DREPT CIVIL-CURS

Caracterizare generala a
dreptului civil

a) Definitia dreptului civil ca ramura de drept

b) Principiile generale ale dreptului civil
c) Normele de drept civil
d) Clasificarea normelor de drept civil
e) Aplicarea legii civile in timp ( criteriul neretroactivitatii; legea aplicabila
prescriptiei extinctive si decaderii; legea aplicabila faptelor juridice licite ca
izvoare de obligatii)
f) Aplicarea legii civile in spatiu

Potrivit articolului 2 alin.1 cod civil:

"Dispozitiile prezentului cod reglementeaza raporturi patrimoniale si
nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de drept civil"

Definitie:

Dreptul civil este ansamblul normelor juridice care

reglementeaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale stabilite intre
persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.
Referitor la continutul dreptului civil, acesta este un ansamblu de norme
juridice grupate pe categorii ce reglementeaza subdiviziuni ale obiectului
dreptului civil, adica sunt ordonate in institutii de drept civil.
Cel de-al doilea element al definitiei priveste obiectul dreptului civil, care
este format din raporturi juridice patrimoniale si raporturi juridice
nepatrimoniale intre persoane fizice si persoane juridice.
Raportul juridic patrimonial este acel raport social care datorita continutului
si valorii economice poate fi evaluat pecuniar ( adica in bani, exemplu
contractul de vanzare-cumparare)
Raportul juridic nepatrimonial este acel raport social lipsit de continut
economic, deci al carui continut nu poate fi evaluat in bani.

Potrivit art.3 alin.1 din cod civil, dispozitiile codului civil se aplica si
raporturilor dintre profesionisti precum si raporturilor dintre acestie si alte
subiecte de drept civil.

Dupa felul subiectelor lor, deosebim 3 categorii de raporturi juridice:

raportul juridic civil care se stabileste intre persoane fizice.
raportul juridic civil care se stabilieste intre persoane juridice.
raportul juridic civil care se stabileste intre persoane fizice si juridice.

Cel de-al treilea element al definitiei vizeaza partile ,acestea fiind

intre persoane fizice si juridice.
Pentru a fi subiect de drept civil nu e necesara o calitate speciala, fiind
suficienta aceea de a fi fiinta umana ( persoana fizica), sau entitate
organizata avand in patrimoniul propriu si un scop determinat (persoana
juridica)

Indiferent ca este vorba de persoana fizica sau juridica ,ele se

afla pe pozitii de egalitate juridica, in sensul ca niciuna dintre ele nu se
subordoneaza celeilalte.

Rolul dreptului civil : In dreptul romanesc rolul dreptului civil

consta in pozitia si in functia de drept comun fata de alte ramuri de drept.
Asta inseamna ca ori de cate ori o alta ramura de drept invecinata nu
contine norme juridice proprii care sa reglementeze un anumit aspect al
raportului juridic sau cand acestea sunt insuficiente se va recurge la norma
corespunzatoarea de drept civil (art.2 alin.2 cod civil)

b) Principii:
Orice sistem de drept este guvernat de anumite principii fundamentale,
adica idei calauzitoare (reguli de baza in drept civil). Isi gasesc aplicare 3
categorii de principii:
1) Principii fundamentale ale dreptului civil roman
2) Principii generale ale dreptului civil roman.
3) Principii ale unuia sau a mai multor institutii de drept civil.

1) Principiile fundamentale ale dreptului civil roman sunt idei de baza ce se

regasesc in intreaga legislatie a Romaniei fiind consacrate de legea
fundamentala si sunt aplicabile tuturor ramurilor de drept.
2) Principiile generale ale dreptului civil roman sunt idei calauzitoare pentru
intreaga legislatie civila vizand toate institutiile dreptului civil.
3) Principiile unuia sau a mai multor institutii de drept civil sunt idei de baza
care se aplica numai intr-o institutie sau in doua sau mai multe institutii de
drept civil.

Principiile generale ale dreptului civil:

1) Principiul proprietatii consacrat in constitutie si dezvoltat de dreptul civil.
Art.44 din constitutie se refera la protectia proprietatii private dispunand ca
dreptul de proprietate este garantat si ca proprietatea privata este ocrotita in
mod egal de lege indiferent de titular.
2) Principiul egalitatii in fata legii civile, consacrat (reglemantat) de art.4
alin.2 , art.16 din constitutie si art.30 din cod civil, potrivit carora " rasa,
culoarea ,nationalitatea, originea etnica, apartenenta politica, orientarea
sexuala, apartenenta la o organizatie sindicala etc." nu au nicio influenta
asupra capacitatii civile.
3) Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele generale este
consacrat atat pentru persoanele fizice cat si pentru persoanele juridice.
4) Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective. Potrivit constitutiei si
art.26 cod civil "Drepturile si libertatile civile ale persoanelor fizice , precum
si drepturile si libertatile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite si
garantate de lege.
5) Principiul bunei credinte consacrat atat pentru persoane fizice cat si
pentru persoane juridice. Potrivit art.14 cod civil " Orice persoana fizica sau
juridica trebuie sa-si exercite drepturile si sa-si execute obligatiile cu buna
credinta"

c) Normele de drept civil:

Norma de drept civil poate fi definita ca o regula generala si abstracta, care
reglementeaza conduita subiectelor in raporturile juridice civile.
Forma specifica de exprimare a normelor de drept civil poarta denumirea de
izvor(sursa) de drept civil.

Izvoarele dreptului civil in sens formal sunt: legea,uzanele, principiile

generale ale dreptului.
In principiu ,principalele izvoare de drept civil sunt: actele normative, adica
actele ce emana de la organele de stat investite prerogativa legiferarii.
Un loc aparte in cadrul izvoarelor de drept civil il ocupa reglementarile
institutiilor U.E. cu aplicabilitate directa si dupa caz efect direct in dreptul
intern in masura in care contin norme juridice civile precum si conventia
europeana a drepturilor omului.
Potrivit art.4 din cod civil ,dispozitiile privind drepturile si libertatile
persoanelor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu constitutia,
declaratia universala a drepturilor omului , precum si celelalte pacte si
tratate la care Romania este parte.
Potrivit art.5 cod civil, consacra aplicarea prioritara a dreptului U.E. in
materiile reglementate de codul civil indiferent de calitatea si statutul
partilor.

Uzanele:
Potrivit art.1 alin.6 din cod civil, prin uzante se inteleg obiceiul (cutum si
uzurile profesionale). Obiceiul (cutuma) constituie o practica indelungata,
inradacinata si continua pe care cei care o aplica o considera obligatorie.
Uzurile profesionale sunt niste reguli care reglementeaza raporturile stabilite
intre membrii unei profesii, sau dupa caz intre membri si clienti cu ocazia
exercitarii unei profesii.
Uzantele sunt recunoscute ca izvor de drept civil numai in masura in care nu
contravin ordinei publice si bunelor moravuri, doar daca partea interesata
face dovada existentei si continutului lor.

Morala:
Nu reprezinta izvor de drept distinct ,dar in masura in care legea face
trimitere la ea, atunci este incorporata de actul normativ respectiv.
In principiu nici jurisprudena nu constituie izvor a dreptului civil. In general
hotararile date de instanta produc efecte numai fata de persoanele din
procesul in care a fost pronuntata, neavand caracter general si impersonal
nu poate juca rolul de izvor de drept.
Exemplu: Atunci cand Curtea Constitutionala admite decizia de
neconstitutionalitate , decizia respectiva va juca rolul unui izvor de drept

pentru ca in solutionarea unor litigii ulterioare ,judecatorii nu vor mai putea

aplica textul declarat neconstitutional.
In schimb jurisprudenta curtii de justitie a U.E. si jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului constituie izvoare su pentru dreptul civil
roman.

Clasificarea normelor de drept civil:

Dupa caracterul conduitei prescrise partile pot sau nu sa deroge de la ele.
Normele juridice se clasifica in norme dispozitive si norme imperative.
Normele dispozitive sunt acelea care suplinesc sau interpreteaza vointa
neexprimata sau insuficent exprimata a subiectelor de drept civil, permitand
prin continutul lor sa se deroge pe la dispozitiile pe care le cuprind.
La randul lor normele dispozitive se impart in norme permisive si norme
suplective.

Normele dispozitive sunt permisive daca nu impun ci doar permit ca

subiectul de drept sa aiba o anumita conduita. (daca vrea)
Normele dispozitive sunt suplective daca stabilesc o anumita conduita
obligatorie pentru parti, numai in cazul in care acestea nu au prevazut prin
vointa lor o alta conduita.

Normele de drept civil imperative sunt acelea care impun subiectelor de

drept civil o actiune sau le obliga la abstensiune (abtinere) si care sub
sanctiune nu permit sa se deroge de la ele sau sa nu se aplice.

Din definite mai rezulta ca normele imperative se impart la randul lor in

norme onerative si norme prohibitive.
Normele onerative prevad expres obligatia pentru parti de a avea o anumita
conduita .Cele prohibitive interzic expres o anumita conduita a partilor.