Arhitectura, in mod special templele, nu era rezultatul muncii unui singur artist

, ci a celei de echipa, artistii insisi fiind specializati in mai multe domenii

si tehnici.
Tipul de monument religios caracteristic este templul, care apare catre sfarsitu
l secolului VIII i.Hr. La inceput era din lemn, apoi din piatra si a preluat tip
ul comun in lumea egeeana. Consta dintr-o incapere rectangulara, cu o singura us
a pe latura mica, flancata de pilastri (coloane) care sustineau acoperisul. In f
ata usii se gasea un portic cu 2 stalpi sau coloane, de asemenea 4 coloane erau
amplasate in partea din spate a templului. Cand templul era inconjurat de coloan
e pe toate cele petru laturi ale sale se numea peripter. Amplasarea templelor er
a gandita in armonie cu mediul inconjurator, pentru a sublinia efectul de mareti
e. Inca din perioada clasica apare un element tipic al templului grecesc, coloan
a. Aceasta era realizata din cilindri de piatra suprapusi, prinsi unul de altul
iar trunchiul coloanelor avea santuri sapate de-a lungul lor, numite caneluri. S
patiul interior cuprindea o incapere centrala, numita cella sau naos, care adapo
stea statuia zeitatii carei ii era inchinat templul. La templele mai mari exista
si o incapere in fata celei, numita pronaos si o alta in spate, numita opistodo
m, in care erau adapostite obiectele pretioase aduse ca daruri zeului. Dimensiun
ile obisnuite ale unui templu arhaic sau clasic erau de circa 3060 m sau mai mari
. Desi planul general se pastra in toata lumea greaca, nu exista doua temple ide
ntice din nici o perioada.
Acropola Atenei azi
Acropola Atenei azi
In perioada arhaica se contureaza doua stiluri diferite, prin anumite elemente a
rhitectonice, cum ar fi coloana sau partea din fata sus a intrarii in templu, nu
mit antablament, stiluri ce vor continua in epoca clasica. Acestea au fost stilul
sau ordinul doric si ionic, la care se adauga in perioada elenistica cel corint
ic. Ordinul doric era mai sever si mai greoi, coloana dorica este masiva, cu tru
nchiul usor tronconic, cu capitelul (partea de deasupra coloanei, care sustine a
ntablamentul) format din 2 elemente, echina si abaca. Ordinul ionic are coloana
mai zvelta, mai usoara si mai subtire, dand impresia de mai multa gratie si armo
nie. Capitelul are forma de coarne de berbec sau de melc. Ordinul corintic, de m
ai tarziu, are coloana cu un capitel ornat cu frunze de acant, este in general m
ai bogat decorat.
Din epocile arhaica si clasica se pastreaza pana astazi temple precum cel al lui
Zeus din Olimpia, templele Herei si al lui Poseidon din Paestum, templul Olimpe
ion din Agrigento, al Atenei din Siracuza, Olimpeionul din Selinunte etc.
Etalonul pentru geniul creator grec in arhitectura ramane insa ansamblul arhitec
tonic de pe Acropola Atenei, refacut in timpul lui Pericle. Este constituit din
patru edificii, fiecare cu trasaturi particulare si alcatuind un ansamblu unitar
. Propileele erau o intrare monumetala, realizata din marmura, flancata de doua
corpuri de cladiri cu coloane dorice. Prin porticul central se deschideau 5 port
i ce duceau spre incinta sacra. Templul zeitei Atena Nike (Atena victorioasa) es
te un templu de stil ionic, de mai mici dimensiuni, ridicat pe locul unui vechi
altar inchinat zeitei, impodobit cu basorelifuri reprezentand figuri de zei si s
cene din bataliile impotriva persilor. Parthenonul, templul Atenei fecioara era
de fapt marele templu de expresie clasica, cu coloane dorice in exterior si coloan
e ionice in interior. In naos fusese amplasata statuia inalta de 15m a Atenei, r
ealizata de sculptorul Fidias, intr-o tehnica speciala care imbina lemnul cu aur
ul si fildesul. Statuia originala nu s-a pastrat, doar copii romane mai tarzii,
de mai mici dimensiuni si realizate in piatra. Partea superioara a templului (fr
izele si frontonul) erau bogat decorate cu basoreliefuri. Pe toate cele patru la
turi, erau scene reprezentand lupta zeilor cu gigantii, a atenienilor contra ama
zoanelor, a lapitilor contra centaurilor precum si cucerirea Troiei. Cele mai im
portante basoreliefuri au fost realizate de Fidias si elevii sai, astazi ele se
gasesc la British Musem din Londra. Erechteionul este un templu de dimensiuni me

dii, care adapostea 9 sanctuare. Cuprinde 3 corpuri de cladiri, fiecare avand un

portic cu coloane ionice. Unul dintre porticuri are trunchiurile celor 6 coloan
e in forma trupului unor femei, numite cariatide.
In epoca elenistica, statutul artistului e diferit, el nu mai e considerat un si
mplu mestesugar, ci o persoana cu un important statut social si o buna situatie
materiala, datorita numeroaselor comenzi pe care le primeste. Caracteristic aces
tei perioade in arhitectura este gustul pentru colosal, pentru supradimensionare
a monumentelor. Opere din aceasta perioada sunt templul lui Apollo din Milet, te
mplul zeitei Artemis din Efes, Altarul din Pergam, mausoleul din Halicarnas si m
ulte altele. Decoratia acestor monumente e mult mai bogata decat in epoca clasic
a, predomina stilul corintic.