Sunteți pe pagina 1din 5

Jean Dubuffet

Pictor i sculptor cu vederi idealiste ale unei arte simple care renun la
standardele de frumusee n favoarea unei atitudini umaniste n procesul de
fabricare a imaginii.
S-a nscut la Le Havre n Frana, avea prini bogai care pltesc coala
luxoas "Academie Julian" din Paris . Acolo se mprietenete cu Juan Gris, Masson
i Fernand Leger. Dup numai 6 luni se simte copt s picteze independent.
Academia devenise blocat n trecut, refuznd schimbrile ndrznee pe care arta
nou le cerea. n 1924 revine la prini i preia o afacere de vnzri de vinuri.
Revine la pictur n 1930 cnd produce portrete mari cu tent istoric. Este din nou
mpiedicat s picteze de Ocupaia German, dar profit de cererea de vinuri
vnznd Wermahtului German vinuri, cu un bun ctig.

Prima sa expoziie personal are loc n 1944 . Acolo el demonstreaz apropierea de


"Art Brut", de grafitti , ct i de pictura unor bolnavi mentali care erau
spontani , detaai de educaia riguroas, profesionist. Prefera peisajele Parisului,
personaje din Metro, satira i caricatura. De la un coleg de meserie, Fautrier,
mprumut tehnica de a amesteca uleiul cu nisip, ghips, pietri, deeuri diverse
cu care ddea picturii un aspect volumetric.

Rezultatul acestor ncercri este expus n galeria Drouin n 1946. Dup anul 1946
face portrete, n aceiai manier anti psihologic, folosind materiale groase. A
pictat pe Henri Michaux, Jean Paulhan, Pierre Matisse.
n 1948 se altura "grupului suprarealist" francez, apoi Colegiului de Patafizica n
1954. Era prieten cu marele om de teatru Antonin Artaud i foarte legat de

suprarealistul bizarului, Andre Masson.v


mpreun cu Jean Paulhan cei trei militau contra a cea ce numea Dubuffet
" terorism intelectual" . Noiunea de Art Brut aparine tot lui Dubuffet. Ea
desemna arta produs de neiniiai, strini , psihopai, prizonieri, chiar de copii.
O colecie personal de astfel de obiecte i picturi a fost donat Muzeului de Art
Brut din Lausanne , Elveia.

A adoptat i hrtia, papier mache, cu care se putea lucra repede i se combina cu


plasticul. Din astfel de materiale a creat sculpturi mari n care spectatorii puteau
edea i contempla oper de art din interior spre exterior. Dup 1957 Dubuffet a
fost recunoscut internaional i vzut c un artist care reabiliteaz valorile
dispreuite de societate. Dei critica avea opinii extrem de diverse , uneori opuse,
nimeni nu a ignorat importana lui Dubuffet n desfiinarea canoanelor
convenionale. El a influenat puternic arta contemporan , a anticipat tendine care
s-au cristalizat mult mai trziu i a pus bazele unei estetici bazate pe materiale
simple, nepretenioase.

Adrian Grauenfels 2013

Jean Dubuffet- La belle encorne, 1954

S-ar putea să vă placă și