Moara cu noroc de Ioan Slavici

Moara cu noroc de Ioan Slavici, publicat n 1881, n volumul Novele din popor, este o
nuvel psihologic prin tematic, prin conflict interior, prin modaliti de caracterizare a
personalui i de investigare psihologic.
1. Subiectul operei:
Subiectul este construit clasic,organizat pe momentele subiectului ,insa evitand liniaritatea,
actiunea dezvoltandu-se pe mai multe planuri in maniera romanesca,in prim-plan fiind plasat un
personaj a carui evolutie va fi urmarita pe parcursul operei. Interesant de urmarit este jocul de
alternanta a conflictelor interior si exterior.
2. Semnificatia titlului:
Titlul contine ambiguitate si ironie, trimitand la conotatiile opuse ale termenilor. Este o
tehnica de subversiune prin care naratiunea intra in conflict cu titlul care, in mod logic, ar fi
trebuit sa se numeasca "Hanul cu nenoroc". Spre deosebire de motivul hanului in literatura
romana, la Slavici hanul este un loc al pervertirii sufletesti in care se altereaza principiile
sanatoase ale vietii si in care omul isi uita idealurile inalte ale vietii. Isi innabusa pornirile inimii
pentru a se complace intr-o existenta materialista sordida. Moara este un simbol al miscarii
neintrerupte, de aceea Slavici inlocuieste "termenul han" cu "moara" pentru a extinde conotatiile
cuvantului. Moara va macina nemilos destinele personajelor, amestecandu-le ca intr-un imens
malaxor.
3. Structura operei:
Aciunea se desfoar pe parcursul unui an, ntre dou repere temporale cu semnificaie
religioas: de la Sfntul Gheorghe pn la Pate. Alctuit din 17 capitole, nuvela are un subiect
concentrate.
n expoziiune, Ghi, cizmar srac, dar onest, harnic i muncitor, hotrte s ia n arend
crciuma de la Moara cu noroc, pentru a ctiga rapid bani. Crciuma este aezat la rscuce de
drumuri, izolat de restul lumii, nconjurat de pustieti ntunecoase. O vreme, la Moara cu
noroc afacerile i merg bine lui Ghi. ns apariia lui Lic Smdul, eful porcarilor i al
turmelor de porci din mprejurimi, la Moara cu noroc, constituie intriga i declaneaz n
sufletul lui Ghi conflictul interior.
Desfuarea aciunii ilustreaz procesul nstrinrii crciumarului fa de familie, care
dornic s fac avere, se ndeprteaz de Ana i devine complicele lui Lic la diverse nelegiuiri:
jefuirea arendaului, uciderea unei femei i a unui copil. Crciumarul se aliaz cu jandarmul
Pintea, fost ho de codru i tovar al lui Lic, pentru a-l da n vileag pe smdu.

Punctul culminant al nuvelei ilustreaz dezumanizarea lui Ghi. La srbtorile Patelui,

Ghi i arunc soia n braele lui Lic, lsnd-o singur la crcium, n timp ce el merge s-l
anune pe jandarm c Lic are asupra lui banii furai. Dezgustat de laitatea soului, Ana i se
druiete lui Lic. Cnd se ntoarce i i d seama de acest lucru, Ghi o ucide pe Ana, fiind la
ordinul lui ucis de Lic.
Deznodmntul este tragic. Un incendiu provocat de oamenii lui Lic mistuie crciuma
de la Moara cu noroc. Pentru a nu cdea viu n minile lui Pintea, Lic se sinucide. Singurele
personaje care supravieuiesc sunt btrna i copiii, nuvela avnd astefl un final moralizator.
4. Semnificatii generate de text:
Limbajul artistic este original prin vigoare, sobrietate, spontaneitate i oralitate, loan
Slavici fiind iniiatorul prozei realiste n literatura romn, solid prin dragostea lui profund
pentru oameni: "n gndul meu rostul scrierii a fost ntotdeauna ndrumarea spre o vieuire
potrivit cu firea omeneasc" ("Lumea prin care am trecut").
5. Caracterizarea personajelor:
Ghi este unul dintre cele mai reprezentative personaje din literature romana, impunnduse prin complexitate, dar si prin putere de individualizare, ilustrnd consecinele distrugtoare pe
care le are asupra omului setea de navuire. Cheia moralitii sta in cuvintele btrnei de la
nceputul si sfritul nuvelei ce cuprind normele etice care trebuie aplicate si respectate in viata
de orice om cinstit si drept. Oricine sa abate de la acest adevr fundamental, se autodistruge prin
triri zguduitoare, ce duc cu sigurana spre un sfrit tragic. Drama lui Ghi sa dezvluie treptat
prin faptele si gndurile lui si prin opiniile celorlalte personaje. Nemulumit de condiia sa
sociala, Ghi tinde firesc spre bunstare si isi convinge familia sa se mute pentru trei ani la
crciuma aflata la ncruciarea unor drumuri importante pentru nego, Moara cu noroc.
Ana reprezinta personajul feminin principal din Moara cu Noroc. Portretul ei fizic depinde
de sufletul barbatului care o iubeste, care sculpteaza in cuvinte u model clasic al feminitatii:
"Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa."
Evolutia ei se desfasoara pe doua planuri: in familie - mama si sotie iubitoare, deschisa, devotata;
- iar in contact cu lumea exterioara, mai ales cu Lica, la inceput tremuratoare, si apoi
razbunatoare si apoi apriga. Cand sotul hotaraste plecarea la moara, mama Anei se opune, mai
ales ca "Ana imi parea prea tanara, asezata, oarecum prea blanda la fire si-mi vine sa rad cand
mi-o inchipuiesc carciumarita".
Lic Smdul exercit asupra celorlalte personaje din nuvel o fascinaie diabolic. El
reprezint ncarnarea unui principiu, singura personalizare direct i expres din literatura lui
Slavici a voinei de putere". Lic este caracterizat n mod direct de narator nc de la prima
apariie: un om de treizeci i ase de ani, nalt, usciv i supt la fa, cu mustaa lung, cu
ochii mici i verzi i cu sprncenele dese i mpreunate la mijloc. Lic era porcar, ns dintre cei

care poart cma subire i alb ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint i bici de carmajin
/.../"