In cele 3 studii, au fost incluse 216 de proteze(dintre care, 74 au

fost proteze cu grinda si 142 proteze fara grinda), variind numarul

de proteze cu grinda intre 23-27 printre studii.
In medie, numarul de implanturi care sustin protezele, variaza
intre 1.7-2.7 pentru protezele cu grinda si 1.2-1.8 pentru
protezele fara grinda.in cadrul studiului lui Halg si colab (2008),
8 (30%)din 27 de cazuri de proteze cu grinda incluse, au avut un
singur implant de sustinere.2 dintre studii (Kreissl si colab. 2007;
Halg si colab. 2008) au inclus o proportie mare de restaurare pe
un singur implant la protezele fara grinda, 52% si respectiv
81%.Date privind durata medie a implanturilor si a extensiei cu
grinda, au fost disponibile in 2 studii (Wennstrm si colab.2004.;
Halg i colab. 2008).Lungimea medie totala a implanturilor, a
variat intre 10.1-12.7 mm, in timp ce extensia prin grinda a fost
descrisa ca si coroane unite intr-unul dintre studii sau ca o
lungime medie de 9 mm, in celalalt.In cele 2 studii de caz, s-au
furnizat, de asemenea, informatii referitoare la tipul dintilor
antagonisti, in care toti, in afara de unul(protezare prin implant),
au fost dinti naturali sau dinti stalpi.
Pierderea de proteze si implanturi(tabel 3)
Informatii cu privire la esecul (pierderea) protezelor cu sau fara
grinda, ar putea fi extrase din toate cele 3 studii.Procentul
pierderii protezelor cu grinda a variat intre 4.3%-11.1% (medie
ponderata 8.1%, 95% CI 4.2-12), comparativ cu protezele fara
grinda, unde procentul a fost mai mic 3.7%-4.5% (4.2%, 95% CI
3.7-4.7).Prin urmare, media de supravietuite a unei proteze este
de 5 ani, in urma studiului, 91.9% dintre protezele cu grinda, au
avut success, si 95.8% dintre protezele fara grinda.
Motivul pierderii protezelor cu grinda prezentat in cele 2 studii de
caz ((Wennstrom si colab. 2004; Halg si colab. 2008), a fost
reprezentat de fracturarea implantului (3 cazuri) si nevoia

reconstructiei protetice (un caz), in timp ce pierderea protezelor

fara grinda, a fost cauzata de fracturarea implantului(2 cazuri).
In studiul de cohorta (Kreissl si colab. 2007), motivele pierderii
protezelor au fost complicatiile biologice (o proteza cu grinda si 4
proteze fara grinda).
Pierderea implantului in perioada de 5 ani, a fost raportata in
toate cele 3 studii.In cele 2 studii de caz, s-au raportat 2 cazuri de
pierdere a implanturilor la protezele cu grinda(3.2%/4.3%) si unul
la cele fara grinda (1.4%/3.1%), tot din cauza fracturilor.In studiul
de cohorta, cifrele corespondente au fost 1 pentru protezele cu
grinda (1.6%) si 4 pentru protezele fara grinda (2.8%), in toate
cazurile, motivele fiind, complicatiile biologice.Media ponderata,
de pierdere a implanturilor in cursul celor 5 ani a fost de 2.9%
(95% CI 1.4-4.5) pentru protezele in grinda si 2.4% (95% 1.4-3.5
CI) pentru protezele fara grinda.
Complicatii tehnice
Complicatiile tehnice au fost raportate in toate studiile cu o
frecventa de 13-26%(medie ponderata 21,6%, 95% CI 11.9-31.2)
pentru protezele cu grinda si 0-12% (10,3%, 95% CI 2.118.5)pentru cele fara.Cel mai des intalnite au fost fracturile
minore de portelan si slabirea surubului. Wennstrm si colab
(2004) au raportat un total de 6 incidente (dintre care 3 au fost
reprezentate de slabirea surubului cu puntea si 3 fracturi minore
de portelan), intalnite atat la protezele cu grinda cat si la cele
fara. Halg i colab.(2008) au raportat, de asemenea, 6 incidente,
dar doar la nivelul protezelor cu grinda(un caz de fractura a
coroanei, 4 fracturi minore a portelanului si o recimentare).In
studiul de cohorta realizat de Kreissl si colab.(2007), au fost
raportate 17 complicatii, dintre care 6 apartineau protezarilor cu
grinda cu incidenta de 26% comparativ cu 12% in cazul protezarii
fara grinda.
Rata de success fara complicatii

In urma raportarii tuturor complicatiilor tehnice, a fost calculata

rata de succes in decursul celor 5 ani.Pentru protezarea cu grinda,
succesul fara complicatii a fost de 66.7%-79.2% in diferite studii
(media ponderata 71.7%, 95% CI 64.279.1), iar pentru proteza
fara grinda a fost 83,1% -96.3% (medie ponderat 85,9%, 95% CI
77.7-94.1).
Complicatii biologice(tabel 3)
Modificari la nivelul osului au fost remarcate numai in cele 2
studii de caz (Wennstrm i colab. 2004; Halg i colab. 2008).In
ambele studii, s-au obtinut radiografii de referinta la instalarea
protezelor si evaluarile modificarilor osoase s-au efectuat la FDP si
la nivelul implantului.
Cat despre standardizarea tehnicii de Rx, un studiu (Wennstrm
si colab. 2004), a raportat utilizarea unui stent la comanda
pentru a optimiza reproductibilitatea de proiectie geometrica, in
timp ce celalalt studiu (Halg si colab. 2008), a folosit doar o
paralela standardizata, tehnica de con lung.
Pierderea medie osoasa la nivelul protezelor cu grinda si
protezelor fara grinda, in cele 2 cazuri, s-a ridicat la 0.23-0.49
(medie ponderat 0,35 mm, 95% CI 0.10-0.61) si respectiv 0.09
0.38mm (medie ponderata 0.23mm, 95% CI 0.05 to
0.52).Amploarea pierderii osoase la implantul cel mai aproape de
extensia cu grinda (nivelul implantului) a fost de 0.23-0.39 mm
(medie ponderat 0.31mm, 95% CI 0.15-0,46), comparativ cu
pierderea osoasa la nivelul implantului capat sau a unui implant
randomizat din studiul de caz, unde a fost de 0.05-.23 mm
(medie ponderat 0.14mm, 95% CI 0,04la 0,32).