Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
care poporul, investit cu dreptul de vot, poate legitima guvernarea. Poporul isi
alege propriul destin.
Prin consacrarea drepturilor si libertatilor cetatenesti in Constitutia din 1991,
revizuita apoi in 2003, democratia este consolidata in statul roman dupa ruperea
violenta de regimul comunist in 1989.
O caracteristica a formei de guvernare democratice este respectarea drepturilor
si libertatior cetatenesti prin suprematia Constitutiei. Constitutia prevede un
ansamblu de drepturi prin care niciun om nu este mai presus de lege. Toti
cetatenii sunt egali in fata legii, fiind protejati de prejudecati sau de bigotism.
Nimeni nu poate capata avantaje pe baza averii sau a statusului social.
Marea Britanie nu poseda o singura Constitutie, insa aplicarea formei de
guvernare democratice se bazeaza pe traditie, conventii si precedente legislative.
Aplicarea drepturilor conform carora individul se poate manifesta liber in societate
se observa prin decretul emis inca din 1870. Bazat pe principiile meritocratiei,
cetatenii aveau acces la posturile de conducere a statului in baza sustinerii unui
examen. Totodata, se urmareste minimalizarea influentei fortelor sociale
traditionale in sistemul de invatamant superior si in armata (corpul ofiterilor).
Alte doua practici politice democratice sunt suveranitatea nationala prin
intermediul caruia poporul participa la luarea deciziilor in politica externa si
interna a tarii si separarea puterilor in stat. Suveranitatea poporului reprezinta
nucleul democratiei ce numeste poporul ca detinator decisiv al autoritatii politice.
Concretizarea acestui principiu este reprezentata de folosirea dreptului de vot
universal. In Marea Britanie, dreptul de vot universal s-a legiferat in urma unui
proces centenar, cu etape importante inca din secolul al XIX-lea. Initial, dreptul
de vot era conferit doar barbatilor cu locuinta proprie sau proprietate inchiriata la
oras. Apoi, in 1884, votul censitar ii excludea pe servitori, pe muncitorii fara
domiciliu stabil si pe barbatii necasatoriti care locuiau cu parintii. In 1918, dreptul
de vot devine conditionat doar de varsta, si nu de gen sau de avere: barbatii
votau de la 21 de ani, iar femeile de la 30 de ani. In 1928, femeile puteau vota de
la 21 de ani, iar in 1969, limita varstei este coborata la 18 ani.
Principiul separarii puterilor in stat (sistemul tripartit) este formulat prima oara de
Montesquieu. Aceasta ordine politice si juridica permite distribuirea puterii politice
intre cele trei componente: puterea legislativa (Parlament), puterea executiva
(Guvern) si puterea judecatoreasca (tribunalele si Inalta Curte). Institutiile ce
exercita aceste puteri sunt separate, insa nu izolate, deoarece acestea contribuie
la functionarea celorlalte institutii (bazate pe relatii de echilibrare si reciprocitate).
In Marea Britanie, Parlamentul reprezinta autoritatea suprema legiuitoare.