunesc trasaturi de sinartroze(cu

ligamente fixe)si diartroze (avand o schita de cavitate articulara);se realizeaza
intre capetele abdominale ale coxalelor(prin ramura pubiana),ori intre ele si
sacrum.
Mobilitate lor este aparent nula,dar,cel putin la femeile insarcinate,in timpul
travaliului,devin semimobile,largind canalul prin care continutul uterului va fi
expulzat.

Amfiartrozele sunt articulatii cu suprafete articulalare plane sau usor

concave(articulatiile dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea
discurilor intervertebrale).Aceste articulatii sunt semimobile.
Artrodiile sunt articulatii sinoviale,cu o mare mobilitate.La nivelul unei
articulatii mobile,miscarile depind de forma suprafetelor articulare.Ele se pot
realiza in jurul unui ax,a doua axe sau a trei axe.
Elementele unei artrodii sunt: -suprafete articulare
-capsula articulara -membrana sinoviala -cavitate articulara -ligamente
articulare
Tipurile de miscari in articulatii:
Flexie-Extensie-miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente
alaturate.Se fac in jurul unui ax transversal.
Abductie-Adductie-se fac in jurul unui ax transversal.Prin adductie se
realizeaza apropierea fata de axul median al corpului,iar prin abductie
indepartarea fata de axul median.
Rotatie-miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului ce
se deplaseaza;poate fi externa sau interna,dupa cum segmentul se roteste spre
corp sau in afara.
Circumductie-este miscarea complexa care totalizeaza
flexia,extensia,adductia,abductia si le asociaza cu rotatia. Pronatie-Supinatie
pronatia este miscarea de rotatie a mainii,prin care policele se roteste
medial,palma privind in jos,iar supinatia este miscarea inversa.La picior,cand
planta priveste spre lateral si marginea externa a piciorului se ridica,se
realizeaza pronatia,iar supinatia se realizeaza invers.
Elemente de mecanica osteo-articulara
Functionarea aparatului osteo-articular se face utilizand un sistem de tip
parghie.Astfel,o articulatie are un punct de sprijin(S),mai mult sau mai putin
fix,unul in care actioneaza o rezistenta(R),reprezentat cel mai des prin muschiul
care se contracta.

In organismul nostru functioneaza trei tipuri de parghii,astfel:

a)parghii de ordinul I,RSF,caracterizate prin interpunerea punctului de sprijin
intre celelalte doua.Tipic pentru articulatia atlano-condiliana,cu reperele:
-in extensia capului,sprijinul se face pe articulatia atlano-condiliana,rezistenta o
realizeaza partea facialaa craniului,iar forta este dezvoltata prin contractia
muschilor extensori ai cefei

-in flexia capului,situatia se inverseaza,punctual de sprijin ramane acelasi,dar

forta actioneaza pe partea anterioara a gatului(muschii flexori)iar rezistenta se
dispune posterior.
b)Parghii de ordinul II,FRS care se caracterizeaza prin intreruperea punctului de
rezistenta intre cel de sprijin si cel de forta.O astfel de situatie se gaseste cand ne
ridicam pe varful picioarelor.Atunci sprijinul se face pe falange,puncte
fixe,greutatea corporala se lasa in dreptul articulatiei tibio-fibulara-astragaliana,iar
forta care se opune acesteia este reprezentata de muschiul triceps sural(constituit
din gastrocnemian si solear).
c)Parghii de ordinul III,SFR care au punctul de forta intre celelalte doua.Un
astfel de parghie se realizeaza la flexia membrelor.

Punctele de sprijin sunt reprezentate de capatul inferior al humerusului si al

femurului,rezistenta de capetele distale ale membrelor(palma si talpa),iar forta
este dezvoltata prin contractia muschilor brahial si biceps brachial si de
bicepsul femural,semimembranos,semitendinos si adductor lung,la picior.
Articulatia genunchiului
Genunchiul este reprezentat de regiunea articulara situate la jonctiunea coapsei
cu gamba.
Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula.Adaptarea perfecta
a suprafetei articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a
doua formatiuni fibrocartilaginoase,denumite meniscuri.
Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate perfecta a acestei
articulatii.
Articulatia genunchiului are doua grade de libertate. Miscari de rotatie interna si
externa si inclinatie laterala.

Articulatia mainii
Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si
mainii.Aceste oase sunt grupate in carpiene,metacarpiene si falange.
Articulatia pumnului cea mai complexa articulatie a corpului,este formata din 8
oase carpiene grupate in doua randuri avand miscari foarte limitate intre ele.De

la radius spre ulna,randul proximal consta din osul scafoid,semilunar,piramidal

si pisiform.In aceeasi directie,randul distal consta in oasele
trapez,trapezoid,capitat si osul carlig.Toate oasele carpiene participa la
functionarea incheieturii mainii cu exceptia osului pisiform,care este un os
sesamoid prin care trece tendonul muschiului flexor ulnar al carpienelor.Osul
scafoid serveste ca legatura intre cele doua randuri si de aceea este mai
vulnerabil la fracturi.

Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al
doilea si al treilea matacarpian,formand o unitate fixa.Toate celelalte
structuri(unitati mobile)se misca in relatie cu unitatea stabila.

Mana contine 5 oase metacarpiene.Fiecare metacarpian prezinta o

baza,trunchi,gat si un cap.Primul os metacarpian al policelui este cel mai scurt
si mai mobil.Se articuleaza proximal cu osul trapez.Celelalte 4 metacarpiene se
articuleaza cu trapezoidul,capitatul si osul carlig,la nivelul bazei.Fiecare cap
matacarpian se articuleaza distal cu falanga proximala a fiecarui deget.
Mana contine 14 falange.Fiecare deget contine 3 falange(proximala,mijlocie si
distala)cu exceptia policelui care are doar doua falange.
Miscarile
Mobilitatea acestei articulatii este foarte importanta si se realizeaza prin miscari
de flexie si de extensie ale articulatiei mainii cu antebratul.
Ea permite de asemenea miscari laterale de inclinare spre interior a bratului si a
cotului sau miscarea cotului spre exterior.
Articulatia gleznei
Articulatia gleznei este ca o balama.Dar este mult mai mult decat o simpla
balama,glezna este formata din mai multe structuri importante. Modelul unic al
gleznei face articulatia foarte stabila.Articulatia trebuie sa fie stabila pentru a
sustine greutatea corporala de 1,5 ori cand persoana merge si de 8 ori cand
persoana alearga.
Functionarea normala a gleznei este necesara pentru un mers usor si fara
efort.Muschii,tendoanele si ligamentele care sprijina articulatia gleznei
functioneaza impreuna pentru a propulsa corpul.
Structurile importante ale gleznei pot fi impartite in mai multe categorii.Acestea
sunt:
-oasele si articulatiile -ligamentele si tendoanele -muschii
-nervii
-vasele de sange

Articulatia gleznei este formata din conexiunea a 3 oase.Osul gleznei poarta

numele de talus;fata superioara a talusului se potriveste intr-un locas din
capetele inferioare ale tibiei si fibulei(osul subtire al gambei);fata inferioara a
talusului sta pe osul calcaiului numit calcaneu.
Talusul functioneaza ca o balama in locasul sau pentru a permite piciorului sa se
miste in sus(dorsiflexie) si in jos(flexie plantara).

In interiorul articulatiei,oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit

cartilaj articular.Acesta este un material care permite oaselor sa se miste usor
unul pe langa altul in orice articulatie a corpului.Grosimea cartilajului este de
aproximativ 0,6 cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati,cum ar fi
glezna,soldul sau genunchiul.Este suficient de moale pentru a permite absorbtia
socurilor si destul de puternic pentru a rezista toata viata,atata timp cat nu este
lezat.
Ligamentele sunt tesuturi moi care leaga oasele intre ele.Acestea sunt
asemanatoare tendoanelor,doar ca acestea din urma unesc muschii de oase.
Ligamentele si tendoanele sunt structuri formate din fibre mici dintr-un material
numit colagen.
Ligamentele de ambele parti ale gleznei ajuta la mentinerea oaselor impreuna.
Trei ligamente realizeaza ligamnetul lateral complex,pe partea laterala a
gleznei,la distanta cea mai mare fata de cealalta glezna.Acestea include
ligamnetul talofibular anterior,ligamnetul calcaneo fibular si ligamentul
talofibular posterior.Un ligament gros,numit ligamentul deltoid sustine glezna
medial(pe fata cea mai apropiata de cealalta glezna).
Ligamentele care inconjoara glezna ajuta la formarea capsulei articulare.O
capsula articulara este un sac impermeabil care se formeaza in jurul oricarei
articulatii.Este formata din ligamentele din jurul articulatiei si din tesutul moale
aflat intre ligamentele care umple spatiile lasate de aceasta si formeaza un sac.
Articulatia gleznei, este sustinuta ,de asemeni de tendoanele din jur. Tendonul
lui Achile este cel mai important tendon pentru
mers,alergat si sarit.Se ataseaza de muschii gambei si apoi de calcaneu,mergand
pana la nivelul degetelor.
Tendonul tibial posterior ajuta la sprijinirea arcului si permite intoarcerea
piciorului spre interior.Tendonul tibial anterior permite ridicarea
piciorului.Doua tendoane merg prin spatele maleolei laterale;acestea,numite
peroneale,ajuta la rasucirea piciorului in jos si in afara.

Articulatia cotului
Este o diatroza intre humerus,radius si ulna.
Functional aceasta articulatie este alcatuita din 3 articulatii: -humero-ulnara
-humero-radiala -radio-ulnara proxima
Cavitatile articulare comunica intre ele si exista o singura capsula articulara.
Capsula articulatiei cotului este intarita de ligamente si anume: -ligamentul
medial sau ulnar
-ligamentul lateral sau radial -ligamente anterioare si posterioare
Articulatia cotului are un singur grad de libertate iar miscarile posibile
sunt:flexie si extensie.
Articulatia radio-ulnara
Anatomic sunt doua articulatii radio-ulnara respectiv proximala si distala la
care se poate adauga sindesmoza radio-ulnara.
Are un singur grad de libertate,miscari posibile fiind:pronatia si supinatia. In
supinatie cele doua oase sunt paralele iar in pronatie radiusul incruciseaza ulna
in formarea literei x.
Articulatia scapulo-humerala
Oasele care intra in alcatuirea umarului sunt humerusul,scapula si
clavicula.Acoperisul umarului este format dintr-o portiune a scapulei numita
acromion.
Exista de fapt 4 articulatii care formeaza umarul.Principala articulatie a
umarului,numita articulatia glenohumerala,se formeaza in locul in care capul
humeral se potriveste la nivelul unei scobituri de la nivelul scapulei.Aceasta
scobitura poarta numele de cavitate glenoida.
Articulatia acromio-claviculara se gaseste intre acromion si clavicula.
Articulatia sterno-claviculara realizeaza conexiunea intre brat si umar
si scheletul principal al toracelui anterior.

O articulatie falsa se formeaza in locul in care scapula gliseaza la nivelul

toracelui.
Aceasta articulatie,numita articulatia scapulo-toracica,este importanta deoarece
necesita ca muschii din jurul scapulei sa functioneze impreuna,pentru a mentine
glenoida in linie in timpul miscarilor umarului.

Cartilajul articular este un material care acopera capetele articulare ale fiecarui
os.

Functia cartilajului articular este sa absoarba socurile si sa ofere o suprafata

foarte neteda pentru a inlesni miscarile.
La nivelul umarului capsula articulara este formata dintr-un grup de ligamente
care leaga humerusul de glenoida.Aceste ligamente sunt principala sursa de
stabilitate a umarului.
Articulatia scapulo-humerala are 3 grade de libertate,miscarile posibile
sunt:flexia,extensia,abductia,adductia,rotatia mediala si laterala ,circumductia.
Articulatia coxofemurala
Articulatia coxofemurala sau articulatia sodului face legatura dintre femur si osul
iliac si este una dintre cele mai robuste articulatii ale corpului uman imbinand
stabilitatea cu mobilitatea datorita combinatiei dintr-o capsula articulara foarte
rezistenta si trei ligamente groase,si anume:

-capsula articulara -ligamentul iliofemural -ligamentul ischiofemural -marele

trohanter al femurului
Este o articulatie sinoviala si sferoida.
Ea este considerata o articulatie sinoviala deoarece oasele se articuleaza intr-un
spatiu numit cavitate articulara.Aceasta este acoperita cu un strat de cartilaj
hialin,cartilajul articular,care acopera oasele cu un strat neted,ceea ce reduce
frictiunea in timpul miscarilor si amortizeaza socurile.
Capsula articulara este foarte densa si foarte rezistenta,ea se intinde de la
circumferinta acetabului pana la colul femoral.
Miscari posibile:flexia,extensia,abductia,rotirea.

STREPTOCOCUL BETAHEMOLITIC

Grupul serologic A,contine o singura specie de patogeni:S.pyogenesmicroorganism capabil de a provoca o serie de infectii supurative.De
asemenea,patogenii de grup A,detin o caracteristica aparte si anume capacitatea
lor de a genera sindroame postinfectioase,de tipul R.A.A sau a
glomerulonefritei poststreptococice.
Patogeneza
Streptococii au capacitatea de a elabora o serie de substante importante atat in
patogeneza infectiei cat si in stimularea raspunsului imun din partea gazdei
invadate.
Peretele microbian contine un antigen ce va fi eliberat la contactul cu substanta
acida,reactia dintre extractele acide si antiserul specific pentru grupul
A,reprezinta fundamental identificarii anumitor tulpini ca fiind
S.pyogenes.Totii streptococii de grup A,prezinta la suprafata o proteina
majora,denumita proteina M,proteina M este utilizata pentru serotiparea
tulpinilor,cu ajutorul antiserurilor specifice.
Proteina M este ancorata la suprafata peretelui celular,cu ajutorul unei
prelungiri filiforme.
Proteina M,confera patogenilor capacitatea de a rezista proceselor de fagocitoza
din sangele uman proaspat;aceasta rezistenta se pare ca datoreaza posibilitatii
legarii fibrinogenului plasmatic de moleculele M de la suprafata
streptococilor;astfel este perturbata functia sistemului complement;de asemenea
functia de opsonizare a peretelui bacterian este perturbata si ea.
Grupul ,A contine specia pyogenes care determina betahemoliza si produce in mod
caracteristic faringita,impetigo,celulita si scarlatina. Rezistenta la fagocitoza a
streptococilor este invinsa de organism,cu ajutorul anticorpilor indreptati
impotriva proteinei M;astfel se explica de ce gazdele care au dezvoltat o o infectie
cu o anumita tulpina,vor fi protejate impotriva reinfectiei cu aceeasi tulpina,dar nu
si impotriva unei infectii cu o tulpina ce prezinta la suprafata membranei
bacteriene,o proteina M diferita.

De asemenea,streptococii de grup A sunt capabili de a forma o capsula

polizaharidica compusa in mare parte din acid hialuronic.Exista tulpini de
streptococci,ce apartin grupului A,capabile de a elabora mari cantitati de acid
hialuronic,ce va conferi coloniilor,un aspect mucoid,caracteristic.

Polizaharidul capsular are rolul de a proteja bacteria impotriva ingestiei si

distrugerii prin fagocitoza.

Comparativ cu proteina A,capsula hialuronica are proprietati slab imunogene,iar

anticorpii sintetizati impotriva elementelor capsulare nu confera imunitate,datorita
similititudinii structurale dintre acidul hialuronic bacterian si cel din componenta
tesutului conjunctiv al gazdei umane.

Streptococii de grup A, au capacitatea de a sintetiza un numar crescut de

elemente extracelulare,raspunzatoare de inducerea toxicitatii locale si
sistemice;de asemenea,aceste elemente secretorii favorizeaza diseminarea
infectiei in oraganismul bolnav.Cele mai importante toxine elaborate de acesti
patogeni,sunt streptolizinele S si O,care altereaza membranele celulare si
produc hemoliza.Alte elemente secretorii care induc toxicitate in legatura cu
infectia streptococica:streptokinazele,AND-azele,proteazele si exotoxinele
piogene A,B si C.Exotoxinele piogene=toxine eritrogene sunt raspunzatoare de
aparitia rash-ului caracteristic scarlatinei.
In mod frecvent,tulpinile producatoare de exotoxina A,se asociaza cu infectii
streptococice deosebit de severe-fasciita necrozanta si sindromul
sistemic=sistemul streptococic asemanator socului toxic.O parte dintre aceste
elemente extracelulare,au capacitatea de a stimula producerea de anticorpi
specifici,foarte utili pentru realizarea serodiagnosticului infectiilor
streptococice.In cazurile in care se suspecteaza prezenta R.A.A-ului sau
prezenta glomerulonefritei poststreptococice,serodiagnosticul este folositor
pentru a demonstra existenta unei infectii streptococice in antecedentele
personale patologice recente.

I.2 REUMATISMUL ARTICULAR ACUT,DEFINITIE,ETIOLOGIE

Definitie. Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce survine ca o

consecinta a infectiei cu streptococi din grupul A.
Boala este definita ca o afectiune generala inflamatorie cu etiopatogenie
streptoalergica si localizare predominant cardio-articulara,avand caracteristica
morfologica nodulul Aschoff,evolutie cronica cu recidive si frecvente sechele
cardiace.
Etiologie
In prezent este unanim recunoscut rolul cauzal al infectiei cu streptococi
betahemolitici din grupul A.
Aceasta afirmatie a fost sustinuta cu urmatoarele argumente importante:
-fiecare puseu de reumatism articular acut este precedat de o infectie
streptococica manifesta clinic(angina,abces dentar,scarlatina,erizipel );5% din
infectiile premonitorii evolueaza subclinic,neputand fi evidentiate anamnestic
-indicatorii biologici semneaza contactul cu streptococul;evidentierea sa in
cultura din exudatul faringian,prezenta anticorpilor cu viata scurta-A.S.L.O.
(antistreptolizina O),A.H.U.(antihialuronidaza),A.D.P.P.Na(antidifosfopiridin
nucleotide activate streptococci),A.D.R.N.(antidesoxiribonucleaza),dar mai ales
cresterea titrului acestora in dinamica,prezenta anticorpilor cu viata lunga-antiM;
-eficacitatea tratamentului antistreptococic(penicilina,eritromicina)in vindecarea
puseului,dar mai ales in profilaxia primara si secundara a bolii. Infectia
streptococica ocupa un loc important in geneza unor boli cuprinse actualmente in
conceptul patogenic de boli poststreptococice(printre care:reumatismul articular
acut,glomerulonefrita acuta difuza,eritemul nodos poststreptococic si purpura
reumatoida).

Clinica infectiei streptococice cuprinde,in ordinea frecventei:angina acuta

streptococica;amigdalita cronica criptica cu pusee de acutizare

streptococica;sinuzita streptococica;abcesul dentar;granulomul apical dentar cu

acutizari streptococice;scarlatina;erizipelul;abcesele si flegmoanele
streptococice tegumentare;plagile suprainfectate cu streptococci;infectiile
puerperale streptococice.
Contaminarea streptococica se realizeaza pe cale directa,aerogena,dar si
indirect,prin lapte,alte alimente,praf.

Pentru precizarea originii streptococice a infectiei clinice,de mare folos

sunt:leucocitoza,cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor si a titrului A.S.L.O.
(incepand cu ziua a 5-a a infectiei).Confirmarea se face prin evidentierea streptococului
betahemolitic in cultura din exudatul faringian.

Medicina contemporana a preluat si imbogatit notiunea de infectie de

focardefinite astfel,reconsiderand-o in lumina conceptiilor imunopatogenice
actuale.Astfel,tolerarea histologica si imunologica a prezentei germenilor cu
antigenitate definite in focare limitate din organism(amigdale,sinusuri ale
fetei,alveola dentara apicala,colecist,apendice,anexe genitale,prostate)produce o
iritare cronica nespecifica a sistemului imunocompetent,determinand stari de
hiperreactivitate umorala sau celulara.In acest mod,acutizarea infectiei de focar sau
aparitia unei noi infectii in organism determina o reactie imuna exagerata,posibil
patogena.
Streptococul betahemolitic din grupul A reprezinta un puternic stimul
antigenic,determinand aparitia a trei grupe de anticorpi circulanti:antiperete
streptococic(antiglucozamina si galactozamina);antimembrane citoplasmatice
streptococice(antigene proteice;M,T,R);antitoxine si antienzime
streptococice(streptolizina,streptodornaza,hialuronidaza,dezoxiribonucleaza,
difosfopiridinnucleotidaza s.a)

S-a renuntat la izolarea presupuselor tipuri de streptococci reumatigeni,deoarece pe

langa cei din grupul A,s-au dovedit incriminabili si streptococii din grupele B,C,F,D.
In ultimii ani se subliniaza din ce in ce mai mult rolul organismului gazda.Plecand
de la observatia ca 60% din copiii unei colectivitati erau purtatori sanatosi de
streptococ betahemolitic si remarcand ca numai 2-3% din bolnavii cu angine
streptococice si 2,5% din cei scarlatinosi fac reumatism articular acut,numerosi
autori subliniaza rolul preponderent al reactiei gazdei,in comparatie cu
intensitatea,durata si tipul infectiei streptococice.
In 1976 au depistat o reducere a functiilor polimorfonuclearelor sanguine in puseul
de reumatism articular acut,emitand ipoteza unei tolerante macrofagice fata de
infectia streptococica,coroborate cu o hiperreactivitate umorala
compensatoare.Aceste elemente releva rolul patogen ale reactiei gazdei la
contractarea,tolerarea sau exacerbarea infectiei streptococice.
O recenta observatie vine sa tulbure putin certitudinile in legatura cu etiologia strict
streptococica a carditei reumatismale.Freedman citeaza o cardita tipic reumaticala

maimute, generate de un virus(Coxsakie B4),la care ,in leziunile de stenoza mitrala,s-au

evidentiat antigenii virali.Acest fapt readuce in discutie

ipotezele virale sau streptovirale asupra etiologiei reumatismului articular acut.

Totusi,in momentul actual,acceptarea rolului cauzal al streptococului
betahemolitic in reumatismul articular acut este o chestiune dovedita,ce serveste la
organizarea luptei profilactice si la succesul terapeutic in aceasta boala.
Prezenta populatiei numeroase de anticorpi subliniaza existenta unei stari de
hiperreactivitate umorala a organismului,element de particularitate a

terenului gazdei.
La pacientii cu reumatism articular acut exista de asemenea o stare de
hiperreactivitate celulara(tardiva)la antigeni streptococci de
structura.Concentrandu-se in tesutultinta,anticorpii citati isi coroboreaza
actiunile cu efectele infiltratului limfocitar si determina:modificari de substanta
fundamentala(turgescenta fibrinoida),edem,infiltratie celulara si leziuni toxice prin
distructie lizozomala,activare de mediatori chimici de tip bradikininic,de
componente ale complementului(local).In acest fel boala(inflamatia acuta)apare ca
o consecinta a actiunii tisulare locala a anticorpilor antistructuri
sinoviale,endocardice,miocardice,explicandu-se astfel lipsa de consum a
complementului global.
Un rol patogenic important il au reinfectia streptococica sau stimulul antigenic
continuu din infectia de focar.In faza initiala a raspunsului imun
anamnesticrecunosterea streptococului de catre macrofag se face cu ajutorul
limfocitului T memorator si a unei Ig.G opsonine,activatoare a complementului
C3b.
Ig.G opsonina stabileste o punte intre bacterie si receptorul membranal specific al
macrofagului.Datorita acestei reactii anamnestice producerea anticorpilor sau
intrarea in actiune a infiltratului limfocitar are loc mai intens si mai rapid,explicand
riscul crescut de cardita si reducerea intervaluluiliber la pacientii cu recidive de
reumatism articular acut.

I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE,SIMPTOME SI PROBLEME ALE

PACIENTILOR CU REUMATISM ARTICULAR ACUT

Dupa atenuarea infectiei streptococice urmeaza un interval

liber,pe care unii autori l-au numit stare postanginoasa.Pacientul este
uneori palid,inapetent,subfebril intermitent.Alteori strea lui clinica este
normala.
Debutul bolii este de obicei brutal,printr-o poliatrita acuta febrila.Sunt afectate
brusc,de regula la trezirea matinala,articulatiile mari cu importanta impotenta
functionala.Artritele au caractere fluxionare,mobile(saltante),fugace.
Manifestarile generale de debut sunt: -febra
-facies vultuos -transpiratii abundente -tahicardie
-oligurie
In prezent acest debut tipic este mai putin frecvent.Se intalnesc mai ales oligo
sau chiar monoartrite,stare subfebrila,afectare moderata a starii generale,astfel
incat suntem nevoiti sa introducem in diagnostic criterii evolutive(vindecare
fara sechele) si chiar terapeutice(raspuns specific favorabil la salicilati).
Manifestarile cardiace apar la 75% din copiii cu reumatism articular
acut;aceasta frecventa scade insa cu varsta.
In primele doua saptamani se evidentiaza tulburarileE.K.G. considerate
benigne:blocul atrio-ventricular de gradul I(p-R alungit peste 0,20 s) si
ritmurile atriale ectopice(ritmul sinusului coronar-Zahn- sau ritmul atrial
migratory-wandering pace-maker).Aceste manifestari functionale sunt
consecinta inflamtiei tesutului nodal atrial.
Afectarea severa cardiaca este insa reprezentata de: -endocardita reumatismala:
-valvulara -parietala

-miocardita interstitiala -pericardita reumatismala:

-fibrinoasa -exudativa

-pancardita reumatismala maligna

Dupa o faza edematos-fibrinoasa,endocardita valvulara devine verucoasa,apoi
cicatriceal activa,moment in care se percep suflurile si modificarile zgomotelor
cardiace care permit diagnosticul.Constituirea insuficientei mitrale are loc in 23 saptamani,a insuficientei aortice in 6 saptamani,iar a stenozei mitrale in 3-6
luni.
In faza edematoasa a stenozei mitrale este posibila ascultarea suflului
telediastolic(Carrey-Coombs)care poate fi total reversibil sub
tratament,insemnand oprirea evolutiei spre leziunea mitrala definitiva.
Suflul mezosistolic va fi tinut in observatie,deoarece la mai bine de 25% din
cazuri dispare la varsta adultului tanar.
Reumatismul articular acut afecteaza foarte rar valvele inimii drepte,tricuspida
sau sigmoidele pulmonare.
Endocardita parietala reumatismala este exceptionala si se precizeaza clinic cu
dificultate.Pledeaza pentru acest diagnostic semnalarea microemboliilor si
leziunea subendocardica E.K.G.
Miocardita reumatica de tip interstitial se evidentiaza clinic prin: -dureri
toracice anterioare
-dispnee -cardiomagalie
-sufluri sistolice de dilatatie cardiaca -galopuri
-tulburari de ritm
-semne de insuficienta cardiaca(de obicei dreapta) greu reductibila Aparitia sa
pe fondul poliartritelor febrile saltante usureaza diagnosticul etiologic al
afectarii miocardice.
Pericardita reumatismala fibrinoasa este fugace,scapand de obicei clinicienilor
datorita disparitiei rapide a frecaturii pericardice.
Pericardita exudativa prezinta insa un tablou zgomotos: -dureri precordiale vii
-anxietate -dispnee

-frecatura pericardica sus situata

-soc apexian in interiorul ariei matitatii cardiace -puls paradoxal
-hipotensiune arteriala
-semne de insuficienta cardiaca hipodiastolica
E.K.G. indica leziune-ischemie subepicardica,iar examenul radiologic
descopera semnele cunoscute de pericardita(marirea in carafa a umbrei

cardiace cu stergerea unghiurilor cardiofrenice,largirea pediculului vascular in

Trendelenburg,lipsa pulsatiilor marginale pe kimografie.
Echo-cardiograma este deosebit de valoroasa,indicand prezenta si cantitatea
lichidului.In sfarsit,punctia pericardica permite extragerea lichidului pentru a
evita tamponada si realizarea unei pneumo-hidrografii pericardice.
In prezent,pancardita reumatismala a copilului se intalneste foarte rar.Ea poate
imbraca o evolutie supraacuta in care componenta pericardica si cea miocardica
determina exitusul in cateva zile,tratamentul antiinflamator ramanand
ineficace.Forma subacuta este controlabila terapeutic si evolueaza catre
vindecarea cu sechele(endocardice).
Manifestarile neuropsihice apar sub forma de:coree
minora(Sydenhamm),encefalite si meningite reumatismale.
Coreea minora survine de obicei la fetite de varste cuprinse intre 5 si 14 ani.Ea
se caracterizeaza prin miscari bruste,necoordonate ale extremitatilor si
muschilor mimicei,care diminua sau cedeaza in somn.Afectiunea evolueaza
spre vindecare.
Encefalita este rara si survine la adultul tanar(20-30 ani),asociind
agitatia,delirul,contractile tonice.Boala evolueaza spre vindecare cu sechele,de
obicei psihice.
Meningita reumatismala este de regula intalnita sub forma de meningoencefalita cu lichid cefalorahidian de tip limfocitar sau hemoragic.
Manifestarile cutanate sunt frecvente,indeosebi la copii.Nodulii
subcutanati(Meynet)apar pe gambe,periarticular,occiput,olecran,sunt
rotunzi,duri,nedurerosi,fixate pe planul profound si persista 1-3 saptamani.
Eritemul marginat inelar se evidentiaza ca macule extinse pe
torace,policiclice,inconjurate de un relief rosu-aprins;ele se extind rapid,in
valuri si sunt fugace.
Mai rar putem intalni eritem nodos,purpura. Manifestarile pleuro-pulmonare
imbraca aspecte
diferite:pneumopatia reumatismala(de tip congestiv alveolar),foarte rara,si mai

frecvent,pleurezia reumatismala.Pleurezia este de tip exudativ,de obicei pe

stanga,cu celularitate in care predomina polimorfo-nuclearele si cu glicopleurie
normala,elemente care permit diagnosticul diferential cu cea tuberculoassa.
Coronarita reumatismala reprezinta afectarea vasculara care creeaza dificultati
din punctual de vedere al diagnosticului diferential cu modificarile E.K.G. din
miocardita.
In reumatismul articular acut se mai intalnesc:

-manifestari abdominale(pseudoapendicita acuta,peritonita

reumatica,gastroenterita catarala)
-manifestari renale(albuminurie minora si hematurie in cadrul unei glomerulite
in focar)
-manifestari endocrine(tiroidite ci hiper- sau hipotiroidie) -manifestari
oculare(iridociclita)
-spleno-adenomegalie
Investigatii paraclinice si de laborator

In clinica reumatismului articular acut probele de laboratot servesc evidentierii

infectiei streptococice,aprecierii intensitatii inflamatiei si evidentierii formelor
clinice.
Teste care semneaza infectia streptococica:
-evidentierea streptococului betahemolitic in cultura din exudatul
faringian(trebuie facuta precoce inainte de penicilinoterapie)
-cresterea titrului A.S.L.O.(incepe la 5-15 zile de la infectia streptococica si se
stinge sub corticoterapie sau la 3-6 luni de la vindecarea clinica a puseului
de reumatism articular acut)
-evidentierea anticorpilor antihialuridaza,antistreptokinaza si a anticorpilor
anti-M care persista 2 ani de la infectia streptococica generatoare de puseu
evolutiv de reumatism articular acut.
Mentionam ca testele enumerate mai sus nu au nici o legatura cu intensitatea
inflamatiei reumatismale,dar titrul A.S.L.O. are valoare in urmarirea
eficacitatii profilaxiei primare si secundare.
Teste pentru aprecierea inflamatiei:
-cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor(V.S.H.)care constituie un bun
indicator al evolutiei bolii sub tratament

-leucocitoza cu cresterea polimorfonuclearelor tinere -cresterea fibrinogenului

sanguin
-aparitia proteineiC reactive -hiper-alfa2-globulinemie,hiper-gamaglobulinemie(alfa 2
globulinele,fibrinogenul si V.S.H. caresc in paralel) -scaderea colesterolului
plasmatic
-cresterea procentului glicoproteinelor serice

Investigatiile paraclinice necesare in reumatismul articular acut:

-elecrocardiograma(EKG)
-examenul radiologic al umbrei mediastinale cardiace -biopsia nodulilor
cutanati -fonocardiograma,carotidograma
-echocardiograma cavitatii si valvulelor
-punctia pericardica,pleurala,rahidiana cu examenul citologic si biochimic al
lichidelor.
Rareori,pentru diagnosticul diferential,se executa punctia articulara cu
examen citologic si bacteriologic al lichidului sinovial,puriform,aseptic.

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATIE

Participarea la diferite acte de investigatie reprezinta participarea active a

asistentei medicale la examenul clinic al bolnavului efectuat de catre
medic,recoltarea diferitelor produse biologice pentru examene de
laborator,indrumarea si conducerea bolnavului la serviciul de
radiologie,indrumarea si eventual,conducerea bolnavului la diferite servicii
medicale(dermatologie,psihiatrie,ginecologie,oftalmologie,boli interne).
In vederea efectuarii de catre medic a examenului clinic la bolnav,asistenta
medicala trebuie sa asigure conditii optime in salon.De aceea se va asigura ca
salonul este bine aerisit,bine incalzit,curat si ordonat.De asemenea, va sfatui
bolnavii sa se gaseasca in salon la venirea medicului,se va asigura ca este
pastrata linistea in timpul vizitei,sa anunte vizitatorii sa nu intre in salon in
timpul vizitei.
Va incerca, la bolnavul nou internat,sa faca o scurta anamneza,privind
antecedentele eventuale in cazul bolii,modul in care a aparut boala,alte
suferinte pe care le-a avut in trecut.Se va interesa de conditiile de munca si de
viata,despre modul de alimentatie,obiceiuri personale.
Anamneza

1.Durerea:-localizare -caracter -iradiere -intensitate

-durere provocata(sensibilitatea)
2.Redoare articulara 3.Impotenta functionala 4Simptomele
extraarticulare(respiratorii,cardiace,digestive,renale,generale).
Examenul obiectiv
1.Urmareste urmatoarele aspecte:

-tesuturile moi periarticulare -volumul articulatiei -deformarile

-sensibilitatea -mobilitatea articulatiilor
2.Metode de examinare: -inspectia
-palparea -percutia

Semnele clinice evidentiate la inspectie:

Eritem localizat:RAA,artrite septice
Echimoze periarticulare:fracturi,luxatii,entorse
Lipomatoza periarticulara:gonartroze-lipartroza Weissenbach-Francon
Noduli subcutanati:-tofii gutosi
-noduli reumatoizi(PR) -noduli Meynet(RAA)
Tumefierea articulara

Semne clinice evidentiate la palpare si percutie:

Hidartroza:-semnul valului -semnul socului rotulian
Durerea provocata(sensibilitatea) -manevra lui Eriksen(SA) -Semnul
trepiedului(SA)
-Semnul Lasegue(hernie de disc) Deformarile articulare:
-nodulii lui Heberdeen(artroze interfalangiene distale) -nodulii lui
Bouchard(artroze interfalangiene proximale) -Boala Dupuytren
-Mana in laba de cartita(PR) -Gonartroza(genu varum sau genu valgum)

Mobilitatea articulara si masuratorile clinice

Anchiloza fibroasa sau osoasa

Hipermobilitate articulara
Masuratori:-ale unui segment
-articulare
-pentru evidentierea unei regiuni in timpul miscarii-testul
Schober
-unghiulare cu geniometru
Tehnica de examinare

Simetrica
Initial centripetalsi apoi centrifuga
Se incheie cu examinarea mersului
Examinarea mainii-se face cu ambele maini pe masa de examen in fata
examinatorului pacientul stand pe scaun.
Inspectie(eritem localizat,noduli subcutanati,tumefierea articulara)
Durerea articulara provocata
Deformari articulare(nodulii Heberdeen si Bouchard)
Mobilitatea articulara activa si pasiva:flexie-extensie,adductie-abductie,rotatie
pentru mana si police.
Examinarea cotului-se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma
orientata anterior.
Normal unghi deschis extern valgus fiziologic:5 grade la barbat si 10-15 grade

la femei
Se pot observa deformari,tumefactii si palpa proeminentele osoase,capul radial
si partile moi.
Mobilitatea articulara:
-flexie extensie(135 grade-0 sau -5 grade) -pronatie-supinatie cu cotul flectat
la 90 de grade fixat pe
torace.

Examinarea umarului-articulatia cu cea mai mare mobilitate

Inspectie,palpare,miscari active si pasive
Trei grade de libertate de miscare a articulatiei determina 6 miscari:
-abductie-adductie -proiectie inainte(flexie) -proiectie inapoi -rotatie
interna
-rotatie externa
Tehnica abductie+rotatie externa pacientul atinge unghiul superointern al
scapulei opuse trecand cu mana prin spatele capului.
Rotatie interna+adductie pacientul atinge acromiomul opus prin fata capului
sau unghiul inferior al omoplatului opus prin spatele toracelui.
Examinarea articulatiilor sacroiliace-palpare pe linia articulara sau
manevre indirecte:semnul trepiedului si manevra Eriksen(apasare puternica
pe spinele iliace anterosuperioare cu bolnavul in decubit dorsal)

Examinarea articulatiei soldului-apreciaza simetria prin inspectie si

mobilitatea prin:
-departarea picioarelor(abductia 45 grade) -picior peste picior(flexia si
adductia) -marginea externa a piciorului pe genunchiul
opus(flexia,abductia si rotatia externa)
-ridicatul de pe scaun(extensie active)
-semnul cheiei(rotatie,flexie,adductie,abductie)
Examinarea genunchiului-se face in decubit dorsal in extensie
completa.Se verifica flexia,extensia,miscari de rotatie,mobilitatea rotulei.

Inspectie:genu varum,genu valgum,genu flexum si genu recurvatum.

Flexia pasiv sau active(bolnavul se invita sa se ridice din pozitie pevine
in ortostatism)
Mobilitatea rotulei(semnul rindelei-miscarea rotulei in sens craniocaudal
determina cracmente).

Examinarea gleznei si piciorului

Inspectie:picior in valgus sau in varus.Bolta plantara disparuta:picior
plat.Haluce deformat inflamator(guta) sau orthopedic(halux valgus)

Miscarile in articulatia gleznei:flexie dorsala si plantara

Miscari in articulatia subtalara(subastragaliana):inversiune-ridicarea marginii
interne a piciorului si eversiune-ridicarea marginii externe a piciorului
Miscari in articulatia mediotarsiana adductia ai abductia antepiciorului.
Miscari in articulatiile degetelor(flexie si extensie).

Explorarea parclinica in bolile reumatologice

Probele biologice
Sindromul inflamator nespecific: -VSH
-Fibrinogen -Proteina C reactiva
-Elecroforeza(alfa 2 globuline)

Explorari paraclinice
1.Examen radiologic articular conventional
2.CT articular
3.RMN
4.Scintigrafia osteoarticulara

I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LAINTERVENTII

AUTONOME SI DELEGATE-TRATAMENT SPECIFIC

Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu reumatism articular

acut este structurat pe asigurarea conditiilor de spitalizare:salon
incalzit,evitarea frigului si a umezelei,asigurarea repausului la
pat,educatia sanitara facuta bolnavului de a renunta la obiceiurile
nesanatoase,de a sta in repaus pana la disparitia durerilor
articulare,supravegherea bolnavului in ceea ce priveste respectarea
odihnei,a regimului desodat,indicat in tratamentul cu
cortizon,administrarea tratamentului indicat de medic.
Recoltarea produselor biologice la recomandarea medicului,conduce
bolnavul la alte servicii medicale.

Asistenta medicala:
-asigura repausul la pat,pana la disparitia durerilor articulare si,in
continuare 2-3 saptamani,cu reluarea trepatata a mersului -foloseste
perne pentru suportul articulatiilor dureroase
-asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului -participa la
investigatiile clinice si de laborator prin:
-recoltarea sangelui pentru determinarea VSHului,fibrinogenul,ASLO,proteinogramei,proteinei C reactive
-recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG,FKG
-administreaza tratamentul:
-antistreptococic(penicilina G),efectuand testarea sensibilitatii
organismului la antibiotic,respectand doza si ritmul de administrare
-antiinflamator cu aspirina,in formele usoare,si cortizon in doze
descrescatoare pana la normalizarea VSH-ului(va sesiza efectele
secundare ale corticoterapiei-dureri epigastrice,edeme,hipertensiune

arteriala,insomnie)
-asigura alimentatia pacientului:
-dieta de crutare in perioada febrile(regim hidrozaharat,apoi,lactofainos,care se va imbogati treptat)

-dieta va asigura necesarul de lichide pentru a preveni deshidratarea

-dieta desodata pe toata perioada tratamentului cu cortizon
-supravegheaza zilnic semnele vitale:puls,tensiune
arteriala,temperature,notarea greutatii corporale

-educa pacientul si antreneaza familia privind:

-prevenirea reinfectarilor streptococice-continuarea tratamentului prescris
cu moldamin,in dozele si intervalele stabilite de medic
-prezentarea la controale periodice,clinice si biologice,prin policlinica
teritoriala
-asanarea focarelor de infectie amigdaliana si dentara(sub protectie de
antibiotice)
-internarea dupa caz a copiilor fosti bolnavi,in sanatorii cu personal
calificat pentru dispensarizarea lor
Tratament
Obiectivele tratamentului in reumatismul articular acut sunt: -sterilizarea
streptococica si prevenirea reinfectarii streptococice -atenuarea,stingerea
si prevenirea inflamatiei reumatismale
sinoviale,dar mai ales a celei cardiace -tratamentul simptomatic

-tratamentul complicatiilor cardiace,nervoase s.a

In puseul evolutiv de reumatism articular acut bolnavul are nevoie de
repaus absolut la pat,minim 7-10 zile,urmat apoi de repaus relativ pe
toata durata crizei.
Alimentatia va fi predominant
hidrolactozaharata,desodata,normocalorica,hiperlipidica moderat(11,5g/zi,indeosebi oua la copil),hipervitaminica(sucuri de
fructe),hiperpotasica(citrice,suc de rosii etc)
Sterilizarea streptococica se realizeaza cu penicilina G(se evita forma
sodica in insuficienta cardiaca,preferandu-se cea potasica) in doze zilnice
de 1 600 000 U(400 000 U la 6 ore),timp de 10 zile,urmata de
administrarea intermitenta de benzatin-penicilina(600 00-1 200 000 U).
Unii autori recomanda administrarea unica,initiala,a unei doze de
1 200 000 U benzatin-penicilina.

In cazul alergiei la penicilina se va utiliza

eritromicina orala(propionil) sau injectabila(lactobionat) in doze de 1,6-2
g/zi,10 zile,urmata de administrare de sulfamide retard(sulfametin 1
cpr/zi,20 de zile pe luna in sezoanele reci sau 10 zile pe luna in sezoanele
calde).

Streptococul betahemolitic ramane in continuare sensibil la

penicilina,rowamicina.Sunt exceptionale cazurile de rezistenta la aceste
antibiotice.
Tratamentul antiinflamator va fi dirijat dupa intensitatea clinica si
biologica a inflamatiei,dar ,mai ales in functie de afectarea cardiaca.
Astfel,cea mai mica atingere cardiaca(incepand cu alungirea p-R) va
oblige la corticoterapie.Copilul sau adultul tanar cu probe biologice
intens alterate de inflamatie va primi,de asemenea,de la inceput
corticoizi.
Corticoterapia incepe,pentru copil,cu 1-2mg prednisone/kg/zi.La adultul
tanar se foloseste pentru atac doza de 50-80 mg prednison/zi.

Obisnuim sa oferim protectie digestiva cu antiacide(evitam bicarbonatul

de sodium) bazate pe aluminiu coloidal,silicate de
aluminiu,caolin,carbonat de calciu.La regimul hiposodat asiguram un
aport alimentar potasic crescut.
Doza de atac se mentine 10-14 zile,timp in care artropatiile si febra
dispar rapid(1-3 zile),iarVSH ,important indicator al evolutiei,se reduce
cel putin la jumatate.Se trece apoi la scaderea lenta,treptata a
corticoterapiei(cu aproximativ 5mg prednisone la 5-6 zile),urmarind ca
VSH san nu creasca.
In momentul cand corticoterapia a atins jumatate din doza initiala de
atac(spre exemplu daca tratamentul s-a inceput cu 60 mg/zi,momentul
respective este de 30 mg/zi) se adauga acidul acetilsalicilic la doze de 3-6
grame zilnic.
Respectand protectia digestive continuam 3-6 luni saliciloterapia cu
aspirina.
Corticoterapia se scade in continuare in treptele amintite,astfel incat
sevrajul se realizeaza la 5-7-9 saptamani de la initierea sa.
Durata corticoterapiei se alege in raport cu:doza initiala,evolutia chimica
si biologica,rezistenta VSH la tratament,afectarea cardiaca. Astfel,cardita
obliga la tratament corticoterapic 6-10-12 saptamani.

Aparitia fenomenului de rebound cortizonic(schita de puseu rheumatic

cu artralgii sau artrite,febra,accelerarea VSH)obliga la crestrerea dozelor
de corticoizi la cel putin 3 ori doza sub care s-a produs
recaderea.Fenomenul apare atunci cand realizam prea rapid scaderile
dozelor.
La intreruperea corticoterapiei,ce nu necesita administrare de A.C.T.H la
pacientii tineri care au scazut treptat dozele,aspirina ramane singurul
antiinflamator la doza minim activa(3g/zi).Acest moment trebuie

ales atunci cand alaturi de normalizarea V.S.H.,scad paralel si

fibrinogenemia si alfa2-globulinemia.
Titrul A.S.L.O. nu poate constitui un indicator al urmaririi eficacitatii
tratamantului,desi,sub corticoterapie in doze mari,el scade.
Aceasta schema terapeutica cortico-penicilino-salicilica este in prezent
acceptata de marea majoritate a clinicienilor.
Folosirea altor antiinflamatoare(fenilbutazona,indometacina)s-a facut
sporadic,mai mult pentru experimental clinic,iar in tara noastra nu exista
comunicari pe loturi largi.Utilizarea acestora intra in discutie in cazul
intolerantei la aspirina(alergie,accidente hemoragice).
In cazurile de reumatism articular acut ale adultului fara cardita,a
formelor atenuate biologic,a oligoartritelor,am obtinut rezultate bune cu
penicilina si acid acetilsalicilic(doza initiala 5-6 grame),fara
corticoterapie.
Tratamentul formelor particulare de boala prezinta unele caracteristici.
Insuficienta cardiaca la un pacient cu reumatism articular acut obliga la
regim desodat,diuretic,netiazidic(furosemid,acid etacrinic,spironolactona
injectabila),digitalic cu eliminare rapida(de preferat lanatosid C).Toate
acestea pe fondul unei corticoterapii sustinute,necesitand uneori chiar
cresterea dozelor sub corectie potasica.

Coreea reumatismala impune repaus,liniste,corticosedative

(barbiturice-fenobarbital,cloralhidrat,bromuri,amital sodic).In formele
rezistente se poate incerca fenilbutazona in locul aspirinei.La copiii sub
10 ani se poate folosi cu succes antipirina(2-4 g/zi).Hiposerpilul(0,250,50 mg/zi) serveste ca adjuvant therapeutic.
Celelalte afectari viscerale din cursul reumatismului articular acut
raspund la tratamentul antiinflamator sistemic.
Forma cronica latenta necesita tratament de fond cu aspirina,pe care
grefam,la intervale regulate,corticoizii in doze medii(20-40mg/zi,15-30
de zile).
Asanarea infectiei de focar se impune in aproape toate formele de

reumatism articular acut.Ea se face la 6-12 saptamani de la stingerea

definitiva a inflamatiei.
Amigdalectomia sau rezectia apicala a granulomului dentar se practica
sub penicilinoterapie(1 600 000 U/zi;prima doza cu 4 ore inaintea
interventiei,cura durand 5-6 zile) si tratament antiinflamator cu aspirina
efervescanta(2-4 g/zi) .
La bolnavii valvulari se adauga si streptomicina 1 g/zi,5-6 zile.

Uneori,in formele trenante,subacute ale adultului suntem nevoiti sa

extirpam focarul amigdalian sau dentar,atunci cand inflamatia
reumatismala nu este stinsa.In aceste situatii protectia cu penicilina si
un antiinflamator nesteroidic este imperios necesara.

I.6 EVALUARE.EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC

Fara tratament puseul clinic de reumatism articular acut se stingelent in 3-6

saptamani.Durata bolii sub tratament cortico-penicilino-salicilic este apreciata
histologic la 6 luni.
Forma clinica obisnuita(tipica) are,dupa rezolutia artritelor,o tendinta foarte
mare la recidive,indeosebi in primii 5 ani de la primul puseu.Pacientii cu titrul
A.S.LO. ramas crescut au tendinta mai mare la recidiva
Numarul mare de recidive creste riscul de cardita.
Formele clinico-evolutive se diferentiaza in primul rand in raport cu
varsta.
Reumatismul articular acut infantil imbraca forme severe,uneori(foarte rar in
prezent) cu pancardita maligna letala.Coreea este specifica acestei varste.
Reumatismul articular acut la adult ia forme predominant articulare,cu
cardita,mai rar de intensitate redusa.
Evolutiv se cunosc urmatoarele forme:
-reumatismul articular subacut(forma particulara de reumatism articular acut la
adult)
-reumatismul fibros Jaccoub(este sinonom cu asa zisa forma dislocanta a
reumatismului articular acut si reprezinta sechela de hiperlaxitate articulara cu
deformare axilara metacarpofalangiana reversibila.
Reumatismul articular acut la varstnic apare rar,atenuat,de obicei fara cardita,cu
prognostic favorabil.Se diferentiaza cu oarecare dificultate de polimialgia
reumatica.

Prognostic

Prognosticul vital este legat de afectarea cardiaca.La copilul intre 5-7 ani este
rezervat.Intre 7-15 ani apare mult mai rar azi insuficienta cardiaca si se
datoreaza instituirii tardive a corticoterapiei sau erorilor de tratament.
La adultul tanar prognosticul vital este favorabil.Sechelele valvulare cardiace
apar insa la aproximativ 10 % din pacienti
Tratamentul precoce si energic cortico-penicilino-salicilic a imbunatatit net
prognosticul bolii

I.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE

Masuri de profilaxie primara pentru RAA

-controale in crese si gradinite pentru depistarea purtatorilor de streptococul
betahemolitic si tratarea lor corecta.
Pentru prevenirea artrozelor
-educatia populatiei pentru alimentatie echilibrata si pentru pastrarea
greutatii
-evitarea factorilor traumatici -suprasolicitari
-pozitii vicioase
-acordarea unei atentii deosebite persoanelor cu dureri lombare
Masuri de profilaxie secundara -prezentarea la controale periodice
-evitarea factorilor favorizanti:frig,umezeala -tratarea corecta a bolilor
metabolice si endocrine
-evitarea ortostatismului prelungit si eforturilor fizice mari -continuarea
tratamentului prescris si recuperare
Masuri de profilaxie tertiara
-se adreseaza persoanelor care prezinta infirmitate si sechele -pregatirea
pentru interventie chirurgicala ortopedica corectiva -recomandarea de
profesii noi celor cu poliartrita reumatoida,spondiloza
anchilozanta pentru reintegrare sociala.

CAPITOLUL II:Plan de ingrijire a

pacientilor cu reumatism articular
acut

PREZENTARE PLAN DE INGRIJIRE

Religie:ortodoxa
Sex:masculin

Cazul:1

Date variabile

CULEGEREA
DATELOR

Domiciliul:urban
Conditii de viata:

Surse de date

-bune ,locuieste cu
parintii si cele doua
surori mai mici intr-un
apartament cu 3 camere
in conditii

1.Directe: pacientul
2.Indirecte:

Apartinatori
Membrii echipei de
ingrijire

Cazul:2

Dosarul medical actual si

anterior

CULEGEREA
DATELOR

Metode de culegere a
datelor:

Surse de date

a)Observatia
b)Interviul
c)Consultarea surselor
secundare
Date privind identitatea
pacientului Date relativ
stabile:
Nume:C
Prenume:D
Varsta: 17 ani
Nationalitate: romana

1.Directe: pacientul
2.Indirecte:
Apartinatori
Membrii echipei de
ingrijire
Dosarul medical actual si
anterior
Metode de culegere a
datelor:
a)Observatia
b)Interviul

c)Consultarea surselor
secundare

Religie:ortodoxa
Sex:feminin

Date privind identitatea Date variabile

pacientului Date relative
Domiciliul:rural
stabile:
Conditii de viata:
Nume:M
Copilul provine dintr-o
Prenume:C
familie buna,organizata
fara probleme socioVarsta: 6 ani
economice.Locuieste cu
Nationalitate: romana
a.Date antropometrice
igienice de viata.
Greutatea:65 kg
Gusturi personale si
obiceiuri: -pacientul are
o alimentatie
corespunzatoare,
respecta cele 3 mese pe
zi.Masa de seara fiind
mai bogata.
Pacientul consuma
mancaruri reci.
Mod de petrecere a
timpului liber:
-pacientul isi petrece
timpul liber vizionand
canalele preferate la tv
dar si iesind cu prietenii
sa se relaxeze.
1.2 Date privind starea
de sanatate anterioara

Talie: 1,75 m
Grup sanguin A
Rh pozitiv
1.2 b. Limite senzoriale:
Alergii:nu prezinta
Proteze:nu prezinta
Acuitate vizuala si
auditiva buna
Somn:nelinistit,doarme
doar cateva ore pe noapte
,datorita durerii
Mobilitate:are o
mobilitate mai redusa
datorita durerii
Alimentatie:adecvata
Eliminari:fiziologice

Manifestari psihice:nu
prezinta
Tensiunea arteriala:
120/70mmHg
Puls:90 p/min
Temperatura:38 grade
Celsius
parintii si fratele mai
mare intr-o casa cu 4
camere in conditii
igienice de viata.
Gusturi personale si
obiceiuri: -pacienta
obisnuieste sa manace
sanatos si
respecta cele 3 mese pe
zi.

Mod de petrecere a
timpului liber: -pacienta
isi petrece timpul liber
vizionand
desenele preferate la
tv,iesind in parc cu
familia si jucandu-se
jocuri pe calculator.
Date privind starea de

c. Antecedente heredocolaterale: -fara

importanta

sanatate anterioara

a Date antropometrice
Greutatea:20 kg
Talie:1,10 m
Grup sanguin 0
Rh pozitiv
1.2 b Limite senzoriale:
Alergii;nu prezinta
Proteze:nu prezinta
Acuitate vizuala si
auditiva buna
Somn:nelinistit datorita
durerii
Mobilitate:datorita durerii
mobilitatea este mai
redusa
Alimentatie:adecvata
Eliminari:fiziologice
Manifestari psihice:nu
prezinta
Tensiunea
arteriala:110/60mmHg
Puls:95 p/min
Temperatura:39,5 grade
Celsius
d. Antecedente
personale
Fiziologice:
apendicectomie la

varsta de 12 ani
Patologice:

1.3 e Examen clinic pe

aparate

stare generala alterata

Nu prezinta antecedente tegumente normal
patologice cu impor-tanta colorate
deosebita,neaga boli
sistem ganglionar limfatic
infecto-contagioase si
nepalpabil
venerice.
1.3 Informatii legate de
boala:
1.3 a Motivele
internarii:
febra moderata 38 grade
celsius
astenie
durere si tumefactie
articulara fugace
anorexie
insomnie
1.4 b Istoricul bolii
Din relatarile pacientului
am aflat ca in urama cu 2
sapt boala a debutat cu o
angina streptococica.

1.3 c Diagnostic medical

Reumatism articular
acut
1.3 d Data
internarii:10.05.2011

c Antecedente heredocolaterale: -fara

importanta
d Antecedente personale
Fiziologice:
Apendicectomie in
urma cu 1 an
Patologice:
Nu prezinta antecedente
patologice cu impor-tanta
deosebita.

1.3 Informatii legate de

boala
1.3 a Motivele internarii
hipertermie
dureri articulare
risc de complicatii
dificultate de mers si
mobilizare

1.3 b Istoricul bolii

1.3 d Data
internarii:03.06.2011

Din discutiile avute cu

mama acesteia,dar si cu
pacienta am aflat ca boala 1.3 e Examenul clinic pe
aparate
a debutat in urma cu 2
saptamani cu o angina
stare generala alterata
streptococica.
tegumente hiperemice
1.3 c Diagnostic medical sistem ganglionar limfatic
nepalpabil
aparat respirator:murmur
Reumatism articular
vezicular normal,
acut
aparat respirator:respiratie Dificultate de mers si
normala ,torace normal
imobilizare
conformat,respiratia=21r/
Cunostinte insuficiente
min
despre deprinderile
aparat cardiovascular:cord alimentare corecte
in limite normale
T.A=130/80mmHg,P=90p Cunostinte insuficiente
despre boala
/min
aparat digestiv:splina si
ficat in limite normale
aparat urinar:mictiuni
fiziologice
sistem nervos:ROT
aparat locomotor:
2.2 Probleme de
dependenta:
Durere articulara cu
caracter migrator
Febra
Alterarea respiratiei si
circulatiei

Insomnie
Probleme potentiale: -risc
de complicatii:

-cardita reumatismala
-coree
-deshidratare
2.3 Stabilirea gradului
de dependenta:
Conform punctajului
obtinut(20 puncte)
pacientul se incadreaza in
categoria persoanelor cu

dependenta moderata.

dependenta:
Hipertermie
Problemele de dependenta Dureri articulare
se pot reduce prin
Insomnie
interventia asistentei in
sustinerea unui progres si Alterarea respiratiei si
ajutand pacientul sa-si
circulatiei
regaseasca gradul optimal
Cunostinte insuficiente
de autonomie.
despre deprinderile
Pacientul prezinta
alimentare corecte
dependenta moderata,nu
necesita ajutor in
permanenta deoarece nu
are probleme majore.
Problemele potentiale:
Nivel de
-risc de complicatii:
dependenta:II,pacient cu
dependenta
-cardita reumatismala
moderata,temporara.
-coree
torace normal
-deshidratare
conformat,respiratia=24r/
min
2.3 Stabilirea gradului
de dependenta:
aparat cardiovascular:cord
in limite normale
Conform punctajului
T.A=110/60mmHg,P=95p obtinut(24 puncte)
/min
pacienta se incadreaza in
categoria persoanelor cu
aparat digestiv:splina si
dependenta moderata.
ficat in limite normal
tranzit intestinal normal
Problemele de dependenta
se pot reduce prin
aparat urinar:mictiuni
interventia asistentei in
fiziologice
sustinerea unui progres si
sistem nervos:ROT
ajutand pacientul sa-si
regaseasca gradul optimal
aparat locomotor:
de autonomie.
2.2 Probleme de

Pacienta prezinta

dependenta moderat,nu
necesita ajutor in
permanenta deoarece nu
are probleme majore.
2.4 Diagnostic de nursing
1.Alterarea respiratiei si
circulatiei din cauza
durerii manifestata prin
usoara tahicardie.
2.Durere datorata
procesului inflamator
manifestata prin
diminuarea mobilitatii.
3.Insomnie datorata
durerii manifestata prin
somn interupt de treziri
frecvente,somn agitat si de
durata scurta.
4.Imobilitate datorata
procesului inflamator si
durerii manifestata prin
dificultate de a se
mobiliza.

Nivel de
dependenta:II,pacienta
cu dependent
moderata,temporara.
stare de bine prin
disparitia durerilor
articulare.
3.Pacientul sa prezinte
temperatura corpului in
limite normale.
4.Pacientul sa doarma 7-8
ore pe noapte un somn
linistit si odihnitor.
5.Functiile vitale si starea
generala sa se mentina
limite fiziologice.
6.Sa se previna
complicatiile.
7.Pacientul sa-si
imbunatateasca
cunostintele despre boala.

8.Pacientul sa fie
5.Alimentatie neadecvata echilibrat nutritional.
din cauza lipsei de
3.2 Interventii
cunostinte manifestata
prin greseli in alegerea
1.Pacientul sa fie
alimentelor.
echilibrat psihic -linistesc
pacientul asigurandu-i un
3.1 OBIECTIVE
climat
1.Pacientul sa fie
adecvat
echilibrat psihic.
2.Pacientul sa prezinte o
2.Pacientul sa previna

reinfectarea cu streptococul
betahemolitic-sa se prezinte
la controale periodice ,clinice
si biologice,sa continue
tratamentul prescris

2.4 Diagnostic de nursing

1.Durere datorata
procesului inflamator
manifestata prin
diminuarea mobilitatii
2.Incapacitatea de a se
odihnii din cauza durerii
manifestata prin insomnie.

limite normale.
2.Pacienta sa aiba un
somn adecvat. 3.Pacienta
sa prezinte dureri
suportabile.
4.Functiile vitale si starea
generala sa se mentina in
limite fiziologice.
5.Pacienta sa fie
echilibrata nutritional.
6.Pacienta sa fie
echilibrata psihic.

3.Alterarea respiratiei si
circulatiei din cauza
durerii manifestata prin
usoara tahipnee si
tahicardie.
4.Alterarea termoreglarii
datorata procesului
inflamator manifestata
prin hipertermie.

3.2 Interventii

1.Pacienta sa previna
reinfectarea cu
streptococul
5.Alimentatie neadecvata betahemolitic-sa se
prezinte la controale
din cauza lipsei de
periodice, clinice si
cunostinte manifestata
biologice,sa continue
prin greseli in alegerea
tratamentul prescris cu
alimentelor.
moldamin,in dozele si la
intervalele stabilite de
3.1 OBIECTIVE
medic.
1.Pacienta sa prezinte
2.Pacienta sa prezinte o
temperatura corpului in
stare de bine prin
la intervalele stabilite de
cu Modamin,in dozele si medic.

3.Pacientul sa prezinte o
stare de bine prin
disparitia durerilor
articulare
-explic pacientului ca
durerea se va diminua in
urma tratamentului
administrat si totodata
invat pacientul sa respecte
repausul la pat si voi folosi
perne pentru suportul
articulatiilor dureroase.

4.Pacientul sa prezinte
temperatura corpului in
limite normale.

-masor functiile vitale si

notez in foaia de
observatie
-explic pacientului sa
respire in cantitate si
calitate corespunzatoare.
7.Pacientul sa fie
echilibrat nutritional.
-educ pacientul cu privire
la categoriile de
alimente din ghidul
alimentar

-asigur alimentatia
pacientului: in perioada
febrila regim
-masor temperatura si
hidrozaharat,apo,lactonotez in foaia de observatie fainos,care se va imbogati
-administrez antitermice
treptat
pentru a scadea
-asigur necesarul de
temperatura corpului
lichide pentru a preveni
5.Pacientul sa doarma 7-8 deshidratarea
ore pe noapte un somn
linistit si odihnitor
-administrez medicatia
antialgica pentru
ameliorarea durerii
-ii servesc inainte de
culcare un pahar cu ceai
de tei cald

-asigur dieta desodata pe

toata perioada
tratamentului cu cortizon
disparitia durerilor
articulare

-explic pacientei ca
durerea se va diminua in
urma administrarii
6.Functiile vitale si starea medicatiei si totodata
generala sa se mentina in invat pacienta sa respecte
repausul la pat si voi
limite fiziologice.
folosi perne pentru

suportul articulatiilor
dureroase
-asigur igiena corporala si
a lenjeriei corpului
3.Pacienta sa prezinte
temperatura corpului in

limite normale

optime in salon
5.Pacienta sa doarma si sa
se odihneasca satisfacator
-am asigurat orele de
somn necesare
varstei,creand microclimat
care sa satisfaca somnul

-masor temperatura si
-asigur un climat
notez in foaia de observatie corespunzator prin
-administrez antitermice
aerisirea salonului
pentru a scadea
-am explicat copilului
temperatura corpului
necesitatea respectarii
orelor de odihna si somn
4.Pacienta sa fie
pentru refacerea
echilibrata nutritional
organismului
-educ pacienta cu privire
la categoriile de
-am asigurat lenjerie de pat
si corp curate si uscata
alimente
-asigur semiobscuritate pe
durata somnului in
-asigur alimentatia
pacientei:regim
incapere si am inlaturat
hidrozaharat in perioada sursele de zgomot din
febrila,apoi,lacto-fainos
saloanele vecine
carese va imbogat treptat
6.Functiile vitale si starea
-asigur necesarul de
generala sa se mentina in
lichide pentru a preveni
limite fiziologice
deshidratarea
-masor functiile vitale si
-odata cu scaderea febrei notez in foaia de
asigur o alimentatie
observatie
diversificata si
echilibrata ,stimulez
-invat pacienta sa faca
apetitul pacientei prin
gimnastica respiratorie ,
creearea de conditii

4.APLICAREA
PLANULUI DE
INGRIJIRE
Alterarea comfortului
-pacientul sa prezinte
ameliorarea durerilor si
sa inteleaga cauza
acestora
-pacientul sa respecte
repausul la pat

Interventii autonome si
delegate
-asez pacientul in pozitie
decubit dorsal si asigur
repausul la pat pana la
disparitia durerilor
articulare
-folosesc perne pentru
suportul articulatiilor
dureroase

faringian -efectuarea
EKG,FKG

-administrez tratamentul:
-antistreptococic
Penicilina G 400 000 U la
6 ore ,timp de 10 zile
-antiinflamator cu
Aspirina 3-6 g zilnic
-corticoterapia ,doza de
atac 50-80mg
Prednison pe zi,doza de
atac se mentine 14 zile
-asiguram protectie
digestiva cu antiacide
Evaluare
Data 10.05.2011
-pacientul prezinta dureri
intense accentuate la mers
Data 11.05.2011
-pacientul prezinta
ameliorarea durerii

-asigur igiena corporala si a

schimb pozitia la 3 ore in
lenjeriei pacientului
-particip la investigatiile
cursul zilei si ii mentin o
clinice si de laborator
pozitie adecvata pentru a
favoriza respiratia.
prin : -recoltarea sangelui
pentru determinarea VSH- 4.APLICAREA
ului,fibrinogen,ASLO,prot PLANULUI DE
einograma,proteina C
INGRIJIRE
reactiva
a)Alterarea comfortului
-recoltarea exudatului

-pacienta sa prezinte
semne de diminuare a
durerii

-antistreptococic
Penicilina G 400 000 U la
6 ore ,timp de 10 zile

-pacienta sa prezinte
normalizarea temperaturii -antiinflamator cu
si mentinerea ei in limite Aspirina 3-6 g zilnic
-corticoterapia incepe
normale
,pentru copil cu
Interventii autonome si
1-2 mg Prednison/kg/zi
delegate
-asiguram protectie
-asigur repausul pacientei digestiva cu antiacide
la pat in pozitia decubit
dorsal
-asigur igiena corporala si a
Evaluare
lenjeriei pacientului
Data 03.06.2011
-particip la investigatiile
clinice si de laborator
-pacienta prezinta dureri
prin : -recoltarea sangelui articulare atroce si
pentru determinarea VSH- dificulatate in a se
ului,fibrinogen,ASLO,prot mobilize

einograma,proteina C
reactiva

Data 04.06.2011

-recoltarea exudatului
faringian -efectuarea
EKG,FKG

-dupa administrarea
tratamentului durerile s-au
mai redus iar pacienta este
mai linistita

-administrez tratamentul:

Data 05.06.2011
-pacientul sa prezinte o
Data 12.05.2011 -durerea respiratie adecvata
s-a diminuat

b)Alterarea moderata a
circulatiei si respiratiei

Interventii autonome si
delegate
-invat pacientul sa respire

in cantitate si calitate
corespunzatoare

temperatura si notez in
foaia de

-masor functiile vitale si

le notez in foaia de
observatie

observatie

Evaluare
Data 10.05.2011

-in urma tratamentului si

repausului la pat durerile
s-au mai redus.

-pacientul prezinta o
usoara tahipnee ,datorata
durerii R=25/min
Data 11.05.2011
-ajut pacientul si facem
impreuna un exercitii de
respiratie

-administrez Algocalmin
pentru a scadea
temperatura

b)Alterarea moderata s
circulatiei si respiratiei
-pacienta sa prezinte o
respiratie si circulatie
adecvata

Data 12.05.2011

Interventii autonome si
delegate

-pacientul prezinta o
respiratie adecvata din
punct de vedere cantitativ
si calitativ
T.A=120/70mmHg

-invat pacienta sa faca

gimnastica respiratorie si
mentin o pozitie adecvata
pentru a favoriza
respiratia

P=78/min
R=18/min

-masor functiile vitale si

le notez in foaia de
observatie

c)Alterarea
termoreglarii
-pacientul sa prezinte
diminuarea temperaturii
Interventii autonome si
delegate -asigur conditii
optime in salon -masor

-umezesc aerul din

incapere
Evaluare
Data 03.06.2011
-pacienta prezinta o

usoara tahipnee si
termoreglarii
tahicardie, functiile vitale
fiind:T.A=110/60mmHg,P -pacienta sa prezinte
temperatura corpului in
=95/min R=24/min
limite normale
Data 04.06.2011
-pacienta prezinta functii
vitale in limite normale,in
urma administrarii
tratamentului
T.A=100/60mmHg,
P=80/min, R=20.min

Interventii autonome si
delegate -asigur repausul
la pat in perioada febrila
-masor zilnic temperatura
si notez in foaia de
observatie
-aerisesc incaperea
dimineata si seara
-administrez Algocalmin
pentru a scadea

c)Alterarea

temperatura

Evaluare
Data 10.05.2011

d) Insomnie
-pacientul sa beneficieze
de un somn odihnitor

-pacientul prezinta o
crestere a temperaturii
T=38 grade Celsius
Data 11.05.2011

Interventii autonome si
delegate -administrez
medicatie antialgica
pentru

-pacientul prezinta o
scadere a temperaturii
T=37,4 grade Celsius
Data 12.05.2011

ameliorarea durerii
Tramadol

-pacientul prezinta
temperatura corpului in
limite normale

-asigur lenjerie de pat si

corp curata si uscata
-asigur semiobscuritate
pe durata somnului in
incapere si am inlaturat

T=36,9 grade Celsius

Diazepam 1 tableta seara

sursele de zgomot

Evaluare
Data 10.05.2011
-pacientul prezinta
insomnie datorita
durerilor Data
11.05.2011
-pacientul a avut un
somn mai linistit in
urma tratamentului
administrat
Data 12.05.2011
-pacientul prezinta un
somn adecvat ,linistit.
Evaluare
Data 03.06.2011
-pacienta prezinta
hipertermie T=39,5
grade Celsius
Data04.06.2011
-pacienta prezinta o
usoara scadere a
temperaturii T=38,1
grade Celsius
Data 05.06.2011
-pacienta prezinta o
temperatura aproape de
limita normala T=37,3
grade Celsius

d)Insomnie
-pacienta sa beneficieze
de un somn adecvat
Interventii autonome si
delegate
-administrez medicatie
antialgica pentru
ameliorarea durerii
Tramadol Fenobarbital
seara

-asigur orele de somn

necesare varstei,creand
un microclimat care sa
satisfaca somnul
-explic copilului
necesitatea respectarii
orelor de odihna si somn
pentru refacerea
organismului
Evaluare
Data 03.06.2011
-pacienta prezinta
insomnie datorita
trezirilor din timpul
noptii
Data 04.06.2011
-pacienta a dormit cateva
ore datorita administrarii
tratamentului ,dar cu
treziri frecvente

Data 05.06.2011
-pacienta are un somn

adecvat fara treziri

frecvente pe timpul
noptii.

Reumatism articular acut

e) Alimetatie inadecvata
-pacientul sa fie echilibrat Starea pacientului la
nutritional
externare
Interventii autonome si
delegate

Bolnavul in urma
tratamentului administrat

-educ pacientul cu privire prezinta urmatoarele

la categoriile de alimente caracteristici:
din ghidul alimentar
-pacientul are o mobilitate
Evaluare
crescuta a miscarilor
Data 10.05.2011-somnul este calm si
11.05.2011
odihnitor
-pacientul respecta
principiile alimentare
invatate Data 12.05.2011
-pacientul a inteles
importanta respectarii
regimului pentru a evita
eventualele complicatii.

6.EXTERNAREA
PACIENTULUI
Data externarii:
-se externeaza pe data de
19.05.2011
Diagnostic la externare

-durerile articulare au
disparut
-este optimist in ceea ce
priveste evolutia bolii
Bilantul autonomiei
-A respire si a avea o buna
circulatie: respiratie de tip
costal inferior,amplitudine
ritmica, circulatie
adecvata.
-A bea si a
manca:alimentatie
adecvata -A
elimina:eliminari
fiziologice,scaun
normal

16.06.2011
e) Deprinderi alimentare
gresite
Diagnostic la externare
-pacientul sa fie echilibrat
Reumatism articular acut
nutritional
Interventii autonome si Starea pacientei la
externare
delegate
-invat pacienta sa respecte
Bolnava in urma internarii
regimul impus de boala
si a tratamentului
administrat prezinta
urmatoarele carcteristici:
Evaluare
Data 03.06.2011-bolnava are o stare
04.06.2011
generala buna -durerile
articulare au disparut
-pacienta incearca sa se
-mobilitatea si postura
acomodeze cu regimul
sunt ameliorate -are un
impus de boala
somn linistit,odihnitor.
Data 05.06.2011

Bilantul autonomiei
-A respira si a avea o buna
circulatie:

-pacienta a inteles
importanta respectarii
regimului impus de boala respiratie de tip costal
superior,amplitudine
ritmica,circulatie adecvata
6.EXTERNAREA
PACIENTULUI
Data externarii:
-se externeaza pe data de
-A dormi si a se
odihni:somn
usor,calm. -A invata
cum sa-si pastreze
sanatatea:

-A bea si a
mnaca:alimetatie adecvata
-A elimina:eliminari
fiziologice,scaun
normal
pacientul este receptiv
la tot ce este nou.
T.A=120/70mmHg
P=75 p/min R=18

r/min
T=36,7 grade Celsius

Recomnadari:
sa evite
frigul,umezeala

pacienta este receptiva

la tot ce este nou.
T.A=110/60mmHg
P=78 p/min R=19
r/min
T=36,8 grade Celsius

continuarea
tratamentului prescris
cu Moldamin,in
dozele si la intervalele
stabilite de medic

Recomandari:
sa evite
frigul,umezeala

prezentarea la
controale
periodice,clinice si
biologice,prin
policlinica teritoriala.

continuarea
tratamentului prescris
cu Moldamin,in
dozele si la intervalele
stabilite de medic

-A dormi si a se
odihni:somn
usor,calm. -A invata
cum sa-si pastreze
sanatatea:

prezentarea la
controale
periodice,clinice si
biologice,prin
policlinica teritoriala.

EXAMENE PARACLINICE
Cazul I:

Examenul cerut
Mod de prelevare
Valori normale
Valoarea obtinuta
Vacutainer cu capac negru
1-10 mm/h
V.S.H
0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
7-15 mm/h
65 mm/h
sange

Vacutainer cu capac albastru

Fibrinogen
0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
200-400 mg%
355mg%
sange

Vacutainer cu capac rosu

ASLO

Prin punctie venoasa

200 UI/ml
5-10 ml sange

Vacutainer cu capac verde

Proteinemie
5-6 ml sange
55-80g/l
80g/l

Vacutainer cu capac rosu

Proteina C reactiva
Prin punctie venoasa
<12 mg/L
5-10 ml sange

Recoltarea exudatului faringian

Exudatul faringian

se face inainte de administrarea

antibioticelor si sulfamidelor

-se invita pacientul sa deschida

gura si inspecteaza zona

orofaringiana

-apasa limba cu spatula linguala,

deschide eprubeta si cu tamponul

Streptococul
Streptococul
faringian sterge depozitul de pe
Betahemolitic
Betahemolitic
faringe si amigdale
Absent
Prezent
-flambeaza gura eprubetei si

introduce tamponul faringian in

eprubeta care se inchide cu dopul

ei

Cazul II:

Examenul cerut
Mod de prelevare
Valoari normale
Valoarea obtinuta
Vacutainer cu capac negru

V.S.H
0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
7-11 mm/h
60 mm/h
sange

Vacutainer cu capac albastru

Fibrinogen
0,5ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
200-400 mg%
700 mg la100 ml
sange
sange
Vacutainer cu capac rosu

ASLO
Prin punctie venoasa
200UI/ml
400 UI/ml
5-10 ml sange

Vacutainer cu capac verde

Proteinemie
5-6 ml sange
55-80 g/l

Vacutainer cu capac rosu

Proteina C reactiva
Prin punctie venoasa
<12 mg/L

5-10 ml sange

Exudatul faringian

Recolatrea exudatului faringian se

face inainte de administrarea

antibioticelor si sulfamidelor.

-se invita pacientul sa deschida

gura si inspecteaza zona

Streptococul
streptococul
orofaringiana

Betahemolitic
betahemolitic
-apasa limba cu spatula linguala,

Absent
prezent

deschide eprubeta si cu tamponul

faringian sterge depozitul de pe

faringe si amigdale

-flambeaza gura eprubetei si

introduce tamponul faringian in

eprubeta care se inchide cu dopul ei

TRATAMENT
Cazul I:

Denumire
Forma si
Actiune
Doza
Doza
Observatii
medicament
calea de
unica
zilnica

administrare

Penicilina G
flacoane continand
actiune
400.000 UI
1.600.000 UI
Pacientul raspund
200.000 UI
bactericida

bine la

antibiotic.

Aspirina
comprimate per os
analgetica
2g
3-6 g/zi
Pacientul
500mg
antiinflamatoare
raspunde bine

antipiretica si
la medicament.

antireumatica

Prednison
comprimate per os
antiinflamator
Pacientul
5mg
antialergic cu
50-80 mg
raspunde bine la

actiune intensa
medicament.

Tramadol
capsule 50 mg
actiune analgezica
50 mg
150 mg
Pacientul simte
per os

ameliorarea

durerii.

Cazul II:

Denumire
Forma si
Actiune
Doza
Doza
Observatii
medicament
calea de
unica
zilnica
administrare

Penicilina G
flacoane continand
actiune
400.000 UI
1.600.000U
Pacienta raspunde
200.000 UI
bactericida

bine la antibiotic.

Aspirina
comprimate
analgetica
250 mg
1g
Pacienta raspunde
500 mg
antiinflamatoare
bine la medicament.
per os
antipiretica

antireumatica

Prednison
Comprimate
antiinflamator
1-2 mg

Pacienta raspunde
5 mg
antialergic cu
bine la medicament.
per os
actiune intensa

Algocalmin
fiole 2 ml
analgezica
1 fiola
2-3 fiole
Pacienta simte
i.m
antipiretica
ameliorarea durerii.
antiinflamator

slab

CAPITOLUL III

EVALUARE FINALA

Reumatismul articular acut este o boala inflamatorie ce afecteaza articulatiile

mari,survine ca o consecinta a infectiei cu streptococci din grupul A.
Aceasta boala necesita instituirea unui tratament corect.
Evolutia acestei afectiuni este cronica cu recidive si frecvente sechele cardice. Boala
afecteaza cu precadere persoanele cu varste intre 7-15 ani,dar se mentine la o
incidenta notabila in perioada de adolescenta a adultului tanar pana la 20-25 de ani.
In perioada stagiului clinic,am obsevat doi pacienti,care au fost internati in spital dupa
cum urmeaza:
Pacientul Constantinescu Daniel in varsta de 17 ani,diagnosticat cu reumatism articular
acut,beneficiind de tratament prin repaus la pat si administrea de Penicilina,
Prednison,Aspirina si Tramadol.
Pacienta Marinescu Cristina in varsta de 6 ani,diagnosticata cu reumatism articular acut,a
fost tratata prin repaus la pat si administrare de Penicilina,Prednison,Aspirina si
Algocalmin.

BIBLIOGRAFIA

1.Lucretia Titirca-Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii

medicali,Editura Viata Medicala Romaneasca
Bucuresti 2008
2.Lucretia Titirca-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale,Editura Viata Medicala Romaneasca
Bucuresti 2008
3.Cezar Th. Niculescu,Radu Carmaciu,Bogdan Voiculescu,Carmen
Salavastru,Cristian Nita,Catalina Ciornei-Anatomia si fiziologia omului Bucuresti:
Corint 2009

ANEXE

ANEXE