Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de Diploma
Lucrare de Diploma
G
-FILIALA TARGU SECUIESC-
PROIECT DE ABSOLVIRE
ABSOLVENT,
INDRUMATOR,
PROMOTIA 2015
ARGUMENT
CUPRINS
Argument
CAPITOLUL I: Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu afectiuni
reumatismale-Reumatismul articular acutI.1 Notiuni de anatomie si fiziologie
I.2 Reumatismul articular acut.Definitie.Etiologie
I.3 Evaluarea unor semne si simptome ale pacientilor cu REUMATISM
ARTICULAR ACUT
I.4 Participarea asistentei medicale la acte de investigatie
I.5 Participarea la interventii autonome si delegate,tratamente specifice
I.6 Evaluare(evolutia bolii,complicatii si prognostic)
I.7 Educatie pentru sanatate
EVALUAREA FINALA
BIBLIOGRAFIA
ANEXE
CAPITOLUL I
Sistemul osos alcatuieste scheletul care este format din oase si incheieturi si
este structura de baza ce sustine corpul uman.
Oasele ofera un suport rigid tesuturilor moi ale corpului si formeaza parghii ce
se misca cu ajutorul contractiilor musculare.
Scheletul uman este format din 206 oase separate,unite intre ele prin diferite
articulatii.Marimea respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia
anatomica.
Cel mai mare os este femurul avand 50 de cm iar cel mai mic este scarita (2,6
cm),unul din oscioarele auditive.
Oasele sunt piese rigide,componente ale scheletului.Ele indeplinesc mai multe
roluri functionale:
1.Rol de parghii ale aparatului locomotor.Asupra lor actioneaza
muschii,asigurand sustinerea si locomotia corpului.
2.Rol de protectie a unor organe vitale:
-cutia craniana pentru creier
-canalul rahidian pentru maduva spinarii -cutia toracica pentru inima si plamani
-bazinul osos pentru organele pelvine
Articulatia mainii
Un numar de 27 de oase constituie scheletul de baza al pumnului si
mainii.Aceste oase sunt grupate in carpiene,metacarpiene si falange.
Articulatia pumnului cea mai complexa articulatie a corpului,este formata din 8
oase carpiene grupate in doua randuri avand miscari foarte limitate intre ele.De
Randul distal al oaselor carpiene este foarte puternic atasat de baza celui de-al
doilea si al treilea matacarpian,formand o unitate fixa.Toate celelalte
structuri(unitati mobile)se misca in relatie cu unitatea stabila.
Articulatia cotului
Este o diatroza intre humerus,radius si ulna.
Functional aceasta articulatie este alcatuita din 3 articulatii: -humero-ulnara
-humero-radiala -radio-ulnara proxima
Cavitatile articulare comunica intre ele si exista o singura capsula articulara.
Capsula articulatiei cotului este intarita de ligamente si anume: -ligamentul
medial sau ulnar
-ligamentul lateral sau radial -ligamente anterioare si posterioare
Articulatia cotului are un singur grad de libertate iar miscarile posibile
sunt:flexie si extensie.
Articulatia radio-ulnara
Anatomic sunt doua articulatii radio-ulnara respectiv proximala si distala la
care se poate adauga sindesmoza radio-ulnara.
Are un singur grad de libertate,miscari posibile fiind:pronatia si supinatia. In
supinatie cele doua oase sunt paralele iar in pronatie radiusul incruciseaza ulna
in formarea literei x.
Articulatia scapulo-humerala
Oasele care intra in alcatuirea umarului sunt humerusul,scapula si
clavicula.Acoperisul umarului este format dintr-o portiune a scapulei numita
acromion.
Exista de fapt 4 articulatii care formeaza umarul.Principala articulatie a
umarului,numita articulatia glenohumerala,se formeaza in locul in care capul
humeral se potriveste la nivelul unei scobituri de la nivelul scapulei.Aceasta
scobitura poarta numele de cavitate glenoida.
Articulatia acromio-claviculara se gaseste intre acromion si clavicula.
Articulatia sterno-claviculara realizeaza conexiunea intre brat si umar
si scheletul principal al toracelui anterior.
Cartilajul articular este un material care acopera capetele articulare ale fiecarui
os.
STREPTOCOCUL BETAHEMOLITIC
Grupul serologic A,contine o singura specie de patogeni:S.pyogenesmicroorganism capabil de a provoca o serie de infectii supurative.De
asemenea,patogenii de grup A,detin o caracteristica aparte si anume capacitatea
lor de a genera sindroame postinfectioase,de tipul R.A.A sau a
glomerulonefritei poststreptococice.
Patogeneza
Streptococii au capacitatea de a elabora o serie de substante importante atat in
patogeneza infectiei cat si in stimularea raspunsului imun din partea gazdei
invadate.
Peretele microbian contine un antigen ce va fi eliberat la contactul cu substanta
acida,reactia dintre extractele acide si antiserul specific pentru grupul
A,reprezinta fundamental identificarii anumitor tulpini ca fiind
S.pyogenes.Totii streptococii de grup A,prezinta la suprafata o proteina
majora,denumita proteina M,proteina M este utilizata pentru serotiparea
tulpinilor,cu ajutorul antiserurilor specifice.
Proteina M este ancorata la suprafata peretelui celular,cu ajutorul unei
prelungiri filiforme.
Proteina M,confera patogenilor capacitatea de a rezista proceselor de fagocitoza
din sangele uman proaspat;aceasta rezistenta se pare ca datoreaza posibilitatii
legarii fibrinogenului plasmatic de moleculele M de la suprafata
streptococilor;astfel este perturbata functia sistemului complement;de asemenea
functia de opsonizare a peretelui bacterian este perturbata si ea.
Grupul ,A contine specia pyogenes care determina betahemoliza si produce in mod
caracteristic faringita,impetigo,celulita si scarlatina. Rezistenta la fagocitoza a
streptococilor este invinsa de organism,cu ajutorul anticorpilor indreptati
impotriva proteinei M;astfel se explica de ce gazdele care au dezvoltat o o infectie
cu o anumita tulpina,vor fi protejate impotriva reinfectiei cu aceeasi tulpina,dar nu
si impotriva unei infectii cu o tulpina ce prezinta la suprafata membranei
bacteriene,o proteina M diferita.
terenului gazdei.
La pacientii cu reumatism articular acut exista de asemenea o stare de
hiperreactivitate celulara(tardiva)la antigeni streptococci de
structura.Concentrandu-se in tesutultinta,anticorpii citati isi coroboreaza
actiunile cu efectele infiltratului limfocitar si determina:modificari de substanta
fundamentala(turgescenta fibrinoida),edem,infiltratie celulara si leziuni toxice prin
distructie lizozomala,activare de mediatori chimici de tip bradikininic,de
componente ale complementului(local).In acest fel boala(inflamatia acuta)apare ca
o consecinta a actiunii tisulare locala a anticorpilor antistructuri
sinoviale,endocardice,miocardice,explicandu-se astfel lipsa de consum a
complementului global.
Un rol patogenic important il au reinfectia streptococica sau stimulul antigenic
continuu din infectia de focar.In faza initiala a raspunsului imun
anamnesticrecunosterea streptococului de catre macrofag se face cu ajutorul
limfocitului T memorator si a unei Ig.G opsonine,activatoare a complementului
C3b.
Ig.G opsonina stabileste o punte intre bacterie si receptorul membranal specific al
macrofagului.Datorita acestei reactii anamnestice producerea anticorpilor sau
intrarea in actiune a infiltratului limfocitar are loc mai intens si mai rapid,explicand
riscul crescut de cardita si reducerea intervaluluiliber la pacientii cu recidive de
reumatism articular acut.
Simetrica
Initial centripetalsi apoi centrifuga
Se incheie cu examinarea mersului
Examinarea mainii-se face cu ambele maini pe masa de examen in fata
examinatorului pacientul stand pe scaun.
Inspectie(eritem localizat,noduli subcutanati,tumefierea articulara)
Durerea articulara provocata
Deformari articulare(nodulii Heberdeen si Bouchard)
Mobilitatea articulara activa si pasiva:flexie-extensie,adductie-abductie,rotatie
pentru mana si police.
Examinarea cotului-se face in extensie si in pozitie anatomica cu palma
orientata anterior.
Normal unghi deschis extern valgus fiziologic:5 grade la barbat si 10-15 grade
la femei
Se pot observa deformari,tumefactii si palpa proeminentele osoase,capul radial
si partile moi.
Mobilitatea articulara:
-flexie extensie(135 grade-0 sau -5 grade) -pronatie-supinatie cu cotul flectat
la 90 de grade fixat pe
torace.
Probele biologice
Sindromul inflamator nespecific: -VSH
-Fibrinogen -Proteina C reactiva
-Elecroforeza(alfa 2 globuline)
Explorari paraclinice
1.Examen radiologic articular conventional
2.CT articular
3.RMN
4.Scintigrafia osteoarticulara
Asistenta medicala:
-asigura repausul la pat,pana la disparitia durerilor articulare si,in
continuare 2-3 saptamani,cu reluarea trepatata a mersului -foloseste
perne pentru suportul articulatiilor dureroase
-asigura igiena corporala si a lenjeriei pacientului -participa la
investigatiile clinice si de laborator prin:
-recoltarea sangelui pentru determinarea VSHului,fibrinogenul,ASLO,proteinogramei,proteinei C reactive
-recoltarea exudatului faringian -efectuarea EKG,FKG
-administreaza tratamentul:
-antistreptococic(penicilina G),efectuand testarea sensibilitatii
organismului la antibiotic,respectand doza si ritmul de administrare
-antiinflamator cu aspirina,in formele usoare,si cortizon in doze
descrescatoare pana la normalizarea VSH-ului(va sesiza efectele
secundare ale corticoterapiei-dureri epigastrice,edeme,hipertensiune
arteriala,insomnie)
-asigura alimentatia pacientului:
-dieta de crutare in perioada febrile(regim hidrozaharat,apoi,lactofainos,care se va imbogati treptat)
I.6 EVALUARE.EVOLUTIE.COMPLICATII.PROGNOSTIC
Prognostic
Prognosticul vital este legat de afectarea cardiaca.La copilul intre 5-7 ani este
rezervat.Intre 7-15 ani apare mult mai rar azi insuficienta cardiaca si se
datoreaza instituirii tardive a corticoterapiei sau erorilor de tratament.
La adultul tanar prognosticul vital este favorabil.Sechelele valvulare cardiace
apar insa la aproximativ 10 % din pacienti
Tratamentul precoce si energic cortico-penicilino-salicilic a imbunatatit net
prognosticul bolii
Cazul:1
Date variabile
CULEGEREA
DATELOR
Domiciliul:urban
Conditii de viata:
Surse de date
-bune ,locuieste cu
parintii si cele doua
surori mai mici intr-un
apartament cu 3 camere
in conditii
1.Directe: pacientul
2.Indirecte:
Apartinatori
Membrii echipei de
ingrijire
Cazul:2
CULEGEREA
DATELOR
Metode de culegere a
datelor:
Surse de date
a)Observatia
b)Interviul
c)Consultarea surselor
secundare
Date privind identitatea
pacientului Date relativ
stabile:
Nume:C
Prenume:D
Varsta: 17 ani
Nationalitate: romana
1.Directe: pacientul
2.Indirecte:
Apartinatori
Membrii echipei de
ingrijire
Dosarul medical actual si
anterior
Metode de culegere a
datelor:
a)Observatia
b)Interviul
c)Consultarea surselor
secundare
Religie:ortodoxa
Sex:feminin
Talie: 1,75 m
Grup sanguin A
Rh pozitiv
1.2 b. Limite senzoriale:
Alergii:nu prezinta
Proteze:nu prezinta
Acuitate vizuala si
auditiva buna
Somn:nelinistit,doarme
doar cateva ore pe noapte
,datorita durerii
Mobilitate:are o
mobilitate mai redusa
datorita durerii
Alimentatie:adecvata
Eliminari:fiziologice
Manifestari psihice:nu
prezinta
Tensiunea arteriala:
120/70mmHg
Puls:90 p/min
Temperatura:38 grade
Celsius
parintii si fratele mai
mare intr-o casa cu 4
camere in conditii
igienice de viata.
Gusturi personale si
obiceiuri: -pacienta
obisnuieste sa manace
sanatos si
respecta cele 3 mese pe
zi.
Mod de petrecere a
timpului liber: -pacienta
isi petrece timpul liber
vizionand
desenele preferate la
tv,iesind in parc cu
familia si jucandu-se
jocuri pe calculator.
Date privind starea de
sanatate anterioara
a Date antropometrice
Greutatea:20 kg
Talie:1,10 m
Grup sanguin 0
Rh pozitiv
1.2 b Limite senzoriale:
Alergii;nu prezinta
Proteze:nu prezinta
Acuitate vizuala si
auditiva buna
Somn:nelinistit datorita
durerii
Mobilitate:datorita durerii
mobilitatea este mai
redusa
Alimentatie:adecvata
Eliminari:fiziologice
Manifestari psihice:nu
prezinta
Tensiunea
arteriala:110/60mmHg
Puls:95 p/min
Temperatura:39,5 grade
Celsius
d. Antecedente
personale
Fiziologice:
apendicectomie la
varsta de 12 ani
Patologice:
1.3 d Data
internarii:03.06.2011
Insomnie
Probleme potentiale: -risc
de complicatii:
-cardita reumatismala
-coree
-deshidratare
2.3 Stabilirea gradului
de dependenta:
Conform punctajului
obtinut(20 puncte)
pacientul se incadreaza in
categoria persoanelor cu
dependenta moderata.
dependenta:
Hipertermie
Problemele de dependenta Dureri articulare
se pot reduce prin
Insomnie
interventia asistentei in
sustinerea unui progres si Alterarea respiratiei si
ajutand pacientul sa-si
circulatiei
regaseasca gradul optimal
Cunostinte insuficiente
de autonomie.
despre deprinderile
Pacientul prezinta
alimentare corecte
dependenta moderata,nu
necesita ajutor in
permanenta deoarece nu
are probleme majore.
Problemele potentiale:
Nivel de
-risc de complicatii:
dependenta:II,pacient cu
dependenta
-cardita reumatismala
moderata,temporara.
-coree
torace normal
-deshidratare
conformat,respiratia=24r/
min
2.3 Stabilirea gradului
de dependenta:
aparat cardiovascular:cord
in limite normale
Conform punctajului
T.A=110/60mmHg,P=95p obtinut(24 puncte)
/min
pacienta se incadreaza in
categoria persoanelor cu
aparat digestiv:splina si
dependenta moderata.
ficat in limite normal
tranzit intestinal normal
Problemele de dependenta
se pot reduce prin
aparat urinar:mictiuni
interventia asistentei in
fiziologice
sustinerea unui progres si
sistem nervos:ROT
ajutand pacientul sa-si
regaseasca gradul optimal
aparat locomotor:
de autonomie.
2.2 Probleme de
Pacienta prezinta
dependenta moderat,nu
necesita ajutor in
permanenta deoarece nu
are probleme majore.
2.4 Diagnostic de nursing
1.Alterarea respiratiei si
circulatiei din cauza
durerii manifestata prin
usoara tahicardie.
2.Durere datorata
procesului inflamator
manifestata prin
diminuarea mobilitatii.
3.Insomnie datorata
durerii manifestata prin
somn interupt de treziri
frecvente,somn agitat si de
durata scurta.
4.Imobilitate datorata
procesului inflamator si
durerii manifestata prin
dificultate de a se
mobiliza.
Nivel de
dependenta:II,pacienta
cu dependent
moderata,temporara.
stare de bine prin
disparitia durerilor
articulare.
3.Pacientul sa prezinte
temperatura corpului in
limite normale.
4.Pacientul sa doarma 7-8
ore pe noapte un somn
linistit si odihnitor.
5.Functiile vitale si starea
generala sa se mentina
limite fiziologice.
6.Sa se previna
complicatiile.
7.Pacientul sa-si
imbunatateasca
cunostintele despre boala.
8.Pacientul sa fie
5.Alimentatie neadecvata echilibrat nutritional.
din cauza lipsei de
3.2 Interventii
cunostinte manifestata
prin greseli in alegerea
1.Pacientul sa fie
alimentelor.
echilibrat psihic -linistesc
pacientul asigurandu-i un
3.1 OBIECTIVE
climat
1.Pacientul sa fie
adecvat
echilibrat psihic.
2.Pacientul sa prezinte o
2.Pacientul sa previna
reinfectarea cu streptococul
betahemolitic-sa se prezinte
la controale periodice ,clinice
si biologice,sa continue
tratamentul prescris
limite normale.
2.Pacienta sa aiba un
somn adecvat. 3.Pacienta
sa prezinte dureri
suportabile.
4.Functiile vitale si starea
generala sa se mentina in
limite fiziologice.
5.Pacienta sa fie
echilibrata nutritional.
6.Pacienta sa fie
echilibrata psihic.
3.Alterarea respiratiei si
circulatiei din cauza
durerii manifestata prin
usoara tahipnee si
tahicardie.
4.Alterarea termoreglarii
datorata procesului
inflamator manifestata
prin hipertermie.
3.2 Interventii
1.Pacienta sa previna
reinfectarea cu
streptococul
5.Alimentatie neadecvata betahemolitic-sa se
prezinte la controale
din cauza lipsei de
periodice, clinice si
cunostinte manifestata
biologice,sa continue
prin greseli in alegerea
tratamentul prescris cu
alimentelor.
moldamin,in dozele si la
intervalele stabilite de
3.1 OBIECTIVE
medic.
1.Pacienta sa prezinte
2.Pacienta sa prezinte o
temperatura corpului in
stare de bine prin
la intervalele stabilite de
cu Modamin,in dozele si medic.
3.Pacientul sa prezinte o
stare de bine prin
disparitia durerilor
articulare
-explic pacientului ca
durerea se va diminua in
urma tratamentului
administrat si totodata
invat pacientul sa respecte
repausul la pat si voi folosi
perne pentru suportul
articulatiilor dureroase.
4.Pacientul sa prezinte
temperatura corpului in
limite normale.
-asigur alimentatia
pacientului: in perioada
febrila regim
-masor temperatura si
hidrozaharat,apo,lactonotez in foaia de observatie fainos,care se va imbogati
-administrez antitermice
treptat
pentru a scadea
-asigur necesarul de
temperatura corpului
lichide pentru a preveni
5.Pacientul sa doarma 7-8 deshidratarea
ore pe noapte un somn
linistit si odihnitor
-administrez medicatia
antialgica pentru
ameliorarea durerii
-ii servesc inainte de
culcare un pahar cu ceai
de tei cald
-explic pacientei ca
durerea se va diminua in
urma administrarii
6.Functiile vitale si starea medicatiei si totodata
generala sa se mentina in invat pacienta sa respecte
repausul la pat si voi
limite fiziologice.
folosi perne pentru
suportul articulatiilor
dureroase
-asigur igiena corporala si
a lenjeriei corpului
3.Pacienta sa prezinte
temperatura corpului in
limite normale
optime in salon
5.Pacienta sa doarma si sa
se odihneasca satisfacator
-am asigurat orele de
somn necesare
varstei,creand microclimat
care sa satisfaca somnul
-masor temperatura si
-asigur un climat
notez in foaia de observatie corespunzator prin
-administrez antitermice
aerisirea salonului
pentru a scadea
-am explicat copilului
temperatura corpului
necesitatea respectarii
orelor de odihna si somn
4.Pacienta sa fie
pentru refacerea
echilibrata nutritional
organismului
-educ pacienta cu privire
la categoriile de
-am asigurat lenjerie de pat
si corp curate si uscata
alimente
-asigur semiobscuritate pe
durata somnului in
-asigur alimentatia
pacientei:regim
incapere si am inlaturat
hidrozaharat in perioada sursele de zgomot din
febrila,apoi,lacto-fainos
saloanele vecine
carese va imbogat treptat
6.Functiile vitale si starea
-asigur necesarul de
generala sa se mentina in
lichide pentru a preveni
limite fiziologice
deshidratarea
-masor functiile vitale si
-odata cu scaderea febrei notez in foaia de
asigur o alimentatie
observatie
diversificata si
echilibrata ,stimulez
-invat pacienta sa faca
apetitul pacientei prin
gimnastica respiratorie ,
creearea de conditii
4.APLICAREA
PLANULUI DE
INGRIJIRE
Alterarea comfortului
-pacientul sa prezinte
ameliorarea durerilor si
sa inteleaga cauza
acestora
-pacientul sa respecte
repausul la pat
Interventii autonome si
delegate
-asez pacientul in pozitie
decubit dorsal si asigur
repausul la pat pana la
disparitia durerilor
articulare
-folosesc perne pentru
suportul articulatiilor
dureroase
faringian -efectuarea
EKG,FKG
-administrez tratamentul:
-antistreptococic
Penicilina G 400 000 U la
6 ore ,timp de 10 zile
-antiinflamator cu
Aspirina 3-6 g zilnic
-corticoterapia ,doza de
atac 50-80mg
Prednison pe zi,doza de
atac se mentine 14 zile
-asiguram protectie
digestiva cu antiacide
Evaluare
Data 10.05.2011
-pacientul prezinta dureri
intense accentuate la mers
Data 11.05.2011
-pacientul prezinta
ameliorarea durerii
-pacienta sa prezinte
semne de diminuare a
durerii
-antistreptococic
Penicilina G 400 000 U la
6 ore ,timp de 10 zile
-pacienta sa prezinte
normalizarea temperaturii -antiinflamator cu
si mentinerea ei in limite Aspirina 3-6 g zilnic
-corticoterapia incepe
normale
,pentru copil cu
Interventii autonome si
1-2 mg Prednison/kg/zi
delegate
-asiguram protectie
-asigur repausul pacientei digestiva cu antiacide
la pat in pozitia decubit
dorsal
-asigur igiena corporala si a
Evaluare
lenjeriei pacientului
Data 03.06.2011
-particip la investigatiile
clinice si de laborator
-pacienta prezinta dureri
prin : -recoltarea sangelui articulare atroce si
pentru determinarea VSH- dificulatate in a se
ului,fibrinogen,ASLO,prot mobilize
einograma,proteina C
reactiva
Data 04.06.2011
-recoltarea exudatului
faringian -efectuarea
EKG,FKG
-dupa administrarea
tratamentului durerile s-au
mai redus iar pacienta este
mai linistita
-administrez tratamentul:
Data 05.06.2011
-pacientul sa prezinte o
Data 12.05.2011 -durerea respiratie adecvata
s-a diminuat
b)Alterarea moderata a
circulatiei si respiratiei
Interventii autonome si
delegate
-invat pacientul sa respire
in cantitate si calitate
corespunzatoare
temperatura si notez in
foaia de
observatie
Evaluare
Data 10.05.2011
-pacientul prezinta o
usoara tahipnee ,datorata
durerii R=25/min
Data 11.05.2011
-ajut pacientul si facem
impreuna un exercitii de
respiratie
-administrez Algocalmin
pentru a scadea
temperatura
b)Alterarea moderata s
circulatiei si respiratiei
-pacienta sa prezinte o
respiratie si circulatie
adecvata
Data 12.05.2011
Interventii autonome si
delegate
-pacientul prezinta o
respiratie adecvata din
punct de vedere cantitativ
si calitativ
T.A=120/70mmHg
P=78/min
R=18/min
c)Alterarea
termoreglarii
-pacientul sa prezinte
diminuarea temperaturii
Interventii autonome si
delegate -asigur conditii
optime in salon -masor
usoara tahipnee si
termoreglarii
tahicardie, functiile vitale
fiind:T.A=110/60mmHg,P -pacienta sa prezinte
temperatura corpului in
=95/min R=24/min
limite normale
Data 04.06.2011
-pacienta prezinta functii
vitale in limite normale,in
urma administrarii
tratamentului
T.A=100/60mmHg,
P=80/min, R=20.min
Interventii autonome si
delegate -asigur repausul
la pat in perioada febrila
-masor zilnic temperatura
si notez in foaia de
observatie
-aerisesc incaperea
dimineata si seara
-administrez Algocalmin
pentru a scadea
c)Alterarea
temperatura
Evaluare
Data 10.05.2011
d) Insomnie
-pacientul sa beneficieze
de un somn odihnitor
-pacientul prezinta o
crestere a temperaturii
T=38 grade Celsius
Data 11.05.2011
Interventii autonome si
delegate -administrez
medicatie antialgica
pentru
-pacientul prezinta o
scadere a temperaturii
T=37,4 grade Celsius
Data 12.05.2011
ameliorarea durerii
Tramadol
-pacientul prezinta
temperatura corpului in
limite normale
sursele de zgomot
Evaluare
Data 10.05.2011
-pacientul prezinta
insomnie datorita
durerilor Data
11.05.2011
-pacientul a avut un
somn mai linistit in
urma tratamentului
administrat
Data 12.05.2011
-pacientul prezinta un
somn adecvat ,linistit.
Evaluare
Data 03.06.2011
-pacienta prezinta
hipertermie T=39,5
grade Celsius
Data04.06.2011
-pacienta prezinta o
usoara scadere a
temperaturii T=38,1
grade Celsius
Data 05.06.2011
-pacienta prezinta o
temperatura aproape de
limita normala T=37,3
grade Celsius
d)Insomnie
-pacienta sa beneficieze
de un somn adecvat
Interventii autonome si
delegate
-administrez medicatie
antialgica pentru
ameliorarea durerii
Tramadol Fenobarbital
seara
Data 05.06.2011
-pacienta are un somn
Bolnavul in urma
tratamentului administrat
6.EXTERNAREA
PACIENTULUI
Data externarii:
-se externeaza pe data de
19.05.2011
Diagnostic la externare
-durerile articulare au
disparut
-este optimist in ceea ce
priveste evolutia bolii
Bilantul autonomiei
-A respire si a avea o buna
circulatie: respiratie de tip
costal inferior,amplitudine
ritmica, circulatie
adecvata.
-A bea si a
manca:alimentatie
adecvata -A
elimina:eliminari
fiziologice,scaun
normal
16.06.2011
e) Deprinderi alimentare
gresite
Diagnostic la externare
-pacientul sa fie echilibrat
Reumatism articular acut
nutritional
Interventii autonome si Starea pacientei la
externare
delegate
-invat pacienta sa respecte
Bolnava in urma internarii
regimul impus de boala
si a tratamentului
administrat prezinta
urmatoarele carcteristici:
Evaluare
Data 03.06.2011-bolnava are o stare
04.06.2011
generala buna -durerile
articulare au disparut
-pacienta incearca sa se
-mobilitatea si postura
acomodeze cu regimul
sunt ameliorate -are un
impus de boala
somn linistit,odihnitor.
Data 05.06.2011
Bilantul autonomiei
-A respira si a avea o buna
circulatie:
-pacienta a inteles
importanta respectarii
regimului impus de boala respiratie de tip costal
superior,amplitudine
ritmica,circulatie adecvata
6.EXTERNAREA
PACIENTULUI
Data externarii:
-se externeaza pe data de
-A dormi si a se
odihni:somn
usor,calm. -A invata
cum sa-si pastreze
sanatatea:
-A bea si a
mnaca:alimetatie adecvata
-A elimina:eliminari
fiziologice,scaun
normal
pacientul este receptiv
la tot ce este nou.
T.A=120/70mmHg
P=75 p/min R=18
r/min
T=36,7 grade Celsius
Recomnadari:
sa evite
frigul,umezeala
continuarea
tratamentului prescris
cu Moldamin,in
dozele si la intervalele
stabilite de medic
Recomandari:
sa evite
frigul,umezeala
prezentarea la
controale
periodice,clinice si
biologice,prin
policlinica teritoriala.
continuarea
tratamentului prescris
cu Moldamin,in
dozele si la intervalele
stabilite de medic
-A dormi si a se
odihni:somn
usor,calm. -A invata
cum sa-si pastreze
sanatatea:
prezentarea la
controale
periodice,clinice si
biologice,prin
policlinica teritoriala.
EXAMENE PARACLINICE
Cazul I:
Examenul cerut
Mod de prelevare
Valori normale
Valoarea obtinuta
Vacutainer cu capac negru
1-10 mm/h
V.S.H
0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
7-15 mm/h
65 mm/h
sange
antibioticelor si sulfamidelor
orofaringiana
ei
Cazul II:
Examenul cerut
Mod de prelevare
Valoari normale
Valoarea obtinuta
Vacutainer cu capac negru
V.S.H
0,5 ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
7-11 mm/h
60 mm/h
sange
Fibrinogen
0,5ml citrat de Na 3,8% si 4,5 ml
200-400 mg%
700 mg la100 ml
sange
sange
Vacutainer cu capac rosu
ASLO
Prin punctie venoasa
200UI/ml
400 UI/ml
5-10 ml sange
Proteinemie
5-6 ml sange
55-80 g/l
Proteina C reactiva
Prin punctie venoasa
<12 mg/L
5-10 ml sange
Exudatul faringian
antibioticelor si sulfamidelor.
Betahemolitic
betahemolitic
-apasa limba cu spatula linguala,
Absent
prezent
faringe si amigdale
TRATAMENT
Cazul I:
Denumire
Forma si
Actiune
Doza
Doza
Observatii
medicament
calea de
unica
zilnica
administrare
Penicilina G
flacoane continand
actiune
400.000 UI
1.600.000 UI
Pacientul raspund
200.000 UI
bactericida
bine la
antibiotic.
Aspirina
comprimate per os
analgetica
2g
3-6 g/zi
Pacientul
500mg
antiinflamatoare
raspunde bine
antipiretica si
la medicament.
antireumatica
Prednison
comprimate per os
antiinflamator
Pacientul
5mg
antialergic cu
50-80 mg
raspunde bine la
actiune intensa
medicament.
Tramadol
capsule 50 mg
actiune analgezica
50 mg
150 mg
Pacientul simte
per os
ameliorarea
durerii.
Cazul II:
Denumire
Forma si
Actiune
Doza
Doza
Observatii
medicament
calea de
unica
zilnica
administrare
Penicilina G
flacoane continand
actiune
400.000 UI
1.600.000U
Pacienta raspunde
200.000 UI
bactericida
bine la antibiotic.
Aspirina
comprimate
analgetica
250 mg
1g
Pacienta raspunde
500 mg
antiinflamatoare
bine la medicament.
per os
antipiretica
antireumatica
Prednison
Comprimate
antiinflamator
1-2 mg
Pacienta raspunde
5 mg
antialergic cu
bine la medicament.
per os
actiune intensa
Algocalmin
fiole 2 ml
analgezica
1 fiola
2-3 fiole
Pacienta simte
i.m
antipiretica
ameliorarea durerii.
antiinflamator
slab
CAPITOLUL III
EVALUARE FINALA
BIBLIOGRAFIA
ANEXE
ANEXE