Etapa VI: Proiectarea managmentului resurselor umane.

In cadrul acestei etape sau rezolvat urmatoarele probleme:

6.1. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de
operator- tablonist
Pe baza consultarii literaturii de specialitate referitoare la cerintele
profesiunii de operator tablonist, am intocmit psihoprofesiograma
corespunzatoare.
Gradul de dezvoltare a trasaturilor recomandate este indicat prin trei
nivele diferentiate si anume: foarte important, important si neimportant.
Psihoprofesiograma este prezentata in tabelul 6.1

Tabelul 6.1.
Trasaturi
1. Acuitate vizuala
2. Acuitate auditiva
3. Atentie concentrata
4. Atentie distributiva
5.Integritatea membrelor
superioare
6. Integritatea membrelor
inferioare
7. Dexteritate manuala
8. Rapiditate in miscari
9. Gindire logica
10. Inteligenta
11. Constiinciozitate
12. Rezistenta la monotonie
13. Rezistenta la solicitare
neuropsihica

Foarte important

Important

Neimportant

Tabel 6.1. Psihoprofesiograma corespunzatoare meseriei de operatortablonist

6.2.Stabilirea pa baze analitice a timpului de odihna

Pentru ca sa se poata stabili numarul pauzelor de odihna ce trebuie acordate,
durata si continutul lor, precum si momentul acordarii in cadrul schimbului trebuie
sa se tina cont de urmatoarele elemente:
Oboseala in cadrul unui schimb nu creste liniar ci exponential, in functie
de prelungirea activitatii efectuate la o oboseala existenta;
Refacerea organismului nu se face liniar, ci mai eccentuat la inceputul
pauzei;
Pe baza procesului de refacere a organismului s-a tras concluzia ca o
serie de pauze scurte sunt mai avantajoase decat o pauza lunga si are
efecte pozitive asupra folosirii timpului de munca in cadrul schimbului;
Durata pauzelor scurte reglementate trebuie sa creasca de-alungul
schimbului.
La repartizarea rationala a pauzelor de odihna trebuie sa se stabileasca varianta
optima, avand in vedere faptul ca productivitatea muncii in dinamica sa are trei
perioade: de crestere la incepututl schimbului, de stabilire la un nivel maxim si de
reducere.
a) perioada de acomodare cu lucrul;
b) perioada capacitatii de munca;
c) perioada de dezvoltare a oboselii.
Deci, problema care trebuie rezolvata este de cate pauze si ce durata fiecare,
trebuie stabilite in cadrul schimbului de munca pentru a nu se produce scaderi bruste
ale productivitatii muncii.
Literatura de specialitate recomanda introducerea pauzelor de odihna in
perioadele in care capacitatea de muncasi respectiv productivitatea muncii tind sa
scada.
In practica se folosesc doua forme de alternare a pauzelor de odihna:
forma generala a unei pauze de durata variabila afecatata masei;
forma, mai rar folosita in prezent, de a introduce pe langa pauza de masa
pauze scurte de alungul schimbului.
Pauza de masa poate dura intre 15-30 minute si se plaseaza de obicei la mijlocul
schimbului. Mutarea ei spre inceputul schimbului ar insemna ca aceasta sa coincida
cu orele cand se obtine cea mai inalta productivitate; mutarea spre farsitul zilei de
munca ar insemna ca productivitatea muncii sa continue sa scada mult timp si va
atinge cel mai scazut nivel, dupa care pauza de masa nu va mai fi eficienta.
Introducerea pauzelor scurte, care intarzie aparitia fenomenului de oboseala si
impiedica scaderea productivitatii muncii ca urmare a oboselii, trebuie sa tina seama
de curba productivitatii muncii si de urmatoarele constatari:
la lucrarile care necesita efort, incordare intelectuala mare si atentie
deosebita, pauzele trebuie sa fie mai frecvente, dar de durata mai mica
(3-5 minute);

 la lucrarile grele care cer eforturi fizice mari, pauzele vor fi mai putin
frecvente, dar de durata mai mare;
la lucrarile executate cu eforturi fizice neinsemnatesi cu ritm de munca
scazut, se pot acorda doua pauze scurte, repartizate inainte de pauza de
masa cu 1,5-2 ore si dupa 1,5-2 ore de la pauza de masa.
Recomandarile facute nu trebuie aplicate mecanic; alegerea regimului de munca
si odihna trebuie sa se faca pe baza studierii atente a conditiilor concrete in care se
desfasoara activitatea respectiva.

In tabelul 6.2. sunt prezentati factori care influienteaza munca

operatorului chemist, gradul de solicitare, durata de actiune si cota care ii
revine pentru timpul de odihna.
Factori de
solicitare
1Efort prin solicitare
neuropsihica
2 Incordarea organului de simt
3 Monotonia muncii
Total

complicat

Tabelul 6.2.
Durata de actiune %Tor
[minute]
240
0.5

moderat

480

0.5

moderat

240

1.5
2.5

Grad de solicitare

Stabilirea pe baze analitice a tinpului de odihna activa :

480 ore / saptamana..100
x 2.5
x = 12 minute
Cele 12 minute rezultate ca timp de odihna activa vor fi
distribuite conform figurii 6.1.
Pentru schimbul de dimineata, figura arata astfel:

Figura 6.1 Distribuirea de odihna activa pe parcursul unui timp

6.3. Proiectarea graficului de alternare a schimburilor
Cercetarile arata ca cea mai mare productivitate a muncii se obtine in
schimbul de dupa amiaza si in adoua jumatate a saptamanii de lucru, iar in
ultima zi din saptamana nivelul productivitatii muncii are tendinta sa scada.
Pentru activitatea practica este important sa stabilim ciclul de rotatie a
schimburilor.
Literatura de specialitate recomanda diferite variante in functie de
natura procesului de productie si de numarul schimburilor.
La organizarea alternarii schimburilor trebuie sa avem in vedere
urmatoarele aspecte:
a) toti muncitorii care lucreaza in acelasi schimb sa fie tratati in mod
egal din punct de vedere al succesiunii timpului de lucru si al
timpului liber;
b) muncitorii sa nu aiba de prestat schimburi duble;
c) sa existe planuri ale alternarii schimburilor pentru intregul an in
vederea organizarii timpului liber de catre fiecare muncitor in parte;
d) regimul pauzelor sa corespunda cerintelor procesului de munca.
Alternarea schimburilor se poate face noapte - dupa amiaza
dimineata.
Alternarea se poate face in 6 zile, 5 zile, 4 zile, 3 zile, inainte sau
inapoi.
Propunem desfasurarea active in 3 schimburi cu o durata de 8 ore fiecare, pentru
pauza de masa propunem 30 de minute.
Graficul de alternare a schimburilor este prezentat in tabelul 6.2.
A
B
C
D

L
1
2
3
L

M
1
2
L
1

M
1
2
L
1

J
1
L
1
1

V
1
L
1
1

S
L
3
1
1

D
L
3
1
L

L
2
3
1
L

M
2
3
L
2

M
2
3
L
2

J
2
L
2
2

V
2
L
2
2

S
L
1
2
2

D
L
1
2
L

L
3
1
2
L

M
3
1
L
3

M
3
1
L
3

J
3
L
3
3

V
3
L
3
3

S
L
2
3
3

D
L
2
3
L

L
1
2
3
L

M
1
2
L
1

M
1
2
L
1

J
1
L
1
1

V
1
L
1
1

Figura 6.2 Stabilirea regimului de munca pe durata unei luni

S
L
3
1
1

D
L
3
1
L

Considerentele care au stat la baza alegerii acestei variante sunt:

necesitatea unui al patrulea schimb care sa permita desfasurarea normala a
lucrurlui in zilele cand celelalte schimburi sunt libere;
timpul de odihna la trecera dintr-o tura in alta este aproximativ constant.
pe rand fiecare schimb va ocupa pozitia schimbului pentru care in majoritatea
timpului dubleaza tura de dimineata;
succesiunea de alternare a turelor este 1, 2, 3, si acordarea liberelor pentru un
schimb este in zilele de sambata, luni, duminica.
alternarea de la o tura la alta la schimbul patru se face fara variatii prea mari,
schimbul ramanand minim trei zile sa lucreze intr-o tura .

6.4. Stabilirea principiului elementelor constructive ale tabloului de

comanda
Se construieste tabelul 6.3.

Nr.
Crt.
1.

Tabelul 6.3.
Valoare

Elemente constructive

U. M.
__

2.

Locul de amplasare a
tabloului de comanda
Numar de panouri

__

14

3.

Imaginea panoului

4.

Latimea panoului

1.5

In sectie

Tabelul 6.3. Dimensionarea ergonomica a tabloului de comanda

6.5. Stabilirea tipurilor de A.M.C.-uri si amplasarea lor pe panou

Tipurile de A.M.C.-uri sunt prezentate in tabelul 6.4.
Tabelul 6.4.
Caracteristici constructive
1. Tip A.M.C.
2. Tipul de cadran pentru A.M.C.
3. Modul de indicare a situatiei
normale de functionare
4. Modul de amplasare a comenzilor in raport cu A.M.C.-urile
5. Modul de actionare a comenzilor
6. Modul de gradare a A.M.C.-urilor
7. Zona de amplasare a A.M.C.-urilor

Tip ales
- PH-metru
- termometru
- debitmetru
circular
- situatia normala de functionare este
indicata de pozitia acelor de ceasornic la ora 3.
- butoanele se vor situa alaturi de
A.M.C.
digital
- scara gradata in diviziuni multipli
de 5.
- 15 grade deasupra si 45 grade
dedesubtul campului vizual normal
al operatorului.

Tabelul 6.4. Tipurile de A.M.C.-uri si amplasarea lor pe panou

6.6. Proiectarea conditiilor de munca

Pentru asigurarea unor conditii de munca corespunzatoare, consultind
literatura de specialitate am stabilit urmatoarele valori ale factorilor de ambianta
fizica si psihica ( tabelul 6.5. )

Tabelul 6..5.
Nr. Crt. Factori
1.

2.

3.

4.

Microclimat
Temperature;
Umeditate;
Viteza aerului;
Noxe;
Iluminat

U.M.

Hala Industriala

Tablou de
comanda

C
%
cm / s

14 16
40 60
15 - 40

16 18
40 60
15
-

luxi

general
300

general si
local
200 - 500

gri deschis;
alb;
gri inchis;
albastru;
deschis;
gri mijlociu;

crem;
alb;
maro;
bej inchis;

Cromatica functionala
Pereti;
Plafon;
Pardoseala;
usi si pervazuri;
utilaje;
fond panou tablou;
de comanda
mobilier;
Cromatica pentru
securitare
conducte;

verde metalizat;
havan

5.

Zgomot

Db.

6.

Muzica functionala

min

apa gri;
gaze nocive
- galben;
70 (pentru frec
venta medie);
Emisiuni de
4 reprize;

havan;

Pana la 70 (pentru
frecventa medie);
10 -15 inainte si
dupa inceperea
schimbului;
15 inainte si dupa masa;
20 inainte de sfirsitul
schimbului;

Tabelul 6.5. Factori de ambianta fizica si psihica

6.7. Proiectarea necesarului de forta de munca
In practica actuala de proiectare, necesarul de forta de munca se stabileste in
general empiric, fie prin asimilarea cu procese asemanatoare, fie pe baza unor indici
de consumde munca pe unitatea de produs.
In aceste conditii pot apare diferente intre necesar si anticalcul.De aceea se va
determina necesarul de forta de munca prin reprezentare pe planul schemei tehnologice.
Pentru planificarea fortei de munca se foloseste legenda din tabelul 6.6.

Tabelul 6.6
Barbati

Functii studii
Functia de conducere
Studii superioare

Femei

Studii medii

Functia de executie
Studii superioare

Studii medii

Studii elementare

Tabelul 6.6. Proiectarea necesarului de forta de munca

Numarul de executanti se trece deasupra simbolului cu cifre arabe, iar

numarul de schimburi in dreapta simbolului cu cifre romane .
Necesarul de forta de munca este prezentat in figura nr. 6.2.

Tablou de comanda

Sectie de productie

Fermentatie

Extractie

Cristalizare

Uscare

CORIDOR
Biroul de
conducere

Calculator

Magazin
de
materie
prima

Atelier

Camera
relaxare
Laborator psihologica

Figura 6.2. Necesarul de forta de munca

Magazie
Produs
finit

6.8. Proiectarea organigramei sectiei

Conform necesarului de forta de munca, organigrama sectiei se prezita conform
figurii 6.3. Se va tine seama ca fiecare schimb este condus de un sef de sectie, iar
unul din cei trei sefi de sectie este sef de sectie coordonator. Ceilalti doi sefi de
sectie si restul personalului cu studii superioare sunt subordonati sefului de
sectie coordonator. Maistrul este subordonator sefului de sectie.

Sef sectie
coordonator

Figura 6.3. Organigrama sectiei

Organigrama este reprezentarea grafica a gruparii compartimentelor de munca,
asobordonarii acestora precum si a repartizarii lor, a legaturilor dintre diferite
compartimente ale structurii organizatorice. Cu ajutorul ei se pot stabili subordonarea
organismelor si incarcarea echilibrata a cadrelor de conducere. Organigrama se poate
trata ca o retea de comunicatie in acceptia pe care aceasta o are in teoria grafelor.

6.9. Calculul fondului de retribuire

Fondul de retribuire este calculat in tabelul 6.7.
Tabelul 6.7.
Functia

Nr.de schimb

1. sef sectie coordonator 1

2. sef de sectie schimb 1
3. inginer tehnolog
4. inginer sef instalatie
5. inginer calculator
6. inginer chimist
7. inginer laborant
8. maistru chimist
9. maistru tablonist
10. maistru mecanic
11. programatori
12. asistent psiholog
13. operator chimist
14. operator tablonist
15. laboranti
16. mecanici
17. magazonieri
Total

Nr pe schimb

1
3

Total
Salarii
angajati Lunar pe
Functie
mediu
1
7000
3
15000

Tabelul 6.7. Fondul de retribuire

valoare
7000
15000