REVISTA PRESEI

Biroul de pres nu este numai un departament care furnizeaz instituiilor mass-media informaii
despre organizaie, ci i o instan ce are misiunea de a strange informaii; acestea pot fi adunate fie
in interiorul organizaiei, pentru inelegerea atitudinii publicului intern fa de organizaie, fie din
afara ei, pentru sesizarea poziiei diverselor tipuri de public cu care interacioneaz organizaia. Cea
mai complet surs pentru urmrirea modului in care publicul reacioneaz la mesajele organizaiei
este presa. De aici deriv una dintre cele mai importante sarcini ale membrilor biroului de pres realizarea zilnic a revistei presei.
Aceast activitate presupune cercetarea atent a presei pentru selectarea articolelor, emisiunilor sau
secvenelor care se refer la:
a) propria organizaie;
b) aciunile i evenimentele in care este ea implicat;
c) alte organizaii a cror activitate o poate afecta.
O atenie aparte trebuie acordat textelor ce ofer informaii generale despre acele sfere de activitate
care prezint interes pentru organizaie in ansamblu sau pentru anumite departamente ale ei.
In felul acesta, revista presei devine un instrument de lucru indispensabil pentru conductorul
unei organizaii" (C. Darroy et alii, 1990, p. 71), deoarece furnizeaz informaii referitoare atat la
imaginea organizaiei in exterior, cat i la starea i la evoluia societii, a unui sector economic de
interes, a vieii internaionale (in ansamblu sau sub unele aspecte particulare), a unor tendine din
tiin sau cultur etc. Totodat, aceste informaii, produse in mod constant, stimuleaz conducerea
in luarea unor decizii, reprezentand fie iniiative, ce anticipeaz unele evenimente, fie rspunsuri la
anumite evoluii ale mediului in care se dezvolt organizaia.
Deoarece oricand este posibil s se scrie sau s se spun ceva despre organizaie, chiar i atunci
cand aceasta nu a transmis presei informaii specifice (comunicate, dosare, conferine), e foarte
important ca revista presei s fie fcut in mod permanent i cu maximum de atenie, in felul acesta,
conducerea va putea s urmreasc evoluia imaginii organizaiei, aa cum este ea vehiculat in
pres, i va putea reaciona cu promptitudine atunci cand sunt difuzate date incorecte. Pentru a-i
atinge scopul, revista presei trebuie s ajung pe biroul conductorului organizaiei inainte de ora de
incepere a programului: de multe ori, in funcie de informaiile primite pe aceast cale, el va lua
anumite decizii i ii va organiza activitatea intr-un anumit mod. La ceilali efi de departamente
revista presei poate s ajung mai tarziu (dar nu peste ora 11 dimineaa), deoarece, in aceste cazuri,
ea este mai mult un instrument de informare general i mai puin unul de aciune.
Revista presei trebuie fcut de persoane care cunosc bine sistemul mass media i lumea
jurnalitilor. Aceasta presupune cunoaterea publicaiilor i a posturilor pentru care activitatea
organizaiei prezint interes (altfel spus, al cror profil include i sfera de activitate a organizaiei) i
a jurnalitilor ce lucreaz in acel domeniu (pentru a inelege de ce au anumite iniiative); in plus, cel
ce face revista presei trebuie s tie unde i ce s caute, cum s identifice informaia credibil, cum
s disting sursele permanente i fiabile de cele ocazionale i nesigure etc.
Pentru majoritatea organizaiilor, revista presei se reduce la cercetarea presei scrise, deoarece
monitorizarea presei audiovizuale presupune o dotare aparte (radio, televizor, instalaii de
inregistrare video sau audio, numr mare de casete) mai greu de obinut; urmrirea presei scrise
implic rsfoirea zilnic a ziarelor de informare general i a celor de specialitate, care ating
domeniile de activitate ale organizaiei.
1. Tipologia revistei presei
Revista presei ia forme multiple i are un ritm de realizare variat, in funcie de importana i de
mrimea organizaiei, de obiectivele asumate sau de resursele de care ea dispune. Totui, dincolo de
aceast varietate, exist un element constant: tehnica utilizat pentru producerea revistei presei.
Pornind de aici, C. Darroy i colaboratorii si (1990, p. 72) propun urmtoarea clasificare:
a) revista presei realizat prin fotocopiere - aceast form este cel mai des intalnit, intrucat
prezint avantajul de a fi uor realizabil (se fotocopiaz articolele considerate importante) i de a
oferi o informaie complet. Ea are totui dezavantajul de a inghii mult timp, multe consumabile

(hartie, toner) i de a se concretiza intr-o colecie voluminoas de pagini; citirea ei cere minute bune
i implic renunarea la alte activiti, iar gsirea unui articol anume din dosarul consacrat unei zile
este destul de anevoioas;
b) revista presei realizat prin sinteza datelor - aceast form se obine prin analiza, selecia i
redactarea rezumatelor articolelor i ofer un tur de orizont rapid al presei. Ea prezint avantajul de
a fi o versiune mai elaborat, care elimin informaiile neeseniale i ordoneaz datele importante,
rspunzand astfel mai bine ateptrilor conducerii, aflat intotdeauna in criz de timp. in schimb, ea
are dezavantajul de a presupune un efort suplimentar i o experien deosebit din partea celui care
o redacteaz. Acesta trebuie s reueasc s fie obiectiv, selectand in mod neprtinitor (atat fa de
organizaia sa, cat i fa de diversele instituii de pres) punctele de vedere exprimate in massmedia: conducerea este interesat s cunoasc poziia presei, nu a celui care redacteaz revista
presei;
c) revista mixt a presei - aceast modalitate se realizeaz prin foto-copierea celor mai importante
articole, la care se adaug scurte comentarii referitoare la celelalte materiale aprute in pres. Acest
tip de revist a presei incearc s preia avantajele fiecruia din tipurile anterioare; uneori, ea poate
s deruteze prin lipsa de omogenitate a documentului final. Autorii amintii susin c aceast
modalitate nu este agreat de conductorii de organizaii.
La aceste categorii, J. Deschepper (1990, p. 133) adaug i revista presei realizat prin montaj,
adic prin lipirea mai multor tieturi din diversele articole pe aceeai pagin i reproducerea prin
fotocopiere sau chiar prin tiprire offset (atunci cand este nevoie de multe exemplare care urmeaz
s fie distribuite nu numai conducerii, ci i celorlali membri ai organizaiei).
Dintr-o alt perspectiv, C. Schneider recomand contopirea celor trei modele intr-o singur revist
a presei, structurat in trei uniti: un rezumat sintetic al materialelor referitoare la organizaie; o
parte ce reproduce articolele importante despre organizaie (precizandu-se dac articolul respectiv
este rezultatul unei aciuni a biroului de pres sau a aprut independent de acesta); o parte ce
reproduce articolele referitoare la organizaiile concurente (1990, p. 143).
2. Metode de lucru
In lucrrile de specialitate, care prezint tehnicile de lucru specifice in relaiile publice (vezi autorii
deja citai, precum i Ph. Morel, 1988, pp. 71-74; Ph. Bachmann, 1994, p. 134), este subliniat
constant faptul c revista presei nu se realizeaz la intamplare, dup capriciile celui ce o alctuiete,
ci pe baza unor reguli simple, dar riguroase.
Dup cum am artat, ea trebuie s ajung pe biroul conductorului organizaiei inainte de ora de
incepere a programului. Din aceast cauz, cel care o realizeaz trebuie s-i inceap activitatea cu
mult inaintea celorlali colegi, in primul rand, el trebuie s cumpere dimineaa devreme ziarele de la
chiocuri (uneori in dublu exemplar), fr s atepte livrrile potei, care se fac mult mai tarziu. O
dat ajuns la birou, el va efectua o lectur rapid, fiind mai atent la rubricile despre care tie c
prezint interes pentru organizaie, dar aruncand o privire i asupra celorlalte articole; la captul
acestei lecturi, el trebuie s fie sigur c nu a scpat nici o informaie ce ar putea fi important pentru
organizaie.
Dup ce a realizat aceast selecie (fie memorand ziarele i paginile unde se afl textele interesante,
fie notandu-le pe o coal de hartie sau intr-un carneel), el va trece la decuparea acestor materiale;
dac in mai multe publicaii apare aceeai informaie, nu va fi selectat decat un singur text, lang
care se vor enumera toate celelalte ziare care au tiprit informaia in cauz.
Textele decupate vor fi fotocopiate, notandu-se titlul materialului, numele publicaiei, numrul
(sau ziua, luna i anul) i numele autorului (mai ales in cazul celor cu tent polemic). Dac textul
respectiv ocup o suprafa mai mare, el poate fi fotocopia! prin micorare, avandu-se ins grij ca
aceast copie s rman lizibil.
Documentul astfel realizat va insuma mai multe pagini; pe prima pagin se va trece sumarul revistei
presei, anunandu-se rubricile ei. Acestea pot fi grupate intr-o ordine standard a publicaiilor
(respectarea ei creeaz obinuine de lectur i ii ajut pe cei care consult revista presei s gseasc
uor numele de ziare ce ii intereseaz) sau intr-o ordine tematic, in acest caz, se poate incepe cu

articolele care se refer in mod direct la organizaie, continuandu-se apoi cu acelea care se refer la
sfera profesional respectiv, la mediul politic sau social, la procese sau stri ale economiei etc.
Dac unele texte sunt prea lungi sau nu sunt in intregime edificatoare, revista presei va prelua numai
unele pasaje (atatea cate incap pe o pagin tip A4), precizandu-se c este vorba despre extrase. De
asemenea, se pot face adnotri, cum ar fi articol interesant", articol critic"
sau text puin semnificativ" etc. Dup cum se poate observa, in pregtirea unei asemenea reviste a
presei este nevoie de ordine, claritate, rapiditate i consecven.
In cazul revistei presei realizate prin sinteza datelor, selectarea se face fr decuparea textelor din
publicaii. Din articolele alese vor fi extrase ideile principale (5-6 informaii
importante pentru organizaie sau pentru edificarea conductorilor pui in faa unor decizii), in
continuarea revistei presei se vor nota atitudinile exprimate de diferitele articole; aceste atitudini vor
fi apoi comparate in vederea identificrii unei tendine comune sau a paletei de poziii; autorul
sintezei poate face unele evaluri. Dup cum am mai spus, cel care realizeaz o asemenea revist a
presei trebuie s aib putere de sintez, capacitatea de a privi cu obiectivitate reaciile presei i
abilitatea de a sesiza cu acuitate cele mai fine nuane ale articolelor; in plus, el trebuie s se bucure
de increderea conducerii, deoarece, in evalurile i deciziile ei, aceasta depinde de selecia i de
analiza oferite de autorul revistei presei.
J.L. Girardot (1992, p. 104) recomand utilizarea calculatorului, deoarece acesta ofer avantajele
rapiditii i ale economiei de timp i de materiale consumabile. Cu ajutorul ordinatorului, se pot
realiza bnci de date complexe, prin scanarea articolelor i a ilustraiilor care prezint interes pentru
organizaie. Aceast baz de date poate fi accesat cu uurin, ori de cate ori este nevoie, iar textul
cutat poate fi citit pe ecran sau poate fi imprimat cu mare vitez.
Totodat, bncile de date pot fi codificate prin cuvinte-cheie, organizandu-se astfel fiiere tematice
dup numele publicaiilor, dup autor, dup subiecte etc.
J. Deschepper (1990, p. 134) arat c organizaiile care dispun de personalul i de echipamentele
necesare pot realiza reviste ale presei audiovizuale, inregistrand emisiunile radio i TV in care exist
informaii sau opinii referitoare la acea organizaie, inregistrrile pot fi oferite spre ascultare sau
vizionare conducerii, iar in unele cazuri se pot face transcrieri sau rezumate ale acestor emisiuni.
Indiferent de modul in care este realizat, revista presei se imprim in mai multe exemplare, astfel
incat toi membrii conducerii i ai biroului de pres s poat fi informai in mod operativ in cursul
dimineii.
Revista presei este un instrument de informare de o maxim importan i de aceea nu trebuie tratat
cu superficialitate. Cel care o realizeaz trebuie s evite autocenzura sau atitudinile de complezen:
mai devreme sau mai tarziu, adevrul (in cazul nostru, reacia presei) va iei la iveal, iar
mistificarea atitudinilor exprimate de jurnaliti va aduce intotdeauna daune organizaiei i
conducerii acesteia. tirile, oricum ar fi ele, bune sau rele, trebuie aduse la cunotina conducerii:
misiunea celui care alctuiete revista presei, ca i cea a jurnalistului, e de a prezenta realitatea aa
cum este ea, i nu aa cum am dori s fie.
De reinut:
Revista presei rezum informaiile din mass-media referitoare la organizaie i/sau mediul ei i
permite meninerea liderilor la curent cu ceea ce se spune sau scrie despre organizaie i problemele
de interes.
Revista presei poate fi realizat zilnic sau sptmanal, prin fotocopierea integral a materialelor,
prin rezumarea lor sau prin combinarea celor dou metode.
Revista presei poate fi organizat dup anumite rubrici tematice, in funcie de specificul
organizaiei.