Prezentare

Cehia este una dintre cele mai de success tari ex-comuniste candidate la aderare. Ea a
beneficiat de progresele rapide in reformarea economiei si instituirea unui regim democratic
stabil. Politicile macroeconomice prudente ale regimului communist din Cehoslovacia,
inainte de 1989, au favorizat reformele ulterioare. Dupa separarea de Slovacia, Cehia a
cunoscut asa-numitul miracol ceh: reforme economice rapide, transfer de proprietate catre
sfera privata, somaj redus, absenta hiperinflatiei. Republica Ceha a devenit membru cu
drepturi depline in anul 2004, in urma extinderii Uniunii Europene catre est, supranumita si
the big ben enlargement.

Politica monetara in Republica Ceha

Republica Ceha si-a orientat politica monetara in directia asigurarii stabilizarii
macroeconomice, a realizarii unui puternic process de dezinflatie, toate acestea in conditiile
asigurarii echilibrului extern. Conform art. 98 din Constitutia din anul 1993, cea mai
importanta atributie a Bancii Nationale a Cehia (CNB) este de a asigura stabilitatea monedei
nationale. Independenta bancii central este o conditie esentiala pentru instrumentele monetare
eficiente care determina stabilitatea preturilor. Banca central sustine, de asemenea, politicile
economice generale ale Guvernului. In functie de obiectivul sau primar, CNB are urmatoarele
atributii:
realizeaza politica monetara;
emisiunea de bancnote si monede;
gestioneaza circulatia monetara, sistemul de plati si compensare intre banci;
supravegheaza sistemul bancar, piata de capital, fondurile de pensii, sistemul
asigurarilor etc.
Cea mai importanta sarcina a CNB este de a pastra stabilitatea coroanei cehe. Mentinerea si
asigurarea stabilitatii preturilor, crearea unui mediu economic cu o inflatie mica este principal
contributie in crearea conditiilor pentru o crestere economica durabila.
Cursul valutar
Procesul de liberalizare a principalelor componente ale economiei a fost favorizat de
adoptarea regimului monetar bazat pe o ancora nominala implicita cursul valutar. Ca
urmare, principalul obiectiv intermediar de politica monetara a fost reprezentat de valuta.
Asigurarea unui curs valutar fix a fost motivata de o serie de aspecte:
puternica subevaluare a monedei nationale, care nu a indus si alte efecte in ceea ce
priveste liberalizarea preturilor;
inflatia redusa;
cursul valutar real a reactionat in directia scontata, apreciindu-se dupa depasirea
perioadei de recesiune, fapt ce a condus la cresterea productivitatii muncii si a
nivelului veniturilor din economie;
existenta unor conditii favorabile care au permis atragerea de capitaluri straine.
In acelasi timp, CNB a utilizat si ancora monetara bazata pe controlul ratei de crestere a
masei monetare, reprezentata de agregatul monetar M2.

Tintirea inflatiei
Principala trasatura a tintirii inflatiei este concentrarea pe perioade de durata medie, utilizarea
previziunilor si anuntarea publica explicita a tintei inflatiei. In politica sa monetara prin
evaluarile previziunilor si a riscurilor acestora, bazata pe aceste consideratii se voteaza cand
si cum sa modifice instrumentele politicii monetare. Prin modificarea acestor instrumente,
CNB incearca sa slabeasca presiunile excesive inflationiste sau dezinflationiste care deviaza
viitoarea tinta de inflatie. CNB este convinsa ca o politica monetara credibila influenteaza
efectiv asteptarile inflatiei si minimizeaza costurile de mentinere a stabilitatii preturilor.
Principalele caracteristici ale tintirii inflatiei sunt:
prognoza acesteia;
focusarea inflatiei pe termene medii;
anuntarea publica a unei tinte de inflatie sau a unor segmente ale acesteia.
Inflatia, sau inflatia sperata, poate rezulta si din socuri extraordinare ale caror efecte
inflationiste sau dezinflationiste se deruleaza de-a lungul unei perioade de timp. Orice
tentativa de a anula in totalitate aceste efecte prin schimbarea caracteristicilor instrumentelor
de politica monetara ar provoca inutil fluctuatii pe termen scurt in economie.

Inflatia tinta pentru perioada 2015 se asigura ca nu va fluctua cu mai mult de 1%. Pentru
prima parte a acestei etape CNB va avea in vedere inflatia neta (ce rezulta din nivelul
indicelui preturilor de consum) din 2015, urmarind evolutia inregistrata de rata de crestere a
indicelui preturilor de consum (IPC).
n Republica Ceh, indicele preurilor de consum sau IPC (%) msoar evoluia preurilor
pltite de consumatori pentru un co de bunuri i servicii.

PIB

4.60%
5.0%
4.5%
4.0%
3.5%
3.0%
2.5%
2.0%
1.5%
1.0%
0.5%
0.0%

4%

3%
1.10%

2014
2015

Rata dobanzii
Ratele dobnzilor bncilor comerciale la depozitele CZK deinute de ctre reziden i cehi - noi afaceri

n luna august, ratele dobnzilor la depozitele nou constituite de gospodrii i societi

nefinanciare a nregistrat cea mai mare schimbare pentru depozite la termen. Rata la
depozitele de uz casnic la termen a crescut la 1,47%. Rata la depozitele overnight a sczut la
0,24%, iar la depozitele rambursabile dup notificare a sczut la 1,34%. Rata dobnzii la
depozitele de cont curent a rmas la un nivel record de 0,12%.
Rata dobnzii la depozitele overnight ale societilor nefinanciare a fost plat la ei din toate
timpurile sczut de 0,11%. Depozite la termen de pn la un an (care, ca un cont de regul
pentru 100% din totalul depozitelor la termen, n cazul acestui sector) au fost remunerate la o
rat mai mare (0,23%). Rata dobnzii la depozitele de cont curent a sczut la un minim istoric
de 0,10%.

Ratele dobnzilor bncilor comerciale la creditele acordate CZK rezidenilor cehi - noi afaceri

n cadrul ratelor dobnzilor la creditele noi acordate gospodriilor, cea mai mare schimbare a
fost nregistrat pentru descoperirile de cont i mprumuturi revolving n luna august. Ratele
dobnzilor la creditele acordate societilor nefinanciare a vzut cea mai mare schimbare
pentru mprumuturi de peste 7,5 milioane CZK i pn la 30 milioane CZK.
In general, rata dobnzii la creditele de consum, creditele pentru achiziionarea de locuine i
alte credite a sczut la 4,35%. Rata dobnzii la creditele de consum a crescut la 12.61%, iar
rata dobnzii la creditele pentru achiziionarea de locuine ridicat la 2,55%. Rata dobnzii la
creditele ipotecare a sczut la 2,30%. Rata dobnzii la alte credite luat la 3,03%. Rata
dobnzii la descoperirile de cont i mprumuturi revolving luat la 14.04%.
Ratele dobnzilor la creditele noi acordate societilor nefinanciare (cu excepia descoperit
de cont, credite revolving i carduri de credit) a sczut la 1,83%. Rata dobnzii la
mprumuturi de pn la 7,5 milioane CZK a luat la 3,30%, rata dobnzii la mprumuturi de
peste 7,5 milioane CZK i pn la 30 milioane CZK a sczut la 2.13%, iar rata dobnzii la
creditele noi de peste 30 de milioane CZK a sczut la 1,68% .

Cursul de schimb

Tara

Valuta

Suma

Cod

Rata

euro

EUR

27.075 CZK

dolar

USD

24.450 CZK

lira

GBP

37.636 CZK

leu

RON

6.117 CZK

Principalele instrumente ale politicii monetare

Operaiunile de pia monetar sau open - market

Operaiunile de pia monetar sunt folosite pentru orientarea ratelor dobnzilor n
economie. Operaiunile de pia monetar sunt n mare parte executate n form de
operaiuni repo (pe baza unui acord general privind tranzacionarea pe piaa financiar). n
ceea ce privete scopul i regularitatea lor, operaiunile de pia monetar ale CNB pot fi
mprite n urmtoarele categorii:
operatiuni repo prin care Banca Centrala accepta lichiditatea excedentara din
economie in schimbul transferarii catre bancile din sistem a titlurilor financiare
eligibile, cu conditia derularii, la o data ulterioara, a tranzactiei in sens opus. Durata
de baza a acestor operatiuni este de 14 zile;
instrumente monetare suplimentare reprezentate de ofertele de operatiuni repo cu
scadenta peste 3 luni;
instrumente de reglaj fin reprezentata de operatiunile valutare si de cele cu titluri
financiare. Aceste instrumente sunt folosite mai rar.

Facilitati automate

Facilitatile automate sunt folosite pentru furnizarea si depozitarea lichiditatii overnight:

facilitatea de depozit facilitatile automate acordate de CNB in ceea ce priveste
atragerea de depozite de la nivelul bancilor din sistem, scadenta acestora fiind
overnight, in acelasi timp Banca Centrala impunand si un nivel minim al depozitului
(10 mil. coroane), aceasta limita fiind acceptata fara alte restrictii;
facilitatea de creditare marginala bancile care isi incheie ziua operativa de lucru cu o
pozitie deschisa in ceea ce priveste lichiditatile pot apela la creditarea overnight a
Bancii Centrale, sub forma unei operatiuni repo, acestor operatiuni aplicandu-li-se
rata Lombard (3,5%), rata ce reprezinta nivelul maxim al ratei dobanzii de pe piata
monetara.

Rezerva minima obligatorie

Fiecare institutie de credit este obligata sa-si constituie la Banca Centrala rezerve minime
obligatorii, pentru a asigura o lichiditate minimala. Chiar daca acestui instrument nu i se
acorda o importanta deosebita prin politica monetara (accent deosebit punandu-se pe
operatiunile de pe piata), este utilizat pentru a asigura eliminarea posibilelor socuri ce se pot
manifesta la nivelul sistemului de plati.

Ratele dobanzilor

Doban
da

Valabil
incepand cu

Operaiuni repo dou sptmni - rata repo

2W

0.05%

02.11.2012

Facilitatea de depozit - rata de actualizare

0.05%

02.11.2012

Facilitatea de creditare marginal - rata

Lombard

0.25%

02.11.2012

Somaj

Criza globala si impactul sau asupra dezvoltarii economice in

Republica Ceha
Republica Ceh recesiune n 2012, cvasi stagnare economic n 2013

Potrivit celor mai recente evaluri ale experilor comunitari, publicate n Raportul de
Toamn al Comisiei Europene, economia Republicii Cehe a cunoscut o perioada de
recesiune n 2012 i nici prognozele pentru 2013 nu sunt foarte optimiste, evoluia
principalilor indicatori macro-economici crend premize nefavorabile care vor conduce cel
mai probabil la o cvasi - stagnare economic n acest an.
Pe fondul deteriorrii situaiei economice pe ansamblul economiei UE, n contextul acutizrii
crizei datoriilor suverane a statelor din Zona Euro, dar i ca urmare a cererii interne slabe,
economia Republicii Cehe a intrat n recesiune n a doua jumtate a anului 2012, P.I.B.-ul real
estimndu-se c a sczut cu 1,3% pe ntregul an, dup o cretere de 1,9%, nregistrat n
2011.
Dei autoritile cehe au continuat cu succes procesul de consolidare fiscal, climatul
economic dominat de incertitudine i prbuirea ritmului de cretere a exporturilor la 3,9%
n 2012, comparativ cu 9,4% n 2011, au constituit factorii cei mai importani care s-au
repercutat negativ asupra creterii economice.
I. De la contracia creterii economice la o evoluie sub potenial a ritmului acesteia
n prima jumtate a anului 2012, veniturile reale disponibile s-au diminuat ca urmare a
ritmului foarte sczut de cretere a salariilor, pe fondul unor presiuni inflaioniste puternice,
alimentate de creterea TVA de la 10% la 14%. Acest fapt a condus la un declin foarte
puternic al consumului privat, de -3,3% n 2012, comparativ cu 0,7% n 2011, dar i pe
ansamblul cererii interne (-2,3% n 2012, fa de -0,4% n 2011).

n acest context, pe fondul nrutirii situaiei de pe piaa muncii, experii comunitari

apreciaz c este posibil ca aceast tendin de evoluie nefavorabil a cererii interne s se
menin i n 2013 (fiind previzionat un ritm de cretere de 0,1%), o uoar redresare fiind
posibil abia n 2014 (1,2%). n acest context, trebuie menionat, ns, c aceste previziuni nu
iau n calcul noile msuri de redresare fiscal, preconizate de ctre Parlament n 2013, care
este de ateptat c vor pune i mai mult presiune asupra consumului. De asemenea,
scderea investiiilor productive (-1,7% n 2012, comparativ cu -0,7% n 2011) a avut un
efect negativ asupra creterii economice n 2012.
Evoluia creterii economice i a principalilor si contributori n perioada 2007
2014 (previziuni pentru intervalul 2013 2014)

Sursa: European Commission Autumn Forecast 2012 - 2014: sailing through rough waters, 7 November
2012, Brussels.

Scderea dramatic a investiiilor private n sectorul construciilor, petrecut n prima

jumtate a anului 2012, coroborat cu tierea investiiilor publice, ca parte a programului
de austeritate, constituie, de asemenea, factori care impieteaz asupra ritmului creterii
economice n ansamblul su, existnd ns, potrivit previziunilor specialitilor comunitari,
posibilitatea unei redresri a activitii investiionale la orizontul anilor 2013 2014.
Problemele cu care s-au confruntat n 2012 principalii parteneri comerciali ai Republicii
Cehe, au determinat scderea relativ a ritmului exporturilor sale la numai 3,9% (fa de
9,4% n 2011), chiar i pe fondul ctigrii unor importante cote de pia n rile ne-membre
UE. n 2013, potrivit previziunilor experilor comunitari, exporturile se vor menine la un
ritm de cretere sczut, tot de numai 3,9%, situat sub nivelurile nregistrate n perioada precriz, n condiiile n care fluxurile de ISD orientate ctre export au nregistrat o diminuare
semnificativ. O posibil redresare a exporturilor este previzionat n 2014, cnd se
preconizeaz c ar putea atinge un ritm de 6,2%. Ritmul de cretere a importurilor este de
ateptat, s cunoasc o redresare, fiind previzionat la 3,4% n 2013 i respectiv 5,6% n 2014

(fa de 1,1% n 2012), dar se va menine sub valorile nregistrate n 2010 i 2011, pe fondul
decelerrii cererii interne i capacitii sczute de consum la nivel naional.
Potrivit datelor furnizate de Comisia European, n 2012, rata inflaiei a nregistrat un nivel
relativ ridicat, de 3,6%, previziunile specialitilor comunitari indicnd c va scdea att n
2013 (1,1%), ct i n 2014 (1,1%). Nivelul ridicat al inflaiei nregistrat n 2012 s-a datorat
creterii TVA, mririi preurilor la energie i produse alimentare, ct i tendinelor de cretere
a chiriilor.
Pn n 2012, piaa muncii din Republica Ceh a fost scutit de ocurile recesiunii, datorit,
n principal, politicii prudente a companiilor din sectorul privat, care au redus programul de
lucru, ca soluie alternativ la concedieri, meninnd omajul la un nivel sczut. Cu toate
acestea, potrivit prognozelor comunitare, rata omajului va atinge un moment de vrf n
2013, fiind prognozat un nivel de 7,3% (comparativ cu 7,0% n 2012), pe fondul scderii
numrului de contracte angajri pe durat nedeterminat
II. Persistena problemei deficitului bugetar
Deficitul bugetar ridicat a constituit o problem constant a economiei Republicii Cehe, att
n perioada de pre-aderare, ct i dup aderarea la UE. Dup ce autoritile cehe reuiser o
reducere a acestuia n 2011 (3,3% din PIB), datorat n mare msur scderii semnificative a
investiiilor publice, n 2012, deficitul bugetar a crescut, ajungnd la -3,5% din PIB, peste
limita admis de Pactul de Stabilitate i Cretere Economic (care plafona acest deficit la
3% din PIB). Aceast deteriorare a finanelor publice reflect nrutirea condiiilor macroeconomice n ansamblul lor, scderea veniturilor bugetare fiind determinat, n mare parte, de
ncasrile sub ateptri din TVA i alte taxe, produse pe fondul consumului privat diminuat.
n 2013, experii comunitari apreciaz c, dei este posibil o foarte uoar mbuntire a
climatului economic, deficitul bugetar va stagna, peste limita admis, fiind prognozat la 3,4%
din PIB. Prognoza autoritilor comunitare ia n calcul faptul c, n timp ce proiectul de buget
al autoritilor cehe prevede, pentru 2013, realizarea de economii bugetare de 1,4% din PIB,
n special ca urmare a ngherii salariilor din sectorul bugetar, dar i a reducerii
consumului i investiiilor publice, estimrile naionale iau n calcul doar cheltuielile bugetare
cuantificabile, noile msuri de reechilibrare bugetar, cum ar fi creterea TVA la un nivel de
17% i indexarea foarte redus a pensiilor, care sunt n prezent n dezbaterea Parlamentului,
nefiind incluse. Noile msuri de consolidare bugetar i fiscal includ, de asemenea o
creterea a accizelor, dar i a venitului personal impozabil.
n acest context, trebuie menionat faptul c previziunile bugetare ale autoritilor comunitare
nu iau n calcul nici scderea preconizat a veniturilor bugetare cehe care ar putea avea loc ca
urmare a introducerii Pilonului de Pensii Privat Total (estimat la 0,2% din PIB), a crui
lansare n 2013 se afl deocamdat sub semnul incertitudinii.
III. Cvasi - stagnare economic n 2013, relansare fragil n 2014
Previziunile experilor comunitari privind evoluia PIB n 2013 i 2014 indic o uoar
redresare a ritmului acestuia la 0,8% i respectiv 2,0%, pe fondul unei anticipate creteri a

cererii interne i a exporturilor. De altfel, experii OCDE apreciaz i ei c o redresare a

economiei Republicii Cehe este posibil, acetia estimnd acelai ritm de cretere a PIB
pentru 2013 (respectiv 0,8%), fiind ns mai optimiti, comparativ cu previziunile Comisiei
Europene, i estimnd c acesta ar putea ajunge la 2,4% n 2014.
Situaia fiscal-bugetar a Republicii Cehe va rmne fragil i n 2013, fiind necesare
msuri de consolidare, pentru ca repercusiunile asupra economiei naionale n ansamblul su
s nu fie severe. Msurile de consolidare bugetar pentru perioada 2013 - 2014 sunt supuse,
ns, unor riscuri majore: primul este legat de posibilitatea adoptrii legii care acord
compensaii financiare bisericilor (al crei impact estimat ar nsemna o cretere cu 1,5 puncte
procentuale a deficitului bugetar), iar cel de-al doilea este legat de problemele la nivelul
administraiei publice i al absorbiei fondurilor europene, n condiiile in care este posibil ca
Evoluia principalilor indicatori macroeconomici ai Republicii Cehe n perioada 2009
2014

INDICATORI

2009

2010 2011

2012

2013

2014

(estim.) (prev.) (prev.)

P.I.B. (ritm real de cretere a

PIB n %)

-4,5

2,5

1,9

-1,3

0,8

2,0

Cerere intern total (ritm real

de cretere, n %),

-2,1

0,9

-0,4

-2,3

0,1

1,2

- consum privat

0,2

1,0

0,7

-3,3

0,4

1,4

- consum public

4,0

0,5

-2,5

-1,3

-0,5

0,2

- investiii productive

-11,0

1,0

-0,7

-1,7

0,1

2,1

Rata omajului

6,7

7,3

6,7

7,0

7,3

7,1

din care:

(n % din populaia activ la

sfritul anului)

Rata inflaiei

0,6

1,2

2,1

3,6

1,1

1,1

-5,8

-4,8

-3,3

-3,5

-3,4

-3,2

34,2

37,8 40,8

45,1

46,9

48,1

Volumul exporturilor de
bunuri i servicii (%)

-8,9

15,5

9,4

3,9

3,9

6,2

Volumul importurilor de
bunuri i servicii (%)

-9,9

15,8

6,7

1,1

3,4

5,6

Soldul balanei de pli

curente(n % din PIB)

-3,3

-5,2

-3,9

-2,9

-2,1

-1,3

(msurat prin indicele

armonizat al preurilor de
consum, n %)

Sold bugetar
(n % din PIB)

Datorie public
(n % din PIB)

Sursa: European Commission Autumn Forecast 2012 - 2014: sailing through

rough waters, 7 November 2012, Brussels.

[1] European Commission Autumn Forecast 2012 - 2014: sailing through

rough waters, 7 November 2012, Brussels.
[2] Investiii Strine Directe (n.a.).
[3] OECD Economic Outlook, Country Profile Czech Republic, 27 November 2012,
Paris.

http://www.iem.ro/publicatii/piaa-internaional/economia-rilor-lumii/467-republica-cehrecesiune-in-2012-cvasi-stagnare-economic-in-2013

CONCLUZII

Etapele principale pentru creterea economic este ncrederea n economie. Dac

consumatorii au ncredere n economie, vor ncepe s cumpere mai multe produse i
economia va crete. ncrederea n economie este mai important dect distribuirea
beneficiilor sociale. Simultan, guvernul Republicii Cehe ar trebui s elimine toi factorii care
mpiedic activitatea, cum ar fi, scderea impozitelor, diminuarea birocraiei i s ofere
educaie pentru oamenii de afaceri mijlocii i s pregteasc seminarii i ateliere de lucru care
s includ informaii din diverse domenii.
n concluzie se poate aprecia c Republica Ceh se ndreapt cu pai moderai ctre
depirea crizei economice din 2012, urmrind s traverseze mai nti o cvasi stagnare
economic n 2013 i o posibil redresare n 2014, dac climatul economic i financiar
comunitar nu va cunoate n viitor evoluii deosebit de nefavorabile.