Introducere

Rspunderea contravenional este o form de rspundere juridic, reglementat de normele dreptului

contravenional, ea se ocup de date reale i concrete ca: contravenia, persoanele ce pot fi trase la rspundere,
cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei, sanciunile contravenionale, organele competente de a
aplica sanciunea.
Regimul juridic al rspunderii contravenionale este reglementat prin normele juridice ale Codului
Contravenional i alte acte normative.
Aplicarea acestei forme de rspundere este mai eficientn practic deoarece rolul ei este de a pedepsi pentru
atentarea la drepturile i libertile legitimeale persoanei, proprietii, ordinii publice i a altor valori ocrotite de
lege. De aici rezult c pentru protejarea acestor valori, trebuie s fie sancionat orice nclcare a legii.
Aplicarea rspunderii contravenionale este un proces real i practic, aplicarea unei sanciuni sub form verbal
nu are nici un sens. n practic un rol important l au trsturile, particularitiel i principiile rspunderii
contravenionale fapt de a fi difereniat de alte forme de rspundere.
Lucrarea respectiv are drept scop de examinare a regimului juridic al rspunderii contravenionale pentru
realizarea cruia snt stabilite obiectivele:
1.de a da definiia noiunii de rspundere juridic i rspundere contravenional;
2.de a gsi particularitile specifice rspunderii contravenionale;
3.noiunea de contravenie i criteriile de clasificare a cotraveniior;
4.aplicarea sanciunii pentru o contravenie comis;
5.i argumentarea cauzelor ce nltur persoanele de la rspundere.
II.. Consideraii generale privind rspunderea contravenional
Rspunderea ca fenomen social are un caracter complex. Cuvntul rspundere, ce deriv din latinescul
respondere, n jurispruden e utilizat cu sensul de a rspunde de faptele sale, dar n acelai timp i a repara
prejudiciile cauzate rspunderea este totdeauna legal, nimeni nu poate fi judector n propria cauz.
Rspunderea juridic este un raport juridic ntre stat (organele sale reprezentative) i persoana care a svrit o
nclcare de lege, care este obligat s suporte aplicarea fa de ea a msurilor statale de limitare , prevzute de
sanciunea normei nclcate, n scopul asigurrii stabilitii raporturilor sociale i al ndrumrii membrilor
societii n spiritul respectrii ordinii de drept.
Dup V.Guuleac rspunderea juridic este o notiune care are o baz real i ocup un loc central n fiecare
din ramurile sistemului de drept. Justiia nu poate fi nfptuit dect prin raporturile de constrngere. Rspunderea
juridic apare n cazul aciunii sau inaciunii ce contravine prevederilor unei norme de drept. Ea atrage dup sine
o anumit consecin juridic, adic pedeapsa prevzut de normele juridice materiale.
Rspunderea juridic conine mai multe forme de rspundere: penal, civil, administrativ. Dup prerea lui
Sergiu Furdui mai exist i o alt form cum este rspunderea contrvenional. Autorul, aceast idee o stipuleaz
din definiie c:
rspunderea contraventional este un raport juridic de constrgere, adic forma rspunderii juridice identificat
cu raportul juridic contrvenional de constrngere, stabilit ntre stat i contravenient, al crui coninut l
constituie dreptul statului de a aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i
obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective.
Dar exist i alte preri referitor la aceea, c rspunderea contravenional este o form a rspunderii
administrative pentru exemplu profesorul A.Iorgovan. Aceast idee reese din momentul cnd autorul clasific
iliciii administrativi n trei mari categorii:
ilicitul administrativ propriu-zis;
ilicitul contrvenional;
ilicitul cauzelor de prejudiciu material sau moral.
De aici rezult i cele trei forme de rspundere administrativ:
rspunderea administrativ tipic;
rspunderea contravenional;
rspunderea administrativ patrimonial(material).
Rspunderea contrvenional provine i de la fapta ilicit pentru care trebuie sancionat autorul, fapta este
denumit contravenie care este un fenomen complex avnd aspecte materiale, sociale, umane, moral-politice i
juridice. Conform art.10, Codul contravenional, prevede: constituie contravenie fapta -aciunea sau
inaciunea- ilicit, cu un grad de pericol social mai redus dect infraciunea, svrit cu vinovie, care

atenteaz la valorile sociale ocrotite de lege, este prevzut de prezentul cod i este pasibil de sanciune
contravenional.
Rspunderea contravenional este reglementat de Codul contravenional al Republicii Moldova.
Cadrul legal al rspunderii este alctuit din prevederile capitolului doi, partea general al CCRM are sarcina de
a ocroti valorile sociale, personalitatea, drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice,
proprietatea, ornduirea de stat i ordinea public, precum i de a depista,preveni i lichida contraveniile
administrative i consecinele lor, de contribui la educarea cetenilor n spiritul ndeplinirii ntocmai a legilor.
Rspunderea contravenional este o form juridic de pedepsire a persoanelor care au svrit o fap ilicit
numit contravenie, i snt obligai s suporte msurile de asigurare i sanciunea contravenional stabilit de
organe competente. Rspunderea pour faptele sale este calea de respectare a normelor juridice i de micorare a
contraveniilor, a infraciunlior, a abaterilor disciplinare i altor fapte ilicite.
III.. Definirea, trsturile i funciile rspunderii contravenionale.
Raspunderea contraventionala ca forma a raspunderii juridice consta in raportul juridic contraventional de
constringere, generat ca urmare a comiterii contraventiei, intre stat si contravenient, raport complex al carui
continut il formeaza dreptul statului de a aplica persoanei vinovate sanctiunea prevazuta de lege pentru
contraventia comisa si de a o constringe sa o execute, corelativ cu obligatia contravenientului de a suporta
aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale, in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii
legii.
O alta definitie ar fi aceea ca raspunderea contraventionala cuprinde ansamblul normelor juridice ce
reglementeaza raporturile de drept, care formeaza obiectul dreptului contraventional si care apar in sfera activitatii
de tragere la raspundere contraventionala a tuturor celor ce incalca sau ignora ordinea de drept prin comiterea de
contraventii, activitate ce se desfasoara de organe competente, in temeiul legii, fiind guvernata de principii
proprii, in scopul apararii valorilor sociale ocrotite de legea contraventionala.
Notiunea de raspundere contraventionala este susceptibila de urmatoarele acceptii:
Institutie fundamentala a dreptului contraventional, adica ansamblul normelor juridice care reglementeaza
realizarea dreptului contraventional prin constringere;
Raport juridic de constringere, adica forma raspunderii juridice identificata cu raportul juridic
contraventional de constringere, stabilit intre stat si contravenient, al carui continut il constituie dreptul statului de
a aplica masuri de asigurare si sanctiuni vinovatului de comiterea contraventiei si obligatia corelativa a acestuia
de a suporta masurile respective;
Latura pasiva a raportului contraventional de constringere, adica acea forma de raspundere juridica care
consta in obligatia vinovatului de comiterea contraventiei de a suporta masurile de asigurare si sanctiunea
contraventionala
Continutul al raportului de constringere, adica identificarea drepturilor si obligatiilor corelative ale
subiectilor raportului contraventional de constringere cu efecteleraportului juridic contraventional de conflict
(continutul raportului contraventional de represiune ).
Trasaturile esentiale ale raspunderii contraventionale sunt urmatoarle:
a) Fapta ilicita ce constituie o contraventie
b) Subiectele raspunderii contraventionale: statul ca subiect activ si faptuitorul ca subiect pasiv
c) Continutul raportului juridic al raspunderii contraventionale alcatuit din drepturi si obligatii specifice
d) Obiectul raportului juridic de raspundere contraventionala are un caracter specific, constind in sanctiuni
contraventionale.
Faptul ca persoana a savirsit o contraventie reprezinta cauza si temeiul aplicarii raspunderii contraventionale, iar
sanctiunea care este aplicata reprezinta consecinta raspunderii contraventionale.
Raspunderea contraventionala are urmatoarele functii:
1)
Functia preventiv-educativa care consta in faptul ca contravenientul in urma savirsirii faptei prejudiciabile
este atras la raspundere contraventionala, aplicindu-i-se o sanctiune. Anume sanctiunea este elementul care ii
provoaca contravenientului unele disconforturi, din cauza carora el se va abtine in viitor de la savirsirea faptelor
prejudiciabile. Prevenirea este atit una generala, care are ca scop prevenirea savirsirii contraventiilor din partea
tuturor membrilor societatii, cit si una speciala, care il are in vizor numai pe contravenient.
2)
Restabilirea echitatii este o alta functie a raspunderii contraventionale, care are ca scop principal
restabilirea situatiei anterioare savirsirii contraventiei.
IV..Principiile i scopul rspunderii contravenionale.
Raspunderea contraventionala se aplica tinindu-se cont de unele principii, care o orienteaza si anume:

- Principiul legalitatii, care presupune ca aparitia, desfasurarea si solutionarea raportului contrventional are loc
pe baza legii si in stricta conformitate cu aceasta.
- Principiul umanismului, reprezinta faptul ca raspunderea contraventionala utilizeaza metode si instrumente
care prin natura lor nu duc la umilirea si degradarea persoanei trase la raspundere, dar dimpotriva,
preconizeaza ca, metode, mijloace umane care sa conduca la resocializarea contravenientilor.
- Principiul contraventiei ca unic temei al raspunderii contraventionale, adica raspunderea contraventionala se
intemeiaza numai pe comiterea contraventiei.
- Principiul raspunderii personale, care presupune ca raspunderea contraventionala revine numai persoanei
vinovate de savirsirea contraventiei.
- Principiul unicitatii raspunderii, care presupune ca o persoana care a savirsit o contraventie nu poate fi trasa la
raspundere contraventionala decit o singura data, prin urmare poate fi supusa numai unei masuri
prevazute de sanctiunea normei.
-Principiul inevitabilitatii raspunderii, care presupune ca oricine comite o contraventie trebuie sa suporte
raspunderea contraventionala, care la rindul ei , este o consecinta inevitabila a comiterii contraventiei,
sanctionarea vinovatului nefiind facultativa.
- Principiul individualizarii raspunderii, care presupune ca raspunderea contraventionala trebuie diferentiata in
functie de gravitatea contraventiei, de persoana vinovatului pentru a asigura atit sanctionarea corecta a
contravenientului cit si realizarea preventiei generale si speciale.
- Principiul prescriptibilitatii raspunderii, care presupune ca raspunderea contraventionala este inlaturata prin
prescriptie, adica prin trecerea unui anumit interval de timp, prevazut de lege, de la data comiterii contraventiei
fara ca faptuitorul sa fi fost tras la raspundere contraventionala.
- Principiul celeritatii tragerii la raspundere contraventionala, care presupune asigurarea finalitatii raspunderii
contraventionale-cu cit activitatea de tragere la raspundere contraventionala se realizeaza la un moment mai
apropiat de descoperirea contraventiei si a persoanei vinovate, cu atit valorile sociale vor fi mai asigurate si
mai curind restabilite-finalitati legate de eficienta raspunderii contraventionale.
Mai exista opinii in doctrina ca raspunderea contraventionala mai cunoaste urmatoarele principii:
- Principiul publicitatii, presupune examinarea publica a cauzelor contraventionale de catre organele
imputernicite si accesul tuturor participantilor la procedura contraventionala de examinare a cazului
- Principiul oportunitatii si utilitatii de a aplica raspunderea contraventionala. Statul poate sa renunte la
aplicarea sanctiunii, acest lucru fiind posibil in virtutea faptului ca statul este titularul dreptului de a aplica
sanctiunea, drept la care poate renunta, edictind acte de iertare sau de scoatere a unor fapte in afara ilicitului
contraventional. Principiul oportunitatii scoate in evidenta corelatia dintre timpul savirsirii faptei
contraventionale si timpul aplicarii pedepsei, dintre gravitatea faptei si asprimea pedepsei, dintre pericolul
social al abaterii de la lege si posibilitatea reeducarii faptuitorului fara aplicarea raspunderii contraventionale.
Scopul de baza al raspunderii contraventionale il reprezinta restabilirea echitatii sociale prin aplicarea
sanctiunilor persoanelor vinovate de savirsirea contraventiilor, precum si prevenirea savirsirii de noi contraventii
atit din partea contravenientului cit si din partea altor persoane.
V. Cauzele care nltur rspunderea contravenional.
Actualmente Codul Contraventional prevede eshaustiv circumstantele care inlatura raspunderea
contraventionala in art. 26. Acest articol prevede in calitate de cauze care inlatura raspunderea contraventionala
urmatoarele:
a)
Renuntarii benevole la savirsirea contraventiei
b)
Contraventiei neinsemnate, tentativei
c)
Impacarii victimei cu faptuitorul
d)
Prscriptiei raspunderii contraventionale
e)
Amnistiei
a)) In articolul 27 cod contraventional se mentioneaza ca este renuntare benevola la savirsirea contraventiei
incetarea actiunii indreptata nemijlocit spre savirsirea contraventiei daca persoana este constienta de
posibilitatea finalizarii faptei. Renuntarea trebuie sa fie benevola si definitiva, adica sa vie din propria vointa a
faptuitorului, sa nu fie constrins de nimeni si definitiva adica sa renunte la savirsirea ei nu doar temporar dar
pentru totdeauna.
Faptuitorul trebuie sa constientizeze faptul ca el poate duce fapta pina la capat , dar totusi renunta la
savirsirea acesteia. Renuntarea nu poate fi considerata voluntara in cazul in care faptuitorul a abndonat

executarea din cauza ca a intilnit in calea sa diverse obstacole ce nu pot fi depasite ori in urma convingerii ca
mijloacele si instrumentele pe care le are asupra sa in conditiile date nu-i permit sa duca contraventia la capat.
Renuntarea poate avea loc in procesul de pregatire, in timpul tentativei sau inainte ca executarea sa se fi
terminat. Renuntarea poate avea atit forma pasiva, adica renuntarea la executarea actiunilor urmatoare, cit si
forma activa, adica distrugerea mijloacelor si instrumentelor, altor unelte de savirsire a contraventiei.
Renuntarea nu poate fi considerata benevola in cazul in care conduita anterioara a faptuitorului intruneste
trasaturile altei contraventii.
b)
Contraventia neinsemnata sau tentativa va constitui cauza care inlatura raspunderea contraventionala
numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
- Decizia trebuie sa fie emisa de catre autoritatea imputernicita sa solutioneze cauza contraventionala
- Sanctiunea normei materiale a dreptului contraventional care este incalcata sa n fie mai aspra decit aplicarea
unei amenzi de pina la 10 u.c.
In acest caz persoana cu functie de raspundere sau autoritatea imputernicita sa rezolve cazul pot inlatura
raspunderea contraventionala, limitindu-se la adresarea unei observatii verbale faptuitorului. In functie de
caracterul antisocial al faptei comise, caracteristica autorului ei, sau in dependenta de alte circumstante
faptuitorul poate fi sau nu inlaturat de la raspunderea contraventionala.
c)
Impacarea victimei cu faptuitorul reprezinta o alta cauza care inlatura caracterul contraventional al faptei.
Ea poate fi aplicata intr-o atare ipostaza numai cind intruneste cumulativ mai multe conditii si anume:
a) Faptuitorul este banuit de comiterea unei infractiuni prevazute exhaustiv in art. 29 CCRM
b) Impacarea victimei cu faptuitorul este personala.
c) Pentru persoanele lipsite de capacitatea de exercitiu, impacarea se face de catre reprezentantii lor legali.
d) Persoanele cu capacitate de exercitiu limitata se pot impaca cu incuviintarea reprezentantilor lor legali.
In aceste circumstante autoritatea imputernicita sa solutioneze cauza contraventionala nu are alternativa de
decizie si, in cazul in care victima s-a impacat cu faptuitorul, procesul contraventional trebuie sa fie incetat.
d) . Prescripia rspunderii contraventionale, exclude raspunderea contravenionala datorita nerealizarii
acesteia in termenele stabilite de lege. Ea intervine din motivul ca raportul juridic contraventional nu a fost
rezolvat intr-o perioada de timp rezonabila, prevazuta de legea contraventionala. Pentru a fi eficienta raspunderea
contraventionala trebuie sa intervina intr-un moment cit mai apropiat de cel al comiterii faptei contraventionale.
Codul Contraventional prevede la art. 30 alin(2) ca termenul de prescriptie a raspunderii contraventionale este
de 3 luni. Iar in cazul contraventiei continue si contraventiei prelungite, termenul de prescriptie curge de la data
sviririi ultimei actiuni sau inactiuni.
Se considera ca nu a fost supusa raspunderii contraventionale persoana:
- A carei raspundere contraventionala a fost inlaturata
- Care a executat integral sanctiunea
- In a carei privinta procesul contraventional a incetat.
e) Amnistia este o ultima cauza care inlatura caracterul contraventional al faptei.
Amnistia este actul de clementa, acordat prin lege organica, privitor la unele contraventii savirsite anterior
datei prevazutein actul normativ, pe temeiuri social-politice si din ratiuni de politica contraventionala superioare
celor care ar fi legitimat reactia coercitiva a societatii impotriva contraventiilor.
Amnistia are urmatoarele efecte juridice:
- Elimina raspunderea contraventionala
- Inlatura executarea deciziei privind aplicarea sanctiunii contraventionale
- Reduce sau comuteaza sanctiunea contraventionala.
Amnistia nu are efecte juridice asupra masurilor de siguranta, adica a celor deja aplicate in procesul
constatarii faptei si nici asupra drepturilor victimei. Prin drepturile persoanei vatamate se inteleg drepturile
privitoare la pretentiile civile si nu drepturile pe care le are uneori persoana vatamata in legatura cu desfasurarea
procesului contraventional (de exemplu de a stinge procesul contraventional prin retragerea plingerii).
Amnistia priveste raportul juridic de drept contraventional fapta ca activitate contraventionala si nu raportul
de drept civil, fapta ca actiune daunatoare, in care in urma unei fapte contraventionale comise cu vinovatie s-a
produs o paguba, iar aceasta trebuie sa fie reparata, chiar daca aplicarea sanctiunilor contraventionale este
inlaturata.
Amnistia are un caracter general, adica se refera nu la o persoana concreta, ci la toate persoanele care au
savirsit anumite tipuri de contraventii, enumerate in actul de amnistie. Persoanele fata de care a fost deja

pronuntat decizia de aplicare a sanctiunii contraventionale, obtinind beneficiul amnistiei, sint exonerate de
raspunderea contraventionala.
La aplicarea amnistiei legiuitorul nu face trimitere la necesitatea consimtamintului autorului cauzei
contraventionale. In cazul in care persoana banuita de comiterea unei contraventii se considera nevinovata,
ea trebuie sa dispuna de dreptul de a obiecta impotriva impotriva incetarii cauzei contraventionale, deoarece
amnistia nu constituie o reabilitare, si de a insista asupra continuarii procesului contraventional, sperind la o
achitare integrala. In acest caz el nu se expune la nici un risc, deoarece chiar daca autoritatea competenta ii va
stabili culpabilitatea, cauza oricum va fi clasata conform amnistiei
VI. Delimitarea rspunderii contravenionale de alte forme ale rspunderii juridice.
Raspundera contraventionala urmeaza a fi delimitata de alte forme ale raspunderii juridice si anume:
a) Delimitarea de raspunderea penala
b) Delimitarea de raspunderea civila
c) Delimitarea de raspunderea administrativa
d) Delimitarea de raspunderea disciplinara.
Delimitarea raspunderii contraventionale de cea penala consta in importanta valorii sociale protejate de
faptele ilicite, astfel incit savirsirea infractiunii afecteaza valorile care vizeaza insasi existenta societatii( cum ar fi
spre ex: siguranta statului, proprietatea, ordinea de drept, drepturile si interesele persoanei), pe cind comiterea
contraventiei vizeaza desfasurarea normala a societatii intr-un domeniu sau altul. Cu alte cuvinte am putea spune
ca delimitarea dintre aceste doua forme ale raspunderii juridice o facem dupa gradul de pericol social,
contraventiile fiind mai putin periculoase decit infractiunile si respectiv si raspunderea pentru acestea doua de
asemenea este diferita. Aceste doua forme ale raspunderii juridice nu pot coexista si de aceea nu este posibil ca sa
se aplice pentru aceeasi fapta si raspunderea contraventionala si o pedeapsa penala.
Delimitarea raspunderii contraventionale de raspunderea civila o putem face dupa principiile aplicabile
acestor forme de raspundere. Daca ar fi sa caracterizam principiul raspunderii personale a faptuitorului in cazul
raspunderii contraventionale, atunci observam ca in raspunderea civila acest principiu nu este intotdeauna
respectat si anume vorbim de situatia cind o alta persoana raspunde in locul persoanei care a cauzat prejudiciu:
este vorba despre raspunderea comitentului pentru fapta prepusului. In cazul dat pentru prejudiciul cauzat va
raspunde nu prepusul, dar comitentul si acesta va fi obligat sa repare dauna cauzata de prepus in intregime,
conform regulilor raspunderii civile. Ulterior comitentul prin actiune in regres va putea solicita de de la prepus
restituirea acestor cheltuieli insa deja conform regulilor dreptului muncii, adica prepusul nu va repara dauna
deodata si integral, el beneficiind de o anumita protectie asemenea unui salariat.
Un alt principiu care le deosebeste pe aceste doua forme ale raspunderii juridice este izvorul de aparitie al
raspunderii. Astfel in cazul raspunderii contraventionale unicul temei al survenirii raspunderii este contraventia,
pe cind in cazul raspunderii civile sint alte temeiuri ale survenirii acesteia si anume: contractul si delictul civil.
O deosebire intre raspunderea contraventionala si cea civila ar mai fi si aceea ca in cazul raspunderii civile
prejudiciul se repara atit in bani cit si in natura, pe cind la raspunderea contraventional asemenea alternative nu
exista. Raspunderea civila survine pentru orice fapt cauzator de prejudiciu, iar raspunderea contraventionala
survine numai in cazul savirsirii unei fapte prevazute in codul contraventional ca contraventie.
Deosebirea raspunderii contraventionale de raspunderea administrativa consta in aceea ca contraventia
dupa natura sa este o forma mai grava a abaterii administrative. Orice contraventie, mentioneaza V. Gutuleac,
dupa aspectul sau social, are caracter de abatere administrativa, deoarece cuprinde niste relatii cu caracter
executiv si de dispozitie din domeniul administrarii publice. Prin abatere administrativa se intelege orice fapta
care incalca normele de drept administrativ sau care tine de neglijarea obligatiilor ce decurg din actele
administrative. Astfel contraventia prin caracterul sau juridic genereaza si atingerea unor valori generale pentru
societate, care se afla dincolo de sfera dreptului administrativ.
Constringerea aplicabila contraventiilor se manifesta sub forma de sanctiuni contraventionale, care pot fi si
privative de libertate, in timp ce in cazul abaterilor administrative au o forma mai diluata, cu un grad de severitate
mai redus si urmareste nu sanctionarea vinovatului, dar constringerea acestuia la respectarea si executarea actului
administrativ pe care, prin conduita sa, l-a incalcat.
Raspunderea contraventionala se deosebeste de raspunderea diciplinara, care de asemenea se aplica si pe
cale extrajudiciara. Raspunderea disciplinara este atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei, care
comite delictul disciplinar, fata de persoana cu functie de raspundere care, dispunind de putere disciplinara, aplica
masura disciplinara corespunzatoare. Spre deosebire de cele mentionate anterior putem spune ca intre persoana

care a comis o contraventie si organul de stat, imputernicit sa aplice sanctiunea contraventionala nu sint atestate
relatii de subordonare de serviciu.
Deci am putea spune raspunderea contraventionala se aplica oricarei persoane care care a savirsit o
contraventie, pe cind raspunderea disciplinara este atestata numai in relatiile de munca.
XII. Concluzie
Rspunderea contravenional este o form juridic de pedepsire a persoanelor, care au svrit o fapt ilicit
numit contravenie i snt obligai s suporte sanciunea stabilit de organele competente. Rspunderea i
pedepsirea pentru nclcarea normelor juridice este calea de respectare a legii i de micorare a contraveniilor, a
infraciunilor, abaterilor disciplinare i altor fapte ilicite.
Aplicarea rspunderii contravenionale persoanelor ce ncalc, de ctre organele competente trebuie s fie n
conformitate cu condiiile i sarcinile stipulate n CCRM. La acest raport juridic particip dou subiecte care
dispun de drepturi i obligaii. Asfel pentru garantarea acestor drepturi i obligaii, n procedur de aplicare a
rspunderii contravenionale, nu este de ajuns existena i stipularea unor condiii i sarcini de aceia rspunderea
contravenional se bazeaz i pe principiile sale de activitate. Principiile reprezint ideile fundamentale cu
ajutorul crora se va desfura i realiza o procedur optim de aplicare a rspunderii. Ele snt: principiul
legalitii, egalitii, dreptii, caracterului personal al rspunderii contravenionale... .
n acest raport juridic ambele subiecte dispun de drepturi i obligaii prin care i se deosebesc, unul are
rolul de subiect activ(statul), i al doilea pasiv (contravenientul). Activitatea statului este de a aplica sanciunea n
baza legii, i pasivitatea const n faptul de a suporta sanciunea aplicat.
Rspunderea contravenional se aplic numai n cazurile c fapta ilicit corespunde caracteristicilor
unei contravenii, trsturi i elemente. Trsturile contraveniei snt caracterul antisocial al faptei, ilicitul,
vinovia iar elementele snt obiectul, latura oiectiv, subiectu i latura subiectiv. Prin aceste caracteristici
contravenia se deosebete de alte fapte ilicite.
Diferena dintre faptele ilicite presupune i diferena ntre sanciuni. Sanciunea este msura de constrngere
statal i un mijloc de corectare i reeducare ce se aplic n numele legii, persoanei
care a svrit. Orice contravenie atrage dup sine o pedeaps, care const dintr - o sanciune care trebuie
aplicat obligatoriu i alta din cauza modului de svrire.
Dar nu notdeauna contravenia atrage dup sine aplicarea unei sanciuni, cci exist momente c ea a fost
svrit fr vinovie, i aceste momnte snt: contravenia svrit n stare de necesitate, legitim aprare, n
baza riscului, constrngere fizic sau psihic n aceste cazuri nu este tras la rspundere nimeni.
Rspunderea contravenional, deasemenea poate fi nlturat, n cazurile cnd: se renun benevol la
svrirea contraveniei; este o contravenie nensemnat, tentativa; mpcarea victimei cu contravenientul;
prescripia rspunderii contravenionale; amnistia.
Astfel contravenia este o nclcare a normelor juridice contravenionale aducnd pagube valorilor sociale,
deaceia contravenia i alte fapte ilicite snt sancionate conform legii. Doar prin sancionare i rspundere se
realizeaz scopul legii contravenionale: aprarea drepturilor i libertilor legitime ale persoanei, aprarea
proprietii, ordinii publice.
n Republica Moldova snt prezente toate aceste probleme, ceea ce dau natere contraveniilor, infraciunlor i
altor nclcri a legii.
Astfel nclcarea legii este o problem actual cu care se lupt organele competente de stat.
Ca problema rspunderii contravenionale s fie soluionat, dup prerea mea este nevoie de a micora
numrul contraveniilor. Acest lucru poate fi realizat prin:
pregtirea specialitilor n domeniu;
performarea personalului organelor de stat;
control intensiv organelor inferioare, personalului, modul de realizare a atribuiilor sale, din partea
organelor superioare;
procurarea tehnologiilor moderne ce permite o activitate mai operativ;
stabilirea unor sanciuni mai severe;
schimbarea modului de activitate n teritoriu a organelor competente de a aplica sanciuni prin
elaborarea unui plan nou de activitae;
aducerea la cunotina societii despre nclcarea legii i care este sanciunea care poate fi aplicat.