Sunteți pe pagina 1din 3

Formarea vezicii biliare

- In sapt. 4 apare mugurele cistic din care va evolua vezica biliara .


- In sapt. 8 se diferentiaza un lumen al vezicii biliare si unul al canalului cistic ce
ulterior prin
proliferarea celulelor ,se astupa ( se obtureaza sapt .9 ) astfel incat pana in sapt
10 apar
peretii vezicii biliare & canalul cystic cu cele 3 tunici
- In sapt. 11-12 caile biliare extra-hepatice se deschid in intestinul primitiv(in
proenteron )
- In sapt. 20 apar glandele la niv . acestei structuri si mucusul e secretat in tubul
digestiv .
- Concomitent cu aceste modificari in proenteron , apare o modificare a calibrului
acestuia
din lobul de aparitie al mugurelui hepatocistic pana la zona de bifurcatie (hepatic
& cistic )
Reprezentat de ingustarea acestui proenteron => canalul coledoc
- Ca elemente anatomice : vezi desen
Anomalii ale vezicii biliare si cailor hepatice
1)Lipsa vezici biliare
- agenezia mugurelui cistic
Bagu Lucian - Anatomie 2011
34
2)Lipsa canalului cistic - vezica biliara se deschide direct in canalul coledoc
3)Vezica biliara dubla - dedublarea mugurelui cistic
4)Diverticuloza vezicii biliare
-nedezvoltarea corecta a musculaturii vezicii biliare datorata nesecretiei
colecistokininei
(hormon) de catre mucoasa duodenala
5)Canalul cistic anormal de lung
-se uneste cu canalul hepatic comun direct la varsarea canalului hepatic comun
->canalul coledoc este absent
6)Atrezia vezicii biliare
- cand epiteliul mucoasei acesteia nu se resoarbe
7)Atrezia cailor biliare biliare
8)Atrezia canalului coledoc
9)Stenoze ale canalului coledoc
10)Chisturi ale canalului coledoc

Formarea vezicii biliare si a ficatului


Mugurele hepatic apare in Z28 sub forma unei proeminenete epiteliale endodermice care initial
are o forma de placa dupa care se augumenteaza progresiv si formeaza mugurele hepatic
propriu-zis. Aceasta proeminenta se dezvolta in septul transvers iar intr-o prima etapa
dezvoltarea celulelor hepatice se realiezeaza sub interactiunile dintre mezoderm si endoderm.
Aceasta proliferare celulara formeaza cordonane celulare hepatice care vor proemina si
penetra in mezenchimul hepatic.
In Z32 celulele hepatice embrionare formeaza pars hepatica care va invada patul vascular din
septul transvers din cele 2 vene viteline. La nivelul extremitatii caudale se dezvolta pars
cistica care penetreaza si ea septul transvers si din care se va dezvolta diverticulul biliar. Din
punct de vedere histologic modelul hepatic asociaza parenchimul hepatic si sinusoidele care
se dezvolta din lamele hepatice formate initial din 5-7 celulele, dispozitie care persista si dupa
nastere.
Conexiunea intre ficat si tubul digestiv se resoarbe progresiv si se formeaza canalul biliar din
care se vor dezvolta vezicula biliara si canalul cistic.
Celulele endodermice vor forma parenchimul hepatic si canaliculii biliari. Mezodermul
septului transvers se va diferentia in celulele conjunctive si celulele lui Kupffer. Mezodermul
de la nivelul suprafetei hepatice se va diferentia in peritoneu visceral cu exceptia unei zone
mici situate cranial care va ramane in contact cu derivatele septului transvers, respectiv cu
portiunea centrala a diafragmului si care la ficatul adult poarta denumirea de aria nuda.
In S10 ficatul reprezinta aproximativ 10% din greutatea embrionului, procent datorat pe de o
parte sinusoidelor hepatice, pe de alta parte activatii hematopoietice care este augumentata in
primele sapte luni de viata intrauterina. In ultimele 2 luni de viata functia hematopoietica se
termina astfel incat la nastere ficatul reprezinta 5% din greutate.
Secretia biliara incepe in S12, iar comunicarea intre calea biliara si duoden explica culoarea
verde a continutului intestinal, ce se poate vedea odata cu primul scaun al nou -nscutului
(meconium). Ulterior duodenul se roteaza la dreapta ceea ce impinge caile biliare posterior de
portiunea duodenului.

Anomaliile cilor biliare intra- i extrahepatice pot s apar drept


consecin a unei anomalii n procesul de canalizare, care urmeaz n mod
normal dup faza de proliferare epitelial a mugurilor formatori. Aceasta greeal
n dezvoltare poate surveni pe orice segment de canal biliar intra- sau
extrahepatic, producnd de obicei o stenoz cu dilatarea segmentului
supraiacent.
Atrezia veziculei biliare este un defect de permeabilizare i se poate
asocia cu atrezia cilor biliare extrahepatice. Foarte rar a fost semnalat
dedublarea veziculei biliare.
Anomaliile cilor biliare extrahepatice pot s apar fr interesarea
veziculei biliare: agenezia canalului cistic, n care vezicula biliar se deschide
direct n canalul coledoc, atrezia canalului coledoc, lungimea lui exagerat i
existena unor canale biliare accesorii, ntre vezicula biliar i ficat. Unele din
aceste anomalii sunt mute" din punctul de vedere al simptomatologiei i sunt
descoperite ntmpltor; altele ns au o simptomatologie precis. Din categoria
anomaliilor cilor biliare extrahepatice cu simptomatologie precis fac parte:
dilataiile congenitale ale veziculei biliare, care pot interesa partea
superioar, inferioar sau toat vezicula biliar,
diverticulul congenital al canalului hepato-coledoc, care ia nfiarea
unui chist pediculat, i
coledocelul sau dilataia prii terminale a coledocului n lumenul
duodenal. Aceste anomalii, foarte rare, par s fie aspecte ale histogenezei
aberante a cilor biliare.